Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)

1950-08-02 / nr. 1800

Fapte, nu vorbe: recoltele gospodăriilor colective Cele dintâi , cum nu s’au mai văzut încă prin tara noastră. 3200 kg. grâu la hectar a dobândit gospodăria agricolă colec­tivă din Luna de Jos-Cluj; 3000 kg. la ha. a dobândit gospodăria colectivă din Sana­tana-Arad; lanul de grâu al gospodăriei agricole colec­tive „Bobâlna” din comuna Salatiu, judeţul Someş, a dat 2611 kg. la ha.; la 2700 kg. grâu la ha. s-a ajuns în gospodăria colectivă din Le­na­uheim-Timiş; peste 2500 kg. grâu la ha. au cules membrii gospodăriilor agri­cole colective din Crâmpoaia- Olt, Galicea-Mare-Dolj etc. Acestea sunt fapte care dovedesc că a fost îndreptă­ţită încrederea pe care miile de ţărani săraci şi mijlocaşi intraţi anul trecut în gospo­dăria colectivă au avut-o în clasa muncitoare, că a fost îndreptăţită încrederea în cuvântul Partidului. Acestea nu mai sunt vorbe, ci FAP­­TE care conving pe tot mai mulţi ţărani săraci şi mijlo­caşi de foloasele muncii laolaltă, pe întinderi mari, cu maşini şi tractoare, în­trebuinţând înaintatele me­­tode agrotehnice sovietice. „ Cum să nu se convingă ţăranul muncitor Mitrache Purice din comuna Galicea Mare-Dolj când el a dobân­dit doar 693 kg. la ha., pe pământul muncit ca vai de lume, cu juncani, „așa cum a apucat din bătrâni”, iar gospodăria agricolă colec­tivă din comuna lui a scos de pe tarlaua arată adânc de tractor, semănată după me­toda sovietică în rânduri în­crucișate, 2500 kg. grâu la ha., cu greutatea hectolitri­­că de 82 până la 83 kg.?! Acestea sunt doar fapte, nu vorbe. Un an de zile a tot șovăit Gherman Vasile, ţă­ran muncitor din comuna Zăbrani-Arad; un an de zile svânnirile veninoase ale chia­burilor l-au ținut departe de gospodăria colectivă; un an de zile s’a frământat dacă să intre sau nu; dar când a văzut cu ochii lui că pământul pe care îl are a dat numai 700 kg. grâu la ha., iar al gospodăriei co­lective 2200, n’a mai stat pe gânduri, a făcut cerere de înscriere. Şi odată cu el au făcut cereri peste o sută de ţărani muncitori. Aduna­rea generală a gospodăriei agricole colective din Ză­i­brani-Arad a şi aprobat 89 de cereri noi. In toate jude­ţele ţării, s’au întemeiat până acum 729 gospodării agricole colective. Gospodăriile agricole co­s­­ective cresc şi se întăresc, numărul lor creşte mereu. Membrii gospodăriilor agri­cole colective învaţă să muncească organizat, să conducă treburile unei gos­podării mari. întrecerea so­cialistă pe brigăzi cuprinde tot mai multe gospodării; prin muncă se naşte belşugul în gospodării colective. Se întemeiază ateliere de fie­rărie, lemnărie­ se constru­­esc clădiri-remize, grajduri, etc. pentru a mări avutul obştesc — izvorul de belşug pentru fiecare membru în parte — , se desvoltă ramuri de producţie cum ar fi creşte­rea vitelor, păsărilor, stupă­­ritul, creşterea viermilor de mătase, culturile de bumbac, in. cânepă, pământuri ster­pe, intelenite, în care nu poate pătrunde fierul plu­gului tras de vite, sunt arate adânc de tractor, devin pă­mânturi roditoare ce dau de la 2000 de kg. în sus la ha. Acestea sunt fapte, nu vorbe. De curând au început să se împartă avansuri în grâu (15% din recoltă) după numă­rul zilelor muncă,­­ urmând ca împărţirea deplină a ve­niturilor să se facă în toamnă. Pe vremea când ţăranul sa­rat Onofrei Ion din Munce­­lul de Sus-Roman robea la chiaburul Vasile Horeac, nu se alegea într’un an de zile nici măcar cu 300 kg. grâu şi porumb la un loc. Azi Onofrei Ion e membru în gospodăria colectivă. Pentru cele 370 zile muncă făcute împreună cu ai lui a primit avans 927 kg­­grâu. 111 kg. mazăre. 74 kg. orz, în afară de ceea ce va mai primi la toamnă­ Toate acestea nu sunt vor­be, ci fapte. Câtă deosebire între viața asta liberă, fără grija zilei de mâine, când ţăr­ranul muncitor nu mai e slugă şi dator nimănui, când nu mai e nevoit să se ducă c­­ căciula în mâini să cerşească chiabu­­­ului un pumn de mălai şi să-şi zălogească munca pe un an întreg — şi între viaţa de câine pe care o ducea când era jefuit de chiabur. înainte, ţăranul muncitor trebuia să­ strângă ban lângă ban, să mai şe rupă de la gura copiilor flămânzi, să cumpere pământ, vite, plug, pe care până la urmă tot i le prăda chiaburul în anii de se­cetă. Acum nu mai e hărţuit de asemenea griji. Partidul, clasa muncitoare, statul de democraţie populară ajută ţăranilor săraci şi mijlocaşi uniţi în gospodării colective să smulgă fiecărui hectar cu muncă mai uşoară, cu chel­­tueli mai puţine, roade mai multe, ca să le rămână grâ­­ne mai multe ţăranilor munci­tori; îi ajută cu tractoarele de la S.M.T., cu seminţe alese, cu credite, cu învăţăturile a­­gronomilor. Şi rezultatele se văd. Dar n’a fost aşa de uşor ca să ajungem la ele. Orice succes s’a dobândit şi se do­bândeşte printr’o aprigă luptă de clasă împotriva chiaburilor care răspândesc prin sate svonuri mincinoase, vorbe pline de venin împo­triva gospodăriilor­­colec­tive. Rezultatele gospodăriilor agricole colective se datoresc faptului că Partidul Munci­toresc Român este credin­cios învăţăturii tovarăşului Stalin, care ne arată că sin­gurul drum pentru a scăpa ţărănimea muncitoare şi de sărăcie şi de chiaburi e dru­mul gospodăriei colective. Primele recolte ale celor dintâi gospodării agricole co­lective au o deosebită însem­nătate istorică. Asemenea recolte bogate, nemaipome­nite în ţara noastră, n’au scos nicicând ţăranii munci­tori. Jaful moşierilor şi ca­pitaliştilor şi gospodăria pe loturi mici, îngustate de ha­turi, au condamnat agricul­tura noastră la înapoiere, au­­ condamnat oraşele şi satele la foame şi sărăcie, ca să se îmbogăţească doar moşierii,­ capitaliştii, chiaburii. Nu e de mirare că­ în anul 1924 pro-­ ducţia mijlocie de grâu a fost de 610 kg. la ha., în 1927 de 850 kg. la ha., în 1934 de 670 kg. la ha., iar în 1935, de 760 kg. la ha. Recoltele bogate dobândite de­ cele dintâi gospodării a­­­gricole colective arată că nu e departe vremea când ora­şele vor fi aprovizionate din belşug, când nu vor mai fi speculanţi, iar în sate va fi înlăturată­ cu totul exploata­rea şi sărăcia. Aceste recolte bogate sunt o contribuţie în­­semnată la întărirea forţe­lor care luptă pentru pace. Nu trebue însă să ne mul­ţumim cu rezultatele de până acum. In sate, cu toate că Statul îi ajută, mai există încă ţărani muncitori ce tră­­esc în nevoi şi sărăcie; pă­mântul lor îmbucătăţit lu­crat de unul singur, nu le dă atât cât au nevoe; chia­burii, cu toate că sunt în­grădiţi, încă mai jefuesc ţă­rănimea muncitoare. înaintea clasei muncitoare, înaintea întregului popor muncitor, stă sarcina să asi­gure recolte bogate, nu numai într’un număr de gos­podării colective, dar pe tot întinsul ţării, să alungăm sărăcia şi nevoile nu numai pentru câteva zeci de mii de familii, ci pentru întreg po­­porul muncitor. Ce cale să urmăm pentru a ajunge acolo? Calea este de a convinge cu dragoste şi cu răbdare massete de milioane de ţă­rani săraci şi mijlocaşi de uriaşele foloase ale unirii în gospodăria colectivă. Acea­sta este o sarcină de cinste pentru organizaţiile de par­tid. Trebue organizată te­meinic munca politică pen­tru popularizarea succese­lor obţinute de gospodăriile colective, şi a ajutorului pe care statul nostru de de­mocraţie populară îl dă ca să se obţină asemenea rezul­tate; să se organizeze regu­lat vizite la gospodăriile co­lective, pentru ca ţăranii muncitori să vadă cu ochii lor foloasele muncii în co­mun. Organizaţiile de partid de la sate trebue să poarte de grijă ca membrii de partid să fie lămuriţi, să cunoască recoltele bogate şi toate suc­cesele gospodăriilor colecti­ve, să lupte pentru gospodă­ria colectivă. A lupta pentru gospodăria colectivă e o în­datorire sfântă a fiecărui membru de partid. Deasemeni fiecare membru al gospodăriilor colective să fie un agitator pentru colec­tivizare, să vorbească, să scrie prietenilor, cunoscuţi­lor, să-i convingă că în gos­podăria colectivă munca este un isvor de belşug şi bună­stare. Să nu rămână ţăran sărac şi mijlocaş care să nu cunoască succesele gospodă­riilor colective. In acelaş timp să nu uităm că a lupta pentru gospodăria colectivă înseamnă a lupta împotriva duşmanilor el, chiaburii. Noi putem astăzi veni cu fapte, nu numai cu vorbe în faţa ţărănimii mun­citoare, s’o mobilizăm ca ea să demaşte pe chiabur, să-i închidă gura, aşa încât chia­burul să nu mai îndrăznească să clevetească gospodăria colectivă. Milioane de ţărani munci­tori cu gospodărie individuală din întreaga ţară urmăresc cu atenţie rezultatele gos­podăriilor colective. Să le a­­rătăm faptele vii, să-i con­vingem să pornească şi el pe drumul belşugului şi al eliberării din ghiarele ex­ploatării chiabureşti. I gospodării a­­gricole colec­­­tive înfiinţate­­ anul trecut­­ îşi culeg a­­cum primele pe roade a­­­e muncii în co­mun : recolte îmbelşugate PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! u­lilim^­t SERIA III ANUL XIX Nr. 1800 4 PAGINI LEI 4 Miercuri 2 August 1959 Decernarea Drapelului Roşu întreprinderilor fruntaşe în întrecerea socialistă In metalurgie Ministerul Metalurgiei şi In­dustriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniu­nii Sindicatelor Metalo-Chi­mice, analizând rezultatele ob­ţinute pe primul semestru al anului 1950 constată că, da­torită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, conduşi de or­ganizaţiile de partid şi mobi­lizaţi de sindicate in întrece­rea socialistă, s’au obţinut succese însemnate în produc­ţie. In acelaş timp a sporit productivitatea muncii şi s-a îmbunătăţit în mare măsură calitatea produselor, reducân­du-se simţitor procentul de rebuturi. La obţinerea acestor rezul­tate a contribuit din plin a­jutorul permanent al Uniunii Sovietice în materii prime, maşini-unelte, maşini de trans­port, etc., cât şi sprijinul e­Ministerul Minelor şi Petro­lului, împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindica­telor Petrol, Mine şi Gaz Metan, analizând rezultatele obţinute în întrecerea socia­listă pe primul semestru al anului 1950, constată că, deşi sarcinile din Planul de Stat, în sectorul petrolifer şi car­bonifer nu au fost îndepli­nite, totuşi sunt unităţi care, datorită eforturilor depuse de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari au reuşit să obţină succese In producţie. In con­secinţă, hotărăsc acordarea Drapelului Roşu al produc fectiv al tehnicienilor sovie­tici. Faţă de rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe primul semestru al acestui an, Ministerul Metalurgiei şi In­dustriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniu­nii Sindicatelor Metalo-Chi­­mice au h­otărit înmânarea Drapelului Roşu al producţiei, colectivelor din următoarele întreprinderi: Sovrommetal-Reşiţa în ramura siderurgică; Sovromtractor-Braşov în ra­mura metalurgiei prelucrătoa­re; Ocna Mureşului în ramura chimiei; Exploatarea Baia Sprie din Combinatul Baia Mare în ramura metalurgiei neferoase. Deasemenea se evidenţiază colectivele întreprinderilor: Uzinele „23 August”, Uzinele „Republica“-Bucureşti, Exploa­ In industria petrolifera­ ţiei colectivelor din următoa­rele întreprinderi: Schela Petroliferă „Munte­nia“-Băicoi; Rafinăria Nr. 7 „Muntenia" - Braşov; uzinele metalurgice „Sovrompetrol“ 1 Mai-Ploeşti; Exploatarea carboniferă Comăneşti. Totodată se evidenţiază ur­mătoarele întreprinderi: Schela Petroliferă „Moldo­va”-Moineşti; Rafinăria ,,Sov­rompetrol” Vega-Ploeşti; A­telierele Centrale Poiana- Câmpina; Exploatarea „So­­vromcărbune“-Lonea, Ministerul Minelor şi Petro­lului şi Comitetul Executiv al Marea Auro-argentiferă Barza- Brad şi întreprinderea de produse ceramice Baru-Mare. Ministerul Metalurgiei și In­dustriei Chimice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice cheamă pe toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi func­ţionarii, ca în cadrul întrecerii socialiste pe semestrul II să-şi intensifice eforturile pen-, tru a termina planul de pro­ducţie pe luna August înainte de termen, întâmpinând astfel cu cinste Congresul Comitete­lor de luptă pentru pace din R.P.R. Comunicatul este semnat de tov. I. Vidraşcu, ministru ad­junct al Metali­­ nei şi In­dustriei Chimice şi de tov. Kovács Francisc, preşedintele Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice. Uniunii Sindicatelor Petrol, Mine şi Gaz Metan, cheamă pe toţi muncitorii, tehncienii şi funcţionarii din întreprinde­rile petrolifere şi carbonifere ca în cinstea zilei de 23 August să intensifice între­cerea socialistă pentru a ter­mina programul de producţie pe luna August înainte de termen. Comunicatul este semnat de tovarăşul Gh. Vasilichi, minis­tru al Minelor şi Petrolului, şi tovarăşul Ion Alexandru, preşedinte al Uniunii Sindica­telor Petrol, Mine şi Gaz Metan. In industria energiei electrice Ministerul Energiei Electri­ce împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicate­lor Metalo Chimice, analizând rezultatele obţinute pe primul semestru al anului 1950 în ramura energetică şi electro­tehnică, constată că datorită eforturilor depuse de munci­tori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, conduşi de orga­nizaţiile de partid şi mobili­zaţi de sindicate în întrecerea socialistă, s-au obţinut rezul­tate însemnate în îndeplinirea sarcinilor din Planul de Stat La obţinerea acestor rezul­tate a contribuit ajutorul fră­ţesc şi multilateral al marii noastre prietene U.R.S.S. Faţă de rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe primul semestru al anului 1950, Ministerul Energiei Elec­trice împreună cu Comitetul Executiv al Uniunii Sindicate­lor Metalo Chimice hotărăsc înmânarea Drapelului Roşu al producţiei colectivului între­prinderii „Electromotor“-Timi­şoara, pentru însemnatele suc­cese obţinute în ramura ener­getică şi electrotehnică. De asemenea se evidenţiază colectivul întreprinderii de E­­lectricitate Bucureşti. Ministerul Energiei Electrice împreună cu Comitetul Execu­tiv al Uniunii Sindicatelor Metalo Chimice cheamă toate colectivele din întreprinderile din ramura energetică și elec­trotehnică să urmeze pilda întreprinderilor fruntaşe și să intensifice întrecerea socia­listă pe semestrul II, pentru ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să termine înainte de termen programul lunar de producţie, întâmpinând astfel cu noi succese Congresul Co­mitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. Comunicatul este semnat de tov. Gh. Gaston Marin, minis­trul Energiei Electrice, şi tov. Kovács Francisc, preşedintele Uniunii Sindicatelor Metalo- Chimice. Economii de peste 5 milioane lei la depoul de locomotive Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru).­­ Printre muncitorii fruntaşi ai depoului de locomo­tive C. F. R.­Sibiu se găsesc şi mecanicii Schuller Alexandru şi Blezu Alimon, fochiştii Isac Ion II şi Negrea Ioan, care zi de zi, întăresc prin fapte semnătura pusă pe Apelul Comitetului Per­manent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. De curând, cele două echipe au reuşit să străbată cu loco­motiva Nr. 327,020 peste 20.000 de kilometri, între 2 spălări fără nicio reparaţie, realizând tot­odată o economie de 236.000 lei. Acum, mecanicul Schuller A­­lexandru şi tovarăşii lui şi-au luat un nou angajament în cin­stea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. Ei sunt hotărîţi să străbată cu loco­motiva lor 35.000 km. între două spălări, fără reparaţii. Incordându-şi eforturile pen­tru realizarea a cât mai mulţi kilometri parcurşi, muncitorii depoului Sibiu continuă lupta pentru un regim sever de eco­nomii. In cadrul trimestrului II ei au reuşit să reducă consumul de combustibil şi materiale, reali­zând astfel o economie de 5.572.729 lei. Azi începe Festivalul filmului sovietic Azi începe în Capitală Festivalul filmului sovietic care se desfăşoară sub lo­zinca „Filmul sovietic educă popoarele în­ spiritul vigilenţei de clasă împotriva impe­rialiştilor, a trădătorilor titoişti şi a spionilor provocatori la război”. Festivalul se deschide la cinematografele Maxim Gorki şi Grădina Progresul cu seria­l-a a filmului „Marele cetăţean”, una din capodoperele cinematografiei sovie­tice, realizate de o neîntrecută bogăţie de idei şi măestrie artistică, consacrată vieţii eroice a marelui conducător bolșevic Serghei Mironovici Kirov. In clișeu : O scenă din film. In numărul de azi: 11 CODUL MUNCII DIN REPUBLICA POPULARA ROMANĂ de GHEORGHE APOSTOL Articol apărut în „Pentru pace trainică, pentru de­mocraţie populară!”, Nr. 30 (90). (Pag. 3-a) , CENTRALISMUL DEMOCRATIC ŞI DISCIPLINA PARTIDULUI BOLŞEVIC de I. PETROV (Pag. 3-a) fr SĂRBĂTOAREA VICTORIOASEI ARMATE POPU­LARE CHINEZE (Pag. 4-a) • MAI MULTĂ ATENȚIE PREGĂTIRII COMPLEXULUI SPORTIV DE STAT G.M.A. 1 (Pag. 2-a) Deschiderea „Expoziţiei Economice a R. P. R.”­ la Moscova Azi se deschide la Mosco­va în marele Parc de cultură şi odihnă „Gorki", „Expoziţia Economică a Republicii Popu­lare Române". Expoziţia în­făţişează oamenilor sovietici realizările măreţe înfăptuite de poporul nostru muncitor, sub conducerea Partidului, în toate domeniile economiei naţionale. Aşa cum a arătat şi tov. Simion Bughici, am­basador extraordinar şi ple­nipotenţiar al R. P .R. în U.R.S.S. la o conferinţă de presă ţinută în faţa ziariştilor sovietici şi străini din Mos­cova, „Expoziţia Economică a R.P.R.” este o dovadă a succeselor în muncă şi a luptei poporului muncitor din R.P.R. pentru întărirea fron­tului păcii şi socialismului. Expoziţia oglindeşte a­­jutorul frăţesc permanent pe care l-a primit Patria noastră din partea Uniunii Sovietice şi exprimă sentimentele de prietenie şi recunoştinţă ale poporului nostru faţă de U.R.S.S. şi dragostea nemăr­ginită pentru tovarăşul Stalin. Sa întărim contribuţia noastră la lupta pentru pace şi socialism de prof. TRAIAN SAVULESCU preşedintele Academiei Republicii Populare Române In luna Septembrie a.c. se va tine la Bucureşti Congre­sul Comitetelor de luptă pen­tru pace din Republica Popu­lară Română. Lucrările de pregătire ale acestui Congres se desfăşoară cu intensitate, cu participarea celor mai largi masse de oameni ai muncii de pe tot întinsul ţării, care dovedesc zi de zi, prin fapte, hotărîrea lor de luptă neşo­văelnică pentru pace, pentru socialism. Agresiunea directă a impe­rialiştilor americani împotriva poporului coreean, măcelări­rea populaţiei paşnice co­reene de către aviaţia ameri­cană, ameninţarea făţişă cu folosirea armei atomice împo­triva popoarelor ce nu vor să suporte jugul dolarului, arată că pe măsură ce devin mai slabi şi suferă noi eşecuri ră­sunătoare, imperialiştii sunt mai turbaţi, trec la o politica agresivă deschisă. Faţă de pe­ricolul crescut de război şi pentru a înlătura până la ca­păt acest pericol e este necesar ca fiecare om cinstit să-şi asume răspunderile ce-i revin în lupta pentru apărarea păcii. In momentul când imperia­liştii calcă în picioare suvera­nitatea naţională a popoare­­­lor şi duc crude războaie de cotropire în Coreea, Viet­nam, Indonezia, când ban­cherii din U.S.A. se stră­­duesc să pună pe picior de război ţările aservite lor —în lumea întreagă sute de mi­lioane de oameni doritori de pace ridică glasul contra aţâ­ţătorilor la război, contra folosirii energiei atomice în scopuri agresive şi afirmă cu tărie crescândă voinţa lor de a împiedica izbucnirea unui nou măcel mondial. Forţele organizate ale păcii în frunte cu Uniunea Sovie­tică dobândesc zi de zi noi şi uriaşe succese în lupta împo­triva pregătirilor de război. Milioanele de oprimaţi din co­tonii, milioanele de exploataţi de pe glob, milioanele de tineri şi copii, jertfele din totdeauna ale molochului capitalist, oamenii cinstiţi din întreaga lume îşi îndreaptă cu hotărîre paşii, călcând dârz spre lagărul păcii, al dreptă­ţii, al democraţiei, al progre­sului, al vieţii. Ei denunţă fără ocolire pe imperialiştii anglo-americani şi pe acoliţii lor, ca aţâţători la război, ca agresori. Mamele, îndoliate, cu lacrimile de durere încă nesvântate, nu vor lăsa ca fiii lor să fie ucişi sau schilodiţi pentru a îndesa aurul în sacul celor care eri erau în spatele lui Hitler şi Mussolini, iar astăzi în spatele lui Truman, Churchill şi al slugoiului lor Tito. Versul celebru al lui Hora­­ţiu „Bella matribus detestata" („Războaiele urîte de mame”) este actual şi astăzi ca şi pe vremea poetului latin, cu deo­sebire că atunci războaiele nu erau nici atât de crude şi nici atât de generalizate, cum le pregătesc ţările capi­taliste, ajunse în spasmul descompunerii. In marele front al păcii, ţara noastră are un rol activ. Congresul Comitetelor de luptă pentru pace, care se pre­găteşte la noi, va fi o contribuţie preţioasă la lup­ta mondială pentru o pace trainică împotriva agresorilor imperialişti. Nimeni nu-şi poate în­chipui că un adevărat om de ştiinţă, un artist sau literat care trăieşte sin­cer arta sa, ar putea schiţa cel mai neînsemnat semn de aprobare a acţiunilor acelora care au întins o vastă reţea de spionaj şi de corupţie pe tot globul, ale acelora care se dedau la acte de agresiune scelerată cum sunt cele îm­potriva popoarelor din Co­reea, Vietnam, Indonezia. Dragostea de Patrie şi P° s­por a adevăraţilor inte­lectuali, dorinţa lor de a apăra ştiinţa, arta, civilizaţia şi de a o pune în slujba omu­lui şi a vieţii sunt stavile pu­ternice în calea celor care ţintesc şi se pregătesc să a­­runce lumea într’un nou răz­­boi imperialist. Dacă vreun rătăcit repre­zentant al ştiinţei, al literelor sau al artelor aşteaptă azi „salvarea” de la bomba atomic­­ă, fără îndoială că acela nu a slujit niciodată cinstit nici ştiinţa şi nici arta. Nu­-i îngăduit omului de ştiinţă, de litere şi artă nici izolarea „olimpiană“ şi nici atitudinea zisă neutră. O a­ semenea atitudine este sino­­nimă cu laşitatea, cu trăda-­ rea. Pacea nu este neutră. Ea nu locuieşte undeva, în ţara nimănui sau în satul Nicăe­­reşti din basme. Pacea trăeşte prin fiecare din noi. Oamenii de ştiinţă, litere şi arte din ţara noastră sunt cu poporul mun­citor. Ei au dat şi dau tot mai multe opere ce slujesc construirii socialismului şi a­­părării păcii. Ei trebue să muncească mai mult şi mai bine pentru a-şi îndeplini aceste nobile roluri, creând — după măreţul exemplu al ştiinţei şi artei sovietice — opere legate strâns de viaţa şi lupta masselor muncitoare, opere curăţite de influenţele culturii burgheze decadente, cosmopolite. Cu noi şi noi succese în munca sa tre­bue intelectualitatea din ţara noastră să întâmpine Congre­sul Comitetelor de luptă pen­tru pace. Glasul ei să se unească cu glasul milioanelor de oameni ai muncii care denunţă ca agresor imperialismul ameri­can şi luptă pentru a im­pune scoaterea în afara legii a armei atomice şi pentru de­clararea drept criminal de război a acelui guvern ce o va folosi primul. Toţi inte­lectualii cinstiţi să-şi ia fără zăbavă locul de luptător în lagărul antiimperialist, ală­­turi de toate forţele care zi­desc o lume nouă, eliberată pentru totdeauna de exploa­tarea omului de către om şi prin aceasta curăţită de rădă­cinile şi sămânţa războiului. 729 gospodării agricole colective constituite până în prezent Rezultatele dobândite­­ de membrii gospodăriilor agri­cole colective constituite a­­nul trecut şi în primăvară, sub îndrumarea Partidului, sunt pilde vrednice de ur­mat de întreaga ţărănime muncitoare din ţara noastră. Cu ocazia vizitelor făcute, ţăranii muncitori au văzut cu ochii lor cum numai într’un singur an, sau chiar în mai puţin timp, gospodăriile a­­gricole colective­ au dovedit că sunt singura formă de organizare şi de muncă prin care ei pot să alunge sără­cia din case şi să scuture jugul exploatării chiabureşti. De aceea tot mai mulţi ţărani muncitori cer Partidului şi Guvernului să le aprobe să constitue gospodării agricole colective. In fiecare Duminică se constitue zeci de gospodării agricole colective în care intră mii de ţărani munci­tori. Duminică 30 iulie a. c. au luat fiinţă în diferite părţi ale ţării 59 noui gospodării colective, în care au intrat mii de familii de ţărani să­raci şi mijlocaşi. Cu acea­sta numărul total al gospo­dăriilor agricole colective înfiinţate până în prezent în Republica Populară Ro­mână se ridică la 729. Faptul că tot mai mulţi ţărani muncitori intră în gospodăriile agricole colec­tive dovedeşte că scornirile ticăloase ale chiaburilor se spulberă una după alta. Sub conducerea organiza­ţiilor de partid, ţăranii mun­citori demască uneltirile chiaburimii şi păşesc cu în­credere pe drumul gospodă­riei agricole colective. 3377 kg. grâu la hectar ROMAN (de la coresponden­tul nostru). — Pe tarlaua sec­ţiei Onceşti a Gospodăriei A­­gricole de Stat Secuend-Ro­­man, grâul a fost cultivat după metode agrotehnice so­vietice. Datorită acestui lucru, la treeriş recolta medie obţinută la hectar a fost de 3.377 kg. ★ Folosind la cultivarea grâu­­lui înaintatele metode agro­tehnice sovietice, muncitorii secţiei Cătămăreşti a Gospo­dăriei Agricole de Stat Căli­neşti, judeţul Botoşani, au ob­ţinut la treeriş o producţie medie de 3.000 kg. la hectar. Aceeaşi metodă fiind aplicată şi la Gospodăria Agricolă de Stat-Albeşti, ca şi la secţia Durneşti a Gospodăriei Agri­cole de Stat-Dăngeni, produc­ţia medie la hectar a trecut de 2.800 kg. Procesul unui grup de spioni şi trădători, agenţi ai clicii fasciste a lui Tito Marţi I August începe la Tri­bunalul Militar Bucureşti proce­sul unui grup de spioni şi trădă­tori în slujba serviciului de spionaj al clicii fasciste titoiste de la Belgrad. Acuzaţii sunt : Milos Teodoroff Bosco­vati­ci Medici Nicola Adamov Milorad Bassler Juro Petrov Jiva Stanoevici Bojidar Perovici Angeloo Silvi Miladin Radoslavovici S­vetom­ir Milutinovici Nicola Nedici Vidosa. Acuzaţii s’au făcut vinovaţi de note de înaltă trădare şi de spio­naj împotriva Republicii Popu­lare Române.

Next