Scȃnteia, noiembrie 1950 (Anul 19, nr. 1877-1901)
1950-11-01 / nr. 1877
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! SERIA IN ANUL XIX Nr. 1877 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Noembrie 1950 la „SÂNGELE NOSTRU NU SE VINDE !" IUKOV . Tribuna agitatorului: CONVORBIREA AGITATORULUI GUȚU ALEXANDRU LA „CASA ALEGĂTORULUI" (pag. 2-a) • ÎNTĂRIREA ORGANELOR LOCALE ALE PUTERII IN ȚĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ Trăiască puternicul front al forţelor păcii din întreaga lume! mutul pionic electrificare a ţârii . Cu adâncă emoţie, cu un puternic sentiment de mândrie patriotică au citit oamenii muncii . Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. asupra planului de electrificare a tarii„In fata noastră — a spus tovarăşul Gheorghiu-Dej — stă sarcina măreaţă de a pune stăpânire pe milioanele de cai putere care se irosesc în apele noastre, pe milioanele de cai putere care zac însubsolul tării noastre şi să folosim pentru ridicarea industriei, agriculturii şi transporturilor, pentru propăşirea şi înflorirea Patriei noastre”. Trăim zile minunate, de neuitat, rade istoriei Patriei noastre, trăim zile în care inima fiecărui om cu dragoste de ţară bate mai puternic. Veacuri dearândul a visat norodul nostru, exploatat şi asuprit, zorile unei vieţi mai bune, fericite. Şi iată, astăzi aceste visuri au căpătat chip concret şi încep să se înfăptuiască aevea. Nu peste 50 sau 100 de ani, ci în cursul celor zece ani următori, noi înşine, generaţia de astăzi de constructori ai socialismului, vom putea spune cu mândrie copiilor noştri: „aici unde pe vremea capitaliştilor şi moşierilor stăpânea înapoierea am înălţat uzine şi hidrocentrale, aici unde pârjolea altădată seceta am adus apă dătătoare de viaţă şi belşug, aici în satele unde licărea cândva opaiţul şi domnea analfabetismul am adus puterea binefăcătoare a electricităţii şi culturii socialiste”. Dacă această măreaţă perspectivă se deschide astăzi limpede în faţa ochilor noştri, drumul până aici nu a fost şi nu putea fi uşor. Nu sunt decât câţiva ani de când luptam din greu cu inflaţia, cu sabotajul şi comploturile capitaliştilor puşi în slujba imperialismului americamo-englez, cu desmăţul speculei şi năpasta secetei. In lupta cu greutăţile imediate cărora trebuia să le facem faţă, unii au putut să nu vadă perspectiva măreaţă către care ne îndreptam. Aceia însă care a privit şi priveşte necontenit înainte, care a ştiut să vadă şi să ne conducă în cele mai grele împrejurări, pe calea înfloririi Patriei noastre, este Partidul clasei muncitoare, încă la Conferinţa Naţională din 1945 a Partidului Comunist Român, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a trasat printre sarcinile de perspectivă ale Partidului, electrificarea ţării. Partidul a organizat, a însufleţit şi a îndrumat necontenit lucrările unui mare nu- măr de specialişti, pentru alcătuirea proiectului de Plan al electrificării—proiect desbătut de curând timp de 5 zile în şedinţa plenară lărgită a Academiei R.P R., cu participarea unui mare număr de oameni de ştiinţă şi tehnicieni. Iniţiatorul măreţului Plan de electrificare a ţării şi conducătorul direct al muncii vaste de elaborare a acestui însemnat document este tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Şi în acest domeniu, ca şi în toate domeniile de activitate genialele idei ale lui Lenin şi Stalin şi experienţaUniunii Sovietice sunt farul puternic care ne ajută să vedem departe, să ţinemdrumul cel bun, să scurtăm calea spre Socialism. La baza planului nostru de electrificare stă concepţiarevoluţionară leninist-stalininistă asupra electrificării.Lenin şi, Stalin ne învaţă că electrificarea nu înseamnă doar construirea izolată de centrale electrice, ci reprezintă unul din principalele mijloace pentru industrializarea ţării, pentru trecerea la marea agricul- .tură socialistă mecanizată, pentru făurirea fundamentului tehnic al socialismului şi comunismului. Desvoltarea tuturor ramurilor marii producţii industriale şi a-gricole este legată direct şi indirect de electrificare. Sub conducerea lui Stalin, genialul discipol şi continuator al lui Lenin, popoarele sovietice — în decursul marilor planuri cin- cinale staliniste — au înfăptuit şi depăşit cu mult planul de electrificare leninist, celebrul Plan de stat GOELRO, creând astfel fundamentul tehnic pe care s’a înălţat, în locul înapoiatei Rusii ţariste, uriaşa putere industrial-agricolă a Ţării Socialismului. , Proiectarea şi trecerea la realizarea hidrocentralelor de la Kuibîşev, Stalingrad şi Kahovka, a principalului Canal Turkmen, a canalelor din Sudul Ucrainei şi Nordul Crîmeii — construcţii stal-i - niste de proporţii nemaivă- zute ale păcii şi comunismului — vestesc un pou şi ■ imens salt înainte al indus■ triei şi agriculturii sovietice, al nivelului de viaţă şi cultură al popoarelor sovietice. Pe acest drum glorios păşeşte şi ţara noastră. Ne aflăm astăzi în preajma trecerii la înfăptuirea celui dintâi Plan Cincinal, în cursul căruia industria noastră se va desvolta puternic, mărindu-şi de două ori producţia. Pentru a înfăptui primul Plan Cincinal şi planurile cincinale viitoare, pentru a smulge ţara noastră din înapoierea economica şi culturală, pentru a făuri socialismul şi bunăstarea poporului, oamenii muncii din tara noastră trebue să-şi supună forţele naturii. Cu ajutorul electricităţii, uriaşa energie a apelor Patriei noastre, a zăcămintelor de lignit din măruntaiele pământului ei, va fi captată şi transportată la distanţe imense, cu viteza fulgerului, punând în mişcare nenumărate uzine şi fabrici, îngăduind mecanizarea muncilor agricole in gospodăriile agricole de stat şi colective, luminând oraşele şi satele. Energia electrică trebue să devină un prieten preţios al fiecărui muncitor şi ţăran muncitor, insuţindu-le forţele, mărindu-le productivitatea muncii, uşurându-le munca, înlocuindu-i complect într-o serie de munci grele şi eliberându-i astfel pentru munci de calificare mai înaltă. Un singur kiovat-oră ajunge pentru a ţese 10 metri pânză de bumbac, a extrage 42 kg. zahăr, a treera 100 kg. grâne, a lumina o locuinţă cu trei camere timp de trei zile, a rula timp de o oră un film cinematografic! Şi în ce priveşte producţia şi folosirea energiei electrice, vrăjmaşii de moarte ai oamenilor muncii, capitaliştii băştinaşi şi patronii lor, imperialiştii apuseni, ne-au lăsat moştenire o stare de revoltătoare înapoiere. Intr’o ţară cu inepuizabile izvoare de energie, dintre care numai apele au o putere totală amenajabilă de 5.650.000 kw., capitaliştii în zeci de ani n’au instalat decât puterea foarte redusă de 740.000 kw. Totodată în goana lor după câştiguri uşoare, capitaliştii băştinaşi şi imperialiştii străini au prădat şi risipit combustibilii nobili, de însemnătate vitală pentru desvoltarea economiei naţionale: petrolul, cărbunii de calitate superioară sau gazele naturale. Ceeace n’a realizat şi nu putea fi realizat sub regimul exploatator burghezomoşieresc, vrăjmaş al oricărui progres, poate şi trebue să realizeze regimul de democraţie populară. Prima etapă a planului general de electrificare cuprinde o perioadă de 10 ani şi face parte integrantă din primele două planuri cincinale ale R.P.R. Acest plan prevede instalarea şi punerea în funcţiune de noi centrale electrice şi desvoltarea unor centrale existente, însumând 2 milioane de kw. Puterea totală instalată în centralele R.P.R. se va ridica în 1955 la 1.700.000 kw., iar în 1960, la sfârșitul celui de al doilea Plan Cincinal, la cifra impresionantă de 2.600.000 kw., de trei ori și jumătate cât a fost în stare burghezia să realizeze în zeci de ani. Planul de electrificare— legat strâns de desvoltarea puternică a industriei şi în primul rând a industriei de maşini — prevede un şir de mari lucrări, de proporţii nemaivăzute în ţara noastră. Principala lucrare a planului de electrificare este puternica hidrocentrală Stejar de pe Bistriţa. Numai această mare centrală va da 430 milioane kilowati ore anual. Barajul de la Izvorul Muntelui şi lacul de acumulare legat de centrala de la Stejar vor îngădui irigarea unor suprafeţe de cca. 300.000 ha. din Sudul Moldovei şi Nordul Bărăganului, amenajarea navigaţiei d de Siret între Galaţi şi Bacău, etc. Este lesne de înţeles ce însemnătate uriaşă va avea această centrală pentru industrializarea Moldovei. Electrificarea ţării va duce la ridicarea rapidă a tuturor regiunilor ,până acum înapoiate şi sărace. Se vor mai construi: centralele termoelectrice Filipeştii de Pădure şi Doiceşti pentru alimentarea Capitalei şi a industriei petrolifere din regiunile Prahova şi Argeş şi a căii ferate Oraşul Stalin-Câmpina ce va fi electrificată în primul Plan Cincinal, centrala termoelectrică Petroșani pe (Continuare In pag. 4-a col. 1-3) In numărul de azi: 'm CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE CU PRILEJUL CELEI DE A 33-a ANIVERSĂRI A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE (pag. 4-a) — Articol de fond publicat în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!", Nr. 43 (103) (pag. 3-a) Electrificarea ţării — dovadă a voinţei noastre de pace! De pe şantierul hidrocentralei dela Bicaz PIATRA-NEAMŢ (de la trimisul nostru). — Pe şantierul Bicaz, unde se construeşte uriaşa hidrocentrală care va da economiei noastre sute de mii de kw., muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii au citit cu deosebit entuziasm raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, privind planul de electrificare. — Pentru noi — a spus inginerul Budeanu Constantin — din colectivul de conducere a lucrărilor de proectare ale măreţei construcţii, raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej este un puternic imbold in muncă. Zi de zi simţim sprijinul puternic al tehnicienilor, geologilor şi oamenilor de ştiinţă sovietici — constructori ai uriaşelor hidrocentrale — care ne-au ajutat şi ne ajută să aplicam cele mai bune metode de muncă. Inginerul Barbu Jack, decorat cu Medalia Muncii, este un constructor încercat. El a condus lucrările pe şantierul Salva-Viseu.. Acum, Partidul i-a încredinţat conducerea şantierului de la Bicaz. — Vom ridica aci — spune el —in calea Bistriţei, un baraj înalt de aproape 100 metri. Peste un miliard două sute de milioane metri cubi de apă va aduna lacul care se va forma prin ridicarea acestui baraj. Un tunel de peste 4 km., cum nu avem altul în ţară’, va conduce apa Bistriţei, de la Poiana Cornului până la uriaşele turbine ce vor fi instalate la uzina electrică „Stejarul”. Pentru realizarea acestor lucrări care vor schimba faţa regiunii, vom pune tot ceea ce avem mai bun în noi: energie, pricepere, inimă. Sfătuit de inginer, Moţoc Eftimie, un muncitor venit tocmai din părţile Dorohoiului, fruntaş în producţie, se gândeşte acum să facă un drum până acasă să aducă, pe şantier cât mai mulţi flăcăi din satul lui. In cele două luni, decând lucrează pe şantier, a dovedit râvnă in muncă. Cu banii câştigaţi a reuşit să-şi cumpere un costum de haine şi altele. — Voi aduce din satul meu tovarăşi harnici şi pricepuţi dornici de munca asta nouă la care ne cheamă Partidul. Tănase Petru e săpător pe şantier. Până mai ieri, sgârla cu plugul un petec îngust de pământ în comuna Poiana-Cărnului în raza căreia cade şantierul. Azi şi-a adus băiatul şi fata pe şantier, să muncească alături de el, la măreaţa construcţie. Iată-l lăsând o clipă cosmaua şi privind în jur coamele munţilor. — Uite, acolo se vor clădi case mândre de zid, vor creşte sate frumoase cu şosele asfaltate pentru noi, cei ce stăm în valea aceasta. O viaţă frumoasă şi luminoasă va înflori aci, lângă uriaşa uzină pe care o construim. Şeful de echipă Matei Gheorghe, vorbind despre această construcţie, spune: „ Fiecare lopată de pământ, fiecare bolovan de piatră pe care-l rânduim pe acest şantier, loveşte adânc în imperialiştii anglo-americani, care aţâţă la un nou război. Noi construim pentru a ne face viaţa din ce în ce mai bună şi nu ne temem de uneltirile lor criminale. Pentru victoriile de mâine Sunt fiu de muncitor. Am devenit inginer în urmă cu doi ani. Ca şef proectant la uzinele „23 August 1”, am avut prilejul să văd şi să studiez numeroase proecte. Pe vremea capitaliştilor cele mai multe din ele ar fi rămas simple petece de hârtie. La noi, în regimul de democraţie populară, nu se poate întâmpla aşa ceva. Iată, privesc pe fereastra biroului şi ceea ce înainte nu era decât în stare de proect, deosebesc azi viu, minunat, în curtea uzinei. Motoare Diesel, locomotive, vagoane, utilaj petrolifer, iată roadele muncii noastre, iată armele păcii. Cu sufletul plin de bucurie, am citit raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării noastre. Noi ne sporim puterile pentru a contribui la realizarea acestui plan măreţ. Pregătim acum fabricarea după model sovietic a prototipului unei locomotive electrice şi a unui troleibuz. Pe poarta uzinelor noastre vor ieşi în curând sute şi sute de astfel de locomotive şi troleibuze. Partidul nostru ne-a trasat sarcina măreaţă a electrificării. „Pe calea deschisă de Uniunea Sovietică, păşim şi noi” — spune tov. Gh. Gheorghiu-Dej în raportul său. Uniunea Sovietica a învins , prin munca şi entuziasmul nostru, cu ajutorul marii noastre prietene şi aliate, vom învinge şi noi. Victor Constantinescu inginer Uzinele „23 August” In slujba păcii Cred că nu există om cinstit din ţara noastră, care citind raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra planului de electrificare a ţării să nu înţeleagă că planul acesta exprimă dorinţa de pace a poporului nostru. Pentru aceasta, Comitetul nostru va începe imediat o acţiune puternică de popularizare a acestui plan prin prelucrări şi consfătuiri pe ateliere, prin organizarea de conferinţe tratând despre electrificarea ţării noastre, despre marile construcţii de hidrocentrale din U.R.S.S., arătând totodată cum în Apus ştiinţa este pusă în slujba distrugerii şi a morţii. Cu sprijinul sindicatului, vom organiza în întreprindere citirea romanului ,.Cavalerul Stelei de Aur“ de Babaevski, care zugrăveşte un crâmpei din minunata luptă a poporului sovietic pentru electrificarea Patriei sale. • Prim fotomontaje procuratede A.R.L.U.S. vom arăta muncitorilor noştri imaginea strălucitoare a Uniunii Sovietice, după exemplu şi cu ajutorul căreia ne făurim şi noi o viaţă nouă. Ne vom strădui să transformăm pe fiecare salariat al întreprinderii într’un agitator în familia sa, în cartier, la ţară. Sofiei şi copiilor lor, vecinilor şi cunoscuţilor, fiecare salariat să Ie vorbească despre mândria de a trăi într’o ţară liberă, de a stăpâni munţii, apele şi câmpiile Patriei — toate bogăţiile pământului nostru roditor, şi de a fi în stare să pună toate acestea în slujba păcii şi unei vieţi fericite. In vreme ce bandiţii imperialişti se străduesc să descopere noi bombe şi noi mijloace de a ucide milioane de oameni, noi ridicăm hidrocentrale şi punem totul în slujba păcii. Astfel de acţiuni măreţe ca electrificarea ţării nu pot fi înfăptuite decât dacă planurile războinice ale bandiţilor imperialişti şi ale slugilor lor titoiste vor fi spulberate. Totce clădim noi e clădit pentru pace iar ca să apărăm ce clădim avem nevoe de pace. Fiecare om ce iubeşte pacea înţelege că votând la 3 Decembrie pentru alegerea celor mai buni dintre noi în fruntea treburilor obşteşti, votăm împotriva bandiţilor care vor să ne pârjolească oraşele, locuinţele, care vor să ne ucidă copiii aşa cum fac în Coreea. Muncitorii din uzina noastră şi-au luat angajamentul ca până la 3 Decembrie sădepăşească planul de producţie anual cu 10%. Vom face acest lucru conştienţi că pregătim drumul pentru primul nostru Plan Cincinal, pentru realizarea măreţului plan de electrificare a ţării noastre, întărim pacea. Nedunelea Ecaterina muncitoare, preşedinta Comitetului de luptă pentru pace al fabricii „21 Decembrie“ Bucureşti Să intensificăm întrecerea socialistă pentru realizarea Planului de Stat! Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreaga ţară luptă în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin din Planul de Stat pe 1950. Datorită eforturilor depuse şi puternicului ajutor sovietic, planul producţiei industriale a fost îndeplinit în trimestrul I în proporţie de 104,6*/*, in trimestrul II in proporţie de 100,8°/p, iar în trimestrul III în proporţie de 101,6*/*. Sub conducerea Partidului, muncitorii şi tehnicienii au reuşit să realizeze astfel, până la sfârşitul celui de al treilea trimestru, 76,3»/» din planul anual. In sectorul energiei electrice, datorită râvnei muncitorilor şi tehnicienilor, producţia de energie electrică în trimestrul FII a fost sporită cu 14,6»/» faţă de trimestrul III al anului trecut. Datorită acestei creşteri, un număr tot mai mare de maşini au putut fi puse în funcţiune, au putut fi fabricate tot mai multe produse. Muncitori şi tehnicieni din industria energiei electrice! Desfăşuraţi tot mai larg întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor ce vă revin din Planul de Stat pe trimestrul IV! Incordaţi-vă toate puterile pentru a crea condiţiile înfăptuirii măreţului plan de electrificare a ţării. Pregătiţi-vă temeinic pentru realizarea lui, luptând astfel pentru întărirea Patriei, pentru apărarea păcii . — — - -*• Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a aflat cu adâncă mâhnire de moartea tovarășului Jen Bi Li, conducător de frunte al Partidului Comuiist Chinez, membru în Biroul Politic și Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, împărtăşim alaturi de poporul chinez şi de eroicul Partid Comunist Chinez durerea pentru pierderea lui Jen Bi Li, tovarăş de luptă al conducătorului poporului chinez, Mao Tse Dun, luptător neobosit în slujba păcii, democraţiei şi socialismului. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ Sosirea în Capitală a unui grup de artişti sovietici Luni seara au sosit în Capitală artiştii sovietici: Irina Tihomirova, solistă de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureată a Premiului Stalin; Asaf Messerer, solist de balet la Teatrul Mare din Moscova, laureat al Premiului Stalin, artist emerit al R.S.F.S.R.; pianista Tatiana Nikolaeva, laureată a concursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta, laureată a concursului internaţional de la Leipzig pentru Premiul Bach; violonista Marina Iaşvili, laureată a concursului internaţional al violoniştilor de la Praga pentru Premiul Kubelik; violoncelistul Mstislav Rostropovici, laureat al concursului unional al muzicanţilor instrumentişti, laureat al concursului Festivalului Mondial al Tineretului Democrat de la Budapesta şi Praga, laureat al concursului internaţional al violonceliştilor de la Praga, care vor da o serie de spectacole în cadrul manifestărilor din Luna Prieteniei Româno-Sovietice. Artiştii sovietici sunt conduşi de I. P. Baharev, reprezentantul Comitetului pentru Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Solii artei sovietice au fost salutaţi la sosirea în Gara de Nord de tov. N. Popescu-Doreanu, Gheorghe Florescu, Al. Buican, dr. I. Bogdan, M. T. Vlad, Nicolae Teşa, Ştefan Voicu, acad. Eugen Macovschi, Sanda Rangheţ, Paul Cornea, dr. C. Dimitriu, Hilda Jerea, M. Vescan, Zeno Vancea, Paul Constantinescu şi alţii. Din partea Ministerului de Externe oaspeţii au fost primiţi de tov. Ana Toma şi Ecaterina Chivu. Au fost de faţă A. A. Golicenkov, prim secretar al Ambasadei U.R.S.S. şi I. A. Maximovski, reprezentantul permanent al VOKS- ului în R.P.R. In numele Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, tov. M. T. Vlad a adus reprezentanţilor artei sovietice un fierbinte salut, subliniind că venirea artiştilor sovietici constitue un nou sprijin frăţesc pe care Uniunea Sovietică îl dă ţării noastre. A răspuns mulţumind pentru călduroasa primire, I. P. Baharev, care a adus cetăţenilor Capitalei Republicii Populare Române un călduros salut din partea cetăţenilor Moscovei. Numeroasa asistenţă a manifestat entuziast pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin, genialul învăţător şi conducător al popoarelor. Oaspeţilor li s-au oferit buchete de flori (Agerpres). La 48 războaie In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a Congresului Mondial al Partizanilor păcii ţesătoarele Cincă Maria şi Matei Paraschiva au trecut la 48 războaie deodată, iar Ana Boghină la 36 războaie din muncitorii fabricii „Industria Bumbacului B“, deţinătoare pentru a treia oară a „Drapelului Roşu“ de fruntaşa pe ţavă în industria textilă, au sărbătorit o nouă victorie obţinută de vestitele ţesătoare Cincă Maria, Matei Paraschiva şi Ana Boghină. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, tovarăşele Cincă Maria şi Matei Paraschiva au trecut de la 36 la 48 de războaie deodată, iar tovarăşa Boghină Ana a început să lucreze la 36 de războaie, faţă de 24 la câte lucra până acum. O ediţie specială a gazetei de perete a fost răspândită în toate secţiile fabricii, ducând vestea minunatei victorii obţinute de cele trei ţesătoare, încă de dimineaţă au sosit în secţie directorul întreprinderii, secretara Comitetului de partid şi preşedinta Comitetului sindical, să o felicite pe tovarăşa Maria Cincă. Vestita ţesătoare a început să lucreze la cele 48 de războaie după metoda sovietică „marşrut“. In cele opt ore ale primului schimb, ea a izbutit să depăşească cu 44,10% normele de lucru la fiecare război în parte, dând pânză de cea mai bună calitate. La sfârşitul schimbului, ea a predat cele 48 de războaie tovarăşei Matei Paraschiva. In sala de festivităţi a fabricii, muncitoarele s’au adunat, într’un scurt meeting, să sărbătorească strălucitul succes obţinut de cele trei ţesătoare fruntaşe. Numeroase tovarăşe au cerut cuvântul, arătându-şi bucuria şi felicitând pe tovarăşele Cincă Maria, Matei Paraschiva şi Boghină Ana. Gheorghe Gheorghiţa şi-a luat angajamentul să treacă şi ea la mai multe războaie deodată. Multe alte tovarăşe au hotărît să-şi sporească eforturile, să urmeze exemplul celor trei ţesătoare fruntaşe, ca să întâmpine ziua de 7 Noembrie şi cel de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii cu noi succese în muncă. Tovarăşele Cincă, Matei şi Boghină au fost apoi felicitate de primul secretar al Comitetului de partid al raionului „23 August“, tov. Rădan Isache, de tov. Heiban, directorul general al Centralei Industriale a Bumbacului şi de tovarăşa Viorica Moisescu, secretara Uniunii Sindicatelor Textile, Pielărie şi Confecţii. A luat apoi cuvântul tovarăşa Cincă Maria: „Vă mulţumim, dragi tovarăşi, pentru dragostea pe care ne-o arătaţi şi pentru sprijinul pe care ni l-aţi dat ca să putem lucra la mai multe războaie. Bucuria noastră este şi mai mare când vedem că succesele pe care le obţinem ajută şi pe alte ţesătoare să treacă la mai multe războaie. Suntem mândre de succesele noastre fiindcă ştim că fiecare nouă victorie în munca pentru construirea socialismului este o lovitură dată aţâţătorilor la război“^ ^ Campania electorală Până la 3 Noembrie toţi agitatorii pe teren! ROŞIORII DE VEDE (de la corespondentul nostru). — In momentul de faţă, colectivele de agitatori din raionul Turnu Măgurele duc o muncă susţinută de lămurire de la om la om, popularizând Manifestul Frontului Democraţiei Populare şi realizările locale ale regimului, îndemnând pe alegători să se înscrie la timp în registrele electorale. Agitatorii nu uită să vorbească oamenilor cu această ocazie şi de celelalte sarcini ce le stau în faţă, mobilizându-i să lupte prin fapte pentru pace, pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru întărirea Patriei. In comuna Islaz, agitatorii au împletit munca de agitaţie privind campania electorală cu mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru îndeplinirea la timp a planului de însămânţări şi a arăturilor de toamnă. Comuna Islaz a ajuns astfel să fie prima pe regiune care şi-a terminat însămânţările de toamnă. In comuna Putinei agitatorii iau parte la şedinţele ţinute cu şefii de tarlale, ceea ce îi ajută să fie mai bine informaţi asupra sectoarelor rămase în urmă şi să-şi îndrepte atenţia asupra lor, îndemnând pe ţăranii muncitori să se înscrie în registrele electorale, ei le arată totodată necesitatea de a pregăti din timp ogoarele pentru însămânţările de primăvară şi popularizează succesele gospodăriilor agricole colective. BAIA MARE (dela corespondentul nostru). — In comuna şi la exploatarea Cavnic din regiunea Baia Mare, munca de agitaţie în campania electorală se desfăşoară într’un, mod defectuos şi cu multă încetineală. Organizaţia de partid a trecut la selecţionarea agitatorilor cu mare întârziere, iar confirmarea lor s’a făcut abia în ziua de 8 Octombrie. Agitatorii au fost constituiţi în colective, deocamdată nu sfiat pe hârtie. Niciun colectiv de agitatori n’a intrat încă în acţiune până acum. La 20 Octombrie, când toţi agitatorii care iau parte la campania electorală ar fi trebuit să termine seminariile de pregătire, aceste seminarii nici nu începuseră măcar. Să fie dar de mirare dacă unii alegători nici nu au auzit de înscrierea în registrele electorale ? Răspunderea pentru această gravă situaţie o poartă în primul rând Comitetul raional de partid, care a dus o muncă de mântuială. El nu a dat îndrumările necesare organizaţiilor de bază în privinţa organizării muncii de agitaţie în campania electorală şi nici nu a exercitat vreun control. Timp de 15 zile niciun activist de la raion sau regiune nu a călcat pe la Cavnic. In schimb, prin telefon s-au transmis nenumărate instrucţiuni, care mai rău au încurcat organizaţiile de bază de la Cavnic. Numai o lună ne mai desparte de ziua alegerilor de deputaţi în Sfaturile Populare. In multe locuri, agitatorii au ieşit demult pe teren şi desfăşoară o muncă rodnică de lămurire în mijlocul alegătorilor. In alte părţi însă, munca de agitaţie a rămas in urmă. Comitetele de partid din aceste regiuni trebue să treacă fără nicio întârziere la luarea măsurilor de îndreptare. Cel mai târziu până la 3 Noembrie, toţi agitatorii să fie pe teren ! ★ împărţirea veniturilor în gospodăriile agricole colective In cursul acestui an gospodăriile agricole colective şi-au dovedit din plin superioritatea, dobândind recolte medii la hectar cu mult superioare celor obţinute pe peticele de pământ ale ţăranilor cu gospodării individuale. Aceste recolte au dovedit cu prisosinţă încă din vară că ţăranii muncitori nu au greşit când au urmat îndemnul Partidului şi au constituit, după exemplul colhoznicilor, gospodării agricole colective. Şi iată că acum când a sosit vremea împărţirii veniturilor, la gospodăriile agricole colective, se dovedeşte din nou şi pe deplin că singura cale pe care ţărănimea muncitoare trebue să o urmeze spre a scăpa de chiaburi şi sărăcie, este calea gospodăriei colective. Acest lucru s-a văzut şi Duminică 29 octombrie când a avut loc într'un cadru sărbătoresc împărţirea veniturilor la gospodăriile colective din Lenauheim , regiunea Timişoara, Turzii şi Fruntişeni, regiunea Bârlad, Botiz, regiunea Baia Mare, Biharia regiunea Bihor şi din alte câteva localităţi. Cu acest prilej au avut loc adunări sărbătoreşti în cadrul cărora membrii gospodăriilor agricole colective şi-au exprimat dragostea şi recunoştinţa faţă de Partidul Muncitoresc Român care i-a îndrumat pe drumul belşugului,pe drumul eliberării de exploatare şi întuneric. (Citiţi în pagina 3-a reportajul „Se revarsă belşugul în casele membrilor gospodăriei co- lective.^’î J