Scȃnteia, noiembrie 1950 (Anul 19, nr. 1877-1901)

1950-11-01 / nr. 1877

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! SERIA IN­ ANUL XIX Nr. 1877 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Noembrie 1950 la „SÂNGELE NOSTRU NU SE VINDE !" I­­UKOV . Tribuna agitatorului: CONVORBIREA AGITATORULUI GUȚU ALEXANDRU LA „CASA ALEGĂTORULUI" (pag. 2-a) • ÎNTĂRIREA ORGANELOR LOCALE ALE PUTERII IN ȚĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ Trăiască puternicul front al forţelor păcii din întreaga lume! mutul pion­ic electrificare a ţârii . Cu adâncă emoţie, cu un puternic senti­­­­ment de mân­­­­drie patrioti­că au citit oa­menii muncii . Raportul to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa ple­nară a C.C. al P.M.R. asu­pra planului de electrificare a tarii­„In fata noastră — a spus tovarăşul Gheorghiu-Dej — stă sarcina măreaţă de a pune stăpânire pe milioanele de cai putere care se irosesc în apele noastre, pe milioa­­nele de cai putere care zac în­­subsolul tării noastre şi să­­ folosim pentru ridicarea industriei, agriculturii şi transporturilor, pentru pro­păşirea şi înflorirea Patriei noastre”. Trăim zile minunate, de neuitat, rade istoriei Patriei noastre, trăim zile în care inima fiecărui om cu dr­a­­goste de ţară bate mai pu­ternic. Veacuri dearândul a visat norodul nostru, exploa­tat şi asuprit, zorile unei vieţi mai bune, fericite. Şi iată, astăzi aceste visuri au căpă­tat chip concret şi încep să se înfăptuiască aevea. Nu peste 50 sau 100 de ani, ci în cursul celor zece ani ur­mători, noi înşine, generaţia de astăzi de constructori ai socialismului, vom putea spune cu mândrie copiilor noştri: „a­ici unde pe vremea capitaliştilor şi moşierilor stăpânea înapoierea am înăl­ţat uzine şi hidrocentrale, aici unde pârjolea altădată seceta am adus apă dătătoare de viaţă şi belşug, aici în satele unde licărea cândva opaiţul şi domnea analfabetismul am adus puterea binefăcătoare a electricităţii şi culturii socia­liste”. Dacă această măreaţă per­spectivă se deschide astăzi limpede în faţa ochilor noştri, drumul până aici nu a fost şi nu putea fi uşor. Nu sunt decât câţiva ani de când lup­tam din greu cu inflaţia, cu sabotajul şi comploturile ca­pitaliştilor puşi în slujba im­perialismului americamo-en­­glez, cu desmăţul speculei şi năpasta secetei. In lupta cu greutăţile ime­diate cărora trebuia să le fa­cem faţă, unii au putut să nu vadă perspectiva măreaţă că­tre care ne îndreptam. Aceia însă care a privit şi priveşte necontenit înainte, care a ştiut să vadă şi să ne con­ducă în cele mai grele împre­jurări, pe calea înfloririi Pa­triei noastre, este Partidul clasei muncitoare, încă la Conferinţa Naţională din 1945 a Partidului Comunist Român, tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej a trasat printre sar­cinile de perspectivă ale Par­tidului, electrificarea ţării. Partidul a organizat, a în­sufleţit şi a îndrumat necon­tenit lucrările unui mare nu-­ măr de specialişti, pentru al­cătuirea proiectului de Plan al electrificării—proiect des­­bătut de curând timp de 5 zile în şedinţa plenară lăr­gită a Academiei R.P­ R., cu participarea unui mare nu­măr de oameni de ştiinţă şi tehnicieni. Iniţiatorul măreţului Plan de electrificare a ţării şi con­ducătorul direct al muncii va­ste de elaborare a acestui în­semnat document este tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej. Şi în acest domeniu, ca şi în toate domeniile de ac­tivitate genialele idei ale lui Lenin şi Stalin şi experienţa­­Uniunii Sovietice sunt farul puternic care ne ajută să vedem departe, să ţinem­­drumul cel bun, să scurtăm calea spre Socialism. La baza planului nostru de electrificare stă concepţia­­revoluţionară leninist-stali­­ninistă asupra electrificării.­­Lenin şi, Stalin ne în­vaţă că electrificarea nu în­seamnă doar construirea i­­zolată de centrale electrice, ci reprezintă unul din prin­cipalele mijloace pentru in­dustrializarea ţării, pentru trecerea la marea agricul- .­­tură socialistă mecanizată, pentru făurirea fundamentu­lui tehnic al socialismului şi comunismului. Desvolta­­rea tuturor ramurilor marii producţii industriale şi a-­­­gricole este legată direct şi indirect de electrificare. Sub conducerea lui Stalin, genialul discipol şi conti­nuator al lui Lenin, po­poarele sovietice — în de­cursul marilor planuri cin-­­ cinale staliniste — au în­făptuit şi depăşit cu mult planul de electrificare leni­nist, celebrul Plan de stat GOELRO, creând astfel fun­damentul tehnic pe care s’a înălţat, în locul înapoiatei Rusii ţariste, uriaşa putere­­ industrial-agricolă a Ţării Socialismului. , Proiectarea şi trecerea la realizarea hidrocentralelor de la Kuibîşev, Stalingrad şi Kahovka, a principalului Canal Turkmen, a canalelor din Sudul Ucrainei şi Nordul Crîmeii — construcţii stal­-­i - niste de proporţii nemaivă-­­ zute ale păcii şi comunis­­­­mului — vestesc un pou şi ■ imens salt înainte al indus­■ triei şi agriculturii sovieti­­­­ce, al nivelului de viaţă şi cultură al popoarelor sovie­tice. Pe acest drum glorios pă­şeşte şi ţara noastră. Ne aflăm astăzi în preajma tre­cerii la înfăptuirea celui dintâi Plan Cincinal, în cursul căruia industria noa­stră se va desvolta puternic, mărindu-şi de două ori producţia. Pentru a înfăptui primul Plan Cincinal şi pla­nurile cincinale viitoare, pentru a smulge ţara noast­­ră din înapoierea economica şi culturală, pentru a făuri socialismul şi bunăstarea poporului, oamenii muncii din tara noastră trebue să-şi supună forţele naturii. Cu ajutorul electricităţii, uriaşa energie a apelor­ Pa­triei noastre, a zăcăminte­lor de lignit din­­ mărun­taiele pământului ei, va fi captată şi transportată la distanţe imense, cu viteza fulgerului, punând în miş­care nenumărate uzine şi fabrici, îngăduind mecani­zarea muncilor agricole in gospodăriile agricole de stat şi colective, luminând oraşe­le şi satele. Energia electri­că trebue să devină un prie­ten preţios al fiecărui mun­citor şi ţăran muncitor, in­­suţindu-le forţele, mărin­­du-le productivitatea muncii, uşurându-le munca, înlo­­cuindu-i complect într-o se­rie de munci grele şi elibe­­rându-i astfel pentru munci de calificare mai înaltă. Un singur ki­o­vat-oră ajunge pentru a ţese 10 metri pân­ză de bumbac, a extrage 42 kg. zahăr, a treera 100 kg. grâne, a lumina o lo­cuinţă cu trei camere timp de trei zile, a rula timp de o oră un film cinematografic! Şi în ce priveşte produc­ţia şi folosirea energiei e­­lectrice, vrăjmaşii de moar­te ai oamenilor muncii, ca­pitaliştii băştinaşi şi pa­tronii lor, imperialiştii apu­seni, ne-au lăsat moştenire o stare de revoltătoare îna­poiere. Intr’o ţară cu ine­puizabile izvoare de ener­gie, dintre care numai apele au o putere totală amena­­jabilă de 5.650.000 kw., ca­pitaliştii în zeci de ani n’au instalat decât puterea foarte redusă de 740.000 kw. Totodată în goana lor după câştiguri uşoare, capi­taliştii băştinaşi şi imperia­liştii străini au prădat şi risipit combustibilii nobili, de însemnătate vitală pen­tru desvoltarea economiei naţionale: petrolul, căr­bunii de calitate superioară sau gazele naturale. Ceeace n’a realizat şi nu putea fi realizat sub regi­mul exploatator burghezo­­moşieresc, vrăjmaş al ori­cărui progres, poate şi tre­bue să realizeze regimul de democraţie populară. Prima etapă a planului general de electrificare cu­prinde o perioadă de 10 ani şi face parte integrantă din primele două planuri cinci­nale ale R.P.R. Acest plan prevede instalarea şi pune­rea în funcţiune de noi cen­trale electrice şi desvoltarea unor centrale existente, în­sumând 2 milioane de kw. Puterea totală instalată în centralele R.P.R. se va ri­dica în 1955 la 1.700.000­­ kw., iar în 1960, la sfârșitul celui de al doilea Plan Cin­cinal, la cifra impresio­nantă de 2.600.000 kw., de trei ori și jumătate cât a fost în stare burghezia să realizeze în zeci de ani. Planul de electrificare­­— legat strâns de desvoltarea puternică a industriei şi în primul rând a industriei de maşini — prevede un şir de mari lucrări, de proporţii nemaivăzute în ţara noas­tră. Principala lucrare a planului de electrificare este puternica hidrocentrală Ste­jar de pe Bistriţa. Numai această mare centrală va da 430 milioane kilowati­ ore a­­nual. Barajul de la Izvorul Muntelui şi lacul de acumu­lare legat de centrala de la Stejar vor îngădui irigarea unor suprafeţe de cca. 300.000 ha. din Sudul Moldo­vei şi Nordul Bărăganului, amenajarea navigaţiei d de Siret între Galaţi şi Bacău, etc. Este lesne de înţeles ce însemnătate uriaşă va avea această centrală pentru in­dustrializarea Moldovei. Electrificarea ţări­i va duce la ridicarea rapidă a tuturor regiunilor ,până a­­cum înapoiate şi sărace. Se vor mai construi: cen­tralele termoelectrice Fili­­peştii de Pădure şi Doi­­ceşti pentru alimentarea Capitalei şi a industriei pe­trolifere din regiunile Pra­hova şi Argeş şi a căii fe­rate Oraşul Stalin-Câmpina ce va fi electrificată în pri­mul Plan Cincinal, centrala termoelectrică Petroșani pe (Continuare In pag. 4-a col. 1-3) In numărul de azi: 'm CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE CU PRILEJUL CELEI DE A 33-a ANIVERSĂRI A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE (pag. 4-a) — Articol de fond publicat în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!", Nr. 43 (103) (pag. 3-a) Electrificarea ţării — dovadă a voinţei noastre de pace! De pe şantierul hidrocentralei dela Bicaz PIATRA-NEAMŢ (de la tri­misul nostru). — Pe şantierul Bicaz, unde se construeşte u­­riaşa hidrocentrală care va da economiei noastre sute de mii de kw., muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au citit cu de­osebit entuziasm raportul tova­răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, privind planul de electrificare. — Pentru noi — a spus ingi­nerul Budeanu Constantin — din colectivul de conducere a lucrărilor de proectare ale mă­reţei construcţii, raportul to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej este un puternic imbold in mun­că. Zi de zi simţim sprijinul puternic al tehnicienilor, geo­logilor şi oamenilor de ştiinţă sovietici — constructori ai u­­riaşelor hidrocentrale — care ne-au ajutat şi ne ajută să aplicam cele mai bune metode de muncă. Inginerul Barbu Jack, deco­rat cu Medalia Muncii, este un constructor încercat. El a con­dus lucrările pe şantierul Sal­­va-Viseu.. Acum, Partidul i-a încredinţat conducerea şantie­rului de la Bicaz. — Vom ridica aci — spune el —­in calea Bistriţei, un ba­raj înalt de aproape 100 metri. Peste un miliard două sute de milioane metri cubi de apă va aduna lacul care se va forma prin ridicarea acestui baraj. Un tunel de peste 4 km., cum nu avem altul în ţară’, va con­duce apa Bistriţei, de la Poiana Cornului până la uriaşele tur­bine ce vor fi instalate la uzina electrică „Stejarul”. Pentru realizarea acestor lucrări care vor schimba faţa regiunii, vom pune tot ceea ce avem mai bun în noi: energie, pricepere, inimă. Sfătuit de inginer, Moţoc Ef­­timie, un muncitor venit toc­mai din părţile Dorohoiului, fruntaş în producţie, se gân­deşte acum să facă un drum până acasă să aducă, pe şan­tier cât mai mulţi flăcăi din satul lui. In cele două luni, de­­când lucrează pe şantier, a do­vedit râvnă in muncă. Cu banii câştigaţi a reuşit să-şi cumpere un costum de haine şi altele. — Voi aduce din satul meu tovarăşi harnici şi pricepuţi dornici de munca asta nouă la care ne cheamă Partidul. Tănase Petru e săpător pe şantier. Până mai ieri, sgârla cu plugul un petec îngust de pământ în comuna Poiana-Căr­­nului în raza căreia cade şan­tierul. Azi şi-a adus băiatul şi fata pe şantier, să muncească alături de el, la măreaţa cons­trucţie. Iată-l lăsând o clipă cosmaua şi privind în jur coa­mele munţilor. — Uite, acolo se vor clădi case mândre de zid, vor creşte sate frumoase cu şosele asfal­tate pentru noi, cei ce stăm în valea aceasta. O viaţă frumoasă şi luminoasă va înflori aci, lângă uriaşa uzină pe care o construim. Şeful de echipă Matei Gheor­ghe, vorbind despre această construcţie, spune: „ Fiecare lopată de pă­mânt, fiecare bolovan de pia­tră pe care-l rânduim pe acest şantier, loveşte adânc în impe­rialiştii anglo-americani, care aţâţă la un nou război. Noi construim pentru a ne face viaţa din ce în ce mai bună şi nu ne temem de uneltirile lor criminale. Pentru victoriile de mâine Sunt fiu de muncitor. Am devenit inginer în urmă cu doi ani. Ca şef proectant la uzi­nele „23 August 1”, am avut pri­lejul să văd şi să studiez nu­meroase proecte. Pe vremea ca­pitaliştilor cele mai multe din ele ar fi rămas simple petece de hârtie. La noi, în regimul de democraţie populară, nu se poate întâmpla aşa ceva. Iată, privesc pe fereastra biroului şi ceea ce înainte nu era decât în stare de proect, deosebesc azi viu, minunat, în curtea uzinei. Motoare Diesel, locomotive, vagoane, utilaj petrolifer, iată roadele muncii noastre, iată armele păcii. Cu sufletul plin de bucurie, am citit raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej asupra pla­nului de electrificare a ţării noastre. Noi ne sporim puterile pentru a contribui la realizarea acestui plan măreţ. Pregătim acum fabricarea după model sovietic a prototi­pului unei locomotive electrice şi a unui troleibuz. Pe poarta uzinelor noastre vor ieşi în cu­rând sute şi sute de astfel de locomotive şi troleibuze. Partidul nostru ne-a trasat sarcina măreaţă a electrificării. „Pe calea deschisă de Uniunea Sovietică, păşim şi noi” — spune tov. Gh. Gheorghiu-Dej în raportul său. Uniunea So­vietica a învins , prin munca şi entuziasmul nostru, cu ajutorul marii noastre prietene şi aliate, vom învinge şi noi. Victor Constantinescu inginer Uzinele „23 August” In slujba păcii Cred că nu există om cinstit din ţara noastră, care citind raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării să nu înţeleagă că planul acesta ex­primă dorinţa de pace a po­porului nostru. Pentru aceasta, Comitetul nostru va începe imediat o ac­ţiune puternică de popularizare a acestui plan prin prelucrări şi consfătuiri pe ateliere, prin organizarea de conferinţe tra­tând despre electrificarea ţării noastre, despre marile con­strucţii de hidrocentrale din U.R.S.S., arătând totodată cum în Apus ştiinţa este pusă în slujba distrugerii şi a morţii. Cu sprijinul sindicatului, vom organiza în întreprindere citirea romanului ,.Cavalerul Stelei de Aur“ de Babaevski, care zugrăveşte un crâmpei din minunata luptă a poporului so­vietic pentru electrificarea Pa­triei sale. • Prim­ fotomontaje procurate­­de A.R.L.U.S. vom arăta mun­citorilor noştri imaginea strălu­citoare a Uniunii Sovietice, după exemplu­ şi cu ajutorul căreia ne făurim şi noi o viaţă nouă. Ne vom strădui să transfor­măm pe fiecare salariat al în­treprinderii într’un agitator în familia sa, în cartier, la ţară. Sofiei şi copiilor lor, vecinilor şi cunoscuţilor, fiecare salariat să Ie vorbească despre mândria de a trăi într’o ţară liberă, de a stăpâni munţii, apele şi câm­piile Patriei — toate bogăţiile pământului nostru roditor, şi de a fi în stare să pună toate ace­stea în slujba păcii şi unei vieţi fericite. In vreme ce bandiţii impe­rialişti se străduesc să desco­pere noi bombe şi noi mijloace de a ucide milioane de oameni, noi ridicăm hidrocentrale şi punem totul în slujba păcii. Ast­fel de acţiuni măreţe ca electrifi­carea ţării nu pot fi înfăptuite decât dacă planurile războinice ale bandiţilor imperialişti şi ale slugilor lor titoiste vor fi spul­berate. Tot­­ce clădim noi e clădit pentru pace iar ca să apărăm ce clădim avem nevoe de pace. Fiecare om ce iubeşte pacea înţelege că votând la 3 Decem­brie pentru alegerea celor mai buni dintre noi în fruntea trebu­rilor obşteşti, votăm împotriva bandiţilor care vor să ne pârjo­lească oraşele, locuinţele, care vor să ne ucidă copiii aşa cum fac în Coreea. Muncitorii din uzina noastră şi-au luat angajamentul ca până la 3 Decembrie să­­depă­şească planul de producţie a­­nual cu 10%. Vom face acest lucru conştienţi că pregătim drumul pentru primul nostru Plan Cincinal, pentru realiza­rea măreţului plan de electri­ficare a ţării noastre, întărim pacea. Nedunelea Ecaterina muncitoare, preşedinta Co­mitetului de luptă pentru pace al fabricii „21 De­cembrie“ Bucureşti Să intensificăm întrecerea socialistă pentru realizarea Planului de Stat! Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii din întrea­ga ţară luptă în întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin din Planul de Stat pe 1950. Datorită eforturilor depuse şi puternicului ajutor sovietic, planul producţiei industriale a fost îndeplinit în trimestrul I în proporţie de 104,6*/*, in tri­mestrul II in proporţie de 100,8°/p, iar în trimestrul III în proporţie de 101,6*/*. Sub con­ducerea Partidului, muncitorii şi tehnicienii au reuşit să reali­zeze astfel, până la sfârşitul celui de al treilea trimestru, 76,3»/» din planul anual. In sectorul energiei electrice, datorită râvnei muncitorilor şi tehnicienilor, producţia de ener­gie electrică în trimestrul FII a fost sporită cu 14,6»/» faţă de trimestrul III al anului tre­cut. Datorită acestei creşteri, un număr tot mai mare de ma­şini au putut fi puse în func­ţiune, au putut fi fabricate tot mai multe produse. Muncitori şi tehnicieni din in­dustria energiei electrice! Des­făşuraţi tot mai larg întrecerea socialistă pentru realizarea sar­cinilor ce vă revin din Planul de Stat pe trimestrul IV! In­­cordaţi-vă toate puterile pentru a crea condiţiile înfăptuirii mă­reţului plan de electrificare a ţării. Pregătiţi-vă temeinic pen­tru realizarea lui, luptând astfel pentru întărirea Patriei, pentru apărarea păcii . — — - -*• Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a aflat cu adâncă mâhnire de moartea tovarășului Jen Bi Li, conducător de frunte al Partidului Comuiist Chinez, mem­bru în Biroul Politic și Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, împărtăşim alaturi de poporul chinez şi de eroicul Partid Comunist Chinez durerea pentru pierderea lui Jen Bi Li, tovarăş de luptă al conducătorului poporului chinez, Mao Tse Dun, luptător neobosit în slujba păcii, democraţiei şi socialismului. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ Sosirea în Capitală a unui grup de artişti sovietici Luni seara au sosit în Capitală artiştii sovietici: Irina Tihomir­­ova, solistă de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureată a Pre­miului Stalin; Asaf Messerer, so­list de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureat al Premiului Stalin, artist emerit al R.S.F.S.R.; pianista Tatiana Nikolaeva, lau­reată a concursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta, laureată a con­cursului internaţional de la Leip­zig pentru Premiul Bach; violo­nista Marina Iaşvili, laureată a concursului internaţional al violo­niştilor de la Praga pentru Premiul Kubelik; violoncelistul Mstislav Rostropovici, laureat al concursu­lui unional al muzicanţilor instru­mentişti, laureat al concursului Festivalului Mondial al Tineretu­lui Democrat de la Budapesta şi Praga, laureat al concursului in­ternaţional al violonceliştilor de la Praga, care vor da o serie de spec­tacole în cadrul manifestărilor din Luna Prieteniei Româno-Sovie­­tice. Artiştii sovietici sunt conduşi de I. P. Baharev, reprezentantul Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Solii artei sovietice au fost sa­lutaţi la sosirea în Gara de Nord de tov. N. Popescu-Doreanu, Gheorghe Florescu, Al. Buican, dr. I. Bogdan, M. T. Vlad, Nicolae Teşa, Ştefan Voicu, acad. Eugen Macovschi, Sanda Rangheţ, Paul Cornea, dr. C. Dimitriu, Hilda Jerea, M. Vescan, Zeno Vancea, Paul Cons­tan­tinescu şi alţii. Din partea Ministerului de Ex­terne oaspeţii au fost primiţi de tov. Ana Toma şi Ecaterina Chivu. Au fost de faţă A. A. Golicen­­kov, prim secretar al Ambasadei U.R.S.S. şi I. A. Maximovski, re­prezentantul permanent al VOKS- ului în R.P.R. In numele Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Priete­niei Româno-Sovietice, tov. M. T. Vlad a adus reprezentanţilor artei sovietice un fierbinte salut, sub­liniind că venirea artiştilor sovie­tici constitue un nou sprijin fră­ţesc pe care Uniunea Sovietică îl dă ţării noastre. A răspuns mulţumind pentru călduroasa primire, I. P. Baharev, care a adus cetăţenilor Capitalei Republicii Populare Române un călduros salut din partea cetăţe­nilor Moscovei. Numeroasa asistenţă a manifestat entuziast pentru Uniunea Soviet­­ică şi pentru marele Stalin, ge­nialul învăţător şi conducător al popoarelor. Oaspeţilor li s-au oferit buchete de flori (Agerpres). La 48 războaie In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a Congresului Mondial al Partizanilor păcii ţesătoarele Cincă Maria şi Matei Paraschiva au trecut la 48 războaie deodată, iar Ana Boghină la 36 războaie din muncitorii fabricii „In­dustria Bumbacului B“, deţină­toare pentru a treia oară a „Dra­pelului Roşu“ de fruntaşa pe ţavă în industria textilă, au săr­bătorit o nouă victorie obţinută de vestitele ţesătoare Cincă Ma­ria, Matei Paraschiva şi Ana Boghină. In cinstea zilei de 7 Noem­brie şi a celui de al doilea Con­gres Mondial al Partizanilor Păcii, tovarăşele Cincă Maria şi Matei Paraschiva au trecut de la 36 la 48 de războaie deodată, iar tovarăşa Boghină Ana a în­ceput să lucreze la 36 de răz­boaie, faţă de 24 la câte lucra până acum. O ediţie specială a gazetei de perete a fost răspândită în toate secţiile fabricii, ducând vestea minunatei victorii obţinute de cele trei ţesătoare, încă de dimineaţă au sosit în secţie directorul întreprinderii, secretara Comitetului de partid şi preşedinta Comitetului sindi­cal, să o felicite pe tovarăşa Ma­ria Cincă. Vestita ţesătoare a început să lucreze la cele 48 de războaie după metoda sovietică „marş­­rut“. In cele opt ore ale primu­lui schimb, ea a izbutit să depă­şească cu 44,10% normele de lucru la fiecare război în parte, dând pânză de cea mai bună ca­litate. La sfârşitul schimbului, ea a predat cele 48 de războaie tovarăşei Matei Paraschiva. In sala de festivităţi a fabri­cii, muncitoarele s’au adunat, într’un scurt meeting, să sărbă­torească strălucitul succes ob­ţinut de cele trei ţesătoare frun­taşe. Numeroase tovarăşe au cerut cuvântul, arătându-şi bu­curia şi felicitând pe tovarăşele Cincă Maria, Matei Paraschiva şi Boghină Ana. Gheorghe Gheorghiţa şi-a luat angaja­mentul să treacă şi ea la mai multe războaie deodată. Multe alte tovarăşe au hotărît să-şi sporească eforturile, să urmeze exemplul celor trei ţesătoare fruntaşe, ca să întâmpine ziua de 7 Noembrie şi cel de al doi­lea Congres Mondial al Parti­zanilor Păcii cu noi succese în muncă. Tovarăşele Cincă, Matei şi Boghină au fost apoi felicitate de primul secretar al Comitetu­lui de partid al raionului „23 August“, tov. Rădan Isache, de tov. Heiban, directorul general al Centralei Industriale a Bum­bacului şi de tovarăşa Viorica Moisescu, secretara Uniunii Sindicatelor Textile, Pielărie şi Confecţii. A luat apoi cuvântul tovarăşa Cincă Maria: „Vă mulţumim, dragi tova­răşi, pentru dragostea pe care ne-o arătaţi şi pentru sprijinul pe care ni l-aţi dat ca să putem lucra la mai multe războaie. Bucuria noastră este şi mai mare când vedem că succesele pe care le obţinem ajută şi pe alte ţesătoare să treacă la mai multe războaie. Suntem mândre de succesele noastre fiindcă ştim că fiecare nouă victorie în munca pentru construirea so­cialismului este o lovitură dată aţâţătorilor la război“^ ^ Campania electorală Până la 3 Noembrie toţi agitatorii pe teren! ROŞIORII DE VEDE (de la corespondentul nostru). — In momentul de faţă, colectivele de agitatori din raionul Turnu Măgurele duc o muncă sus­ţinută de lămurire de la om la om, popularizând Manifestul Frontului Democraţiei Populare şi realizările locale ale regimu­lui, îndemnând pe alegători să se înscrie la timp în registrele electorale. Agitatorii nu uită să vorbească oamenilor cu aceas­tă ocazie şi de celelalte sarcini ce le stau în faţă, mobilizân­­du-i să lupte prin fapte pentru pace, pentru îndeplinirea Pla­nului de Stat, pentru întări­rea Patriei. In comuna Islaz, agitatorii au împletit munca de agitaţie privind campania electorală cu mobilizarea ţărănimii muncitoa­re pentru îndeplinirea la timp a planului de însămânţări şi a arăturilor de toamnă. Comuna Islaz a ajuns astfel să fie pri­ma pe regiune care şi-a termi­nat însămânţările de toamnă. In comuna Putinei agitatorii iau parte la şedinţele ţinute cu şefii de tarlale, ceea ce îi ajută să fie mai bine informaţi asu­pra sectoarelor rămase în urmă şi să-şi îndrepte atenţia asupra lor, îndemnând pe ţăranii mun­citori să se înscrie în registrele electorale, ei le arată totodată necesitatea de a pregăti din timp ogoarele pentru însămân­­ţările de primăvară şi popu­larizează succesele gospodări­ilor agricole colective. BAIA MARE (dela corespon­dentul nostru). — In comu­­na şi la exploatarea Cav­­nic din regiunea Baia Mare, munca de agitaţie în campania electorală se desfăşoară într’un, mod defectuos şi cu multă în­­­cetineală. Organizaţia de partid a trecut la selecţionarea agita­torilor cu mare întârziere, iar confirmarea lor s’a făcut abia în ziua de 8 Octombrie. Agita­torii au fost constituiţi în colec­tive, deocamdată nu sfiat pe hâr­tie. Niciun colectiv de agitatori n’a intrat încă în acţiune până acum. La 20 Octombrie, când toţi a­­gitatorii care iau parte la cam­pania electorală ar fi trebuit să termine seminariile de pre­gătire, aceste seminarii nici nu începuseră măcar. Să fie dar de mirare dacă unii alegători nici nu au auzit de înscrierea în re­gistrele electorale ? Răspunderea pentru această gravă situaţie o poartă în pri­mul rând Comitetul raional de partid, care a dus o muncă de mântuială. El nu a dat îndru­mările necesare organizaţiilor de bază în privinţa organizării muncii de agitaţie în campania electorală şi nici nu a exercitat vreun control. Timp de 15 zile niciun activist de la raion sau regiune nu a călcat pe la Cav­­nic. In schimb, prin telefon s-au transmis nenumărate instruc­ţiuni, care mai rău au încurcat organizaţiile de bază de la Cav­­nic. Numai o lună ne mai desparte de ziua alegerilor de deputaţi în Sfaturile Populare. In multe locuri, agitatorii au ieşit demult pe teren şi desfăşoară o muncă rodnică de lămurire în mijlocul alegătorilor. In alte părţi însă, munca de agitaţie a rămas in urmă. Comitetele de partid din aceste regiuni trebue să treacă fără nicio întârziere la luarea măsurilor de îndreptare. Cel mai târziu până la 3 Noembrie, toţi agitatorii să fie pe teren ! ★ împărţirea veniturilor în gospodăriile agricole colective In cursul acestui an gospo­dăriile agricole colective şi-au dovedit din plin superiorita­tea, dobândind recolte medii la hectar cu mult superioare ce­lor obţinute pe peticele de pă­mânt ale ţăranilor cu gospodă­rii individuale. Aceste recolte au dovedit cu prisosinţă încă din vară că ţăranii muncitori nu au greşit când au urmat în­demnul Partidului şi au consti­tuit, după exemplul colhoznici­lor, gospodării agricole colec­tive. Şi iată că acum când a sosit vremea împărţirii veni­turilor, la gospodăriile agricole colective, se dovedeşte din nou şi pe deplin că singura cale pe care ţărănimea muncitoare trebue să o urmeze spre a scăpa de chiaburi şi sărăcie, este calea gospodăriei colecti­ve. Acest lucru s-a văzut şi Du­minică 29 octombrie când a avut loc într'un cadru sărbăto­resc împărţirea veniturilor la gospodăriile colective din Le­­nauheim , regiunea Timişoa­ra, Turzii şi Fruntişeni, regiu­nea Bârlad, Botiz, regiunea Baia Mare, Biharia regiunea Bihor şi din alte câteva loca­lităţi. Cu acest prilej au avut loc adunări sărbătoreşti în cadrul cărora membrii gospodăriilor agricole colective şi-au expri­mat dragostea şi recunoştinţa faţă de Partidul Muncitoresc Român care i-a îndrumat pe drumul belşugului,­pe drumul eliberării de exploatare şi în­tuneric. (Citiţi în pagina 3-a re­portajul „Se revarsă bel­şugul în casele membri­lor gospodăriei co-­ lective.^’î J

Next