Scȃnteia, august 1950 (Anul 19, nr. 1800-1823)
1950-08-02 / nr. 1800
Pag* 2 Creşte uzinal Iţi aminteşti cum arăta urmna acum cinci ani, când ai trecut prima dată pe la noi? La intrare, atârna de un singur stâlp firma „Industria Sârmei“ -Câmpia Turzii. Dincolo, cât cuprindeai cu ochii. Se întindeau ridurile sfârtecate. Ţi-am povestit atunci cu câtă ură au aruncat hitleriştii urina in aer Acum doi ani ai fost din nou ps la noi, împreună am vizitat uzina. Acolo, la intrarea în oţelărie meşterul Inocan ne a povestit cele ce au urmat după distrugerea urinei. Trecuse războiul năpraznic Bravii ostaşi sovietici au izgonit pe «°mti si ne-au adus libertatea. Uzina însă navea atumci ca un bolnav fără speranţă de scăpare. Rănile răsboiului erau adânci. O mână de oameni, atât mai rămaseseră in uzină. Aşteptam să înceapă lucrările de refacere, să înceapă reconstrucţia. Tinea şi ceilalţi capitalişti nici gând n 'aveau însă de asta. Şi atunci, ne-am apucat noi muncitorii să scoatem maşinile de sub dărâmături, să curăţim molohul. — Vor fi ale noastre, tova-* râşi, toate instalaţiile acestea, să muncim cu dragoste, căci acum muncim pentru noi, ne dădeau puteri noi comuniştii. Aşa am Început reconstrucţia uzinei. Am ridicat Întâi oţelaria, apd secţia de cabluri şi trăgăitoria. Urmările războiului au început să Piară treptat în locul molozului s’au ridicat in scurt timp ziduri proaspete. Am avut de furcă până ce uzina a Prins din nou viaţă. Nici nu mai ţin minte de câte ori am trimis delegaţi la Consiliul de administraţie din Cluj, la minister, la Bucu- reşti. Comuniştii au fost însă mereu în frunte, ei ne-au învăţat să luăm pieptiş şi să biruim greutăţile. ACUM DOI ANI NU SE AFLA NIMIC AICI Da, s’au schimbat multe pe la noi în ultimul timp, tovarăşe. Mă uit cum privești hala cea nouă. Acum doi ani, când ai fost aici, pe locul aceste nu era nimic. Doar colo, unde-i construit Siemensul, era o grămadă de fier vechi. Acum, te uită, ce hală uriaşă, ce ferestre înalte, luminoase! Ți-e mai mare dragul câ lucrezi aici, la noul grup siderurgic! Vrei desigur să ştii cum s’a născut noua construcţie.„ Era o zi de sfârşit de ‘August. Într’o căsuţă modestă, dincolo de gară, la sediul organizaţiei de partid, s’au strâns câţiva oameni ! Anton Mihai, directorul nostru, muncitor ca şi noi. Tuşa Gheorghe laminatorul, Inginerul Valea, Câmpeanu Dumitru, meşterul Gherman şi Încă vreo câţiva muncitori şi tehnicieni fruntaşi. Tovarăşii din Comitetul organizaţiei de partid au ascultat cu atenţie expunerea directorului... „Aşa cum ştiţi şi voi tovarăşi, laminoarele noastre sunt slabe, insă noi trebue să producem din ce in ce mai mult. Industria petroliferă ne cere cablu de carotaj. Până acum acest cablu se aducea din străinătate, cu bani grei. Avem deasemenea nevoe de tot mai multă sârmă pentru electrificarea tarii, avem nevoe de oteluri speciale pentru rulmenți. Dacă am avea un laminor nou multe le-am putea face aici in taina’'. Aşa s’a născut ideea acestei construcţii. Azi îţi creşte inima de b®curie când vezi noua clădire. Ca s’o construim însă a trebuit să luptăm cu destule greutăţi, să dărâmăm piedici car® năreau de neînvins. Până la urmă victoria a fost tot de partea noastră. Şi iată uzina a crescut şi şi-a schimbat înfăţişarea. In scurtă vreme, noul grup siderurgic — oţelărie şi laminoare — va intra în funcţiune. In uzina noastră vor lucra tot, mai mulţi muncitori. De doi ani, de când n’ai mai fost pe aici, numărul muncitorilor care lucrează în utrină a crescut aproape ori două ori. La drăgătnila de fier. Lai Întâlnit de Sălcîoan Vasîle, la zincator lucrează fratele său Tosder. Amândoi sunt de curând veniţi in uzină. CRESTE UZINA, CRESC ŞI OAMENII De câteva zile. Radu Niculae oţelarul de la cuptorul care elaborează acum şarja, a fost numit şef de echipă. Dragotă Chifor a devenit meşter din simplu muncitor. Să ştii, tovarăşe, că aici la noi, la Câmpia Turzii, se pregătesc numeroase cadre calificate, necesare primului nostru cincinal. Numai în primul semestru al anului acesta, au absolvit şcoala de maiştri 23 de muncitori. Alţi 170 salariaţi au devenit muncitori calificaţi. Şi cu cât creşte tro mărul muncitorilor calificaţi, cu atât dăm produse mai, multe şi mai bune, se îmbunătăţesc condiţiile noastre de viaţă. Azi câştigăm mai mult decât anul trecuste. Şi viaţa noastră se schimbă, pe măsură ce se desvoltă şi creşte uzina. întreabă pe oricare muncitor şî-ţi va spune că azi trăim maî bine decât acum un an. Mâine vom trăi şi mai bine, vom învinge rând pe rând greutăţile carenai sunt. Azi avem aici şi club şi bibliotecă. Mulţi dintre noi şi-au petrecut concediul de odihnă la munte sau la mare. Condîţîile de muncă s’au îmbunătăţit şi ele. Uzina Îşi măreşte mereu utilajul. Din U.R.S.S ne-au sosit în ultimul an numeroase cantităţi de materiale. Cu ajutorul pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice, producem acum mai mult şi mai bine. Ai văzut noul laborator? Iată, clădirea aceea mare din faţa birourilor administrative. Acolo se face analiza metalelor. Nu mai departe decât acum doi ani aici era câmp Întins. Şi aceasta nu este Încă totul. Mai încolo spre gară, trades clădirile acelea ridicate din cărămidă roşie, acolo va fi localul şi căminul şcolii siderurgice. Cinci sute de elevi, fii de muncitori şi ţărani muncitori vor învăţa anual aiei. Vor deveni tehnicieni, unii dintre ei ingineri. In clădirea aceea frumoasă din stânga va fi creşa. Numai privind-o, şi-ţi dai seama in ce condiţiuni minunate vor creşte copiii muncitorilor noştri. Dincolo de gară, alături de căsuţele acelea învechite se înalţă noile blocuri muncitoreşti. Primele două au fost construite in 1948, celelalte patru anul trecut, in toamnă, alte patru blocuri vor fi gata. Creşte uzina, se schimbă Şi faţa oraşului nostru. COMUNIŞTII IN FRUNTE. Şi astea toate s’au făcut şi se fac într’un timp aproape necrezut de scurt. Timp de 25 de ani, de când au deschis uzina, capitaliştii n’au construit nimic pentru muncitori. Şi in câţiva ani numai, regimul nostru de democraţie populară a mărit uzina, a construit atât cât n’au construit ei Intr’un pătrar de veac. Parcă sunt alţi oameni acum in urimă. Tot mai mulţi dintre noi privesc intr’un fel nou munca, o socotesc o datorie de cinste. In lupte pentru îndeplinirea Planului s’au ridicat şi au crescut o mulţime de fruntaşi, oameni care şi îndeplinesc înainte de termen sarcinile, care dau“"adevărate pilde de eroism in muncă. In frunte se află ca întotdeauna comuniştii. Vasile Copii, Ion Crăciun şi alţi membri de partid dela trâgătorie Işi depăşesc In fiecare zi programul şi dau produse de cea mai bună calitate. înflăcăraţi de exemplul comuniştilor, muncitorii fără de partid luptă şi el pentru îndeplinirea sarcinilor planului. Munteanu Ion, Alexandru Berchi şi mulţi alţi muncitori fără de partid sunt alături de comunist în această luptă. Datorită unor astfel de oameni uzina noastră si-a depăşit sarcinile de plan pe primul semestru al anului, cu 9.4«/«. In primele 22 zile ale lunii iulie, sarcinile au fost deasemeni depăşite cu 7°/«. Oamenii lucrează acum cu tragere de inimă, pun suflet in tot ce fac. Doar acum nu mai lucrează pe ntri capitalişti, ci pentru ei, pentru ai lor. Ai văzut un hal» mare cum se construeşte noul laminor. Muncitorii şi tehnicienii care lucrează acolo nu urmăresc numai îndeplinirea înainte de termen a programului de lucru ci şi realizarea de cât mai mari economii. Zile dearândul s’au gândit meşterii Kereji Constantin şi Grun Matei cum ar putea economisi materialele de construcţie. Au modificat sistemul de sprijin al plăcilor dela patul de răcire al laminorului şi au reuşit sa economisească materiale în valoare de peste 80.000 lei. Cei doi meşteri nu sunt singurii care lupte pentru economii. Tot mai mulţi împletesc lupta pentru îndeplinirea planului cu lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi cu lupta pentru reducerea preţului de cost. In secţii se munceşte acum mai bine, mai spornic decât oricând înainte. Mă uit câteodată la ce se petrece la noi in secţie, şi simt aşa, nu ştiu cum să spun... Uzina o cunosc doar nu de ori, de alaltaeri... Pot să spun că nu-i maşină nici ungher pe care să nu-l ştiu şi pe Întuneric — ce vrei» am crescut doar aici ! Şi totuşi, uneori mi se pare că mă aflu întâia oară aici. Uzina noastră nu mai e aceeaşi. Parcă a întinerit, şi odată cu ea au întinerit şi oamenii. Uite, il ascult uneori pe câte un tovarăş laminate»*, zincator sau trăgător de fier, cum vorbeşte despre felul cum vom lucra produse din ce in ce mai complicate, cum uzina va creşte şi se va desvoltă mereu, cum viaţa noastră va deveni din ce în ce mai bună, mai frumoasă... Cu atâta căldură în glas rosteşte el cuvintele : „Partidul“ „Uzina noastră“— Încât ascultându-l nu te indoeşti deloc. Da, aşa va fi ! Sub conducerea Partidului, vom face din uzina noastră o adevărată Întreprindere socialistă ! Nicolai* BImsIv Din întreprinderi • (De la Boboc Elena, corespondentă), Tov. Hedeşan Ştefan, sudor pe şantierul „Sovromconstrucţii”-Arad, aplicând o nouă metodă de sudare a armăturilor de fierbeton, a reuşit să realizeze o simţitoare economie de electroni şi de curent electric. In acelaş timp, el a redus cu multul timpul de sudură al armăturilor. • Pe şantierul S.R.T. — Blocuri Muncitoreşti din Galaţi, echipele zidarilor fruntaşi Apostol Gheorghe, Ţinea Lupii, Mocanu ,Ştefan şi Montefort Giovani au reuşit să economisească la 400 m.c. de zidărie, un număr de 5.408 de cărămizi, in valoare totală de 50.000 lei • In primele 20 zile ale lunii iulie, membrii cooperativei de producţie „Viitorul” din Piteşti au confecţionat din deşeuri 150 perechi de sandale în valoare de circa 150.000 lei. La alegerea delegaţilor păcii Cine intra in dimineaţa, lui 30 Iulie în sala de festivităţi a uzinelor „Vulcan” işi dădea seama că acolo se petrece ceva însemnat. Simţeai asta după sărbătoarea din ochii oamenilor, după feţele lor luminoase deschise. Era sărbătoarea tuturor oamenilor cinstiţi din circumscripţia 28 care au venit să-şi aleagă delegaţii la conferinţă raională a comitetelor de luptă pentru pace, să aleagă pe cei mai buni dintre ei care să ducă mai departe cuvântul lor de pace, hotărârea lor neclintită de a-şi apăra munca şi Patria dragi Când a luat cuvântul doctorul Ştefan Manea, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace oamenii au ascultat cu atenţia încordată ştiau că nu prelucrarea despre lupta pentru pare e vorba de fiecare dintre ei şi despre toţi deopotrivă, ştiau că de felul în care vor nune în fante, îndemnul fierbinte de luptă depinde viaţa copiilor lor, soarta căminelor lor. A vorbit apoi secretarul Comitetului de luptă pentru pace Miclea Ştefan care a prezentat darea de seama asupra activităţii Comitetului, data 1 aprilie la 30 iulie a c. Şi au aflat oameni ci în aceste patru luni, li s-au alăturat mulţi care şi-au unit vorba cu fapta , ci în aceste patru luni au devenit mai puternici. 200 de echipe mergând den casă în casă, au strâns 14.000 de semnaturi pe Apelul de la Stockholm numai în circumscripţia lor. Deasemeni 27 de cetăţeni au scris la gazeta de stradă, ce apare sub Îngrijirea comitetului, iar 1000 de femei au amenajat prin muncă voluntară două terenuri sportive şi un solar. In cartier au fost organizate conferinţe, cercuri de lectură, etc. 27 de femei rămase analfabete au învăţat să scrie şi să citească. Ascultând raportul de activitate, oamenilor le apărea şi mai clar faptul că duşmanii lor de moarte, ceite ameninţa lumea cu pârjolul atomic, Îşi au prieteni devivaţi şi pe meleagurile noastre, în cartierul lor, pe strada lor. Sunt cei care au trăit ori din sudoarea altora, cei care au refuzat să semneze Apelul de la Stockholm: Rupescu Ion ofiţer deblocat şi Enache Constantin fost maistru militar şi alţiiUn val de ura a răscolit stufletele oamenilor la auzul aceator nume • „Ei sunt duşmanii vieţii noastre — a spus Icov. Gâtu Alexandru — ei vor mehdul, sa i demascam ca să ştie întregul cartier cine sunt duşmanii pârli, uneltele aţâţătorilor la război“. „Vrem 5 ne vedem ţara mândră *i fericită — spui tov Georgescu Petre dela mttfSBrindeniş 2 Construcţii — şi dacă mai găsea* eiţiv* care sunt duşmani ai pieii, suntem destul de mulţi ca să le dăm pe faţă vicleşugurile”. A vorbit şi Ica Alexandrescu văduvă din ultimul război mondial: „Mi-a rămas un copil. Şi mă întreabă întrtun* : — Mamă când vine tata? Şi n’am•* să-i răspund... Nu vreau ca şi alte femei să tragă ca mine amarul. Din tot sufletul lupt şi voi lupta pentru pace”. Preotul Coman Constantin, la cuvântul său, a îndemnat pe cetăţeni să sprijine din toate puterile lor luma pentru pace, să lupte neînfricat împotriva duşmanilor nlei, ca să-l împiedice de a şi realiza fărădelegile noi pe care le plăpuesc. Au vorbit, mulţi, despre planul cincinal care ne aşteaptă, despre coinii şi solarile noastre, despre lupta dârză pe viaţă şi pe moarte pe care sunt hotirici să o ducă pentru a apăra, toate cuceririle noaste*. Şi oamenii si-au ales apoi pe cei 42 de delegaţi care vor participa la conferinţa raională a Comitetelor de luptă pentru pace. Lau ales pe tea Alexandrescu, pe preotul Coman, pe Topală Mariea etc. Şi-au pus Încrederea pe ei, în lupta lor. Căci ştiu cât de greu cântăreşte fapta luptătorilor pentru pace. S CAM TEI A Cernitei©/© de luptă pentru pace din plasa Mociu-Cluj in timpul campaniei de recoltare (P») corespondentul lîostrul Colturi ,Lupta neutru pace" au aparut încă din lunile trecute pe fiecare aazeta de strada din plasa Mociu. Ele au oglindit întregul mers al campaniei de recoltare, articolele și fotomontajele fiind un acelas tiran strâns legate de lupta ce se duce în lumea întreagă pentru apărarea păcii. In luna Iunie Comitetele de luptă pentru pace din comunele si satele plăşii Mociu au organizat 103 conferinţe. In majoritatea acestora sa vorbit de felul in care poate să contribue ţărănimea muncitoare la lupta pentru pace, prin strângerea la urap şi fără pierderi a recoltei şi prin predarea cotelor către Stat. Şefii sectoarelor din fiecare comita,na, sub îndrumarea Comitetelor de luptă pentru pace, au areranizat echipe de câte 2-3 agitatori care au mers din casa în casă pentru a lămuri importanța predării cotelor. Încercările de sabotaj din partea chiaburilor în timpul campaniei de seceris au fost in plasa Mocni mai numeroase ca oricând. Chiaburul Crișan Teodor din satul Leai, comuna Geaba, a încercat să secere secara pe când era încă verde ca ceapa şi să o dea la bol. El însă a fost demascat de ţăranul mijlocaş Crişan Iosif, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace. Deasemeni în Mureşenii de Câmpie, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace, tovarăşul Moraru Ioan, a demascat pe chiaburii Varga Constantin Si Soporeanu Emil, care au încerce! să-sf ere miristile Înffo* nand arcul emut din spicele secerate si cere nu fusese a* dunei. Demascându-i in fata tuturor ţăranilor muncitori, tovarăşul Mararu a spus' :De* mascând chiaburii si uneltele lor, luptam pentru pace. Căci să vedeţi, dacă am aduna spicele numai de ng locul celor doi ticăloşi, am face peste o maja de grâu". Ca maia = 100 kg.). Chiaburii au fost siliti să străngă spicele si apoi să are în termenul fixat miriştile. In cadrul unei şedinţe de analiză a activităţii Comitetului de lupta pentru pace din comune Palatca, ţăranul mijlocaş O tatu Francisc şi-a htert angajamentul să citească în fiecare seară ştirile mai importante din ziarul „Scânteia" ţăranilor muncitori care se adună la cooperativă. Ţăranii muncitori din comuna Palatca urmăresc cu atenţie incardat ştirile despre limta ponomlu coreean pentru libertate. După ce citeşte ştirile mai importante în legătură cu lupta poporului coreean, Olaru Francisc explică ţăranilor muncitori că bandiţii imperialişti din Statele tinite au atacat Coreea pentru a răni Independenta si libertatea poporului coreean. Totodată el arată ţăranilor muncitori ca ei pot sprijini lupta poporului coreean întărind Statul nostru de democraţie populară prin predarea cotelor la timp. Această metodă a lecturilor colective a fost apoi introdusă și de către celelalte Comitete de luptă pentru pace din comunele și satele plășii Mociu. Se intensifică acţiunea de valorificare a deşeurilor la Şepci şi îmbrăcăminte pentru copii confecţionate din deşeuri Din iniţiativa organizaţiei de partid, conducerea fabinicii de confecţii „Octombrie Roşu“ Bucureşti a convocat o şedinţă specială pentru a studia problema valorificării deşeurilor. In privinţa punerii în valoare a deşeurilor, în aceasta fabrică au fost unele iniţiative frumoase Astfel din resturile de stofe rămase dela croit, au început să se lucreze şepci, iar din resturile de stambă, care rămân dela rochii, din cupoane si din resturi de ţesături imprimate, se confecţionează diferite rochiţe pentru copii, foi, etc. Căutând mai departe noi posibilităţi de utilizare a deşeurilor, muncitorii de la „Octombrie Roşu” au găsit că din bucăţile mici care rămân la croitul mantourilor, se pot tăia odată cu modelul şi feţe, îmbrăcăminte pentru tocuri şi branţuri pentru pantofiori de copii sau de damă, care se pot livra croite gata cooperativelor de producţie. Prin secţia de valorificare a deşeurilor care a luat fiinţă în fabrică, muncitorii de la „Octombrie Roşu” au izbutit ca în ultimele două luni să mereze din deşeuri articole de larg consum care se ridică la aproximativ 700.000 lei aducând astfel însemnate beneficii întreprinderii lor. . ii I ••. .ii., La fabrica „Talpa“ La fabrica de încălţăminte „Taina” din Bucureşti, a luat fiinţă în luna iunie o secţie de valorificare a deşeurilor. Deşi puţini la număr, muncitorii şi tehnicienii acestei secţii au confecţionat din deşeuri în decurs de aproape o lună 1311 perechi papuci ţărăneşti. 350 bucăţi mice, 400 La „Industria Punând in funcţiune două maşini de bobinat, cu turaţie mică, muncitorii şi tehnicienii de la „Industria Textilă"-Lugoj au Început prelucrarea deşeurilor-fire şi a firelor râscite insuficient în filaturi, perechi şireturi piele, •♦*. Deasemenea ei au croit 250 perechi sandale pentru copii şi diferite articole de marochinărie din deşeurile care până acum se ardeau sau se aruncau la gunoi. Pappeoppl I, corespondent. Texti!a4’-Lujgoj Din aceste fire recuperate, ei au executat pânza, căptuşeală pentru încălţăminte şi alte diferite articole, în valoare de 100 000 lei. Striaton Nicanor corespondent. In atentia cercurilor de politică curenta Cercurile de politici curenţi vor prelucra de la I la IS Auges a. c. broşura : „Să întâmpinăm Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R. cu noi victorii In lupta pentru indepiinţi sa înainte de termen a Planului de Stat pe 1950“. Broşura a apărut în colecţia „Pentru cercurile de politică curentă”, Ed. P.M.R RADIO — Miercuri 2 August 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI, 1.11 : Radio. Jurnal ! 4.13: Miialcă varlaU vneala; I.5S: Buletinul de îţiri In limba rutei !.S»! Citirea articolului de fond din elarul ,,Scânteia“! 1.43! Din muzica naţionalităţilor ronlocuitoare din R.F.R.; S.ălt Buletin de »UBJ in.iui_ii.is: nostul pe U,i m: Emisiune pentru Radiodifuziunea Sovietică; 11.45: Muzică aimlonică; 14,ne: Buletin turistic; 14.ts: Velentartistice din rândurile ţărănimii muncitoare; 15.mn: Muzica popoarelor; ts.sn: Radio .Jurnal; 15.45: î.u, erări ale compozitorilor noştri; il.ni . F.misiune pentru ostaşi ; U.an: Curs de Kisiha rusă; ?9.15. Noi rănirre ale compozitorilor noştri; M.in: Mierla Ini Ilie Pintilie de Anatol Vieru; Sl.nn: „Civilizaţia Atlanticului” 11, in: Portrete de compozitori; Blarunev, Rreţeatar* ; SS.13; Ru'ehnul de ştiri în limba rute; îs.nn cântece sovietice; S3,ţ» ; Radio..Jurnal; *3,35; Munică popu-ară din diferite regiuni ale ţării; RADIO BUCUREŞTI n. 13M; Mu. zică populari românească; 13,13; Arii şi arene din opere; 14,39; Mu. sică populară variată; *n nn; Seari de operă: Abesnlom şi steheri de PaUnivili; în.sn: Selecţiuni din opera SliRkul dragostei de Doni, tett!; 11.43: Muriri populari rominească; *1.1*: Concert tie muster uşoară. RADIO BUCUREŞTI 9. 13.nn; Instrumentişti virtuoşi ai muzaicii populare 19.10; Carnet -ultu.. ral, Cronica muzicali, RADIO TI. MIŞOARA pe 5m m, lungime de undi. is.nn.al.nn; emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R.P.R. Orei© emisiunilor în limba română șie postului de rsdi© Moscova pentru sezonul de vers al anului 1950 Postul de radio Moscova emite sume pe timpul verii în limba română după jumătoril program.: La orele 12,30^-1243 pe lungimile de undă de 19 m.; 19,33 m.; 19,72 m.; ?§,10 m. Luni și joi dela orele. 12,30* 13.00 pe aceleași lungmi de undă La orele 19.00—18.30 pe lungimile de tndă de 19,48 m.; 23,28 m30,9 m La orele 19.00—19.30 pe lungimile de undă de 19.48 \ m.; 28,20 m La orgie 20.30—21.00 pe\ lungimile de tindă de 19,48 m.; 23,28 m.; 30,9 m și 320,9 \ m. Jons si Dunvnica dela orele 22.30- 33 00 m HmpmiH de undă de 19,48 m. și 25,28 m. im Mai multa atenţie pregătirii Complexului Sportiv de Stat M. A.! Complexul Sportiv de Stat „Gata pentru Munci şi Apărare“" este menit si de acticări spotive în țara noastră un, nou avânt, pnn atragerea şi îndrumarea unor masse din ce in ce mai largi de oameni ai muncii către o continuă -ji organizată activitate sportivă. Probele prevăzute de regulamentul Complexului contribue la desvoltarea, fizică multi*laterală a muncitorilor în vederea, întăririi forţelor lor, puse in slujba înfloririi. Patriei ti apărării păcii. In toată ţara au început pregătirile in vederea organizării activităţii sporte pe baza Complexului G. M. A. Pentru a urmări desfăşurarea acestei activităţi in câteva din întreprinderile industriale mai importante din Capitală si provincie, ziarul „Scânteia” a organizat un raid-anchetă. Publicăm mai jos câteva, din rezultatele acestui raid-avxhota. La I. T. 8. a început proba cursei cu obstacole Consiliul de conducere al colectivului «portîr al Atelierelor Centrale I. I. B. se ocupă cu multă tragere de inimă de activitatea celor 12 secţii sportive, care cuprind peste 1000 de membri. Gimnastica — una din cele mai importante ramuri sportive de masei — e la loc de frunte în activitatea acestui colectiv. In afară de ansamblul de gimnastică al Atelierelor Centrale I. T. B„ alcătuit din 80 de ucenici, în câteva secţii muncitorii participă la programe zilnice de gimnastici de înviorare, dimineaţa înainte de începerea lucrului. După ce sa constituit comisia de organizare a Complexului G. M. A., s-a întocmit un plan de muncă, prevăzut cu un program zilnic de antrenamente pentru gimnastică, înnoi şi proba cu obstacole. Până în prezent numeroşi aspiranţi ai Complexului G.M.A. au trecut proba cursei cu obstacole, iar pregătirea probelor de gimnastică, vinot şi atletism continuă să se facă metode sub îndrumarea tov. Ionescu Vasile, maistru bobinator, absolvent al şcolii de instructori sportivi. S-au construit aparatele pentru proba cu obstacole, precum şi aparate pentru gimnastică, care sunt puse şi la dispoziţia muncitorilor sportivi din alte colective ale Asociaţiei „Progresul". In toate secţiile Atelierelor Centrale I.T.B., au fost montate la locuri vizibile lozinci mobilizatoare in legătură cu Importanța complexului G.M.A., iar la gazeta de perete se găsesc articole scrise de muncitori in care el subliniază Însemnătatea înfiinţării Complexului de Stat G.M.A. Prin alte articole apărute la gazeta de perete muncitorii descriu felul In care se desfăşoară activitatea sportivă In ateliere, criticând totodată greşelile unor tovarăşi care dacă nu dau importanţa cuvenită problemelor sportului. Succesele obţinute se datoresc In primul rând faptului că comitetul de partid al Atelierelor Centrale I.T.B. se Interesează Irideaproape de activitatea sportivă a muncitorilor. Îndrumând-o din punct de vedere politic, dând preţioase indicaţii la întocmirea planurilor de activitate şi controlând permanent munca colectivului sportiv şi activitatea sindicatului la direcţia aceasta. La „23 August“ prea puţini muncitori participa la concursurile G. A. A. Consiliul de conducere al colectivului sportiv de la uzinele „23 August“ din Capitală şi-a început activitatea prin reorganizarea secţiei de atletism. După o pregătire sistematică cu sprijinul atleţilor fruntaşi din uzină, au fost instruiţi numeroşi muncitori dintre care 14 au ajuns să participe, la campionatele de atletism ale Capitalei, iar 4 au luat parte chiar la finalele campionatului naţional de atletism de la Cluj. La baza planului de muncă al conducerii colectivului sportiv stă problema desvoltării ramurilor de sport prevăzute de Complexul sportiv G.M.A. Intr’o şedinţă la care au luat parte aproape 2000 muncitori din uzină, s’a prelucrat importanţa Complexului G.M.A. Apoi comisia de pregătire, a Complexului G.M.A. a început o susţinută muncă de agitaţie prin montarea în curtea uzinei a două mari panouri cu desenele insignei, precum şi a unor lozinci şi afişe mobilizatoare în secţiile din uzină. Popularizarea Complexului G.M.A. se face şi prin megafoanele din uzină, precum şi prin agitaţia de la om la om Comisia de pregătire fl Complexului G.M. A, s’a mulţumit insă numai cu aceasta. Ea nu a perseverat in organizarea antrenamentelor și concursurilor pentu probele complexului — la afară de atletism — oprind astfel la mijloc o muncă bine începută. Există multă bunăvoinţă la comisia de pregătire, dar prea puţin dinamism în munca tovarăşilor şi îndeosebi cea a preşedintelui comisiei, Gh. Burtic. Este inadmisibil ca într’o uzină atât de importantă unde lucrează mii şi mii de muncitori, să fie cuprinşi în activitatea sportivă numai vreo 400 de oameni. La „Steagul Roşu" se neglijeazâ sporturile de massă Colectivul sportiv al uzinei „Steagul Roşu" din Braşov «’a reuşit până acum să pună pe picioare o sănătoasă activitate sportivă. Desvoltarea sportului de massă la uzină nu e sprijinită de organele sindicale- însuşi Iov. Bocan, preşedintele comitetului sindical, frânează desvoltarea sportului de massă in uzina, favorizând în mod exclusiv echipa de fotbal. In acest timp, mii de muncitori din uzină, dornici să practice sportul, nu primesc niciun sprijin. In uzină nu există nici măcar o singură echipă de volei, «au de gimnastică, in schimb, colectivul sportiv a găsit timp să «« ocupe de formarea unor echipe de tenis şi de hotel pe ghiaţă, compusă din eleimente dubioase, adunate din diferite centre ale ţării. In acest timp atleţi fruntaşi ca Victor Pop şi Emil Pandrea—amândoi In lotul naţional —• sunt priviţi cu multă desconsiderare şi nu li se acordă niciun sprijin care să-i stimuleze în munca lor. Fireşte că la asemenea condiţiuoi Complexul Sportiv de Stat G.M.A. a intrat prea puţin In preocupările conducerii colectivului sportiv. Nu există nici plan de lucru, nici orar de antrenamente pentru probele Complexului G.M.A. Pe lângă cheltuelile unilaterale, făcute pentru echipa de fotbal, afirmaţia că lipsa de material împiedici activitatea Complexului G.M.A. este deadreptul ruşinoasă. Ţinând seama că tocmai din rândurile muncitorilor din Braşov a pornit iniţiativa înfiinţării Complexului de Stat „Gata pentru Muncă şi Apărare“. Comitetul oraşenesc pentru Cultură Fizică şi Sport avea datoria sa activizeze toate conducerile colectivelor sportive din Braşov latr’o susţinută muncă de organizare şi de pregătirea concursurilor Complexului. Fără îndoială că situaţia de mai sus Îşi are rădăcinile In lipsa de preocupare a comitetului de partid al uzinei în ceea ce priveşte aplicarea liniei Partidului In domeniul desvoltării eulturii fizice şi a sportului de massa. La Hunedoara încă nu s'a făcut nimic în legătură cu Complexul G. A. A. înființarea Complexului de Stat G. M. A. a fost primită cu multa bucurie de muncitorii dela Combinatul Siderurgic Hunedoara care nădăjduiau pe bună dreptate că aceasta va stimula activitatea sportivi din întreprinderea tor. Cum a răspuns însă conducerea colectivului sportiv al Combinatului la aşteptările miilor de muncitori ? Ea a continuat să-şi limiteze activitatea la sprijinirea echipei de fotbal. Afirmaţia tov. Pop Ion, preşedintele consiliului de conducere a colectivului sportiv, că în întreprindere sunt 15 secţii sportive, nu se potriveşte cu realitatea. Intr’adevăr aceste secţii există dar numai... in dosarele colectivului. Intr’o recentă adunare sindicală a fost criticată atitudinea tovarăşilor din conducerea colectivului sportiv, care nu se preocupă de organizarea activităţii sportive de massă. Mii de muncitori din Hunedoara sunt dornici să facă sport, dar nici conducerea Combinatului şi nici organele sindicale nu se preocupă serios de satisfacerea acestei necesităţi a muncitorilor, nu foc să se grăbească a pune la dispoziţia muncitorilor noul stadion sportiv, direcţiunea şi sindicatul ,aşteaptă” recepţionarea lui. In magazia cu materiale sportive stau neintrebuinţate sute de perechi de, pantofi de tenis şi alte echipamente sportive. Dacă tovarăşilor din activul de conducere al Combinatului te-*r sta la inimă grija sănătăţii oamenilor muncii din Combinat, și *t munci cu mai multă răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor pri-mite, asemenea fapte scandaloase nu s’ar putea Întâmpla. In ceeace priveşte popularizarea, pregătirea şi organizarea Ut . , concursurilor Complexului G.M.A« consiliul de conducere «I colea» tivului sportiv nu a făcut prin acum nimic, deşi peste 200 muncitori şi-au manifestat până acum dorinţa de a participa la probele Complexului. Comitetul judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport de la Deva n’a trimis până In prezent niciun delegat sau un instructor sportiv la Combinat, desconsiderând sprijinirea desvoltării actiavităţii sportive de massă Intra întreprindere socialista de cea mai mare Însemnătate pentru economia ţării noastre. Este de neiertat felul neglijent și apolitic cu care Comitetul de partid tratează problema sportului în uzină. Cui dacă nu Comitetunui de partid li revine sarcina de a îndruma organele sindicale și sportive pe linia traducerii la viață » boiărbîtfl* Partidului. 56 muncitori de la uzina „30 Decembrie“-Arad au trecut proba de inot La uzina „30 Decembrie“-Arad sunt cuprinşi la activitatea sportivă până acum 853 muncitori. El se bucură de condiţii bune, de practicare a sportului, având echipament şi materiale suficiente, precum şi un stadion în apropierea uzinei, prevăzut cu o pistă de atletism, terenuri de volei, etc. In rândurile muncitorilor din uzină se găsesc numeroşi sportivi fruntaşi, campioni naţionali, regionali şi de sector în diferite ramuri, fiind totodată şi fruntaşi la producţie. Dintre aceştia se remarcă muncitoarele Parim Stela, membră la echipa naţională de gimnastică. Haiduc Dilea, campioană regională la proba atletică de 100 metri, lăcătuşul Jovuia Victor din echipa de lupt» şi mulţi alţii, care instruesc pe tinerii muncitori sportivi la ramurile respective. Stimulând şi îndrumând activitatea sportivă în general, comitetul de partid al uzinei acordă atenţia cuvenită şi antrenării muncitorilor , probele Complexului G.M.A. Concomitent cu activitatea «eine 19 secţii sportive, consiliul de conducere « colectivului sportiv » sprijinit de «indicat şi de conducerea uzinei — duce o con- linuă muncă de popularizare ş! de pregătire a concursurilor Complexului G.M.A. După ce *’au ţinut o serie de şedinţe la care *’a *rătat importanţa înfiinţării arestul complex şi s’a prelucrat regula* meatul la toate secţiile, ei au programat orele de antrenamente la câteva probe. Dintre cei 103 ramsertori sportivi Înscrişi şi Instruiţi până în prezent, 56 au trecut normele probei de înot. Pentru o cit mai largi mobilizare a muncitorilor din uzină li pregătirea concursurilor Complexului G.M.A., la toate secţiile uzinei au fost montate panouri şi afişe care înfăţişează schemele de organizare a complexului şi cumprind explicaţii »ori»« la limba română, maghiară şi germană, la atelierele uzinei se lucrează acum aparatele pentru proba cu obstacol«. Concluzii Diarei« d« mal mw Poes» ciirnir unde Comitetele de partid privase i seriozitate problema, culturii fizice şi a aportului, redrumind şi controlând felul în care conducerile colectivelor sportive, organele sindicale şi organizaţiile U T.M. aplica linia Partidului în domeniul sportului, s’au realizat până acum unele success în deavultarea sportului de mass* si In pregătirea concursurilor Complexului sportiv de Stat GM.A. In multe întreprinderi insi activitate» sportivă de massă lâncezește sau este frânată dintr’o condamnabilă atitudine de subapreciere din partea Comitetelor de partid faţă de problemele culturii fizice şi a sportului şi în special faţă de importanţa naţională pa care o are Completul GM.A. Nu este atras la probele Complexului un număr destul de mare de muncitori, pregătirile decurg într’un ritm prea lent, propaganda şi agitaţia in jurul Complexului G.M.A se face formal, nepolitic. Lupta măreaţă de construire a socialismului in tara noastră, lupta împotriva greutaţilor şi duşmanilor de clasă, cere tuturor oamenilor muncii din Republica noastră Populari o muncă susţinută şi încordată. Pentru aceasta este nevoe de ridicarea permanentă a nivelului politic şi ideologic al oamenilor muncii, de ascuţirea vigilenţei revoluţionare, de ridicarea conştiinţei lor de clasă. Dar in acelaş timp este nevoe de întărirea sănătăţii, de desvoltarea fizică a oamenilor muncii, de cultivarea curajului, a Îndrăznelii in lupta cu greutăţile — însuşiri care se formează şi se desvoltă şi prin practicarea sportului-Trebue să fie clar pentru fiecare activist de partid, pentru fiecare muncitor ca desvoltarea şi stimularea culturii fizice şi a sportului este o înalta datorie patriotică şi ca va constitue o problemă politică de Stat, aşa cum arată Hotărârea Biroului Politic al C.C al P.M.R din 36 Iunie 1949. Comitetele şi organizaţiile de partid au datoria să mobilizeze şi să conducă politiceşte munca organelor chemate să organizeze efectiv Complexul G.M.A. Sa fie o datorie de cinste a organizaţiilor de partid determinarea unei cotituri şi obţinerea unei serii de succese serioase până la Congresul din Septembrie al Comitetelor de lupta pentru pace, în ceea ce priveşte cuprinderea unui număr cât mai mare de muncitori în cadrul concursurilor pentru insigna G M A. In această direcţie un val din cele mai de seamă l! are Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri Să facem din Complexul sportiv de Stat G M.A, o armă puternică de întărire fizică si mmală * poporului nostru muncitor, un mijloc de afirmare s hotăririi sale de ă întări necontenit Republica Populară Română, de a 'UPta fără șovăire pentru pace, înpotriva imperialiștilor agresori, anflo-americani si * lacheilor lor