Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)

1950-08-02 / nr. 1800

Pag* 2 Creşte uzinal Iţi aminteşti cum arăta u­rmna acum cinci ani, când ai trecut prima dată pe la noi? La intrare, atârna de un sin­gur stâlp firma „Industria Sârmei“ -Câmpia Turzii. Din­colo, cât cuprindeai cu ochii. Se întindeau ridurile sfârte­­cate. Ţi-am povestit atunci cu câtă ură au aruncat hitleriştii urina in aer Acum doi ani ai fost din nou ps la noi, împreună am vizitat uzina. Acolo, la intra­rea în oţelărie meşterul Ino­­can ne a povestit cele ce au urmat după distrugerea uri­nei. Trecuse războiul năpraz­nic Bravii ostaşi sovietici au izgonit pe «°mti si ne-au adus libertatea. Uzina însă navea a­­tumci ca un bolnav fără spe­ranţă de scăpare. Rănile răs­boiului erau adânci. O mână de oameni, atât mai rămase­­seră in uzină. Aşteptam să în­ceapă lucrările de refacere, să înceapă reconstrucţia. Tinea şi ceilalţi capitalişti nici gând n 'aveau însă de asta. Şi atunci, ne-am apucat noi muncitorii să scoatem maşi­nile de sub dărâmături, să curăţim molohul.­­ — Vor fi ale noastre, tova-* râşi, toate instalaţiile aces­tea, să muncim cu dragoste, căci acum muncim pentru noi, ne dădeau puteri noi co­­muniştii. Aşa am Început re­construcţia uzinei. Am ridicat Întâi oţelaria, apd­ secţia de cabluri şi trăgăitoria. Urmările războiului au înce­put să Piară treptat în locul molozului s’au ridicat in scurt timp ziduri proaspete. Am avut de furcă până ce uzina a Prins din nou viaţă. Nici nu mai ţin minte de câte ori am trimis delegaţi la Con­­siliul de administraţie din Cluj, la minister, la Bucu-­ reşti. Comuniştii au fost însă mereu în frunte, ei ne-au în­­văţat să luăm pieptiş şi să bi­ruim greutăţile. ACUM DOI ANI NU SE AFLA NIMIC AICI Da, s’au schimbat multe pe la noi în ultimul timp, tova­­răşe. Mă uit cum privești hala cea nouă. Acum doi ani, când ai fost aici, pe locul aceste nu era nimic. Doar colo, un­de-i construit Siemensul, era o grămadă de fier vechi. A­­cum, te uită, ce hală uriaşă, ce ferestre înalte, luminoase! Ți-e mai mare dragul câ lu­­crezi aici, la noul grup side­rurgic! Vrei desigur să ştii cum s’a născut noua con­strucţie.„ Era o zi de sfârşit de ‘Au­gust. Într’o căsuţă modestă, dincolo de gară, la sediul or­ganizaţiei de partid, s’au strâns câţiva oameni ! Anton Mihai, directorul nostru, mun­citor ca şi noi. Tuşa Gheor­­ghe laminatorul, Inginerul Valea, Câmpeanu Dumitru, meşterul Gherman şi Încă vreo câţiva muncitori şi teh­­nicieni fruntaşi. Tovarăşii din Comitetul organizaţiei de par­tid au ascultat cu atenţie ex­punerea directorului... „Aşa cu­m ştiţi şi voi tovarăşi, lami­­noarele noastre sunt­ slabe, insă noi trebue să producem din ce in ce mai mult. Indus­tria petroliferă ne cere cablu de carotaj. Până acum acest cablu se aducea din străină­tate, cu bani grei. Avem de­­asemenea nevoe de tot mai multă sârmă pentru electrifi­carea tarii, avem nevoe de o­­teluri speciale pentru rul­menți. Dacă am avea un la­minor nou multe le-am putea face aici in taina’'. Aşa s’a născut ideea aces­tei construcţii. Azi îţi creşte inima de b®­­curie când vezi noua clădire. Ca s’o construim însă a tre­buit să luptăm cu destule greutăţi, să dărâmăm piedici car® năreau de neînvins. Până la urmă victoria a fost tot de partea noastră. Şi iată uzina a crescut şi şi-a schim­bat înfăţişarea. In scurtă vre­me, noul grup siderurgic — oţelărie şi laminoare — va in­tra în funcţiune. In uzina noastră vor lucra tot, mai mulţi muncitori. De doi ani, de când n’ai mai fost pe aici, numărul muncitorilor care lu­crează în utrină a crescut a­proape ori două ori. La dră­gătnila de fier. Lai Întâlnit de Sălcîoan Vasîle, la zinca­tor lucrează fratele său Tos­der. Amândoi sunt de curând veniţi in uzină. CRESTE UZINA, CRESC ŞI OAMENII De câteva zile. Radu Nicu­­lae oţelarul de la cuptorul care elaborează acum şarja, a fost­ numit şef de echipă. Dra­­gotă Chifor a devenit meşter din simplu muncitor. Să ştii, tovarăşe, că aici la noi, la Câmpia Turzii, se pregătesc numeroase cadre calificate, necesare primului nostru cin­cinal. Numai în primul se­mestru al anului acesta, au absolvit şcoala de maiştri 23 de muncitori. Alţi 170 sala­­riaţi au devenit muncitori calificaţi. Şi cu cât creşte tro mărul muncitorilor calificaţi, cu atât dăm produse mai, multe şi mai bune, se îmbu­nătăţesc condiţiile noastre de viaţă. Azi câştigăm mai mult decât anul trecuste. Şi viaţa noastră se schimbă, pe mă­sură ce se desvoltă şi creşte uzina. întreabă pe oricare muncitor şî-ţi va spune că azi trăim maî bine decât ac­um un an. Mâine vom trăi şi mai bine, vom învinge rând pe rând greutăţile care­­nai sunt. Azi avem aici şi club şi biblio­tecă. Mulţi dintre noi şi-au petrecut concediul de odihnă la­ munte sau la mare. Con­dîţîile de muncă s’au îmbună­tăţit şi ele. Uzina Îşi măreşte mereu utilajul. Din U.R.S.S ne-au sosit în ultimul an nu­meroase cantităţi de mate­riale. Cu ajutorul pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, producem acum mai mult şi mai bine. Ai vă­zut noul laborator? Iată, clă­direa aceea mare din faţa bi­rourilor administrative. Acolo se face analiza metalelor. Nu mai departe decât acum doi ani aici era câmp Întins. Şi aceasta nu este Încă totul. Mai încolo spre gară, trades clădirile acelea ridicate din cărămidă roşie, acolo va fi lo­calul şi căminul şcolii side­rurgice. Cinci sute de elevi, fii de muncitori şi ţărani muncitori vor învăţa anual aiei. Vor deveni tehnicieni, unii dintre ei ingineri. In clădirea aceea frumoasă din stânga va fi creşa. Numai privind-o, şi-ţi dai seama in ce condiţiuni minunate vor creşte copiii muncitorilor noş­tri. Dincolo de gară, alături de căsuţele acelea învechite se înalţă noile blocuri muncito­reşti. Primele două au fost construite in 1948, celelalte patru anul trecut, in toamnă, alte patru blocuri vor fi gata. Creşte uzina, se schimbă Şi faţa oraşului nostru. COMUNIŞTII IN FRUNTE. Şi astea toate s’au făcut şi se fac într’un timp aproape necrezut de scurt. Timp de 25 de ani, de când au deschis uzina, capitaliştii n’au con­struit nimic pentru muncitori. Şi in câţiva ani numai, regi­mul nostru de democraţie populară a mărit uzina, a construit atât cât n’au con­struit ei Intr’un pătrar de veac. Parcă sunt alţi oameni a­­cum in urim­ă. Tot mai mulţi dintre noi privesc intr’un fel nou munca, o socotesc o da­torie de cinste. In lupte pen­tru îndeplinirea Planului s’au ridicat şi au crescut o mul­ţime de fruntaşi, oameni care şi îndeplinesc înainte de termen sarcinile, care dau“"a­devărate pilde de eroism in muncă. In frunte se află ca întotdeauna comuniştii. Vasile Copii, Ion Crăciun şi alţi mem­bri de partid dela trâgătorie Işi depăşesc In fiecare zi pro­gramul şi dau produse de cea mai bună calitate. înflăcăraţi de exemplul comuniştilor, muncitorii fără de partid lup­tă şi el pentru îndeplinirea sarcinilor planului. Munteanu Ion, Alexandru Berchi şi mulţi alţi muncitori fără de partid sunt alături de comu­nist în această luptă. Datorită unor astfel de oa­meni uzina noastră si-a de­păşit sarcinile de plan pe primul semestru al anului, cu 9.4«/«. In primele 22 zile ale lunii iulie, sarcinile au fost deasemeni depăşite cu 7°/«. Oamenii lucrează acum cu tragere de inimă, pun suflet in tot ce fac. Doar acum nu mai lucrează pe ntri capita­lişt­i, ci pentru ei, pentru ai lor. Ai văzut un hal» mare cum se construeşte noul lami­nor. Muncitorii şi tehnicienii care lucrează acolo nu urmă­resc numai îndeplinirea înain­te de termen a programului de lucru ci şi realizarea de cât mai mari economii. Zile dearândul s’au gândit meşterii Kereji Constantin şi Grun Matei cum ar putea eco­nomisi materialele de con­strucţie. Au modificat siste­mul de sprijin al plăcilor dela patul de răcire al laminorului şi au reuşit sa economisească materiale în valoare de peste 80.000 lei. Cei doi meşteri nu sunt singurii care lupte pen­tru economii. Tot mai mulţi împletesc lupta pentru înde­plinirea planului cu lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi cu lupta pentru reducerea preţului de cost. In secţii se munceşte acum mai bine, mai spornic decât oricând înainte. Mă uit câte­odată la ce se petrece la noi in secţie, şi simt aşa, nu ştiu cum să spun... Uzina o cunosc doar nu de ori, de alaltaeri... Pot să spun că nu-i maşină nici ungher pe care să nu-l ştiu şi pe Întuneric — ce vrei» am crescut doar aici ! Şi totuşi, uneori mi se pare că mă aflu întâia oară aici. Uzina noastră nu mai e aceeaşi. Parcă a întinerit, şi odată cu ea au întinerit şi oamenii. Uite, il ascult uneori pe câte un tovarăş laminate»*, zincator sau trăgător de fier, cum vorbeşte despre felul cum vom lucra produse din ce in ce mai complicate, cum uzina va creşte şi se va desvoltă mereu, cum viaţa noastră va deveni din ce în ce mai bună, mai frumoasă... Cu atâta căldură în glas rosteşte el cuvintele : „Partidul“ „Uzina noastră“— Încât ascultându-l nu te in­­doeşti deloc. Da, aşa va fi ! Sub conducerea Partidului, vom face din uzina noastră o adevărată Întreprindere soci­a­listă ! Nicolai* BImsIv Din întreprinderi • (De la Boboc Elena, cores­pondentă), Tov. Hedeşan Şte­fan, sudor pe şantierul „Sov­­romconstrucţii”-Arad, apli­când o nouă metodă de su­­dare a armăturilor de fier­­beton, a reuşit să realizeze o simţitoare economie de elec­­troni şi de curent electric. In acelaş timp, el a redus cu mult­ul timpul de sudură al armăturilor. • Pe şantierul S.R.T. — Blocuri Muncitoreşti din Ga­laţi, echipele zidarilor frun­taşi Apostol Gheorghe, Ţinea Lupii, Mocanu­ ,Ştefan şi Mon­­tefort Giovani au reuşit să economisească la 400 m.c. de zidărie, un număr de 5.408 de cărămizi, in valoare totală de 50.000 lei • In primele 20 zile ale lunii iulie, membrii cooperati­vei de producţie „Viitorul” din Piteşti au confecţionat din de­şeuri 150 perechi de sandale în valoare de circa 150.000 lei. La alegerea delegaţilor păcii Cine intra in dimineaţa, lui 30 Iulie în sala de festivităţi a uzinelor „Vulcan” işi dă­­dea seama că acolo se petrece ceva însemnat. Simţeai asta după sărbătoarea din ochii oamenilor, după feţele lor lu­­minoase deschise. Era sărbătoarea tuturor oa­menilor cinstiţi din circum­scripţia 28 care au venit să-şi aleagă delegaţii la conferinţă raională a comitetelor de lup­tă pentru pace, să aleagă pe cei mai buni dintre ei care să ducă mai departe cuvântul lor de pace, hotărârea lor ne­clintită de a-şi apăra munca şi Patria dragi Când a luat cuvântul doc­torul Ştefan Manea, preşe­dintele Comitetului de luptă pentru pace oamenii au as­cultat cu atenţia încordată ştiau că nu prelucrarea des­pre lupta pentru pare e vor­ba de fiecare dintre ei şi des­pre toţi deopotrivă, ştiau că de felul în care vor nune în fante, îndemnu­l fierbinte de luptă depinde viaţa copiilor lor, soarta căminelor lor. A vorbit apoi secretarul Comite­­tului de luptă pentru pace Mi­clea Ştefan care a prezentat darea de seama asupra acti­vităţii Comitetului, data 1 a­­prilie la 30 iulie a c. Şi au a­­flat oameni ci în aceste pa­tru luni, li s-au alăturat mulţi care­ şi-au unit vorba cu fapta , ci în aceste patru luni au devenit mai puternici. 200 de echipe mergând den casă în casă, au strâns 14.000 de semnaturi pe Apelul de la Stockholm numai în circum­scripţia lor. Deasemeni 27 de cetăţeni au scris la gazeta de stradă, ce apare sub Îngrijirea comite­tului, iar 1000 de femei au amenajat prin muncă volun­­tară două terenuri sportive şi un solar. In cartier au fost organi­zate conferinţe, cercuri de lectură, etc. 27 de femei ră­­mase analfabete au învăţat să scrie şi să citească. Ascultând raportul de acti­­vitate, oamenilor le apărea şi mai clar faptul că duş­manii lor de moarte, cei­­te ameninţa lumea cu pârjolul atomic, Îşi au prieteni deviv­­aţi şi pe meleagurile noas­tre, în cartierul lor, pe stra­da lor. Sunt cei care au trăit ori din sudoarea altora, cei care au refuzat să semneze Apelul de la Stockholm: Ru­­pescu Ion ofiţer deblocat şi Enache Constantin fost mais­­tru militar şi alţii­Un val de ura a răscolit stu­fletele oamenilor la auzul a­­ceator nume • „Ei sunt duşmanii vieţii noastre — a spus Icov. Gâtu Alexandru — ei vor m­ehd­u­l, sa i demascam ca să ştie în­tregul cartier cine sunt duş­manii pârli, uneltele aţâţăto­rilor la război“. „Vrem 5 ne vedem ţara mândră *i fericită —­­ spui tov Georgescu Petre dela m­­ttfSBrindeniş 2 Construcţii — şi dacă mai găsea* eiţiv* care sunt duşmani ai pieii, suntem destul de mulţi c­a să le­ dăm pe faţă vicleşugurile”. A vorbit şi Ica Alexandrescu văduvă din ultimul război mondial: „Mi-a rămas un co­pil. Şi mă întreabă întrtun* : — Mamă când vine tata? Şi n’am­­•* să-i răspund... Nu vreau ca şi alte femei să tragă ca mine amarul. Din tot sufle­­tul lupt şi voi lupta pentru pace”. Preotul Coman Constantin, la cuvântul său, a îndemnat pe cetăţeni să sprijine din toate puterile lor lum­­a pentru pace, să lupte neînfricat îm­­potriva duşmanilor nlei, ca să-l împiedice de a şi realiza fărădelegile noi pe care le plăpuesc. Au vorbit, mulţi, despre pla­nul cincinal care ne aşteaptă, despre coinii şi solarile noas­tre, despre lupta dârză pe viaţă şi pe moarte pe care sunt hotirici să o ducă pen­tru a apăra, toate cuceririle noaste*. Şi oamenii si-au ales apoi pe cei 42 de delegaţi care vor participa la conferinţa raio­nală a Comitetelor de luptă pentru pace. Lau ales pe tea Alexandrescu, pe preotul Co­­ma­n, pe Topală Mariea etc. Şi-au pus Încrederea pe ei, în lupta lor. Căci ştiu cât de greu cântăreşte fapta luptă­­­torilor pentru pace. S CAM TEI A Cernitei©/© de luptă pentru pace din plasa Mociu-Cluj in timpul campaniei de recoltare (P») corespondentul lîostrul Colturi ,Lupta neutru pace" au aparut încă din lunile tre­cu­te pe fiecare aazeta de stra­da din plasa Mociu. Ele au oglindit întregul mers al cam­paniei de recoltare, articolele și fotomontajele fiind un acelas tiran strâns legate de lupta ce se duce în lumea întreagă pen­tru apărarea păcii. In luna Iunie Comitetele de luptă pentru pace din comu­nele si satele plăşii­ Mociu au organizat 103 conferinţe. In majoritatea acestora sa vor­bit de felul in care poate să contribue ţărănimea mun­citoare la lupta pentru pace, prin strângerea la urap şi fără pierderi a recoltei şi prin pre­darea cotelor către Stat. Şefii sectoarelor din fiecare comit­a,­na, sub îndrumarea Comitete­lor de luptă pentru pace, au areranizat echipe de câte 2-3 agitatori care au mers din casa în casă pentru a lămuri im­­portanța predării cotelor. Încercările de sabotaj din partea chiaburilor în timpul campaniei de seceris au fo­st in plasa Mocni mai numeroase ca oricând. Chiaburul Cri­șan Teodor din satul Leai, comuna Geaba, a încercat să secere secara pe când era încă verde ca ceapa şi să o dea la bol. El însă a fost demascat de ţă­ranul­ mijlocaş Crişan Iosif, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace. Deasemeni în Mureşenii de Câmpie, preşedintele Comitetu­lui de luptă pentru pace, tova­răşul Moraru Ioan, a demascat pe chiaburii Varga Constantin Si Soporeanu Emil, care au în­cerce! să-sf ere miristile Înffo* nand arcul emut din spicele secerate si cere nu fusese a* dunei. Demascându-i in fata tuturor ţăranilor muncitori, to­varăşul Mararu a spus' :De* mascând chiaburii si uneltele lor, luptam pentru pace. Căci să vedeţi, dacă am aduna spi­cele numai de ng locul celor doi ticăloşi, am face peste o maja de grâu". Ca maia = 100 kg.). Chiaburii au fost siliti să străngă spicele si apoi să are în termenul fixat miriştile. In cadrul unei şedinţe de a­­naliză a activităţii Comitetului de lupta pentru pace din co­mune Palatca, ţăranul mijlocaş O tatu Franc­isc şi-a htert an­gajamentul să citească în fie­care seară ştirile mai impor­tante din ziarul „Scânteia" ţăranilor muncitori care se a­­dună la cooperativă. Ţăranii muncitori din comuna Palatca urmăresc cu atenţie incardat ştirile despre limta ponomlu­ coreean pentru libertate. După ce citeşte ştirile mai importante în legătură cu lupta poporului coreean, Olaru Francisc expli­că ţăranilor muncitori că ban­diţii imperialişti din Statele ti­nit­e au atacat Coreea pentru a răni Independenta si liberta­tea poporului coreean. Totodată el arată ţăranilor muncitori ca ei pot sprijini lupta poporului coreean întărind Statul nostru de democraţie populară prin predarea cotelor la timp. Această metodă a lecturilor colective a fost apoi introdusă și de către celelalte Comitete de luptă pentru pace din co­munele și satele plășii Mociu. Se intensifică acţiunea de valorificare a deşeurilor l­a Şepci şi îmbrăcăminte pentru copii confecţionate din deşeuri Din iniţiativa organizaţiei de partid, conducerea fabi­nicii de confecţii „Octombrie Roşu“ Bucureşti a convocat o şe­dinţă specială pentru a stu­dia problema valorificării de­şeurilor. In privinţa punerii în valoare a deşeurilor, în a­ceasta fabrică au fost unele iniţiative frumoase Astfel din resturile de stofe rămase dela croit, au început să se lu­creze şepci, iar din resturile de stambă, care rămân dela rochii, din cupoane si din res­­turi de ţesături imprimate, se confecţionează diferite ro­chiţe pentru copii, foi, etc. Căutând mai departe noi posibilităţi de utilizare a de­şeurilor, muncitorii de la „Oc­tombrie Roşu” au găsit că din bucăţile mici care rămân la croitul mantourilor, se pot tăia odată cu modelul şi feţe, îmbrăcăminte pentru tocuri şi branţuri pentru pantofiori de copii sau de damă, care se pot livra croite gata coo­perativelor de producţie. Prin secţia de valorificare a deşeurilor care a luat fiinţă în fabrică, muncitorii de la „Octombrie Roşu” au izbutit ca în ultimele două luni să mereze din deşeuri articole de larg consum care se ridică la aproximativ 700.000 lei adu­când astfel însemnate bene­ficii întreprinderii lor. . ii I ••. .ii., La fabrica „Talpa“ La fabrica de încălţăminte „Taina” din Bucureşti, a luat fiinţă în luna iunie o secţie de valorificare a deşeurilor. Deşi puţini la număr, mun­citorii şi tehnicienii acestei secţii au confecţionat din deşeuri în decurs de aproape o lună 1311 perechi papuci ţărăneşti. 350 bucăţi mice, 400 La „Industria Punând in funcţiune două maşini de bobinat, cu turaţie mică, muncitorii şi tehnicienii de la „Industria Textilă"-Lu­­goj au Început prelucrarea de­şeurilor-fire şi a firelor râs­­cite insuficient în filaturi, perechi şireturi piele, •♦*. De­­asemenea ei au croit 250 pe­rechi sandale pentru copii şi diferite articole de marochi­­nărie din deşeurile care până acum se ardeau sau se arun­cau la gunoi. Pappe­oppl I, corespondent. Texti!a4’-Lujgoj Din aceste fire recuperate, ei au executat pânza, căptu­şeală pentru încălţăminte şi alte diferite articole, în va­loare de 100 000 lei. Striaton Nicanor corespondent. In atentia cercurilor­­ de politică curenta Cercurile de politici curenţi vor prelucra de la I la IS Au­ges­ a. c. broşura : „Să întâmpinăm Congresul Co­mitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. cu noi victorii In lupta pentru indepiinţi sa înainte de termen a Planului de Stat pe 1950“. Broşura a apărut în colecţia „Pentru cercurile de politică curentă”, Ed. P.M.R RADIO — Miercuri 2 August 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI­­, 1.1­1 : Radio. Jurnal ! 4.13: Miialcă varlaU vneala; I.5S: Buletinul de îţiri In limba rutei !.S»! Citirea articolului de fond din elarul ,,Scânteia“! 1.43! Din muzica naţionalităţilor ronlocui­­toare din R.F.R.; S.ălt Buletin de »UBJ in.iui_ii.is: nostul pe U,i m: Emisiune pentru Radiodifuziunea Sovietică; 11.45: Muzică aimlonică; 14,ne: Buletin turistic; 14.ts: Velent­­artistice din rândurile ţărănimii muncitoare; 15.mn: Muzica popoare­lor; ts.sn: Radio .Jurnal; 15.45: î.u, erări ale compozitorilor noştri; il.ni . F.misiune pentru ostaşi ; U.an: Curs de K­isiha rusă; ?9.15. Noi rănirre ale compozitorilor no­ştri; M.in: Mierla Ini Ilie Pintilie de Anatol Vieru; Sl.nn: „Civilizaţia Atlanticului”­ 11, in: Portrete de compozitori; Blarunev, Rreţeatar* ; SS.13; Ru'ehnul de ştiri în limba rute; îs.nn cântece sovietice; S3,ţ» ; Radio..Jurnal; *3,35; Munică popu­-­­­­ară din diferite regiuni ale ţării; RADIO BUCUREŞTI n. 13M; Mu. zică populari românească; 13,13; Arii şi arene din opere; 14,39; Mu. sică populară variată; *n nn; Seari de operă: Abesnlom şi steheri de PaUnivili; în.sn: Selecţiuni din opera SliRk­ul dragostei de Doni, tett!; 11.43: Muriri populari romi­­nească; *1.1*: Concert tie muster uşoară. RADIO BUCUREŞTI 9. 13.nn; Instrumentişti virtuoşi ai muz­aicii populare 19.10; Carnet -u­ltu.. ral, Cronica muzicali, RADIO TI. MIŞOARA pe 5m­ m, lungime de undi. is.nn.al.nn; emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din­­ R.P.R. Orei© emisiunilor în limba română șie postului de rsdi© Moscova pentru sezonul de vers al anului 1950 Postul de radio Moscova emite sum­e pe timpul verii în limba română după ju­mă­­toril program.: La orele 12,30^-1243 pe lun­gimile de undă de 19­ m.; 19,33 m.; 19,72 m.; ?§,10 m. Luni și joi dela orele. 12,30* 13.00 pe aceleași lungmi de undă La orele 19.00—18.30 pe lun­gimile de tndă de 19,48 m­.; 23,28 m30,9 m La orele 19.00—19.30 pe­ lungimile de undă de 19.48 \ m.; 28,20 m La orgie 20.30—21.00 pe\ lungimile de tindă de 19,48 m.; 23,28 m.; 30,9 m și 320,9 \ m. Jons si Dunvnica dela orele 22.30- 33 00 m Hm­pmiH de­­ undă de 19,48 m. și 25,28 m. im Mai multa atenţie pregătirii Complexului Sportiv de Stat M. A.! Complexul Sportiv de Stat „Gata pentru Munci şi Apărare“" este menit si de a­cti­­­cări spot­­ive în țara noastră un, nou avânt, pnn atragerea şi îndrum­area unor masse din ce in ce mai largi de oameni ai muncii către o continuă -ji organizată activitate sportivă. Probele prevăzute de regulamentul Complexului contribue la desvoltarea, fizică multi*­laterală a muncitorilor în vederea, întăririi forţelor lor, puse in slujba înfloririi. Patriei ti apărării păcii. In toată ţara au început pregătirile in vederea organizării activităţii sport­e pe ba­za Complexului G. M. A. Pent­ru a urmări desfăşurarea acestei activităţi in câteva din întreprinderile industriale mai importante din Capitală si provincie, ziarul „Scânteia” a organizat un raid-anchetă. Publicăm mai jos câteva, din rezultatele acestui raid-avxhota. La I. T. 8. a început proba cursei cu obstacole Consiliul de conducere al colec­tivului «portîr al Atelierelor Cen­trale I. I. B. se ocupă cu multă tragere de inimă de activitatea celor 12 secţii sportive, care cu­prind peste 1000 de membri. Gim­nastica — una din cele mai im­portante ramuri sportive de masei — e la loc de frunte în activita­tea acestui colectiv. In afară de ansamblul de gimnastică al Ate­lierelor Centrale I. T. B„ alcătuit din 80 de ucenici, în câteva secţii muncitorii participă la programe zilnice de gimnastici de învio­rare, dimineaţa înainte de înce­perea lucrului. După ce sa constituit comisia de organizare a Complexului G. M. A., s-a întocmit un plan de muncă, prevăzut cu un program zilnic de antrenamente pentru gimnastică, înnoi şi proba cu ob­stacole. Până în prezent nume­roşi aspiranţi ai Complexului G.M.A. au trecut proba cursei cu obstacole, iar pregătirea pro­belor de gimnastică, vinot şi atle­tism continuă să se facă metode sub îndrumarea tov. Ionescu Va­si­le, maistru bobinator, absolvent al şcolii de instructori sportivi. S-au construit aparatele pentru proba cu obstacole, precum şi a­­parate pen­tru gimnastică, care sunt puse şi la dispoziţia munci­torilor sportivi din alte colective ale Asociaţiei „Progresul". In toate secţiile Atelierelor Centrale I.T.B., au fost montate la locuri vizibile lozinci mobili­za­toare in legătură cu Importanța complexului G.M.A., iar la gazeta de perete se găsesc articole scrise de muncitori in care el subliniază Însemnătatea înfiinţării Complexu­­lui de Stat G.M.A. Prin alte arti­­cole apărute la gazeta de perete muncitorii descriu felul In care se desfăşoară activitatea sportivă In ateliere, criticând totodată greşe­lile unor tovarăşi care dacă nu dau importanţa cuvenită proble­melor sportului. Succesele obţinute se da­toresc In primul rând faptului că comi­tetul de partid al Atelierelor Cen­­trale I.T.B. se Interesează Iridea­­proape de activitatea sportivă a muncitorilor. Îndrumând-o din punct de vedere politic, dând pre­ţioase indicaţii la întocmirea pla­nurilor de activitate şi controlând permanent munca colectivului sportiv şi activitatea sindicatului la direcţia aceasta. La „23 August“ prea puţini muncitori participa la concursurile G. A­. A. Consiliul de conducere al colec­­tivului sportiv de la uzinele „23 August“ din Capitală şi-a început activitatea prin reorganizarea secţiei de atletism. După o pregătire sistematică cu sprijinul atleţilor fruntaşi din uzină, au fost instruiţi numeroşi muncitori dintre care 14 au ajuns să participe, la campionatele de atletism ale Capitalei, iar 4 au luat parte chiar la finalele cam­pionatului naţional de atletism de la Cluj. La baza planului de muncă al conducerii colectivului sportiv stă problema d­esvoltării ramuri­lor de sport prevăzute de Com­plexul sportiv G.M.A. Intr’o şe­dinţă la care au luat parte a­­proape 2000 muncitori din uzină, s’a prelucrat importanţa Com­plexului G.M.A. Apoi comisia de pregătire, a Complexului G.M.A. a început o susţinută muncă de agitaţie prin montarea în curtea uzinei a două mari panouri cu desenele insignei, precum şi a unor lozinci şi afişe mobiliza­toare în secţiile din uzină. Popu­larizarea Complexului G.M.A. se face şi prin megafoanele din uzină, precum şi prin agitaţia de la om la om Comisia de pregătire fl Com­­plexului G.M. A, s’a mulţumit insă numai cu aceasta. Ea nu a per­severat in organizarea antrena­mentelor și concursurilor pentu probele complexului — la afară de atletism — oprind astfel la mijloc o muncă bine începută. Există multă bunăvoinţă la co­­misia de pregătire, dar prea pu­­ţin dinamism în munca tovarăşi­­lor şi îndeosebi cea a preşedin­telui comisiei, Gh. Burtic. Este inadmisibil ca într’o uzină atât de importantă unde lucrează mii şi mii de muncitori, să fie cuprinşi în activitatea sportivă numai vreo 400 de oameni. La „Steagul Roşu" se neglijeazâ sporturile de mas­să Colectivul sportiv al uzinei „Steagul Roşu" din Braşov «’a reuşit până acum să pună pe picioare o sănătoasă activitate sportivă. Desvoltarea sportului de massă la uzină nu e sprijinită de organele sindicale- însuşi Iov. Bocan, preşedintele comitetului sindical, frânează desvoltarea spor­tului de massă in uzina, favori­zând în mod exclusiv echipa de fotbal. In acest timp, mii de muncitori din uzină, dornici să practice sportul, nu primesc niciun spri­jin. In uzină nu există nici măcar o singură echipă de volei, «au de gimnastică, in schimb, colectivul sportiv a găsit timp să «« ocupe de for­marea unor echipe de tenis şi de hotel pe ghiaţă, compusă din elei­mente dubioase, adunate din dife­rite centre ale ţării. In acest timp atleţi fruntaşi ca Victor Pop şi Emil Pandrea—amândoi In lotul naţional —• sunt priviţi cu multă desconsiderare şi nu li se acordă niciun sprijin care să-i stimu­leze în munca lor. Fireşte că la asemenea condi­­ţiuoi Complexul Sportiv de Stat G.M.A. a intrat prea puţin In preocupările conducerii colectivu­lui sportiv. Nu există nici plan de lucru, nici orar de antre­namente pentru probele Comple­xului G.M.A.­­ Pe lângă cheltuelile uni­laterale, făcute pentru echipa de fotbal, afirmaţia că lipsa de material împiedici activitatea Complexului G.M.A. este dea­­dreptul ruşinoasă. Ţinând seama că tocmai din rândurile muncitorilor din Braşov a pornit iniţiativa înfiinţării Com­plexului de Stat „Gata pentru Muncă şi Apărare“. Comitetul ora­­­şenesc pentru Cultură Fizică şi Sport avea datoria sa activizeze toate conducerile colectivelor sportive din Braşov latr’o susţi­nută muncă de organizare şi de pregătirea concursurilor Comple­xului. Fără îndoială că situaţia de mai sus Îşi are rădăcinile In lipsa de preocupare a comitetului de partid al uzinei în ceea ce pri­veşte aplicarea liniei Partidului In domeniul desvoltării eulturii fizice şi a sportului de massa. La Hunedoara încă nu s'a făcut nimic în legătură cu Complexul G. A­. A. înființarea Complexului de Stat G. M. A. a fost primită cu multa bucurie de muncitorii dela Combi­natul Siderurgic Hunedoara care nădăjduiau pe bună dreptate că aceasta va stimula activitatea sportivi din întreprinderea tor. Cum a răspuns însă conducerea colectivului sportiv al Combina­tului la aşteptările miilor de mun­citori ? Ea a continuat să-şi limi­teze activitatea la sprijinirea e­­chipei de fotbal. Afirmaţia tov. Pop Ion, preşedintele consiliului de conducere a colectivului spor­tiv, că în întreprindere sunt 15 secţii sportive, nu se potriveşte cu realitatea. Intr’adevăr aceste secţii există dar numai... in dosarele colectivului. Intr’o recentă adu­nare sindicală a fost criticată atitudinea tovarăşilor din condu­cerea colectivului sportiv, care nu se preocupă de organizarea activi­­tăţii sportive de massă. Mii de muncitori din Hunedoara sunt dor­nici să facă sport, dar nici con­ducerea Combinatului şi nici orga­nele sindicale nu se preocupă se­­rios de satisfacerea acestei nece­sităţi a muncitorilor, nu foc să se grăbească a pune la dispoziţia muncitorilor noul stadion sportiv, direcţiunea şi sindicatul ,aşteaptă” recepţionarea lui. In magazia cu materiale sportive stau neintre­­buinţate sute de perechi de, pantofi de tenis şi alte echipamente spor­tive. Dacă tovarăşilor din activul de conducere al Combinatului te-*r sta la inimă grija sănătăţii oame­nilor muncii din Combinat, și *t munci cu mai multă răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor pri-­mite, asemenea fapte scandaloase nu s’ar putea Întâmpla. In ceeace priveşte populariza­rea, pregătirea şi organizarea Ut­ . , concursurilor Complexului G.M.A« consiliul de conducere «I colea» tivului sportiv nu a făcut prin acum nimic, deşi peste 200 mun­citori şi-au manifestat până acum dorinţa de a participa la probele Complexului. Comitetul judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport de la Deva n’a trimis până In prezent niciun delegat sau un instructor sportiv la Combinat, desconside­rând sprijinirea desvoltării actia­vităţii sportive de massă Intra întreprindere socialista de cea mai mare Însemnătate pentru econo­mia ţării noastre. Este de neiertat felul neglijent și apolitic cu care Comitetul de partid tratează problema sportului în uzină. Cui dacă nu Comitetun­­ui de partid li revine sarcina de a îndruma organele sindicale și sportive pe linia traducerii la viață » boiărb­îtfl* Partidului. 56 muncitori de la uzina „30 Decembrie“-Arad au trecut proba de inot La uzina „30 Decembrie“-Arad sunt cuprinşi la activitatea spor­­tivă până acum 853 muncitori. El se bucură de condiţii bune, de prac­ticare a sportului, având echipa­ment şi materiale suficiente, pre­cum şi un stadion în apropierea uzinei, prevăzut cu o pistă de atletism, terenuri de volei, etc. In rândurile muncitorilor din uzină se găsesc numeroşi sportivi fruntaşi, campioni naţionali, re­gionali şi de sector în diferite ra­muri, fiind totodată şi fruntaşi la producţie. Dintre aceştia se re­marcă muncitoarele Parim Stela, membră la echipa naţională de gimnastică. Haiduc Dilea, cam­pioană regională la proba atletică de 100 metri, lăcătuşul Jovuia Victor din echipa de lupt» şi mulţi alţii, care instruesc pe tinerii muncitori sportivi la ramurile respective. Stimulând şi îndrumând activit­­a­tea sportivă în general, comite­tul de partid al uzinei acordă a­­tenţ­ia cuvenită şi antrenării mun­citorilor , probele Complexului G.M.A. Concomitent cu activitatea «eine 19 secţii sportive, consiliul de conducere «­ colectivului sportiv » sprijinit de «indicat şi de con­­ducerea uzinei — duce o con-­ linuă muncă de popularizare ş! de pregătire a concursurilor Comple­xului G.M.A. După ce *’au ţinut o serie de şedinţe la care *’a *­­rătat importanţa înfiinţării arestul complex şi s’a prelucrat regula* meatul la toate secţiile, ei au pro­­gramat orele de antrenamente la câteva probe. Dintre cei 103 ram­s­ertori sportivi Înscrişi şi Instruiţi până în prezent, 56 au trecut nor­­mele probei de înot. Pentru o cit mai largi mobili­­zare a muncitorilor din uzină li pregătirea concursurilor Comple­xului G.M.A., la toate secţiile uzinei au fost montate panouri şi afişe care înfăţişează schemele de organizare a complexului şi cum­prind explicaţii »ori»« la limba română, maghiară şi germană, la atelierele uzinei se lucrează acum aparatele pentru proba cu obstacol«. Concluzii Dia­rei« d« mal mw Poes» ci­irnir unde Comitetele de partid privase i seriozitate problema, culturii fizice şi a aportului, redrumind şi controlând felul în care conducerile colectivelor sportive, organele sindicale şi organizaţiile U T.M. aplica linia Partidului în do­meniul sportului, s’au realizat până acum unele success în deavultarea sportului de mass* si In pregătirea concursurilor Complexului sportiv de Stat GM.A. In multe întreprinderi insi activitate» sportivă de massă lâncezește sau este frânată dintr’o condamnabilă atitudine de subapreciere din partea Comitetelor de partid faţă de problemele culturii fizice şi a sportului şi în special faţă de importanţa naţională pa care o are Completul GM.A. Nu este atras la probele Complexului un număr destul de mare de muncitori, pregătirile decurg într’un ritm prea lent, propaganda şi agitaţia in jurul Complexului G.M.A se face formal, nepolitic. Lupta măreaţă de construire a socialismului in tara noastră, lupta împotriva greu­taţilor şi duşmanilor de clasă, cere tuturor oamenilor muncii din Republica noastră Popu­lari o muncă susţinută şi încordată. Pentru aceasta este nevoe de ridicarea permanentă a nivelului politic şi ideologic al oamenilor muncii, de ascuţirea vigilenţei revoluţionare, de ridicarea conştiinţei lor de clasă. Dar in acelaş timp este nevoe de întărirea sănătă­­ţii, de desvoltarea fizică a oamenilor muncii, de­ cultivarea curajului, a Îndrăznelii in lupta cu greutăţile — însuşiri care se formează şi se desvoltă şi prin practicarea spor­tului-Trebue să fie clar pentru fiecare activist de partid, pentru fiecare muncitor ca desvoltarea şi stimularea culturii fizice şi a sportului este o înalta datorie patriotică şi ca va constitue o problemă politică de Stat, aşa cum arată Hotărârea Biroului Politic al C.C al P.M.R din 36 Iunie 1949. Comitetele şi organizaţiile de partid au datoria să mobilizeze şi să conducă politiceşte munca organelor chemate să organizeze efectiv Com­plexul G.M.A. Sa fie o datorie de cinste a organizaţiilor de partid determinarea unei co­tituri şi obţinerea unei serii de succese serioase până la Congresul din Septembrie al Co­mitetelor de lupta pentru pace, în ceea ce priveşte cuprinderea unui număr cât mai mare de muncitori în cadrul concursurilor pentru insigna G M A. In această direcţie un val din cele mai de seamă l! are Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri Să facem din Complexul sportiv de Stat G M.A, o armă puternică de întărire fi­zică si mm­ală * poporului nostru muncitor, un mijloc de afirmare s hotăririi sale de ă întări necontenit Republica Populară Română, de a 'UPta fără șovăire pentru pace, înpo­triva imperialiștilor agresori, anflo-americani si * lacheilor lor

Next