Scȃnteia, septembrie 1950 (Anul 19, nr. 1825-1850)

1950-09-01 / nr. 1825

Limbuţii americano - fascişti dau cărţile pe faţă!­ ­ In ultimă vreme, aţâţă­torii la război americ­ani turbaţi de fu­rie faţă de în­frângerile ru­şinoase pe *­Araaa' care le suferă în Coreea şi faţă de succesele măreţe ale forţelor păcii în lume, îşi pierd cumpătul, îşi ies din minţi. Aşa s’a întâmplat că în­ltimele zile pe doi dintre rea­prezentanţii de frunte ai poli­ticii războinice americane — ministrul marinei Statelor Unite, Francis Matthews, şi gauleiterul american din Pa­­cific, generalul fără glorie Mac Arthur — i-a luat gura pe dinainte: ei au dat în via leag fără ocol planurile până acum nemărturisite ale impe­rialismului american de a arunca omenirea într’un al treilea măcel mondial. Intr’un discurs isteric rostit la Boston, Matthews a arătat fără rușine: „STATELE UNITE TREBUE SA ANUN*­TE CATEGORIC CA SUNT DISPUSE SA ÎNCEAPĂ, r"CA VA FI NEVOIE, UN ZBOI...“ Matthews, care ca mini­stru al marinei cunoaşte şi aplică planurile guvernului american, mărturiseşte cu cinismul şi grosolănia ce îi caracterizează pe provoca­torii de război că politica Statelor Unite constă in A ÎNCEPE ELE un nou război. Ani întregi, noii Hitleri, ban­diţii imperialişti americani, s’au căznit din răsputeri să mintă şi să înşele popoarele cum că nu ei, ci marea cam­pioană a păcii, Uniunea So­vietică, ar fi cea care vrea să deslănţue războiul. Acum Matthews dă pe faţă cât va­lorează această versiune. Pretinzând, contrar adevăru­lui istoric (e destul să ne gândim la Filipine, China, Coreea !), că „Statele Unite nu au scos niciodată sabia înainte de a fi fost atacată”, Matthews consideră necesar și posibil „să fie modificată această politică pașnică” — adică , Statele Unite să în­ceapă războiul fără a fi fost atacate. Canibalul american demască astfel intenţia gu­vernanţilor americani de a porni la un război mondial NEPROVOCAT de nimeni şi de nimic. Fără să vrea, linr­butul Matthews dă pe faţă că politica americană în Co­reea şi pretutindeni­ este agresiunea neprovocată. Popoarele înţeleg lucrul a­­cesta şi nu vor să meargă la război pentru interesele miliardarilor americani. Mat­thews are cinismul neobrăzat să declare popoarelor din ţă­rile capitaliste că dacă nu vor consimţi de bunăvoie să se îndrepte spre abatoarele mă­celului, ele vor fi târîte cu forţa. Statele Unite, spune Matthews, „sunt dispuse să înceapă un război... PEN­TRU A OBLIGA POPOARE­LE SA COOPEREZE IN VE­DEREA PĂCII”, prin „coope­­rare în vederea păcii” nepu­­tându-se înţelege, în aseme­nea condiţii, decât târîrea în război a popoarelor, puse de Statele Unite în fata faptu­lui îndeplinit al deslăntuirii unui război neprovocat. Iată programul lui „Ame­rica über alles” ! Iată desvă- luite în fata lumii întregi pla­nurile ticăloase de înrobire a tuturor popoarelor! Iată spuse pe șleau gândurile hienelor setoase de averi pă­tate de sânge! Clocoteşte de mânie şi indignare con­ştiinţa întregii omeniri cin­stite în faţa acestor socoteli, faţă de care grozăviile hitle­­rismului rămân cu mult în urmă ! Tot atât de revoltătoare, dar şi de demascatoare pen­tru planurile de jaf şi cotro­pire ale imperialismului ame­rican sunt şi declaraţiile con­ţinute în mesajul trimis de alt fascist limbuj — Mac Arthur — Conferinţei din Chicago a veteranilor ameri­cani. În acest mesaj, laşul călău Mac Arthur a dezvăluit clar că imperialiştii americani urmăresc să extindă războiul din Coreea în restul Asiei, să deslănțue un război împotri­va marelui popor chinez. Cu obrăznicie tipic fascistă, Mac Arthur a decretat Taiwanul, parte a teritoriului R.P. Chi­neze, drept insulă americană. „Frontiera strategică a Sta­telor Unite — a declarat fan­faronul Mac Arthur —■ a fost extinsă din apele teri­toriale americane asupra în­tregului Ocean Pacific” şi a adăugat că, după părerea lui, Statele Unite trebue să stăpânească şi să controleze coastele Asiei. Dispreţul rasist, hitlerist suta la sută, ad­ilitariştilor a­­mericani faţă de popoarele Asiei, care au umplut de ad­miraţie lumea întreagă prin lupta lor eroică pentru liberta­te şi independenţă, se vădeşte în cuvintele următoare. ..Ni­mic nu este mai eronat decât argumentele acelora care propovăduesc împăciuirea în Pacific, şi seamănă pesimism mut în Pacific, anume că a­părând Taiwanul ne înstrăi­năm Asia Continentală. De oare vorbesc astfel nu în­ţeleg Orientul. Este tipic pen­tru psihologia Orientului să respecte şi să urmeze pe un conducător dinamic, agresiv şi hotărît”. Generalul fascist cu prestigiul turtit se vrea fu­hrerul „agresiv şi hotărît” al popoarelor Asiei. Dacă in­tenţiile de război mondial ale imperialismului american, conţinute în declaraţia lui Matthews, au fost până a­­cum mereu zădărnicite, în schimb, războiul împotriva popoarelor Asiei, teoretizat de Mac Arthur, a şi fost pus în aplicare, chiar sub coman­da acestuia. Agresorii ame­­ricani au­­invadat Coreea. Prin anexarea în fapt a Tai­­wanului, ei au și trecut la agresiune directă împotriva R. P. Chineze. Mai mult de­cât atât. Ei s’au dedat la pro­vocări criminale împotriva R. P. Chineze, prin bombar­darea de Duminică de către avioane americane a terito­riului chinez şi uciderea de­ cetăţeni chinezi. Canibalii imperialişti Matthews şi Mac Arthur au dat pe faţă căr­ţile agresiunii. E lesne de în-­­­ţeles că aceste ieşiri isterice­­ nu sunt seninul tăriei, ci al­­ SLĂBICIUNII şi PANICI! de care este cuprinsă hoarda aţâţătorilor la război. Slăbiciune şi panică, în faţa înfrângerilor politice, di-­­­plomatice şi militare pe care le suferă imperialismul ame­rican şi slugile sale, mai a­­es după începerea agresiu­nii lui în Coreea ; panică, în faţa victoriilor politicii stali­­niste de pace, a creşterii şi întăririi frontului mondial al iacii, în frunte cu Uniunea sovietică , panică, provocată de faptul că chiar în lagărul unperiatist se man­festă în ultima vreme tot mai vizibil semne de frică, de şovăire, de nesupunere din partea sa­teliţilor, care încep să simtă şubrezenia şandramalei im­perialiste şi tăria crescândă a forţelor păcii. În aceste condiţii, când chiar în rândurile lor se ma­nifestă şovăiri, tâlharilor im­perialişti le vine greu să-şi­­ facă planurile în şoaptă şi sunt nevoiţi să-şi urle isteric ordinele către banda lor, pregătind totodată im groaz­nic şantaj contra popoarelor din ţările capitaliste care se împotrivesc războiului : în­ceperea unui război nepro­vocat. Evident că darea in vileag a planurilor agresiunii nu convine câtuşi de puţin politi­cienilor americani şi încurcă socotelile lor „diplomatice”. De aci înainte Truman şi Acheson nu vor mai putea minţi cu aceeaşi neruşinare ca până acum despre „do­rinţa de pace a Statelor Unite”. Lumea întreagă ştie că adevărul despre politic­a a­­mericană i-au spus P­atthews şi Mac Arthur ! Casa Albă şi Departamen­tul de Stat fac acum sforţări disperate pentru a repara „gafele extraordinare” săvâr­şite de cei doi limbuţi. Dis­cursul lui Matthews a fost „desaprobat” oficial şi în mod public, al lui Mac Ar­thur „oprit” — după ce ins, fusese publicat. Pe viitor, de­­claraţiile de politică externi „vor trebui să fie verificate în prealabil de către Depar­tamentul de Stat” (United Press). La Washington s-a pus în discuţie dacă nu ar­e cazul să-l concedieze pe Matthews pentru a salva cât de cât aparenţele. Inutil să­­concedieze ! „Vina” lui nu este de a fi exprimat o opi­nie contrară guvernului ame­rican. „Vina” este că a ex­primat prea exact şi prea sincer intenţiile acestuia. Ple­carea lui Matthews n’ar schimba nimic atâta vreme cât rămân Truman, Acheson, Mac Arthur, Dulles, etc. Zadarnică este truda tru­­manilor de a micşora efec­tul declaraţiilor celor doi ca­nibali ! Se zice că vorbele sboară. Vorbele rostite de aceștia nu sboară. Ele s’au gravat puternic în inimile a sute de milioane de oameni, care au recunoscut în ele, venind de astădată dela New- York, răcnetele furioase ale nebunului Hitler, care a a­­runcat omenirea în flăcări. Incendiatorii de război au crezut că declaraţiile lor vor fi arme împotriva lagărului păcii. Milioane de oameni în­torc­ aceste arme împotriva aţâţătorilor la război, fac din ele arme ale păcii. Toată lu­mea să ştie cine sunt aceşti monştri, să cunoască planu­rile lor mârşave ! Alături de celelalte popoare iubitoare de pace, care se ridică pline de ură neiertă­toare împotriva planurilor războinice ale monştrilor im­perialişti, şi poporul nostru, aflat în preajma Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, îşi ascute vigilenţa şi îşi înzeceşte eforturile pen­tru întărirea Patriei si apăra­­rea păcii, in frunte cu Uni­unea Sovietică, popoarele vor da riposta cuvenită războini­cilor americano-fasciști . ­ SERIA IN­ ANUL XIX NIr. 1825 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ȚINIȚI-VĂ! 4 PAGINI 4 LEI Vineri 1 Septembrie 1950 Cel mai bogat cont personal de economii întrecerea pentru „cel mai bogat cont personal de econo­mii" a cuprins aproape toate întreprinderile oraşului Ti­mişoara. Aplicând pe scară PETROŞANI (de la cores­pondentul nostru), în cinstea Zilei Minerului sovietic, echipa, minerului To­­doran Mihai, de la sectorul 5 al minei Lupeni a înregistrat o însemnată victorie în pro­­ducţie. In schimbul de dimi­neaţă al zilei de 25 August, CLUJ (de la corespondentul nostru), 2 echipe de mineri de la ex-,­ploatarea minieră Şorocani- Cluj şi-au îndeplinit progra­mul pe 1950. La eşirea din sat, echipele In cinstea Congresului, mi­nerii din Ghelar luptă pentru a scoune tot mai mult mine­reu atât de necesar pentru desvoltarea economiei Patriei tot mai largă această minu­nată metodă sovietică, mun­citorii şi tehnicienii întreprin­­derilor timişorene îşi iau noi angajamente în lupta pentru minerul Todoran Michai îm­preună cu ortacii săi: Boc­oi Iosif, Beaka Nicolae şi Ispas Nicolae, lucrând cu două cio­cane de abataj, au reuşit să extragă 107 tone de cărbune, faţă de 11 tone cât era norma fixată. minerilor Ernst Ion şi Juri Ion Guber au fost întâmpina­te de secretarul Comitetului de plasă P. M. R. Aghireş, re­prezentanţii sindicatulu­i, re­prezentanţii administraţiei minelor, mineri şi membrii de noastre. Echipa condusă de Lup Ioa­him, de la „Abataju' Păcii”, a dat în ziua de 24 Au­gust, cu SIS­o minereu pes­e programul zilnic, realizând in reducerea consumurilor spe­­cifice de materii prime şi combustibil, pentru realizarea de economii peste plan. Fiecare miner din echipă a extras in acest sut mai bine de 26 tone cărbune în loc de 3 tone şi jumătate, normă o­­bişnuită. Echipa tov. Todoran Mihai a realizat în acelaş timp şi economii la explosibila familie ai minerilor fruntaşi. Membrilor echipelor fruntaşe li s-au dat numeroase buche­te cu flori. Din ziua de 17 August, a­ceste echipe lucrează in con­tul anului 1951, randament de peste 5 tone minereu de om şi schimb. Echin condusă de Alic Iosif a dat şi ea cu 75'- mai mult minereu peste p­og amu­­zii mie. — „Dau împuternicire dele­gaţilor noştri la Congres, să spună că eu mă leg să apăr pacea din toată puterea fiin­ţei mele...” Cu aceste cuvinte, simple, rostite din inimă, unul din miile de cetăţeni ai Capitalei s’a adresat delegaţilor păcii aleşi la Conferinţa raionului 8. Şi urmându-i pilda, alţi cetă­ţeni ai aces­ui raion, munci­tori, gospodine, intelectuali, meseriaşi s’au ridicat pe rând să-şi spună cuvântul, să fău­rească împreună mandatul, purtătorul voinţei şi hotărîrii unice care-i înflăcărează. La conferinţa raionului 8 din Capitală, mecanicul cincisudist Popa Constantin, unul din­tre fruntaşii ceferişti a însăr­cinat pe delegaţi să ducă la Congres angajamentul lui de a realiza un record de parcurs cu locomotiva, de a străbate 75.000 km. între două spălări ale locomotivei. — N’o să se bucure deloc imperialiştii şi slugoii io? — a spus­­ la conferinţă —­ că noi C.F.R. iştii ne străduim şi reuşim ca transporturile să se facă mai rapid, ca fabricile să aibă materia primă la timp, iar bunurile să ajungă mai degrabă în mâna populaţiei... Şi muncitoarea Iuliana Bra­­tu de la Filatura „Dacia” a cerut să fie consemnat în mandatul delegaţilor trimişi de raion la Congres, angaja­mentul ei de a antrena bri­găzile de calitate din fabrică, să lucreze după metoda so­vietică a lui Voroşin şi Ciut­­kih, prin care se obţine o calitate superioară de fire. La conferinţa raională, gos­podina Hârjea Filofteia s-a ridicat în numele mamelor şi copiilor din oraşul Griviţa. Ea a cerut delegaţilor să ceară la Congres, interzicerea folosirii armei atomice şi declararea drept criminal de război a primului guvern care va folosi această barbară armă. Pe lân­gă această cerinţă, Filofteia Hârjea a mai dat mandat ale­şilor păcii să ceară organiza­rea unei acţiuni de demas­care publică a răspânditorilor de zvonuri şi a celor care au refuzat să semneze Apelul de la Stockholm în cartierul ei. — Să spuneţi la Congres că noi femeiii din oraşul Gri­viţa vom organiza 8 con­vorbiri cu cetăţenii din car­tier unde să lămurim că azi chestiunea păcii şi a războiu­lui trebue să interesez® pe fie­care om cinstit şi să le facem cunoscut felul cum ei pot con­tribui la lupta pentru pace. In felul acesta cu propuneri venite dela fiecare, s’a zăm­o­­lit mandatul de pace cu care cetăţenii raionului 8 din Ca­pitală i au împuternicit pe cei 68 delegaţi la Congres. Iată mandatul lor : In numele cele 120.000 de muncitori, tehnicieni, funcţionari, meseriaşi, gos­podine şi cetăţeni de toate categoriile din raionul 8, noi cei întruniţi in Con­ferinţa raională a Comite­telor de lupta pentru pace, dăm mandat delegaţilor noştri ca la Congresul Co­mitetelor de luptă pentru pace să susţină: 1) Interzicerea necondi­ţionată a armei atomice, ca armă de distrugere în massă, şi declararea drept criminal de război a acelui guvern care o va folosi primul. 2) încetarea imediată a agresiunii invadatorilor a­­mericani în Coreea, retra­gerea trupelor imperialiste din Coreea şi rezolvarea pe cale paşnică a conflic­tului din această ţară. 3) încetarea bombarda­mentelor criminale săvâr­şite de aviaţia americană asupra populaţiei paşnice din Coreea. 4) încetarea persecuţiilor împotriva fruntaşilor pro­gresişti din ţările capitali­ste care luptă pentru pace şi democraţie şi eliberarea lor din închisori. 5) Admiterea imediată în Consiliul de Securitate , reprezentantului R. P. Chi­neze, singurul reprezentant adevărat al poporului chi­nez. 6) Anularea sentinţei cri­minale dată de tribunalul american împotriva celor 8 negri şi încetarea persecu­ţiilor rasiale din ţările capitaliste. Străbătute de un puternic spirit de solidaritate cu lupta partizanilor păcii din lumea întreagă şi cuprinzând princi­palele probleme ale luptei pentru pace, mandatele pă­cii înmănunchează tot ce poa­te servi mai bine şi mai con­cret cauza întregii omeniri. Mandatele cuprind şi di®­ferite propuneri cu privire la formele noi şi eficace ce trebuesc folosite în­ lupta pentru pace, precum şi an­gajamente concrete ale cet­ă­­ţenilor legate de munca zil­nică pe care ei o îndeplinesc şi pe care vor s’o facă cât mai rodnică pentru a întări Patria noastră dragă. Ele sunt o mărturie vie a năzuinţelor celor mai arză­toare ale tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră, a încrederii lor neclintite că lupta popoarelor pentru pace e mai tare decât toate armele cu care ucigaşii imperialişti se pregătesc să deslănţue vâlvă­tăile unui nou război. 107 tone cărbune într’un şut! Şi-au îndeplinit programul pe 1950 5 tone minereu pe om şi schimb la Ghelar In întâmpinarea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace Să facem din Patria noastră o forţă din ce în ce mai puternică a lagărului păcii! Mandatul delegaţilor borează în contul lunii Septembrie BAICOI (de la C. Smoleanu, corespondent). Tot mai mulţi muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la schela „Muntenia”­­Băicoi participă la întrecerea socialistă, hotăriţi să întâm­pine Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.It. cu noi realizări în muncă. Astfel, echipele maiştrilor sondori Şumolea Gh., Ruşina Savu şi Stroilescu Nicolae, de la sonda nr. 893, aplicând met­oda sovietică a automa­tului tijei pătrate şi a foraju­lui cu 3 pompe în paralel au reuşit să îndeplinească în­treg programul de foraj pe luna aceasta, începând de la data de 25 August, ei forează­ în contul lunii Septembrie. Tot în contul lunii Septem-­­brie lucrează și echipele mai-i­ștrilor sondori de la sonda nr 60 Orb­ești. Pe şantierul „Casa Scânteii“ Constructorii îşi sporesc angajamentele în cinstea Congresului Comitetelor de luptă pentru pace din R. P. R. Azi pe şantierul „Casa Scân­teii" e sărbătoare. Se vor a­­nun­ţa rezultatele întrecerii so­cialiste în cinstea zilei de 23 August, întrecerea socialistă în cin­stea măreţei zile a eliberării noastre naţionale a cuprins o bună parte din massa munci­torilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor de pe şantier. Cuvintele rostite atunci, în prima zi de August de Rizu Per­ele, Băltăreţu Constantin, Rézműves Gheorghe şi alţii au răsunat ca o puternică che­mare de luptă. — Chem la întrecere toate echipele de săpători pentru împlinirea și depăşirea lozincii „cinci metri cubi pământ săpat de fiecare om pe zi" a spus a­­tunci Risu Pericle. Au răspuns brigada U.T.M., echipa d® , fe­mei­a tovarăşei Soaxa Ioana, tov. Frăsinectru, majoritatea echipelor de săpători. Rizu Pe­ricle cel care a lansat che­marea a fost mereu în frunte. La 15 August echipa lui, cea dintâi, și-a terminat progra­mul pe întreaga lună. — Noi chemăm la întrecere echipele de betoniști cu lozin­ca „7 metri cubi beton pe oră la betoniere" — a spus meş­terul Rézműves Gheorghe. Stan Marin, Pocinog Leon au răspuns printre cei dintâi, cu vorba și cu fapta. — Noi ne propunem să lu­crăm o zi din materiale eco­nomisite după exemplul Lidiei Korobeinikova — a spus dul­­gh­erul Băltăreţu Constantin. Aşa a pornit întrecerea în cinstea zilei de 23 August şi a Congresului Comitetelor de luptă pentru pace, pe marele şantier „Casa Scânteii". Zi de zi, fiecare echipă a luptat să facă azi mai mult şi mai bine decât a făcut eri. Conştiinţa că lucrează la con­struirea „Casei Scânteii", la marele centru, de cultură şi lumină de unde vor porni mi­lioane şi milioane de ziare şi reviste, de cărţi tehnice şi şti­inţifice pentru poporul munci­tor, i-a însufleţit pe construc­tori. Megafoanele anunţau me­reu rezultatele obţinute. „E­chipa de fierari condusă de tov. Moisin Ion a lichidat ră­­mânerea în urma şi a trecut în rândul echipelor fruntaşe". După 23 August megafoanele au anunţat noi victorii: „Echi­pa tovarăşului Rézműves a dat zece­­metri cubi beton pe oră". Alteori au fost criticate lipsurile „unele echipe nu a­­cordă suficientă atenţie econo­miilor, se împrăştie ciment, se aruncă fără folos cuie: echipa tovarăşului Soare de la lotul A nu luptă cu destulă hotărîre pentru realizarea de economii". Preşedintele comitetului sindi­cal a deschis şedinţa: „To­varăşi constructori ai „Casei Scânteii". In întrecerea socia­listă au­ obţinut realizări în-­­­semnate. Se evidenţiază echi­pele conduse de tov. Moisin Ion, Buzatu Niculae şi alţii de la lotul A, ale tovarăşilor Roşu Niculae, Chiriac Con­stantin, Oancea Constantin şi alţii dela lotul B, Rizu Pericle, brigada U.T.M., Ivăncescu Ba­dea, Băltăreţu Constantin, Hor­­vat Ştefan şi alţii de la lotul C. Aceste echipe au fost mereu în primele rânduri. Angaja­mentele luate au fost duse la îndeplinire de către fiecare echipă în parte. „Dulgherii aru lucrat o zi din materiale economisite în va­loare de 257.000 lei". „Fierarii au economisit 3.500 kg. fier şi 875 kg. sârmă". „Betoniştii au economisit 22.752 kg. ciment". Constructorii au primit cu bucurie premierea fruntaşilor Stan Marin, Poci­­nog Leon şi Rézműves Gheor­ghe. Au luat pe rând cuvântul constructorii: dulgheri, fierari şi betonişti. Ei şi au reinoit an­­gajamentele în cinstea Con­­gresului Comitetelor de luptă pentru pace. „Cel puţin 7 metri cubi co­­fraj de om pe zi" — acesta este angajamentul echipei noastre ,a spus cu glas tare Horvat Ştefan şi la fel ca el, zeci de muncitori constructori au hotărît să întâmpine cu noi angajamente în muncă Congresul Comitetelor de lup­tă pentru pace din R.P.R. O adevărată pădure de cofraje şi fier pentru beton armat — aşa arată şantierul „Casa ScânteiiExemplul echi­pelor fruntaşe — ca a lui Rizu Pericle, betonistul Rez­­muves Gheorghe, fierarului Ivănceanu Badea şi dulgheru­lui Băltărețu Constantin — este urmat de majoritatea echi­pelor și „Casa Scânteii” crește văzând cu ochii. în numărul de azi: # DOI ANI DE LA MOARTEA LUI A. A. JDANOV. (Pag. 2-a) • Din experiența P. C. (b) al U.R.S.S., ORGANIZAȚIA­­ DE PARTID CONDUCE ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE PARTID de T. MODZGVRISVHI și G. VLADIMIROV (Pag. 3-a) # Noua gospodărie colectivă „DRUMUL VICTORIEI" (Pag. 2-a) #: ȘEDINȚELE DE,SPIRITISM ALE LUI ACHESON de D. ZASLAVSKI (pag. 3-a) AL COMUNIȘTILOR ,Suntem hotăriţi să facem totul pentru a apăra pacea!" In secţia noastră ne pregă­tim să intâmpinăm cu cinste Congresul Comitetelor de luptă pentru pace. Faţă de crimele şi barbariile imperia­­liştilor americani in Coreea, faţă de provocările lor mâr­şave şi poftele lor de război, vrem să facem să se simtă mai tare ca oricând voinţa noastră de a lupta pentru pace, hotărirea noastră de a zădărnici prin luptă unită uneltirile lor. Noi, cei de la Reşiţa, am pornit in cinstea Congresu­lui, să muncim cu mai multă râvnă, să dăm mai mult oţel, mai multe laminate, mai mult utilaj petrolifer pentru întărirea Patriei noastre dragi pentru pace. Eu personal, ca maistru la cuptoarele Siemens-Martin ale uzinelor „Sovrommetal” din Reşiţa, voi sprijini cât mai mult echipele ce lucrează in schimbul meu. Am să ajut pe topi­tori să lucreze după metoda sovieti­că de elaborare rapidă a șar­jelor, pe care o aplică cu succes topitorul Cornea Pe­tru, ce lucrează la cuptorul Nr. 8 din schimbul meu. Aju­tat de inginerul sovietic tov. Posmetnâi, tov. Cornea Pe­tru a ajuns acum, datorită acestei metode sovietice, să dea oțel în contul ultimelor ole ale lunii Decembrie. Să ştie cei ce vor să aducă peste noi războiul şi moar­tea, să ştie fasciştii ticăloşi din America şi slugile lor de la Belgrad, că noi muncim să ne facem o viaţă fericită, şi că suntem hotărâţi să fa­cem totul pentru a apăra pacea împotriva aţâţătorilor la război. Trăiască stegarul luptei pentru pace, marele Stalin­­ Stubnia Matei maistru la Oţelăria Siemens-Martin Uzinele „Sovrommetal”, Reşiţa Ticăloşiile imperialiştilor americani se vor întoarce împotriva lor! Când citeam in ziare altă­dată despre oraşele din Uniu­nea Sovietică, Polonia, Ceho­slovacia Şi alte ţări, distruse de hitlerişti, socoteam că nu există fiare mai sângeroasa ca ei. îmi dau seama acum că greşeam, imper­aliştii ameri­cani îi întrec in ticăloşie. In Coreea, ei nimicesc banditeşte ceea ce oamenii muncii au clă­dit an cu an, cu trudă multă. Gangsterii aviaţiei americane se ţin viteji că aruncă mii de kilograme de bombe, asu­pra caselor, şcolilor, spitale­lor, că omoară mii de femei şi de copii. Nu îmi ies din minte fotografiile pe care le-am vă­zut ieri în ziare, înfăţişând cruzimile făcute de barbarii americani în Coreea, cum au legat pe acea tânără coreeană de un stâlp ca să o execute, şi frânghia îi pătrundea până la sânge în carne. I-au prins în dreptul inimii o ţintă nu cumva să nimerească alături! Atâta barbarie era şi greu de închipuit! Aşa ar vrea impe­rialiştii să facă cu toţi oa­menii din lume, care luptă pentru libertate şi fericire, îmi clocoteşte sufletul de ură împotriva acestor crimi­nali sângeroşi. Asasinii co­piilor şi femeilor din Coreea, cei care dau foc caselor şi câmpurilor semănate şi ucid mii de patrioţi, să ştie că po­poarele din lumea întreagă, care luptă pentru pace, nu-i vor ierta. Ticăloşiile lor împo­triva bravului popor coreean, stârnesc ura dreaptă a lumii întregi şi se vor întoarce îm­potriva lor. Eu cunosc grozăviile războiu­lui. De pe urma lui am rămas invalid. Ştiu cât de greu a fost cucerită pacea şi liberta­tea ţării noastre. Hitlerii ame­ricani care fac tot felul de planuri împotriva Uniunii So­vietice şi a ţărilor de demo­craţie populară, cu gândul să dărâme din temelii tot ce clă­deşte cu muncă eroică poporul muncitor, să ştie că au împotriva lor pe toţi oamenii de bine care iubesc pacea şi sunt hotăriţi să o apere. Vasile Studiesn invalid de război muncitor la fabrica Crata Bucureşti „Niciodată n’a» avut atâta grâu când munceau în gospodării individuale“ Ziua când s’a împărţit a­­vansul dîn recolta nouă la Gospodăria Agricolă Colec­tivă „Petörfi Sándor” din corn. Botiz-Satu Mare, a fost o adevărată sărbătoare pentru toţi membrii gospo­dăriei. Recolta medie a fost de 1900 kg. de grâu la ha. Asta pentru că au arat cu tractoarele S. M. T., şî au lucrat de la început şi până la sfârşit, ţinându-se de sfaturile agronomului. Acum, la împărţirea a­vansurilor nici nu le venea să creadă ochilor că au a­­tâta grâu. Niciodată n’au a­vut ei atâta igrâu când mun­ceau în gospodării indivi­duale. Tov. Verdeş Gaspar cu familia sa de pildă, care a avut 440 zile-muncă a primit 704 kg. grâu. La fel şi tov. Dragoş Mihály, pen­tru 483 zile-muncă făcute împreună cu ai săi a luat 644 kg. grâu, iar tov. Huton Ioan a primit 484 kg. pentru 303 zile-muncă ce a făcut el cu familia. Şi ceilalţi membri ai gospodăriei au primit a­­vansuri fiecare după cât a muncit. Samuel Ştefan corespondent

Next