Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-11 / nr. 1756
Pag. 0 Consolidarea relaţiilor economice şi de bună vecinătate între Republica Polonă şi Republica Democrată Germană Acordurile şi convenţiile încheiate între Republica Polonă şi Republica Democrată Germană cu prilejul vizitei făcute la Varşovia de o delegaţie guvernamentală a R. D. Germane servesc cauza desvoltării şi întăririi continue a relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie intre poporul polonez şi poporul german. Ele sunt astfel, o manifestare puternică a creşterii forţelor păcii şi socialismului, care luptă sub conducerea Uniunii Sovietice, împotriva uneltirilor şi pregătirilor criminale de război ale imperialiştilor anglo-americani. Comunicatul comun publicat la Varşovia anunţă că guvernele Republicii Polone şi Republicii Democrate Germane au hotărît să procedeze, în decurs de o lună, la demarcarea frontierei polono, germane stabilite şi existente dealungul râurilor Oder şi Neisse. In acelaş timp vor fi soluţionate problemele traficului de frontieră şi ale navigaţiei în apele zonei de frontieră. Concomitent cu acest acord s’a făcut un mare pas înainte în domeniul consolidării relaţiilor economice dintre cele două ţări. A fost semnată o convenţie asupra schimbului de mărfuri şi asupra plăţilor pe anul 1950. Această convenţie asigură sporirea volumului schimburilor cu peste 60% faţă de anul trecut. Au mai fost semnate convenţii asupra acordării de credite de către R. Polonă, Republicii Democrate Germane, precum şi asupra colaborării tehnice şi ştiinţifice dintre cele două ţări. S-au schimbat informaţii în legătură cu planurile de stat ale celor două ţări. A fost semnat deasemeni un protocol asupra relaţiilor culturale dintre R. Polonă şi R. D. Germană. Acordurile şi convenţiile încheiate la Varşovia cuprind prin urmare toate aspectele colaborării prieteneşti între Republica Polonă şi Republica Democrată Germană. Ce palmă usturătoare pentru imperialiştii anglo-americani, uneltitori şi aţâţători la război, care au căutat şi caută încă în Germania Apuseană să aţâţe şovinismul şi revizio- nismul elementelor fasciste şi naţionaliste în vederea subminării hotărîrii luate la Potsdam cu privire la stabilirea frontierei polono-germane pe râurile Oder şi Neisse ! In vreme ce guvernul de marionete americane de la Bonn execută cu zel planurile imperialiste de militarizare şi reînviere a fascismului în Germania Apuseană, Republica Democrată Germană se afirmă tot mai puternic ca un factor de consolidare a păcii in Europa şi în lume. Grandioasa întâlnire de la Berlin a tineretului german luptător pentru pace, a arătat lumii întregi că Republica Democrată Germana este cadrul în care se pot desvolta şi se desvoltă forţele democratice ale poporului german. Iar acte ca acordurile încheiate acum la Varşovia dovedesc că un stat german democratic exclude pricinile de vrajbă şi ameninţarea permanentă pe care o constituia statul german imperialist pentru vecinii săi, devenind, dimpotrivă, un element de întărire a păcii şi colaborării dintre popoare. Asemenea relaţii între Polonia democrată şi Germania democrată sunt posibile pentru că ambele ţări au fost eliberate din jugul fascismului de către Armata Sovietică şi înaintează, pe calea progresului cu sprijinul puternic al Uniunii Sovietice, în cadrul imensului front al păcii în frunte cu marea Ţară a Socialismului. 100.000 de manifestanţi la Roma Cuvântarea lui Palmiro Togliatti Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a Republicii Italiene şi el inaugurării campaniei pentru strângerea de semnături pe Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a avut loc la Roma, în ziua de 2 iunie, un meeting la care au participat o sută de mii de oameni. La meeting a luat cuvântul secretarul general al Partidului Comunist Italian, Togliatti. La începutul cuvântării sale, Togliatti a amintit despre lupta pentru unirea poporului italian pe care o duc necontenit comuniştii. Dar astăzi nu există unitate între cârmuitori şi popori.Mai mult” — a spus Togliatti .Kârmiiîtofli şi ţSarfldd! Ior,al fiiajorîtăţii, forţele tenebroase care se ascund după acest partid — caută să samene vrajbă, sciziune şi ură chiar în sânul naţiunii. Ei vor să pună înafara legii republicane masele muncitoare comuniste şi socialiste, datorită cărora astăzi în Italia există Republica”. In continuare, Togliatti a menţionat profundele contradicţii care caracterizează situaţia actuală a Italiei. „O orânduire care se bazează pe contradicţii atât de profunde, a aratat Togliatti, nu poate să opună mult timp rezistenţă presiunilor, mişcării şi năzuinţelor care pornesc de la cele mai largi pături ale naţiunii. Noi ne dăm seama de acest lucru,. .!', tocmai de aceea, în ziua când sărbătorim aniversarea creării Republicii Italiene, cuvintele noastre adresate naţiunii sunt totodată şi cuvinte de avertisment, pentru că nori imenşi au învăluit viitorul şi pentru că ştim că ne aşteaptă noi bătălii, bătălii pe care trebue să ştim să le ducem şi să le câştigăm”. Arătând succesele obţinute de poporul italian în lupta împotriva fascismului şi pentru instaurarea regimului republican, Togliatti s-a oprit asupra sarcinii principale a popoarelor în lupta pentru pace. „Este necesar” — a spus el — „ca toţi cetăţenii, toate statele, să-şi ia angajamentul să condamne folosirea armei atomice, ca ele să-și ia angajamentul să distrugă această armă acolo unde ea se fabrică și să încheie intre ele un pact în care să se arate că nici un stat nu va folosi niciodată această armă împotriva unui alt stat; că acela care va folosi primul această armă va fi condamnat şi înfierat de tribunalul omenirii ca un criminal de război, care va dispare de pe arena mondială, aşa cum au fost siliţi să dispară Hitler, Mussolini şi sateliţii lor. Faţă de bomba atomică nu se poate adopta o altă poziţie, şi tocmai aceasta este poziţia pe care s-au situat chiar de la început la O.N.U. reprezentanţii Uniunii Sovietice". . Oprindu-se,asupra etapelor, mai importante ale luptei Uniunii Sovietice pentru interzicerea armei atomice, Togliatti a spus în continuare : „Noi am văzut că împotriva acestei propuneri pătrunse de spirit de umanitate au fost mobilizaţi toţi crainicii imperialismului, începând cu ziarele subvenţionate de marea burghezie şi terminând cu organele bisericii catolice. Cu toţii s-au năpustit asupra acestor propuneri ale Uniunii Sovietice şi au scos la iveală cele mai neverosimile argumente, numai pentru a dovedi că arma atomică nu trebue interzisă, că bombele atomice nu trebuesc distruse şi că astfel de angajamente nu trebuesc semnate. Aşadar, faţă de situaţia creată, într’un moment Când numai cu câteva zile în urmă am auzit cum preşedintele Statelor Unite ale Americii a declarat că ar fi gata să dea într-o bună zi ordinul să se arunce bombe atomice în orice parte a lumii, în acest moment este necesar să răsune nu numai vocea a câtorva persoane, nu numai vocea reprezentanţilor ţărilor socialiste la O.N.U., nu numai vocea partidelor şi a reprezentanţilor partidelor, ci şi vocea milioanelor şi sutelor de milioane de oameni. Iată de ce organizaţia partizanilor păcii a adresat tuturor popoarelor chemarea de a semna Apelul de la Stockholm, care cere interzicerea armei atomice, distrugerea acesteia şi declararea drept criminal de război a aceluia care va folosi primul arma atomică într’un conflict internaţional. „Ce însemnătate” — va spune în legătură cu aceasta, zâmbind sceptic, adversarul nostru. — „ce însemnătate are semnătura mea pusă pe o foaie de hârtie, pe care o va lua vântul ?” Semnătura unui singur om poate că nu are nicio însemnătate, dar are însemnătate unirea unor milioane, unor zeci şi sute de milioane de oameni , are însemnătate unirea celor 200.000.000 de cetăţeni ai Uniunii Sovietice, a celor peste 400.000.000 de cetăţeni ai Republicii Populare Chineze şi a miloanelor de cetăţeni din ţările de democraţie populară din Europa! Alături de ei trebue să vină zeci şi sute de milioane de cetăţeni din toate ţările Europei Occidentale şi ale Americii şi, în special, cei din ţările Europei Occidentale ; noi ştim că, dacă se va desfinţui un conflict internaţional, aceste ţări vor deveni un câmp asupra căruia vor cădea bombele atomice aruncate de imperialişti. „La Roma, ca şi în toate ora- j şele din Italia, a spus Togliatti, a început campania pentru strân- gerea de semnături, campanie de exprimare a năzuinţei spre pace şi salvare, care trebue să devină o campanie a tuturor oamenilor, fără deosebire de idei, de convin- geri politice şi credinţe religioase. Ştiu că această campanie a început pretutindeni şi a dat deja rezultate importante. In fiecare zi ne parvin ştiri despre noi succese. Secretarul organizaţiei comuniste din Roma mi-a spus că în două suburbii ale Romei toţi locuitorii, începând cu preotul şi până la cel mai mic copil, au semnat Apelul de la Stockholm pentru interzicerea armei atomice. Bravi sunteţi voi, partizani ai păcii, care aţi reuşit să obţineţi acest succes! Bravi sunteţi voi, tovarăşi socialişti, comunişti, democraţi, brave sunteţi voi, femei şi tinere ale noastre, care activaţi şi continuaţi să activaţi pentru obţinerea acestor succese!” Din ziarul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară !”, Nr. 23 (83), din 9 Iunie 1950. SCÂNTEIA Scrisoarea şi memorandumul lui Trygve Lie NEW YORK, 9 (Agerpres).TASS transmite : Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite a dat publicităţii textul scrisorii pe care secretarul general al O.N.U., Trygve Lie, a trimis-o fiecărui membru al O.N.U. In această scrisoare, Trygve Lie arată că el a elaborat „un memorandum cuprinzând puncte care urmăresc realizarea păcii prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite“ şi că a înmânat personal „acest memorandum” preşedintelui Statelor Unite, Truman — la 20 Aprilie, primului ministru al Regatului Unit, Attlee — la 18 Aprilie, primului ministru al Franţei, Bidault — la 3 Mai şi primului ministru al U.R.S.S., Generalissimului Stalin — la 15 Mai. „Am avut posibilitatea, declară Trygve Lie, să discut punctele conţinute în acest memorandum cu susmenţionaţii şefi de guverne şi cu alţi fruntaşi ai acestor guverne, inclusiv secretarul de stat al Statelor Unite, Acheson, ministrul de afaceri externe al Regatului Unit, Bevin, ministrul de afaceri externe al Franţei, Schuman, vicepreşedintele Consiliului de miniştri al U.R.S.S., Molotov, şi ministrul de afaceri externe al U.R.S.S., Vîşinski“. Trygve Lie afirmă în scrisoarea sa că din aceste negocieri el „a ieşit cu convingerea fermă că Organizaţia Naţiunilor Unite rămâne factorul fundamental al politicii externe a fiecăruia dintre aceste guverne şi că reluarea unor adevărate negocieri asupra unora din chestiunile nerezolvate nu este exclusă. Este cu desăvârşire limpede că nu se poate realiza un progres cât de cât vizibil, atâta timp cât între membrii O.N.U. se menţine acea divergenţă acută în chestiunea reprezentării unuia dintre membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, Republica Chineză. Este necesar ca această chestiune să fie reglementată*'. In continuare Trygve Lie aminteşte în scrisoarea sa de Apelul lansat la 20 Aprilie 1950 de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii adresat înaltelor părţi care au semnat convenţiile de la Geneva pentru apărarea victimelor războiului, de a face tot ce le stă în putinţă pentru a se ajunge la un acord cu privire la interzicerea bombei atomice. Apoi, în scrisoarea lui Trygve Lie se vorbeşte despre tratativele duse de Myrdal cu diferite guverne ale ţărilor europene asupra necesităţii „de a se depune noi eforturi pentru eliberarea comerţului internaţional de acele restricţii şi practici discriminatorii care împiedică în prezent libera circulaţie a mărfurilor”. Trygve Lie îşi încheie scrisoarea declarând că el are în vedere posibilitatea de a prezenta oficial memorandumul menţionat „la timpul oportun“ Consiliului de Securitate şi că îşi rezervă dreptul „de a-l include pe ordinea de zi provizorie a viitoarei sesiuni ordinare a Adunării Generale”. Secretariatul O.N.U. a dat deasemenea publicităţii memorandumul lui Trygve Lie, intitulat „Despre chestiunile care trebuesc examinate la elaborarea unui program pe termen de 20 ani pentru realizarea păcii prin intermediul O.N.U.“. Memorandumul începe cu următoarele cuvinte: „In calitate de secretar general, sunt ferm convins că trebue încercat să se depună noi şi mari eforturi pentru a pune capăt aşa numitului „război rece“ şi pentru a îndrepta din nou lumea pe cafea care îi va da o mai mare speranţă intr’o pace îndelungată. Atmosfera de agravare a neîncrederii internaţionale poate fi risipită, iar ameninţarea calamităţii generale a unui nou război poate fi prevenită cu condiţia să fie folosite pe deplin resursele pe care le conţine Charta O.N.U. pentru concilierea şi consolidarea constructivă a păcii. Folosirea acestor resurse poate asigura în cele din urmă pacea dacă vor fi judeca şi vom acţiona, bazându-ne pe posibilitatea coexistenţei paşnice a tuturor marilor puteri şi a diferitelor sisteme economice şi politice pe care ele le reprezintă şi dacă marile puteri se vor arăta a fi gata să întreprindă adevărate negocieri, nu într’un spirit de împăciuire, ci în spiritul unei autointeresări înţelepte şi al unei judecăţi sănătoase a tuturor părţilor. Măsurile pentru asigurarea unei autoapărări colective şi diferitele mijloace regionale sunt in cel mai bun caz măsuri provizorii şi prin ele înşile nu pot asigura vreo securitate trainică în faţa unui eventual război. Unul din mijloacele generale şi un instrument universal al considerabilei majorităţi a rasei umane îl constitue Organizaţia Naţiunilor Unite. Folosirea răbdătoare, constructivă şi îndelungată a posibilităţilor ei poate aduce o pace generală, autentică şi trainică”. In continuare memorandumul propune : 1) „Ţinerea de şedinţe periodice ale Consiliului de Securitate, la care să participe miniştrii de afaceri externe, şefii guvernelor sau alţi membri ai guvernelor, potrivit prevederilor Chartei O.N.U. şi regulilor de procedură; în acelaşi timp, desvoltarea şi folosirea celorlalte mijloace ale O.N.U. pentru negocieri, mediaţiune şi conciliere în diferendele internaţionale... Nu trebue să ne aşteptăm ca ele să ducă în fiecare caz la hotărîri importante; ele trebuesc folosite pentru consultări, dintre care cea mai mare parte se vor desfăşura în mod neoficial, în încercările de a se obţine un progres în domeniul realizării unui acord în chestiunile litigioase, pentru clarificarea neînţelegerilor şi pent tru pregătirea de noi măsuri capabile să mărească şansele realizării unui acord concret în cadrul şedinţelor ulterioare" După părerea lui Trygve Lie „este necesar să se asigure desvoltarea continuă a mijloacelor O.N.U. în vederea mediaţiunii şi concilierii, inclusiv reluarea practicii sistematice a consultărilor neoficiale între reprezentanţii celor cinci mari puteri şi reluarea încercărilor de a se ajunge la un acord între toate marile puteri cu privire la limitarea folosirii dreptului de veto în reglementările paşnice din Consiliul de Securitate”. 2) „O nouă încercare de a realiza un progres în crearea unui sistem internaţional de control asupra energiei atomice, care va permite să se împiedice folosirea ei pentru război şi va contribui la folosirea ei în scopuri paşnice... Una din posibilităţi ar fi ca Consiliul de Securitate să împuternicească pe secretarul general să convoace o conferinţă a savanţilor, ale căror desbateri ar putea să asigure o sursă de noi idei în domeniul controlului asupra tuturor armelor de exterminare în massă şi să contribue la folosirea energiei atomice în scopuri paşnice; această sursă de idei ar putea fi ulterior studiată de către comisia pentru controlul energiei atomice a O.N.U.”. 3) „Studierea într’un spirit nou a problemei încetării cursei înarmărilor nu numai în domeniul armei atomice ci și al tuturor celorlalte tipuri de arme de exterminare în massă şi al armamentelor clasice. Acesta este un alt domeniu în care este necesar să fie înviorate tratativele, să fie depuse noi eforturi pentru aflarea unui teren comun”. 4) „Reînceperea unor eforturi serioase în vederea realizării unui acord cu privire la forţele armate care, potrivit Chartei O.N.U., trebue să fie puse „ dispoziţia Consiliului de Securitate pentru asigurarea îndeplinirii hotărîrilor sale”. 5) „Adoptarea şi aplicarea principiului potrivit căruia este raţional şi just de a acţiona cât mai rapid în scopul de a se obţine universalitatea reprezentării în O.N.U. In prezent, 14 ţări aşteaptă primirea în O.N.U. Consider că este în interesul popoarelor acestor ţări şi al Naţiunilor Unite ca aceste ţări să fie primite toate, ca şi celelalte ţări care în viitor vor realiza independenţa lor. Trebue arătat limpede că Germania şi Japonia vor fi deasemenea primite în O.N.U. imediat după încheierea tratatelor de pace”. 6) „Un program raţional şi practic de asistenţă tehnică pentru desvoltarea econoliiică şi încurajarea investiţiilor de capital pe scară largă, folosindu-se toate resursele particulare, guvernamentale și interguvernamentale necesare... Acesta trebue să fie un program permanent și în continuă desvoltare, pentru viitorii 20 de ani, program care să fie realizat prin colaborarea între toate guvernele membre, în mare măsură prin intermediul O.N.U. și al organelor specializate”. 7) „Folosirea cu mai multă hotărîre de către toate guvernelemembre a organelor specializate ale O.N.U. in scopul de a contribui potrivit Chartei O.N.U., „la asigurarea unui nivel mai înalt de trai, la asigurarea unei depline folosiri a braţelor de muncă şi a condiţiilor progresului economic şi social”... In con- tinuare se vorbeşte despre necesitatea sprijinirii organelor specializate de către toate guvernele, inclusiv de către reprezentanţii Uniunii Sovietice în unele sau în toate organele din care ea nu face în prezent parte. 8) „Desvoltarea hotărîta şi necontenită a activităţii O.N.U. în scopul unei mai largi respectări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în întreaga lume”. 9) „Folosirea O.N.U. pentru a contribui prin mijloace paşnice şi nu prin cele de forţă, la desvoltarea popoarelor din ţările dependente, coloniale sau semicoloniale, în scopul de a li se crea o situaţie de egalitate”. După părerea lui Trygve Lie, trecerea de la vechile relaţii reciproce la cele noi trebue să fie înfăptuită „fără zguduiri violente”. 10) „Folosirea eficace şi sistematică a tuturor drepturilor prevăzute de Charta O.N.U. şi a întregului mecanism al O.N.U. pentru accelerarea lucrărilor în vederea elaborării unui drept internaţional şi crearea ulterioară a unui drept universal obligatoriu pentru întreaga lume”. Conferinţa Partidului Comunist Bulgar La 8 iunie s-a deschis la Sofia conferinţa Partidului Comunist Bulgar. Conferinţa va discuta următoarele chestiuni: 1. Munca organizatorică şi politică a partidului (raport prezentat de tov. Vâlco Cervencov, secretar al C.C.) ; 2. Lupta pentru pace; 3. Complectarea C. C. al Partidului Comunist Bulgar. Un aspect al măreţului meeting pentru pace de la Roma, la care a vorbit tovarăşul Permiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian. Entuziasmul şi combativitatea celor 100.000 de participanţi demonstrează hotărirea fermă cu care poporul italian răspunde chemării Partidului Comunist de a înteţi lupta pentru zădărnicirea planurilor războinice ale imperialiştilor. Poporul italian îi avertizează pe guvernanţii săi trădători şi pe stăpânii acestora, imperialiştii americani, că el nu vrea să devină carne de tun pentru interesele Wall Streetului, că el nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovietice, că va fi alături de întreaga omenire iubitoare de pace, care va trage la răspundere primul guvern care ar cuteza să folosească barbara armă atomică. Hr. 175 ft Milioane de noi semnături pe Apelul de la Stockholm . In ultimele săptămâni, un milion de ţărani chinezi din provinciile Kirin au semnat Apelul de la Stockholm. In provinciile Sung Kiang totalul semnăturilor se ridică la 149.000. Până la 3 Iunie, în oraşul Mukden 700.000 de persoane semnaseră Apelul iar la Harbin un număr de 400.000 persoane şi-au pus semnătura pe Apel până la 29 Mai. La Fuceu, capitala provinciei Fukien, 150.000 persoane, adică 40 la sută din populaţia oraşului, au semnat până la mijlocul lunii trecute Apelul de la Stockholm. Numeroşi pasageri, care călătoreau pe liniile Shanghai, Peking-Mukden, Peking-Hanceu și altele, au semnat Apelul în tren. • Conform datelor provizorii s-au strâns în întreaga Republică Polonă 17.000. 000 semnături pe Apelul dela Stockholm. __ In districtul Varșovia numărul! semnăturilor a depășit 1.200.000, în districtul Cracovia — 1.451.000, în Pomorje — 1.010.000, în Poznan — 1.650.000, în Sulezia Inferioară — 1.352.000, iar în regiunea Lodz peste 1.500.000. @ Campania pentru strângerea de semnături pe Apelul de la Stockholm a început în întreaga Italie. La Milano, în numai câteva ore s’au strâns pesteOO/’OO semnături. La Livorno au fost strânse în câteva zile 50.000 semnături. A-pelul dela Stockholm a fost aprobat îh ortantiiiitate de consiliul mairicipal al orașului Ancona. ' Apelul dela Stockholm este semnat de un număr tot mai mare de intelectuali şi de fruntaşi politici din Italia. Printre cei care au semnat Apelul sunt: Adriano Lualdi, director al Conservatorului din Florenţa şi preşedintele Academiei Naţionale de Muzică „Cherubini“; Votto, organizatorul festivalului anual de muzică din Florenţa; Andrea Moirosini, director artistic al acestui festival; Edoardo De Filippe, dramaturg din Neapole şi candidat la „Premiul Internaţional pentru Pace“; De Francesco, recto,rul Universităţii din Milano; Neri, prim procuror din Milano; Giovanni Leone, procuror al Republicii la Livorno; Lorenzo Chieppa; Enrico Caizzi, Palmo Antonacci, Angelo Ciacca, Vena cenzo Lorusso, lgnazio De Felice, consilieri Ia Curtea de Ah pel din Bari; Salvatore Quasimodo, poet; Giannangclo Sperti, director general al uzinelor optice „Galileo“ din Florenţa; Francesco Osahi, general în armata italiană; Rino Formica, secretar al organizaţiei de tineret al „Partidului Socialist Unitar"; Gino Bondavalli, campion euroi pean de box. Au mai semnat Apelul: Angelo Simonetti, episcopul oraşului Pescia, precum şi primarul acestui oraş; toţi membrii consiliului regional din Sardinia şi 89 din cei 90 de deputaţi ai parlaientului regional al Siciliei; 50 de primari de oraşe din provincia Bologna; preşedintele şi diarectorul societăţii anonime pe acţiuni „Pirelli“ şi conducerea uzinelor „Fiat“; Guglielmo Giannini, deputat, leader al partidului „Uomo Qualurique“. „Comitetul de acţiune al tneretului pentru pace" la Statele Unite anunţă că suta de tineri şi tinere au semnat de pe acum Apelul de la Stockholm. Ziarul BALTIMORE SUN a publicat declaraţia Comitetului pentru pace din statul Maryland, cerând punerea imediată în afara legii a armei atomice. Declaraţia subliniază că 25.000 de cetăţeni din Baltimore s-au şi pronunţat în favoarea interzicerii armei atomice. Cercuri tot mai largi de intelectuali francezi semnează Apelul de la Stockholm. Astfel, de curând, au semnat acest Apel scriitorul Raymond Escholier, compozitorii Charles Koechlin, Roland Manuel și Joseph Kosma, pianista Nadia Tagrine, actorii Odette Joyeux, Serge Reggiani, Michel Simon, Pierre Larquey, Marcel Lupovici, Pierre Brasseur, Regina Camier, Marie Merlin, Genevieve Bray, Michel Auclair, Maurice Baquet, Loieh Kellon, J. J. Dlebo, Jean d’Yoi, Jacqueline France!!, Liliane Maigne, Noel Noel, Genevieve Page, Eliane Saint-Jean, Frank Villard şi Bernard Blier; poeţii Jacques Doucet şi Denys Paul Bouloc; următorii profesori de la Sorbona: Bayer, Davy de Virote, Drach, Eichoin, George Gurvitch, Mangenot, Thellier, Vermeil, Grappin, Genevieve Bianquis, Dufay, Bernard, Wertheimer, Laserre și Maurice Chevalier, Uniunea Sovietică sprijină progresul agriculturii în Europa Lucrările Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa GENEVA, 9 (Agerpres). — TASS transmite: In cursul şedinţelor din 6 şi 7 iunie ale sesiunii Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa, s-au discutat raportul Comitetului pentru problemele agriculturii și chestiunile legate de activitatea sa viitoare". Reprezentantul sovietic, Arutiunian, a făcut următoarea propunere: Secretarul executiv să prezinte la cea de a treia sesiune a Comitetului pentru problemele agriculturii un raport asupra problemei ajutorării gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii, prin acordarea de credite pentru introducerea tehnicii moderne în agricultură, precum şi prin organizarea reparării uneltelor agricole acolo unde este nevoie. Alte măsuri de ajutorare ar fi organizarea de consfătuiri asupra metodelor înaintate de creştere a vitelor, sporirea productivităţii culturilor de grâu, combaterea agenţilor patogeni ai culturilor agricole, etc. Chiar de la început, delegaţiile Statelor Unite şi Marii Britanii au încercat prin toate mijloacele să împiedice discutarea problemelor în legătură cu progresul agriculturii în Europa. Reprezentantul american a propus întreruperea desbaterilor, la care s-au opus delegaţiile Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară. Reprezentantul sovietic a subliniat că propunerea reprezentantului american dovedeşte că Statele Unite nu sunt interesate în examinarea practică a chestiunilor legate de desvoltarea agriculturii în ţările Europei Occidentale. Văzând că propunerea sa nu este sprijinită de celelalte delegaţii, reprezentantul Statelor Unite a fost obligat să o retragă. Reprezentanţii Uniunii Sovietice şi ai R.S.S. Bieloruse au citat exemple concrete ilustrând superioritatea sistemului socialist al economiei şi au analizat în amănunt criza agrară care se desvoltă în ţările marshallizate şi care este agravată prin dumpingul american de produse agricole. Reprezentanţii ţărilor de democraţie populară au citat fapte şi cifre care arată felul în care guvernele lor înţeleg să vină în ajutorul ţăranilor săraci şi mijlocaşi. După desbateri a fost adoptată în unanimitate propunerea reprezentantului sovietic, cu unele mici amendamente introduse de reprezentanții Republicii Cehoslovace, Republicii Polone, Franței și Italiei. Sentinţa în procesul spionilor şi trădătorilor din Republica Cehoslovacă PRAGA, 9 (Agerpres). — GETEKA transmite: La 8 iunie, Tribunalul de Stat din Praga a pronunţat sentinţa în procesul grupului de spioni şi trădători aflaţi în slujba serviciilor de spionaj străine şi care au dus timp îndelungat o activitate subversivă îndreptată împotriva orânduirii de democraţie populară din Republica Cehoslovacă. Tribunalul a condamnat pe Atilada Horakova, Jan Buchal, Zavis Kalandra şi Oldrzich Pecl, la moarte, pe Josef Nestaval la închisoare pe viaţă şi 50.000 coroane amendă; pe Antonia Kleinerova la închisoare pe viaţă şi 10.000 coroane amendă; pe Irzi Geida la în** chisoare pe viaţă şi 500.000 coroane amendă; pe Frantisek Prseucil la închisoare pe viaţă şi 80.000 coroane amendă; pe Frantiska Zeminova la 20 ani închisoare şi 15.000 coroane amendă; pe Zdenek Peska la 25 ani închisoare şi 60.000 coroane amendă; pe Vojta Dundir la 15 ani închisoare şi 10.000 coroane amendă; pe Bedrzich Gosticka la 28 ani închisoare şi 30.000 coroane amendă; pe Irzi Kraizek la 22 ani închisoare şi 150.000 coroane amendă. Acuzaţilor li se va confisca întreaga avere şi vor fi lipsiţi de drepturile civile. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Centrala telefonică 3.26.20, Cont cec poştal Nr. 1.381 — Tiparul: -riiaeriile „SCRISUL LIBER” Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Bucureşti — — ABONAMENTE: Individuale lunar lei 100. Colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80. Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578/941 și 520.408/949 .