Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-11 / nr. 1756

2 Institutul de Studii Romaâno-Sovietic al Academiei R. P. R.— factor activ de răspândire a stiintei sovietice de conf. univ. ION BANI­ director adjunct al Institutului de Studii Româno Sovietic al Academiei R.P.R. Institutul de Studii Ro­­mâno-Sovietic intră în al patrulea an al existenţei sale, înfiinţat din iniţiativa Par­tidului nostru în iunie 1947, sarcina Institutului nostru a fost, la început, aceea de a face cunoscute, alături de alte foruri de cultură, minu­natele realizări ale ştiinţei sovietice. O d­ată însă cu păşirea noastră pe drumul construi­­rii socialismului, citată cu desfăşurarea revoluţiei noa­stre culturale, urma să pri­­mească un conţinut nou şi activitatea ştiinţifică din ţara noastră. Necesitatea de a se trans­pune în viaţă prevederile Planului de Stat punea în faţa oamenilor noştri de ştiinţă sarcina imperioasă de a-şi însuşi principiile care conduc activitatea ştiinţifică în U.R.S.S., şi uriaşa expe­rienţă a oamenilor de ştiinţă din Ţara Socialismului. Pen­tru Institutul de Studii Ro­­mâno-Sovietic, alături de alte instituţii politice şi culturale, a început astfel o a doua etapă de activitate. In a­­ceastă etapă, Institutul şi-a pus sarcina de a ajuta pe oamenii de ştiinţă din ţara noastră să-şi însuşească ştiin­ţa sovietică şi orientarea ei filosofică materialist-dialecti­­că — bază sănătoasă şi eficace pentru desvoltarea mai de­parte a muncii ştiinţifice cre­atoare în ţară noastră. Totodată revoluţia noastră culturală în plină desfăşurare impunea necesitatea creării unui corp didactic care să stăpânească o metodă ştiinţi­fică de predare. însuşirea me­todologiei învăţământului so­vietic era deci o condiţie pentru transformarea calita­tivă a învăţământului nostru. O altă sarcină pusă în faţa Institutului rezulta din‘ Inte­resul crescând pentru cu­­noaşterea relaţiilor româno­­ruse din trecut, pentru stu­diul istoriei ştiinţei popoare­lor sovietice, şi în special a poporului rus — deschizător de drumuri în multe domenii principale ale ştiinţei. Acelaş interes s’a trezit şi pentru studiul istoriei mişcării şi gândirii revoluţionare din Rusia ţaristă, fără de care nu se poate înţelege pe de­plin nici istoria mişcărilor populare şi a ideilor progre­siste din ţara noastră. In această perioadă, baza întregii noastre activităţi au fost grupele ştiinţifice de iSpcoWlHate —* cam' 50 la nu-» •măt'**. «Me*«­anaKeta»iAM a munca prin şedinţe de comu­nicări, conferinţe şi­ referate, urmate de discuţii. In ulti­mul an au participat la a­­ceastă muncă mai multe zeci de mii de oameni, ducând apoi mai departe în univer­sităţi, în institutele de cer­­cetări, în organele aparatului de Stat, etc. lumina gândi­rii teoretice şi a realizărilor practice sovietice. Secţia noastră de traduceri a dat un sprijin preţios în această privinţa prin difuzarea, în traducere, a literaturii ştiinţifice sovie­tice. In cursul ultimului an s’au tradus circa 65.000 de pagini ruseşti şi s’au difuzat peste 300.000 pagini de text tradus. In acelaş timp, publi­­caţiile periodice ale Institu­tului au contribuit la o difu­zare mai largă şi la prelu­crarea materialului ştiinţific sovietic, având un rol mobili­zator în direcţia cercetării şi adâncirii ştiinţei sovietice. Dintre acestea cele mai răs­pândite sunt „Analele Ro­mâno-Sovietice“ şi „Proble­me Externe”. Revista „Analele Româno-Sovietice’*, care în tre­cut avusese un caracter sintetic general, s’a despăr­ţit în 7 reviste specializate, fiecare dedicată unor alte ramuri de ştiinţă care apar în tiraje ce variază intre 4900 şi 7.090 exemplare. Revista „Probleme Externe”, destinată lămuririi problemelor luptei internaţionale pentru pace şi progres, a apărut lunar în­­tr’un tiraj de 30.000 exem­plare. Literatura ştiinţifică sovie­tică a putut fi consultată şi direct, la Biblioteca Institu­tului, care dispune de 15.000 volume de literatură ştiinţi­fică din cele mai diferite do­menii de activitate. Sarcina de a contribui la educarea ştiinţifică a masse­­lor largi, pe linia prieteniei şi a colaborării româno-sovie­­tice a revenit — la cadrul Institutului­­ Muzeului Ro­mâno-Rus. Sunt expuse aici numeroase documente grăi­toare, care evocă trecu­tul de comunitate culturală dintre popoarele de pe teri­toriul U.R.S.S. şi al R.P.R., neîntreruptele legături prie­teneşti din trecut, sprijinul primit în repetate rânduri de poporul român din partea poporului rus în luptele sale pentru independenţă naţio­nală, influenţa mişcării re­voluţionare din Rusia asupra mişcării revoluţionare din ţara noastră, etc. Muzeul Ro­mâno-Rus a fost vizitat în ultimul an de 38.000 per­soane. Odată cu trecerea Institu­­tului nostru la Academia Re­publicii Populare Române, la începutul anului 1950, am in­trat într’o nouă etapă a ac­­tivităţii noastre. Azi necesitatea unirii ori­cărei munci ştiinţifice cu cu­noaşterea şi însuşirea cuce­ririlor ştiinţei sovietice este limpede pentru imensa ma­joritate a celor care activea­ză în ţara noastră în câmpul ştiinţei. Sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, atât Academia R.P.R., prin Institutele sale, cât şi nume­roase­­ societăţi şi instituţiuni ştiinţifice se conduc azi după acest principiu. Ca atare, sarcina principală a Institutului nostru este astăzi aceea de a ajuta munca ce­lorlalte institute academice şi a Societăţilor ştiinţifice, ţi­­nându-le la dispoziţie mijloa­ce temeinice, de documentare. Mitrine^rMdarii ta» îndreptăm munca noastră spre un ţel principal: organizarea unei documentări sistematice asu­pra ştiinţei sovietice. Pentru aceasta pe lângă u­­nele conferinţe cu caracter general, sintetic, vom conti­nua să organizăm mai bine sistemul de traduceri, să dăm desvoltare publicaţiilor noas­tre, muzeului şi bibliotecii. Totodată se va­ proceda la întocmirea unor traduceri ri­guros ştiinţifice după cele mai importante lucrări ale clasicilor ştiinţei ruse şi so­vietice ca Lomonosov, Loba­­cevski, Pavlov, Miciurin, Gre­­kov, etc. Deasemeni se va al­cătui un fişier general tema­tic al întregului material ştiin­­ţific sovietic care soseşte în ţară, astfel încât cercetătorul care doreşte să trateze o a­­numită problemă să găsească la Institutul de Studii Româ­­no-Sovietice, indicaţii biblio­­grafice complecte asupra ma­terialului ştiinţific sovietic care priveşte problema ce-1 interesează, posibilitatea de a consulta acest material în original, posibilitatea de a-1 primi în traducere româ­nească, in sfârşit informaţii cât mai largi cu putinţă a­­supra felului în care urmea­ză să dobândească material sovietic de care nu dispune încă Institutul. Considerăm deasemeni ne­cesar să difuzăm mai larg decât până acum material tradus, cu ajutorul unor ca­­iete grupate pe specialităţi. Fără îndoială că sarcinile noastre nu se pot defini nu­mai în funcţie de cifre goa­le. Avem datoria nu numai de a desvolta în suprafaţă activitatea noastră, dar de a urmări atent conţinutul, ca­litatea acestei activităţi. A­­ceasta înseamnă că în defi­nirea sarcinilor noastre tre­­bue să ţinem seama de obli­gaţia de a ridica necontenit calitatea muncii noastre, co­rectând deficienţele pe care analiza critică a muncii le-a scos la iveală. Nu trebue să uităm nicio clipă că atunci când studiem şi difuzăm ştiinţa sovietică trebue ca fiecare cuvânt spus de la tribuna Institutului nos­tru, fiecare pagină difuzată prin noi să exprime mereu marele adevăr al triumfului ideologiei clasei muncitoare asupra ideologiei mincinoase a burgheziei; trebue ca fie­care acţiune a noastră să imprime adânc în conştiinţa tovarăşilor noştri din câmpul ştiinţei trăsăturile ştiinţei so­vietice, caracterizate prin le­gătura indisolubilă cu nevoile vitale ale poporului, prin a­­titudine necruţătoare faţă de duşmanii poporului mun­citor, faţă de uneltitorii con­tra progresului şi a păcii, a­­titudine hotărâtă faţă de ar­mele ideologice ale acestor duşmani: idealismul, obiecti­vismul burghez, cosmopolitis­­mul în ştiinţă şi filosofie. Trebue să ne ridicăm cu toată hotărîrea împotriva cercetătorilor şi instituţiilor care merg pe calea mai co­modă­­a folosirii unui bagaj­­ de date învechite, în loc să se străduiască să afle ce a creat nou în domeniul res­pectiv ştiinţa sovietică, care merg pe linia cosmopolită a folosirii fără discernământ a materialului pe care li-l fur­nizează ştiinţa burgheză a Occidentului şi nu tind să-şi ridice nivelul muncii lor şti­­inţifice până la înălţimea ştiinţei progresiste, a ştiinţei care exprimă în istorie NOUL, a ştiinţei clasei mun­citoare triumfătoare, ştiinţa socialistă sovietică. ■ Este limpede că asemenea cercetători nu servesc ştiin­ţei şi nu pot deveni folositori muncii de construire a socia­lismului în ţara noastră. Lărgind şi adâncind mereu munca noastră, îndreptând lipsurile trecutului, contri­buind la antrenarea pe dru­mul just a acelora care se află încă pe poziţii greşite, tindem să ne îndeplinim sarcina primită de la Parti­­dul nostru, în cadrul sarci­nilor generale ale Academiei Republicii Populare Româ­ne, de a contribui la justa orientare a activiştilor din câmpul ştiinţei pe drumul arătat de ştiinţa sovietică, drumul ştiinţei legate de ne­voile poporului muncitor. Numai astfel sub îndruma­rea Partidului nostru, vom contribui şi noi, alături de toate instituţiile politice şi ştiinţifice din ţară, la desfă­şurarea unei activităţi ştiin­ţifice consacrate în întregi­me păcii şi socialismului. La Bucureşti a apărut Nr. 23 (83) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!’’. Toată pagina întâia este închi­nată campaniei pentru interzice­rea armei atomice, care se des­făşoară în toate ţările. Sesiunea plenară a Biroului Co­mitetului permanent al Congre­sului mondial al partizanilor pă­cii, care s-a ţinut zilele acestea la Londra, a constatat că pe Ape­lul de la Stockholm au şi fost strânse peste 100 de milioane de semnături. Oameni de cele mai diferite convingeri îşi dau tot mai mult seama de îngrozitorul pericol care ameninţă lumea dar şi de posibilitatea de a-l preîn­tâmpina. Fruntaşi de seamă ai vieţii publice şi politice au sem­nat Apelul de la Stockholm Ziarul arată că în Bulgaria, Ungaria, România, Cehoslovacia, Polonia, în Republica Democrată Germană şi intr’o serie de alte ţări, aproape întreaga populaţie adultă a semnat Apelul de la Stock­holm. Campania pentru strânge­rea de semnături se desfăşoară de­asemenea şi în Republica Popu­lară Coreeană. Poporul chinez, care s’a eliberat de -a jugul im­periatist, participă cu entuziasm împreună cu toate popoarele iu­bitoare de pace la marea bătălie pentru apărarea păcii. Miile şi miile­­de comitete pentru apăra­rea păcii, create în decursul a­­cestei campanii, nu numai că nu încetează să funcţioneze după terminarea strângerii semnături­lor, ci, dimpotrivă, îşe intensifică şi trebue să-şi intensifice şi mai mult activitatea lor nobilă pen­tru apărarea păcii. „Discuţia publică a cererii de interzicere a armei ato­mice in faţa întregului po­por — scrie ziarul — va duc® la întărirea păcii in lu­mea întreagă, va scoate la iveală jalnicul mănunchi de canibali imperialişti şi acoliţi ai lor, care pregătesc un nou măcel sângeros”. In prima pagină sunt publicate deasemenea ştiri despre desfăşu­rarea campaniei de strângere a semnăturilor pe Apelul de la Stock­holm, în Italia, Anglia, România, Austria, Mexic şi în alte ţări. In articolul său, pri­ml secre­tar al Comitetului Organizaţiei Bucureşti a P.M.R., tov. Gheor­ghe Stoica, îşi împărtăşeşte ex­perienţa în ceea ce priveşte orga­nizarea şi desfăşurarea campa­niei de strângere a semnăturilor pe Apelul de la Stockholm. La Bucureşti a fost desfăşurată în legătură cu această campanie, o intensă muncă de lămurire în întreprinderi, în instituţii, în Căminele Culturale, în Universi­tăţi, etc., au avut loc 958 de meelinguri Zeci de mii de ce­tăţeni au asistat la conferinţe şi referate, 25.000 de agitatori au vizitat pe locuitorii Bucureştiului la domiciliu, lămurindu-le sarci­nile luptei pentru pace. Textul Apelului, imprimat pe pancarte mari, a fost afişat la porţile fabricilor şi ale uzinelor, în instituţii şi pe străzi. îna­inte de începerea spectacolelor, la teatre şi cinematografe se ci­tea Apelul sesiunii de la Stock­holm, întreaga presă (ziarele de uzină, gazetele de perete) a popu­larizat larg Apelul. In biserici numeroşi preoţi aduceau la cu­noştinţă credincioşilor conţinu­tul Apelului şi chemarea patriar­hului ortodox Justinian de a semna acest Apel. Guy de Boysson, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretu­lui Democrat, scrie despre parti­ciparea tineretului la lupta pen­tru pace. Luând parte la campania pentru interzicerea armei atomice F.M. T.D a încurajat şi a popularizat pe scară largă iniţiativa tinerilor şi tinerelor din diferite ţări, care se cheamă reciproc la întrecere pentru a strânge cât mai multe semnături cu putinţă pe Apelul de la Stockholm. De o astfel de iniţiativă au dat dovadă tinerii docheri din Dunkerque (Franţa) şi Anvers (Belgia), care au re­fuzat să descarce armament ame­rican precum şi tinerii muncitori de la uzinele „Renault” din Fran­ţa şi „Fiat” din Italia. Tineretul din Franţa şi din Italia face pre­gătiri intense pentru marea în­tâlnire a tineretului francez şi a celui italian în vederea spri­jinirii Apelului pentru interzice­rea bombei atomice, întâlnire care va avea loc în August 1950 la Nissa. Căutând să dea o des­făşurare şi mai largă întrecerii tineretului, F.M.T.D. a adresat către tineretul din mai multe o­­raşe din lume care au suferit cel mai mult în timpul ultimului război, către tineretul din Stalin­grad, Hiroshima, Coventry, Cas­­sino, Oradour, Köln, şi din alte oraşe, chemarea de a depune toate eforturile pentru a strânge semnături de la populaţia din ace­ste oraşe şi de a trimite în nu­mele lor mesagii către tinerii şi tinerele din celelalte ţări pen­tru a le arăta un chip concret, prin exemplul acestor oraşe, ne­cesitat-^ de a apăra pacea şi de a salva omenirea de un măcel şi mai îngrozitor. Pentru pace,­ împotriva jugul Iui colonial se ridică la luptă activă şi popoarele din Africa occidentală şi ecuatorială frana­ceză. In articolul său, Gabriel d’Arboussier, secretar general al Uniunii Democrate din Africa, descrie cum s’au ridicat la luptă împotriva jugului imperialist po­poarele din Africa occidentală și ecuatorială. In ciuda terorii sân­geroase, popoarele Africii se or­ganizează într’un singur front unit Uniunea democrată din As­frica, care se află în fruntea miss carii reunește 1,5 milioane oa­­meni. „In momentul de faţă, când problema hotărîtoare este apă­rarea păcii — scrie d’Arbous­sier — noi căutăm îndeosebi ca mişcarea noastră să parti­cipe mai intens la marea lup­tă a tuturor popoarelor împo­triva aţâţătorilor la război“. Juzwiak Witold, membru în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, vorbeşte in artia­colul sau despre activitatea Co­misiilor controlului de partid (C.C.P.) ale P.M.U.P. care luptă pentru puritatea rândurilor par­tidului. Sarcinile comisiei sunt: a ve­­ghia asupra purităţii rândurilor partidului şi a nivelului ideoloa­gic al membrilor de partid; a chema la răspundere pe membrii de partid care s’au făcut vinov­­aţi de călcarea disciplinei şi moi ratei de partid; a controla, din însărcinarea Comitetului Central, activitatea organizaţiilor de par­tid locale, adică a controla cum aplică linia partidului şi cum e­­xecută hotărîrile partidului şi ale C. C., organizaţiile de bază ale Partidului. Intr’o serie de sectoare, C.C.P au descoperit şi lichidat cazuri de gâtuire a criticii. C.C.P. au tras la răspundere de partid pe unii membri de partid pentru atitudini de „mari demni­tari“, pentru birocratism şi ru­pere de partid. Aşa, de pildă, a fost exclus din partid fostul dis­rector al cooperativelor de cons­­trucţii la sate pentru atitudini imorale, nedorinţa de a lucra în colectiv, pentru ignorarea opiniei Comitetelor de partid ale voevVo­­datelor. C.C.P. au descoperit şi exclus din partid pe câţiva troţ­­k­işti. O serie de articole din acest număr sunt consacrate demas­cării clicii fasciste a Iul Tito. In articolul „Clica fascistă a Iul Tito — aţâţătoare la război în Balcani“ — Todor Jivcov, secrea­tar al C. C. al Partidului Comu­nist Bulgar, scrie: „întreaga politică internă şi externă a acestei clici, politi­că dictată de Washington, ur­măreşte pregătirea unor aven­turi agresive în ţările din Sud-Estul Europei şi în spe­cial în Balcani. Vârfurile fas­ciste cârmuitoare dela Belgrad transformă cu zel teritoriul Iugoslaviei într’o bază de a­­tac pentru deslănţuirea unor a­­venturî războinice, într’un cap de pod al imperialiştilor an­­glo-americani în Balcani“. Banda titoistă de mercenari, în concordanţă cu planurile strate­gice ale generalilor Bradley, Montgomery şi comp. la impor­tante măsuri de militarizare a în­tregii vieţi din Iugoslavia. Se construesc intens fortificaţii dealungul frontierei de Nord-Est a Iugoslaviei. Se lărgesc şi se construesc porturi noi pe litoralul Adriaticei. Se construeşte în ritm accelerat ş­o­s­ea­u­a strategiei Triest-Zagreb-Belgrad, care, po­trivit planului specialiştilor ame­ricani, trebue să fie prelungită până la Skoplje şi Salonic. Astfel, Iugoslavia capătă posibilitatea să stabilească legături cu două ima­portante baze navale pentru adu­­cerea de armament şi muniţii, precum şi pentru transportul de trupe. În acelaş timp, după indica­ţiile specialiştilor americani, se lărgesc o serie de şosele pentru ca să poată fi folosite de tehnica militară americană. Convenţia aeriană încheiată în Decembrie 1949 între clrca Iul Tito şi Statele Unite, acordă a­­cestora din urmă nu numai drep­tul de zbor nestingherit deasu­pra Iugoslaviei, dar şi dreptul de a exercita controlul asupra aeros dromurilor Iugoslave. In felul a­­cesta, aerodromurile şi liniile ae­riene din Iugoslavia sunt înca­drate în sistemul aerian militar general al blocului agresiv anglo­­american. In momentul de faţă, în Iugoslavia se­ lărgesc cu febri­litate aerodromurile vechi şi se construesc aerodromuri noi pen­tru ca să poată ateriza avioane americane grele. Se construesc instalaţii speciale pentru avioa­ne reactive.­ Imperialiştii americani o înar­mează Intens pe tiroişti. In Sta­tele Unite s-a şi ridicat embana­ge-ul pentru importarea în Iugo­slavia a armamentului şi maa­terialelor de război. După cum anunţă ziarul „Neue Wiener Tageszeitung”, George Alien, ambasadorul american la Bel­grad, i-a promis lui Tito că „doctrina Truman se va ex­tinde asupra Iugoslaviei sub ra­port militar, ca şi asupra Gre­ciei şi Turciei“, începând de a­­nul trecut şi până acum america­nii furnizează in mod regulat armatei iugoslave armament, din contul aşa numitelor „prisosuri“ de materiale de război ale armat­­ei americane de ocupaţie din Germania Occidentala. Prin Aus­tria au trecut in Iugoslavia sute de trenuri cu maşini blindate, cu artilerie de câmp şi antiaeriană, cu motoare de avion şi chiar cu proectile „V-2“. In ultimul timp, in ziarele emigranţilor politici iugoslavi a apărut ştirea sosirii unor vase cu armament american in portul Iugoslav Rieka (Fiume). Americanii au stăruit ca guver­nul monarho-fascist grec al lui Plastiras să acorde titoiştilor — pentru aducerea de armament — o zonă liberă la Salonic cu un coridor până la Ghergheli, care va fi păzit de trupele Iugoslave. In Iugoslavia sosesc sute de foşti specialişti militari hitlea­rişti şi specialişti militari ame­ricani, care reorganizează arma-­­ta iugoslavă şi care învaţă pe ofiţerii lui Tito să mânuiască ar­mamentul american şi german. Todor Jivcov vorbeşte mai de­parte despre felul în care clica lui Tito pune la cale provocări la frontiera cu ţările de democrat­­ie populară şi trimite în aces-* te ţări spioni şi diversionişti. Toată politica clicii lui Tito este îndreptată spre pregătirea războ­iului. In acelaş timp, fasciştii din Belgrad declară că în momentul de faţă capitalismul nu duce la război. Această propagandă a ti­­toiştiilor urmăreşte ţelul diver-* sionist de a demobiliza pe part tizanii păcii. Popoarele văd in furibunda mi­litarizare a Iugoslaviei o serioaa­să ameninţare a păcii. Pe ta ce trece, oamenii muncii din Iu­goslavia, sprijinindu-se pe putern­nicul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, intensifică lupa­ta împotriva regimului fascisto­­poliţienesc al lui Tito­ Rankovici. Lupta dreajată a patrioţilor lugo­­slavi a găsit un viu răsunet şi sprijin în rândurile tuturor par­tizanilor păcii. Toţi comuniştii şi toţi oamenii progresişti, toţi luptătorii pentru pace, democrat­­ie şi socialism consideră drept o datorie sfântă a lor să intensi­fice lupta împotriva clicii lui Tito, împotriva agenţilor impe­rialişti provocatori din Balcani şi din Europa. Ziarul mai cuprinde şi nu­meroase Informaţii. * RECENZIE Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! Nr. 23 (83) SCÂNTEIA Au sosit primele delegate din străinătate la Congresul U. F. D. R. Vineri după amiază au sosit în Capitală Lily Révay, mem­bră a Secretariatului Uniunii femeilor democrate maghiare, și Apolonia Sipoş, membră în Comitatul de conducere al Uniunii femeilor democrate maghiare, care vor participa la Congresul U.F.D.. Pe aeroportul Băneasa, de­legatele femeilor maghiare au fost întâmpinate de: tovarăşele Olimpia Ţenescu ,Traian­ Teclu, Emila Bunaciu, Ana Lungu, membre în Comitetul Execu­tiv al U.F.D.R., precum și de numeroase activiste ale U.F.D.R., care le-au urat bun sosit, în­­mânându-le buchete de flori. Tov. O­limpia Tenescu, se­cretară a Comitetului Central al U.F.D.R., adresând delega­telor maghiare un cuvânt de bun venit, a spus, între al­tele: „Femeile din R.P­. sunt bucuroase că pot primi, în mijlocul lor, delegate ale fe­meilor din Republ­ca Populară Ungară- Congresul U.F.D.R. este un nou prilej de a strân­­ge și mai mult legăturile noa­stre de prietenie, de a întări lupta noastră comună pentru apărarea păcii". Răspunzând, Lily Révay a spus: „Suntem fericite că a­­vem prilejul de a veni în Re­publica Populară Română pentru a cunoaşte mai bine realizările U.F.D.R., pentru a face un schimb de experienţă în munca noastră. Suntem cu atât mai bucuroase că am venit aci, cu cât femeile din ţara noastră Înotă alături de femeile din„ R.P.R. în ma­rele front al păcii şi social­s­­mului­”. (Agerpres) INFORMAŢII Tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al U.T.M., şi tov. Paul Cornea, secretar al C.C. al U.T.M., care au luat parte la lucrările sesiunii Comitetului Executiv al F.M.T.D., ce au avut loc la Berlin, s-au Înapoiat ori In Capitală. (Ager­pres). ★ Sâmbătă seara, la orele 19,30, tov. Olimpia Ţenescu, membru al C.C. al P.M.R., se­cretară a C.C. al U.F.D.R., va vorbi, în cadrul Universi­tăţii Radio, despre Congresul U.F.D.R. Măsuri pentru intensificarea activităţii culturale la sate Potrivit Hotărîrii Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Con­­siliului de Miniştri al R.P.R. privind pregătirea şi executa­rea la timp a strângerii re­coltei şi executarea planului de colectări pe 1950, Comi­tetul pentru Aşezămintele Culturale a luat o serie de măsuri pentru intensificarea muncii de lămurire a ţărani­­mii muncitoare asupra impor­tanţei recoltării, treerişului şi predării cotelor la timp, pre­cum şi pentru mobilizarea ei în câştigarea acestei bătălii. Printre măsurile luate sunt următoarele: la căminele cul­turale se vor organiza în ca­­drul şezătorilor duminicale, conferinţe care vor rata des­pre importanţa campaniei de recoltare şi colectare La cercurile agrotehnice orga­nizate la unele cămine cul­turale, ca şi la cele ce se vor mai înfiinţa, se vor desbate probleme privitoare la orgeti­cizarea muncilor agricole, ca secerişul, treerişul, desmiriş­titul, înmagazinarea şi păs­trarea cerealelor, etc. La bibliotecile căminelor culturale, la casele de citit şi colţurile roşii se va populariza literatura legată de muncile agricole. La locurile de mun­că (arii, centre de colectare etc.) se vor organiza în tim­pul repausului audiţii de ra­dier­ea şi scurte programe ar­tistice. Se va intensifica citi­tul la locul de muncă, a arti­colelor din ziare, revistelor şi broşurilor cu conţinut legat de campania agricolă de va­ră. De asemenea, atât la anii cât şi la sediul căminelor cul­turale se vor pune cutii de consultaţii în care ţăranii muncitori vor depune între­bări la care agronomi, medici, învăţători, activişti culturali vor da răspunsuri. In cadrul tuturor manifes­tărilor culturale se vor popu­lariza superioritatea agricul­turii socialiste și metodele în­trebuințate de agricultura înaintată sovietică. (Agera­pres). Colectiv sportiv la o gospodărie agricolă colectivă HUŞI (de la corespondentul nostru). Comitetul pentru Cul­tură Fizică şi Sport din jude­ţul Fălciu duce o activitate intensă în vederea înfiinţării de colective sportive în sate şi comune. Astfel, zilele trecute s-a creat un colectiv sportiv pe lângă Gospodăria Agricolă Co­lectivă „13 Decembrie” din comuna Gugeşti, care a fost dotat cu materiale şi echipa­ment sportiv necesar. In colectivul sportiv al gos­podăriei agricole colective sunt înscrişi 59 membri, care prin muncă voluntară au amena­jat un teren de volei şi unul de fotbal, iar în prezent se pregătesc pentru campionatul popular de nataţie. ■ In comuna Vutcani, în ca­drul colectivului sportiv func­ţionează secţii de atletism, volei şi fotbal. In comuna Cozmeşti, mem­brii colectivului sportiv au amenajat un teren de volei şi o pistă pentru alergări şi sărituri. Asemenea colective sportive au mai luat fiinţă şi în comu­nele Moşna şi Deleni. SERI CULTURALE (De la Popa Gheorghe, co­respondent).­­ De curând, e­­chipa artistică a căminului cultural din Moldoviţa-Suliţa, a dat două festivaluri la Gos­podăria Agricolă de Stat „Lu­­cina” şi în comuna Izvoarele Sucevii Programul a fost compus din piese şi cântece româneşti şi ucrainene. In serile culturale, care se ţin regulat la cămin, se citesc şi se discută broşuri privi­toare la transformarea socia­listă a agriculturii. (Urmare din pag. l­ a) TRU LUCRĂRI IMPOR­TANTE IN TEHNICA. Vorbi­torul a descris amănunţit fe­luritele domenii ale tehnicii în care s-au creat numeroase lucrări de mare valoare, care au fost premiate. Astfel a vorbit despre premiile decer­nate în ceea ce priveşte: ma­şinile şi metalurgia; electro­tehnica; arhitectura şi con­strucţiile; construcţiile de lo­cuinţe; ştiinţa şi practica construcţiilor ; înzestrarea tehnică a şantierelor şi dota­rea lor cu mecanisme perfec­ţionate; metode noi de muncă în construcţii; metode noi de calcul în construcţii; realizări însemnate în indus­tria extractivă, lucrări în domeniul Istoriei Ştiinţelor şi Tehnicii, care dovedesc prio­ritatea descoperirilor făcute de savanţi ruşi în numeroase ramuri ale ştiinţei şi teh­nicii. Oamenii de ştiinţă şi tehni­cienii din ţara noastră — a spus vorbitorul în încheiere s au multe de învăţat din a­­ceste importante realizări, distinse cu Premiul Stalin Cunoscându-le, vom putea in­troduce maşini şi unelte din cele mai perfecţionate şi la noi; vom putea da o mai mare securitate exploatărilor noastre miniere, utilizând, de exemplu, aparatele lui Sklia­­renko şi Kovsov; vom putea dota şantierele noastre cu es­­cavatoarele lui Arvan şi Tu­­laev; vom putea aplica con­strucţiilor noastre cele mai bune metode de proectare şi de calcul, cum sunt cele ale lui Vlasov, Cernihov sau ale arhitectului Andreev, aşa cum dealtfel am şi început să aplicăm pe şantierele Ca­nalului Dunăre-Marea Nea­­­gră, la „Casa Scânteii“ şi la alte construcţii din ţara noa­stră. CHIMIE Dună­re a descris LUCRĂ­RILE PREMIATE ALE SA­VANŢILOR SOVIETICI CHI­­MIŞTI, prof. C. Neniţescu a arătat că aceste lucrări au o mare însemnătate , pentru desvoltarea ştiinţei şi tehni­cii în R.P.R. Un interes cu totul deose­bit pentru noi îl prezintă problema arderii carbonului în condiţii optime, apoi pro­blema nitrării şi aceea a o­­xidarii hidrocarburilor, pre­cum şi chestiunile tehnice le­gate de lucrările lui Karghin în domeniul polimerilor înalţi. BIOLOGIE, GEOLOGIE ŞI GEOGRAFIE Despre PREMIILE PEN­TRU ŞTIINŢELE BIOLOGI­CE, GEOLOGICE ŞI GEO­GRAFICE a vorbit prof. Mi­­hai Manoliu. El a arătat între altele că valoroasele lucrări ale biolo­gilor Pavlovski şi Skriabin au o mare importanţă practică pentru ştiinţa medicală. Da­torită cercetărilor acestor sa­vanţi, vor putea fi stăvilite şi la noi în ţară multe din bolile provocate de diferiţi paraziţi atât la om cât şi la animale. De mare importan­ţă în ceea ce priveşte cerce­tarea originii omului şi com­baterea teoriilor burgheze rasiale în această problemă este lucrarea savanţilor A P. Okladnikov, N. A. Gre­­miaţki şi N. A. Sm­elnikov, care cuprinde datele desco­peririlor rămăşiţelor omului paleolitic de tip Neanderthal în Asia Centrală. Vorbitorul a arătat că oa­menii de ştiinţă din R.P.R. cunosc şi folosesc lucrările şi metodele biologilor sovietici. Astfel la Institutele Agrono­­mice se foloseşte experienţa lui Gluscenko pentru crearea de noi soiuri de plante, pe calea hibridărilor vegetative. Se experimentează descoperi­rile lui Tokin, pentru com­baterea boalelor plantelor, etc. MEDICINĂ PE TARÂMUL ŞTIINŢE­LOR MEDICALE au fost a­­cordate numeroase premii. Despre acestea a vorbit prof. dr Danielopolu. El a insistat asupra faptului că însuşirea şi aplicarea metodelor reco­mandate mehe ,­­ medicii sovie­tici au importanţă deosebit ,de mare în combaterea­­dife­ritelor boli din ţara noastră, ca de pildă: boala ulceroa­să şi hipertensiunea arteria­lă, bolile sistemului nervos, infecţia puerperală, tubercu­loza pulmonară, etc. ISTORIE ŞI FILOLOGIE Acad. prof. C. Balmuş a analizat OPERELE PREMIA­TE IN DOMENIUL ISTO­RIEI ŞI FILOLOGIEI. Vor­bitorul a arătat între altele că opera arheologică a Tatia­­nei Passek, de pildă, contri­­bue, prin documentele pe care le dă la iveală, la cu­noaşterea istoriei celei mai Îndepărtate a însăşi Patriei noastre. Ea luminează şi mai mult vechea comunitate de civilizaţie, care avea să con­tinue mai târziu cu strânse şi multilaterale relaţii dea­­lungul întregii noastre istorii, între popoarele de pe terito­riul U.R.S.S şi R.P.R. O deosebită însemnătate în lupta pentru pace o are ope­­ra lui A. S. Erusalimski, „Politica externă şi diploma­ţia imperialismului german la sfârşitul secolului, al XlX-lea".­­•­Lămurind­.. .începu­turile •, imperialismului,,, ger­man, el­ demască i^senţa. lui de jaf şi cotropire,, de pe v.r­­ma căreia.avut atâta de suferit şi poporul nostru. Stu­diul esenţei imperialismului german contribue la înţele­gerea naturii oricărui impe­rialism şi astfel la demasca­rea imperialismului american de azi, la demascarea unel­tirilor lui de a declanşa un nou război. INVENŢII ŞI PERFECŢIONĂRI ALE METODELOR DE MUNCĂ Tov. Alexandru Ion, preşe­dintele Uniunii Sindicatelor de Salariaţi din Industriile de Mine, Petrol şi Gaz metan, a vorbit despre Premiile Stalin pentru INVENŢII ŞI PER­FECŢIONĂRI ALE METODE­LOR DE MUNCA. Alianţa dintre muncă şi ştiinţă — a spus vorbitorul — este în U.R.S.S. o minuna­tă putere atotînoitoare. In timp ce în sistemul capitalist omul munceşte fără să fie in­teresat în a-şi îmbunătăţi calitativ produsul muncii, in sistemul socialist, pentru o­­mul muncii este o sarcină de onoare să ridice la un rang cât mai înalt tehnica muncii lui, să asimileze cuceririle ştiinţei, să studieze perfecţio­narea procesului muncii, ştiind sigur că produsul mun­cii sale este folosiţi de întreg poporul. Presa sovietică ne aduce numeroase cazuri în care muncitorii inovatori, raţio­­nalizatori sunt chemaţi in facultăţi să ţină lecţii prac­tice studenţilor. Tov. Alexandru Ion a a­­mintit o serie de invenţii şi perfecţionări făcute de acade-­ micieni, ingineri, tehnicieni şi muncitori sovietici în dome­niul industriei miniere, elec­trice şi de maşini agricole. El a subliniat între altele meto­dele originale de lucru în mine: lărgirea frontului de lucrări, prin împrăştierea fie­cărui abataj în plan vertical şi orizontal într’o serie de pa­nouri; dublarea perforatoa­relor ce se află simultan în lucru; mărirea vitezei de îna­intare rapidă la abatajele de curăţire printr’o serie de mă­suri originale tehnice şi or­ganizatorice; introducerea u­­nui nou electrocar minor cu condensator, care se conduce foarte simplu şi care măreşte securitatea circulaţiei în mi­nă; introducerea unor noi dispozitive pentru controlul atmosferei în mină, etc. In domeniul industriei elec­trice au fost premiate lucră­rile unui colectiv care a reu­şit să aducă perfecţionări ra­dicale metodelor de repa­rare a utilajului centralelor electrice. V. L. Kreiter a pri­mit Premiul Stalin pentru construcţia unui sistem trans­­miţător de televiziune, cu mult mai clar şi mai exact decât cele existente în Apus, V. S. Melnicov şi A. A. Save­­lev pentru perfecţionări în domeniul telecomunicaţiilor, etc. Oamenii muncii din R.P.R. — a spus în continuare vor­bitorul — învăţând din înfăp­tuirile oamenilor sovietici, studiază ei înşişi cu înflăcă­rare şi schimbă procedeele tehnice învechite. Ei aplică pe de o parte pe o scară în­tinsă inovaţiile create de muncitorii sovietici şi pe de altă parte fac ei înşişi inven­ţii, perfecţionări şi inovaţii tehnice preţioase. In actuala luptă mondială pentru apărarea păcii, po­porul nostru muncitor, con­dus de Partidul Muncitoresc Român, sprijinit de oamenii muncii, ai ştiinţei şi ai teh­nicii, aduce nu numai hotă­­rîrea nestrămutată şi elanul său viguros de luptă, ci şi strădania miilor de oameni din fabrici şi de pe o­­goare de a îmbunătăţi şi întări aparatul de produc­ţie al ţării. Ei sporesc as­t­­fel forţa de apărare a ţârii, şi o fac cu atât mai mult entuziasm, cu cât simt alături celelalte popoare libere ale lumii în frunte cu Statul So­cialist Sovietic condus de ge­niul marelui şi Iubitului no­stru Învăţător Iosif Vissario­­novici Stalin. SĂ FOLOSIM CÂT MAI MULT AJUTORUL ŞTIINŢEI SOVIETICE In cuvântul de închidere, acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi a spus între altele: Din referatele ascultate a reeşit cu claritate imensa bo­găţie de experienţă şi aju­tor concret pe care le găsim necontenit în creaţia ştiinţi-­ fică sovietică atât pe plan teoretic cât şi practic. Poporul nostru este mândru că folosind acest tezaur a pă­şit el însuşi, condus de Par­tidul clasei muncitoare, pe un drum istoric nou, pe dru­mul creării unei economii noi, a unei orânduiri sociale noi, a unei ideologii noi, a unei ştiinţe noi. Suntem profund recunos­­­ători poporului sovietic, oa­menilor săi de ştiinţă, minu­naţilor muncitori sovietici pentru toate aceste nepreţui­te valori pe care ni le-au transmis şi ni le transmit zi cu zi. Aceste valori reprezintă pentru noi tot atâtea mijloa­ce concrete care contribue la ridicarea nivelului material şi cultural al poporului no­stru Iar, ridicându-ne ţara, ridicând-o spre socialism, a­­ducem contribuţia noastră la mărirea şi întărirea frontu­lui mondial al păcii şi demo­craţiei pe care-l îndrumeazâ spre noi şi noi succese Uni­unea Sovietică şi marele Stalin. Sesiunea ştiinţifica a Academiei R. P. R. Premiile Stalin pe anul 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi progresului Nr. 1758

Next