Scȃnteia, noiembrie 1950 (Anul 19, nr. 1877-1901)

1950-11-01 / nr. 1877

Pag. 4 In întâmpinarea Congresului Mondial al Partizanilor Păcii Intense pregătiri în întreaga lume în vederea Congresului MOSCOVA 29. (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul PRAVDA publică un ar­ticol al corespondentului său din Paris, Iuri Iukov, in care auto­rul se ocupă de activitatea Comi­tetului Permanent al Partizanilor Păcii in vederea pregătirii celui de al doilea Congrm Mondial al Partizanilor Păcii. Comitetul Permanent al Parti­zanilor Păcii — scrie Jukov — care duce o activitate neobosită la Paris, la sediul Uniunii Na­tionale a Intelectualilor care poartă numele simbolic de „Casa gândirii", seamănă în acest mo­ment mai mult de­cât oricând cu un stat major de luptă. Din toa­te colţurile lumii sosesc necon­tenit rapoartele asupra pregătirii Congresului. In ciuda ternarei declanşate de autorităţi, poporul Statelor Unite ale America se pregă­teşte pentru Congres. EL A ÎNTĂRIT MANDATELE ÎNCRE­DINŢATE DELEGAŢILOR SAI PRIN 2.500.000 SEMNATURI pe Apelul dela Stockholm. In ciuda ternarei poliţieneşti IN JAPONIA S’AU STRÂNS PANA ACUM APROXIMATIV 3.500.000 SEMNATURI. Marea adunare a popoarelor din 13 Noembrie, la care vor par­ticipa mii de delegaţi din toate colţurile lumii, va constitui o manifestare puternică a mişcării partizanilor păcii care creşte şi se consolidează şi în faţa căreia tremură aţâţătorii la război. R. D. GERMANĂ In ziua de 29 Octombrie a avut loc la Berlin prima conferinţă a partizanilor păcii din Marele Ber­lin. Conferinţa s’a desfăşurat sub ,lozinca : „Berlinul — capitala Germaniei — luptă pentru pace !”. Profesorul dr. Robert Havemann a prezentat un raport în care a subliniat că în sectorul democra­tic al Berlinului s’au strâns 891.958 semnături pe Apelul dela Stockholm, iar în sectoarele oc­cidentale ale Berlinului 121.089 semnături FRANŢA La Paris s'a deschis confe­rinţa partizanilor păcii din de­partamentul Sena, la care par­ticipă circa 15.000 delegaţi. La conferinţă s-a anunţat că APELUL DELA STOCKHOLM A FOST SEMNAT IN DE­PARTAMENTUL SENA DE 2.050.000 PERSOANE, IAR IN ÎNTREAGA FRANTA DE 15 MILIOANE PERSOANE. FINLANDA Apelul de la Stockholm a fost semnat până în prezent în Fin­landa de 844.726 persoane. Nu­mărul semnăturilor crește pe zi ce trece. După cum relatează ziarele fin­landeze, preşedintele Comitetului Permanent al Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii, profe­sorul Frederic Joliot Curie, a trimis academicianului Vaino Aaltonen, scriitoarei Ha­gar Ols­­son şi compozitorului Erkki Aal­tonen invitaţii personale pentru cel de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. După cum se ştie, scriitoarea Hagar Olsson şi compozitorul Erkki Aaltonen au prezentat lucrări la concursul pentru Premiul mondial al păcii. ELVEŢIA Organizaţia tineretului liber el­veţian anunţă că a strâns peste 70.000 semnături pe Apelul de la Stockholm. GRECIA Mitropolitul Ioachim din Ko­­zani (Grecia) a semnat Apelul de la Stockholm şi a trimis lui Joliot Curie o telegramă în care îşi exprimă dorinţa de a partici­pa la cel de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii. Măreţul plan de electrificare a ţârii­ ­(Urmare din pan. l­ a­ Valea Jiului, care împreună cu centrala de la Valişoara şi centralele hidroelectrice de pe Râul Mare vor ali­menta instalaţiile carboni-­­fere din Valea Jiului, com­binatele siderurgice Reşiţa şi Hunedoara, uzinele „O­­ţelul Roşu“, regiunea Ba­natului şi Sud-Vestul Tran­silvaniei. Cu ajutorul Uniunii So­vietice ne vom făuri o bază industrială proprie pentru producerea maşinilor elec­trice şi a aparaturii necesa­re. Planul de electrificare prevede o puternică desvol­­tare a industriei electroteh­nice, prin construirea unui şir de fabrici noi şi lărgi­rea unor fabrici existente. Un mare rol în construi­rea socialismului în ţara noastră îl are electrificarea satelor, pe care regimul burghezo-moşieresc le-a ţi­nut în beznă. Astăzi, din cele 13.000 sate ale R.P.R. sunt electri­ficate numai vreo 450. Până în 1955 vor fi electrificate 2.000 de sate! In primul rând vor fi electrificate S.M.T.-urile, gospodăriile a­­gricole de stat­­ și gospodă­riile agricole colective. Electrificarea rurală—rea­lizată în cea mai mare par­te prin folosirea mijloacelor locale — va face munca ţă­rănimii muncitoare mai spor­nică şi mai uşoară, prin fo­losirea tot mai mare a ma- tărţilor agricole de tot fe­lul, va asigura creşterea în­semnată a producţiei la hec­tar, va aduce cinematogra­­ful şi radioul la sate şi lu­mina în casele oamenilor muncii. * In strânsă legătură cu e­­lectrificarea ţării, Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej trasează liniile călăuzi­­itoare ale unui vast plan de folosire a apelor. Inima fiecărui om cinstit din ţara n­oastră tresaltă de adevărat şi avântat patriotism la citi­rea acestei minunate che­mări a Partidului : „Poporul muncitor din ţara noastră are în faţa sa măreaţa sar­cină de a stăpâni şi folosi apele care străbat teritoriul Patriei noastre pentru a birui seceta, inundaţiile şi a combate eroziunile. Apele noastre pot şi trebue să fie silite să pună în mişcare puternice turbine care trimit curent electric la sute de kilometri distanţă, să fertili­zeze pământul şi să dea naştere la noi suprafeţe ara- Jjile, să dea viaţă terenurilor vlăguite şi degradate”. Electrificarea este punctul­­de plecare al folosirii multi­laterale a apelor ţării, al unor transformări profunde a naturii Patriei noastre, transformări care constitue o problemă de bază a con-­ struirii socialismului. Dealungul miilor de ani, populaţia meleagurilor noa­stre a cunoscut de nenumă­rate ori urgia secetei. Cine oare a uitat cumplita secetă din anii 1946—1947? Și iată că astăzi, urmând exemplul oamenilor sovietici, pornim împotriva secetei un război care va duce la înfrângerea definitivă a acestei plăgi. Numai prin aplicarea măsu­rilor schiţate în Raport cu privire la folosirea apelor din regiunile bântuite de se-' cetă . Siretul, Ialomiţa, Ar­geşul, Oltul, Jiul, a apelor Dunării precum şi a lacuri­lor de acumulare ce urmea­ză să fie construite se vor putea iriga o suprafaţă de circa 1,2 milioane hectare, astăzi încă bântuite de se­cetă, ceea ce va aduce un spor stabil de producţie agri­colă de aproximativ 240.000 de vagoane cereale anual. Stăpânirea şi regulariza­rea apelor vor face cu pu­tinţă o serie de mari reali­zări menite să sporească cu mult forţa economică a Pa­triei noastre, să ridice nive­lul de trai al oamenilor muncii, vom înlătura pri­mejdia inundaţiilor catas­trofale, vom preveni şi com­bate eroziunile de terenuri, vom asana bălţile şi regiu­nile­ insalubre, vom putea da o mare desvoltare căilor navigabile pe principalele râuri, vom desvolta puter­nic piscicultura. O importanţă deosebită atât pentru ţara noastră cât şi pentru popoarele celorlal­te tari riverane o prezintă Dunărea. Raportul tovarăşu­lui Gheorghiu-Dej preconi­zează elaborarea pe baze ştiinţifice a unui plan de amenajare integrală a flu­viului, pentru a valorifica imensele bogăţii pe care el le poate da poporului. Conceperea şi realizarea unui plan atât de vast şi de multilateral, menit să desvolte un chip armonios marile bogăţii şi rezerve de energie ale Patriei, să spo­rească imens forţele de pro­ducţie şi productivitatea muncii, unind într’o forţă de neînvins munca oamenilor de ştiinţă cu eforturile entu­ziaste ale masselor de mi­lioane, nu ar fi fost şi nu este cu putinţă în condiţiile capitalismului. Capitalismul frânează des­volta­rea forţelor de produc­ţie paşnică, le înăbuşe. Regi­mul de democraţie populară, construind socialismul, tre­zeşte forţele naturii şi ale oamenilor pentru a construi o viaţă fericită poporului muncitor. Trecerea la realizarea măreţului plan de electrifi­care dovedeşte progresele realizate de poporul munci­tor din ţara noastră sub conducerea Partidului, dove­deşte forţa statului democra­ţiei populare — stat al oa­menilor muncii — dovedeşte din nou superioritatea socia­lismului faţă de capitalism. „Capitalismul distruge şi pustieşte, socialismul con­­strueşte, dă viaţă şi pustiu­­rilor“. In vreme ce fiarele impe­rialiste rad de pe faţa pă­mântului fabricile, oraşele şi satele înălţate prin truda poporului paşnic coreean, în vreme ce ele cheltuesc sume uriaşe, stoarse din truda oa­menilor muncii, pentru a fabrica mijloace de distru­gere în massă, în vreme ce capitalismul s’a transformat într’o adevărată şi macabră uzină a morţii şi războiului, noi învestim sute de miliarde de lei şi întreaga forţă a minţii şi braţelor noastre în măreţe înfăptuiri paşnice, pentru a face viaţa oameni­lor muncii mai bogată şi mai frumoasă. In acest fel po­porul muncitor din ţara noas­tră de democraţie populară îşi dovedeşte încă odată vo­inţa de pace şi încrederea în biruinţa forţelor păcii. Rea­lizând planul de electrifi­care noi întărim Patria şi capacitatea ei de apărare, contribuind astfel la întări­rea marelui lagăr al păcii. Dacă în loc să împărtă­şim soarta tristă a popoare­lor robite de imperialişti, noi avem putinţa de a transfor­ma Patria noastră în una din ţările înaintate din punct de vedere economic şi cultu­ral ale lumii şi trecem la în­deplinirea Planului de elec­trificare a ţării, aceasta se datoreşte în primul rând prieteniei şi ajutorului Uniun­nii Sovietice, al marelui Stalin. Planul de electrificare a ţării este un rod minunat al colaborării frăţeşti dintre popoarele sovietice şi poporul nostru, o nouă biruinţă a re­laţiilor staliniste dintre sta­te, relaţii bazate pe egalitate şi respect reciproc. In aceste condiţii factorul hotărîtor şi chezăşia realiză­rii Planului de electrificare a ţării este mobilizarea la muncă şi la luptă a întregu­lui popor muncitor. In frun­tea acestei vaste acţiuni de lămurire şi mobilizare trebue să stea comuniştii. Partidul nostru consideră Planul de electrificare şi fo­losire a apelor CA O PARTE INTEGRANTA A PROGRA­MULUI SAU, programul în­floririi Patriei, al înălţării ei pe culmile luminoase ale so­cialismului şi comunismului. înfăptuirea planului de e­­lectrificare este cauza sfântă a fiecărui comunist, a clasei muncitoare, clasa conducă­toare în regimul de demo­craţie populară, a masselor de milioane ale ţărănimii muncitoare, a oamenilor de ştiinţă, tehnicienilor şi a în­tregii intelectualităţi pro­gresiste, a tineretului care-şi făureşte astăzi un viitor mi­nunat. Sarcina cea mai urgentă care stă în faţa Partidului nostru în legătură cu Pla­nul de electrificare este popularizarea lui adâncă şi stăruitoare până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţă­rii şi în primul rând în sâ­nul clasei muncitoare. Să facem massere de oameni ai muncii să înţeleagă măreţia Planului de electrificare­­să-l cunoască şi să-l stu­dieze temeinic. Să aprindem în suflete voinţa patriotică de a-i înfăptui, acea voinţă care este în stare să mişte şi munţii din loc. Organizaţiile de partid, in­stituirile de stat, Sfaturile Populare ce vor fi alese la 3 Decembrie, organizaţiile de massă, oamenii de ştiinţă, in­gineria şi tehnicienii, toţi cei ce muncesc, au sarcina să treacă cu toată hotărirea la realizarea măsurilor prevă­zute de Planul de electrifica­re. Trebuesc făcute studii şi măsurători, întocmite proecte şi planuri; trebuesc formate cu zecile de mii cadre tehni­ce; trebuesc făurite maşini, construite fabrici, centrale electrice, baraje, canaluri; întreprinderile ce aparţin po­porului muncitor trebuesc gospodărite chibzuit, cu eco­­nomie, astfel încât să poată contribui din plin la acumu­larea marilor mijloace mate­riale necesare electrificării. Planul de electrificare înari­pează patriotismul oameni­lor muncii. Ei văd acum şi mai limpede, şi mai lămurit, spre ce zile însorite îi duc eforturile lor în muncă. Ei se vor avânta cu şi mai mare entuziasm în întrece­rea socialistă, în bătălia pen­tru mărirea producţiei şi a productivităţii muncii, pen­tru acumulări socialiste şi e­­conomii, fiindcă îşi dau sea­ma că de aceasta depinde viitorul fericit ce şi-l fău­resc. Poporul nostru muncitor răspunde cu înflăcărare pa­­triotică chemării de luptă a Partidului, călăuza sa încer­cată, pornind la înlănţuirea marelui Plan al electrificării, pentru biruința socialismului și a păcii. SCÂNTEIA Jen Ki Si, membru al Biroului Politic si secretar al C. C. al Partidului Comunist Chinez, a încetat din viata PEKIN, 29 (Agerpres). — Agenţia CHINA NOUA trans­mite următorul comunicat al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez: Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Chinez anunţă cu o deosebită durere că Jen Bi Si, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, a încetat din viaţă la 27 oc­tombrie, orele 12,36 în urma unei hemoragii cerebrale după o boală gravă de peste un an. Comunicatul arată că tova­răşul Jen Bi Li a fost unul din primii membri şi organizatori ai Partidului Comunist Chinez. Timp de 30 ani, din 1920 când a devenit membru al Uniunii Tineretului Socialist la vârsta de 16 ani, şi până la încetarea sa din viaţă la vârsta de 46 ani, el şi-a consacrat întreaga viaţă poporului şi clasei mun­citoare chineze, măreţei cauze revoluţionare a eliberării ţării şi în special muncii organizato­rice a Partidului Comunist Chi­nez şi muncii politice în tim­pul războiului de eliberare na-8 t iernată. Tovarăşul Jen Bi Si a adus o­­ contribuţie de seamă în activi­­­­tatea Uniunii Tineretului So­li­d­alist şi a Uniunii Tineretului ■ Comunist din China, în lupta­­ împotriva oportunismului în răn­ii dur­­e Partidului Comunist Chi­l­­nez în 1927, la făurirea armatei populare chineze in perioada re­voluţiei agrare şi în conducerea armatelor populare a doua şi a patra in marele lor marş încu­nunat de succes, în războiul anti japonez, precum şi în răz­boiul de eliberare naţională. Tovarăşul Jen Bi Si a fost unul din tovarăşii de luptă cei mai apropiaţi ai tovarăşului Mao Tse Dun şi şi-a câştigat dragostea fierbinte a întregului Partid şi a armatei prin devo­tamentul său neţărmurit faţă de cauza poporului chinez, prin credinţa sa faţă de principiile revoluţionare şi prin spiritul său de sacrificiu. In memoria tovarăşului Jen Bi Li, Comitetul Central al Par­tidului Comunist Chinez chea­mă pe toţi membrii Partidului, pe toţi comandanţii şi soldaţii Armatei Populare de Eliberare Chineze, pe toţi membrii Uniu­ni Democrate a Tineretului­ Chinez şi pe toţi patrioţii dintre ţară să urmeze pilda lui şi să se unească ca un singur om în lupta împotriva imperialiştilor americani provocatori de război, pentru întărirea apărării naţio­nale a patriei noastre, pentru desvoltarea mai departe a lup­tei revoluţionare a poporului şi a operei de construire naţio-l­­ica­lă. Veşnică fie memoria tovară­i­şului Jen Bi Si, marele luptători şi fruntaş politic al poporului­ ch­inez. PEKIN, 29 (Agerpres). — După cum anunţă Agenţia CHINA NOUA, la 28 octombrie, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En Lai, a adresat secretarului general al O.N.U., Trygve Lie, o telegramă în care se spune între altele : in conformitate cu informaţiile primite din partea Comitetului militar administrativ al Chinei de Est, la 7 octombrie, orele 13:30, un avion militar american a pă­truns în spaţiul aerian chinez, dea­supra părţii de Nord-Est a locali­tăţii Chanshantou, la 100 mile Nord de Tsingtao, şi a bombardat şi mitraliat această regiune; după aceea, la o mică înălţime, avionul a efectuat un sbor de recunoaştere deasupra localităţilor Shihtao (o­­rele 13,50), Chanshantou, Weihws­­wei (orele 14,30) şi Fushan (o­­rele 16). La 14 octombrie, orele 10, un alt avion militar american a bom­bardat şi mitraliat un vas de pes­cuit al societăţii de produse pes­căreşti „Yentai”, în apropiere de coasta provinciei Shantung. In nu­mele Guvernului Central Popular al R. P. Chineze, protestez prin prezenta cu hotărîre împotriva u­­nor asemenea acte criminale de agresiune săvârşite de avioane militare americane şi ridic din nou acuzaţia în faţa Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, cerând ca Consiliul de Securitate al O. N. U. să ia imediat măsuri efective în vederea încetării acestor acţiuni agresive din partea Statelor Unite şi a re­tragerii forţelor armate americane care săvârşesc o agresiune împo­triva teritoriului chinez Taiwan şi a unei ţări limitrofe cu China — Coreea. Este extrem de nece­sar ca aceste măsuri să fie luate fără întârziere. I —I—aMHgJ O energică notă adresată de R.P. Chineză secretariatului O. N. U. Zeci de fruntaşi progresişti din Statele Unite arestaţi şi deportaţi în insula Ellis MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS transmite: PRAVDA publică un articol al corespondenţilor săi din New York, Rassadin şi Filippov, în care se relatează că de îndată ce legea McCarran a intrat în vigoare, în Statele Unite au în­ceput arestările de fruntaşi pro­gresişti. In momentul de faţă, autorită­ţile au început să trimită în insula Ellis pe străinii care locuesc în Statele Unite şi care desfăşoară o activitate progre­sistă. Astfel, 17 persoane de origină strălită — ruşi, polonezi, cehi, bulgari, germani, etc. — au fost arestati în noaptea de 22 octombrie. Printre ei se află Pirinsky, secretar al Congresului slav din America şi Andrei Dmi­trişin, unul din conducătorii Or­dinului Internaţional al Muncii, precum şi alţi luptători pentru pace şi democraţie. După cum anunţă Comitetul pentru protecţia cetăţenilor de origină străină, autorităţile au dispus arestarea altor 60 per­soane de origină străină împo­triva cărora Biroul Federal de Investigaţii a născocit acuzaţii false. Referindu-se la datele furni­zate de departamentul justiţiei din Statele Unite, presa ameri­cană enunţă că, întrun viitor a­­propiat, 3400 persoane de ori­gină străină acuzate de activi­tate subversivă urmează a fi a­­restate, aruncate în închisoare şi expulzate. Schimbarea sistemului monetar în Republica Polonă O nouă creştere a puterii de cumpărare a zlotului VARŞOVIA, 30. (Agerpres). — TASS transmite: La 28 Octombrie, Seimul (A­­dunarea Naţională) Republicii Polone a aprobat în unanimitate proiectul de lege cu privire la schimbarea sistemului monetar, prezentat de Consiliul de Stat și de Consiliul de miniștri al R. Polone. Cu începere de la 30 oc­tombrie a.c., în R. Polonă se in­troduce, în baza legii cu privire la schimbarea sistemului mone­tar, o nouă unitate monetară, sta­­bilă — zlotul — pe bază de a­­coperire în aur. Acoperirea aur a noului zlot este stabilită în pro­porţie de 0,222.168 grame aur pur. După cum se subliniază în ho­tărîrea Consiliului de miniştri al R. Polone, schimbarea sistemului monetar a devenit posibilă în urma desfăşurării cu succes a construcţiei economice în R. Po­lonă şi reprezintă o nouă creşte­re a puterii de cumpărare a zlo­tului, precum şi o ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Datorită reformei monetare, se spune mai departe în hotărîre, zlotul polonez va ocupa în rân­dul valutelor internaţionale locul corespunzător puterii economice reale a R. Polone. Valoarea lui va fi determinată la paritate cu rubla, valuta puternicului Stat Socialist, cea mai puternică și mai stabilă valută din lume. Evenimentele din Coreea (Agerpres). — TASS transmi­te: In comunicatul din 28 Oc­tombrie al înaltului Comanda­ment al Armatei Populare a R.P.D. Coreene se arată că pe toate fronturile, unităţile Armatei Populare continuă să dea lupte crâncene împotriva trupelor ame­ricane şi sud-coreene. La 25 octombrie, unităţile Ar­matei Populare au încercuit şi nimicit un batalion din divizia 6-a a trupelor lui Li Sân Man, care a încercat să deslănţue un atac în apropiere de Bugdin (Ho­­kutin). In conformitate cu datele pro­vizorii, inamicul a pierdut în această luptă 381 oameni, între care: 121 morţi, 131 răniţi şi 129 prizonieri. Unităţile Armatei Populare au capturat numeroase trofee, printre care: 80 automo­bile, 2 tunuri de 105 mm., 2 puşti automate, 3 mitraliere antiaerie­ne şi alte materiale. -έ­n comunicatul înaltului Co­mandament al Armatei Populare a R.P.D. Coreene din ziua de 29 octombrie se arată că pe toate fronturile, unităţile Armatei Popu­lare au dus crâncene lupte defen­sive împotriva trupelor americane şi sud-coreene care atacă. In urma luptelor înverşunate care au avut loc în regiunea de la Nord de Phenian, unităţile Armatei Popu­lare au încercuit şi nimicit regi­mentul al doilea al diviziei a 6-a de infanterie a trupelor sud-co­reene, provocând inamicului pier­deri grele. Au fost făcuţi prizo­nieri şi a fost capturat material de război. Inamicul aruncă in luptă noi trupe de infanterie şi tancuri şi încearcă să reia ofen­siva. Unităţile Armatei Populare stăvilesc prin contraatacuri hotă­­rîte ofensiva inamicului. Luptele cont­inuă. Pe coasta de Est, unităţile Ar­matei Populare au dus lupte de­fensive împotriva inamicului care atacă la Nord I de Kanko şi la Nord-Est de Banthea 1 Mr. 1877 Chemările Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul celei de a 33-a aniversări a marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 7 MOSCOVA, 30 (Agerpres). — TASS transmite chemările Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul celei de a­ 33-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie: 1. — Trăiască cea de a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie! 2. — Salut frăţesc tuturor popoarelor care luptă pentru pace, democraţie şi socialism ! 3. — Salut frăţesc oamenilor muncii din ţă­rile de democraţie populară care construesc cu succes socialismul!­­ 4. — Salut frăţesc marelui popor chinez care a cucerit libertatea şi independenţa ţării sale şi care întăreşte cu succes regimul de democraţie populară! 5. — Salut frăţesc poporului coreean care apără eroic independenţa ţării sale ! 6. — Trăiască Republica Democrată Ger­mană ! Salut forţelor democratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, indepen­dentă, democratică şi iubitoare de pace! 7. — Salut popoarelor Iugoslaviei care duc lupta de eliberare împotriva regimului fascist al clicii lui Tito, împotriva lacheilor imperialis­mului! 8. — Oameni ai muncii din toate ţările! Demascaţi şi zădărniciţi planurile criminale ale aţâţătorilor la un nou război! Lărgiţi şi în­tăriţi puternicul front al partizanilor păcii! Să apărăm cauza păcii în întreaga lume! 9. — Trăiască prietenia între popoarele An­gliei, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice in lupta lor pentru o pace trainică, împotriva aţâţătorilor la un nou război! 10. — Salut frăţesc, popoarelor din ţările coloniale şi dependente care luptă pentru li­bertatea şi independenţa lor naţională! 11. — Glorie Forţelor Armate ale Uniunii Sovietice care stau strajă păcii şi securităţii patriei noastre! 12. — Trăiască grănicerii sovietici — senti­nele vigilente ale hotarelor sfinte ale patriei noastre! 13. — Glorie Eroilor Uniunii Sovietice şi Eroilor Muncii Socialiste — cei mai buni fii şi fiice ale patriei noastre! 14. — Muncitori, ţărani şi intelectuali ai Uniunii Sovietice! Desfăşuraţi mai larg între­cerea socialistă! Luptaţi pentru îndeplinirea înainte de termen a planului economiei naţio­nale pe 1950! Prin noi fapte de eroism în mun­că, întăriţi puterea Statului Socialist Sovietic! 15. — Oameni ai muncii din Uniunea Sovie­tică! Prin realizarea cu succes a măreţelor construcţii — staţiunile hidroelectrice Kuibîşev Stalingrad şi Kahovka, principalul canal Turc­­ir­en şi canalele din Sudul Ucrainei şi Nordul Crimeii — să aducem o nouă contribuţie la o­­pera de construire a comunismului! 16. — Oameni ai muncii din Uniunea Sovie­tică! Introduceţi cu şi mai mult curaj în pro­ducţie realizările ştiinţei, tehnicii şi experienţei înaintate! Sporiţi necontenit productivitatea muncii — baza desvoltării şi înfloririi continue a Statului nostru Socialist! 17. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni ! Luptaţi pentru cea mai strictă eco­nomie de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică! Căutaţi să obţineţi o cât mai bună folosire a utilajului! Reduceţi preţul de cost, îmbunătăţiţi calitatea producţiei! 18. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria carboniferă! Luptaţi pentru o completă mecanizare a tuturor proce­selor de extracţie a cărbunelui! Construiţi cât mai repede noi mine! Să dăm mai mult cărbune economiei naţionale a ţării! 19. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria petroliferă! Intensificaţi ritmul extracţiei şi prelucrării ţiţeiului! Foraţi mai repede puţuri şi puneţi în exploatare noi zăcăminte petrolifere! Mai mult ţiţei şi produse petrolifere pentru economia socialistă! 20.­­ Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria metalelor feroase şi ne­feroase! Luptaţi pentru un nou avânt al pro­ducţiei de metal! Folosiţi la maximum capaci­tăţile agregatelor şi mecanismelor! Folosiţi pe scară cât mai largă experienţa metalurgiştilor fruntaşi! Să dăm ţării mai multă fontă, oţel, la­minate şi metale neferoase! 21. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni de la staţiunile de energie electrică! Măriţi producţia de energie electrică! Puneţi mai repede în funcţiune noile capacităţi ener­getice ! Asiguraţi aprovizionarea neîntreruptă a economiei naţionale cu energie electrică! 22. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile pentru construcţia de maşini! Înzestraţi economia naţională a ţării cu tehnica înaintată! Mai multe maşini pentru industrie, construcţii, transport şi agricultură! 23. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria de automobile şi trac­toare! îmbunătăţiţi procesele de producţie! Fa­ceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a mări pro­ducţia de automobile şi tractoare! 24. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria chimică! Luptaţi pentru introducerea tehnicii noi şi tehnologiei înain­tate! Măriţi producţia de îngrăşăminte mine­rale! Mai multe produse chimice pentru econo­mia naţională a ţării! 25. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria construcţiei de vase! Perfecţionaţi tehnica construcţiei de vase! Construiţi cât mai repede noi vase! Să creăm o puternică flotă a Puterii Sovietice! 26. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şî tehnicieni — constructori! Insuşiţi-vă tehnica construcţiei rapide! Puneţi cât mai repede în funcţiune noi întreprinderi, locuinţe, instituţii culturale şi sociale! Reduceţi preţul de cost şi îmbunătăţiţi calitatea construcţiei! 27. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria materialelor de cons­trucţie! Folosiţi la maximum capacităţile de producţie! Mai mult ciment, cărămizi, sticlă, carton asfaltat, materiale de căptuşire şi alte materiale pentru construcţiile patriei noastre! 28. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria lemnului şi a hârtiei! Îmbunătăţiţi folosirea maşinilor, ridicaţi pro­ductivitatea muncii în staţiunile pentru depo­zitarea lemnului! Măriţi prin toate mijloacele tăierea şi transportul lemnului de cherestea! Să c­ăm tării mai multe materiale lemnoase şi hârtie! 29. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi teh­nicieni din industria uşoară! Mai multe ţesă­turi, încălţăminte, îmbrăcăminte, tricotaje şi alte mărfuri pentru populaţie! Luptaţi pentru eco­nomia de materii prime, pentru o calitate su­perioară şi un bogat asortiment al mărfurilor de mare consum ! 30. — Muncitori din industria alimentară, a cărnii, laptelui şi peştelui! Desvoltaţi producţia de produse alimentare şi îmbunătăţiţi calitatea lor! Mai mult zahăr, unt, carne, produse lac­tate, peşte şi alte produse pentru populaţie! 31. — Muncitori din industria locală şi coope­raţia meşteşugărească! Produceţi mai m mu­lte bunuri din materiile prime locale ! Ridicaţi cali­tatea mărfurilor de mare consum ! Deserviţi mai bine nevoile de zi cu zi ale oamenilor muncii ! 32. —Muncitori şi muncitoare, arhitecţi, ingi­neri şi tehnicieni din economia municipală şi din construcţia de locuinţe ! Intensificaţi ritmul şi îm­bunătăţiţi calitatea construcţiei de locuinţe şi instituţii culturale şi sociale! Luptaţi pentru o bună amenajare a oraşelor şi aşezărilor munci­toreşti ! 33. — Muncitori din transportul feroviar! Lup­­taţi pentru depăşirea planului de trafic, acceleraţi ritmul circulaţiei vagoanelor! Îmbunătăţiţi de­servirea pasagerilor ! Măriţi ritmul şi calitatea construcţiei feroviare, reduceţi preţul de cost al acesteia! Să asigurăm o activitate exemplară a transportului în timp de iarnă ! 34. — Muncitori din flota maritimă şi fluvială ! Măriţi volumul traficului, intensificaţi ritmul circulaţiei vaselor! Livraţi mai repede încărcă­­turile pentru economia naţională! Pregătiţi-vă în mod exemplar pentru sezonul de navigaţie din 1951 ! 35. — Muncitori din agricultură ! Căutaţi să ob­ţineţi noi succese în desvoltarea agriculturii so­cialiste şi creşterii vitelor! Să creăm belşug de alimente pentru populaţie şi de materii prime pentru industrie! 36. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi mun­citoare din S.M.T. şi sovhozuri, specialişti din agricultură! Introduceţi pe scară largă în pro­ducţia din colhozuri şi sovhozuri realizările ştiinţei agricole şi experienţa înaintată a col­hozurilor, sovhozurilor şi S.M.T.-urilor ! Sporiţi rândurile fruntaşilor în agricultură şi în cre­şterea vitelor ! 37. — Colhoznici şi colhoznice ! Sporiţi bogăţia obştească a colhozurilor, întăriţi disciplina in muncă! Respectaţi cu sfinţenie statutul ariciu­lui agricol — legea fundamentală a vieţii col­hoznice ! 38. — Glorie colhoznicilor şi colhoznicelor, mun­citorilor şi muncitoarelor din S.M.T. şi sovho­zuri, care şi-au îndeplinit cu cinste angajamen­tele către stat! 39. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi mun­citoare din sovhozuri, zootehnicieni şi veterinari! Desvoltaţi la maximum creşterea vitelor — pro­prietate obştească — măriţi şeptelul şi sporiţi­­ productivitatea! Organizaţi cu succes iernatul vitelor ! 40. — Muncitori din agricultură, tractorişti, com­­baineri, mecanici din S. Al. T. şi sovhozuri! Fo­losiţi mai bine tehnica agricolă, sporiţi producti­vitatea muncii! Duceţi mai departe electrifica­rea agriculturii şi creşterea vitelor ! 4. — Muncitori din agricultură şi silvicultură ! Luptaţi pentru îndeplinirea înainte de termen a planurilor de plantare a perdelelor forestiere pen­tru protecţia ogoarelor! Introduceţi mai repede asolamentele corecte, introduceţi noul sistem de irigaţie, desfăşuraţi pe scară şi mai largă, con­struirea de iazuri şi rezervoare de apă ! Să asi­gurăm recolte bogate şi stabile ! 42. — Muncitori din comerţul sovietic, coopera­ţie şi întreprinderi alimentare publice ! Faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru desvoltarea unui comerţ sovietic civilizat la oraşe şi sate! îm­bunătăţiţi deservirea consumatorului sovietic! 43.— Salariaţi ai instituţiilor de stat! îmbunătă­ţiţi munca aparatului administrativ sovietic, în­tăriţi disciplina de stat, acordaţi atenţie cere­rilor şi nevoilor oamenilor muncii! 44. — Oameni ai ştiinţei sovietice ! îmbogăţiţi ştiinţa şi tehnica Patriei noastre prin noi cerce­tări, descoperiri şi invenţii! întăriţi legătura dintre ştiinţă şi producţie! 45. — Oameni ai literaturii, artei şi cinematogra­fiei ! Ridicaţi nivelul artei voastre, creaţi noi opere de artă cu un înalt conţinut ideologic, demn de marele popor sovietic! 46. — învăţători şi învăţătoare, muncitori pe tă­râmul învăţământului public ! Înarmaţi tineretul studios cu cunoştinţe temeinice ale bazelor ştiin­ţei ! Educaţi tineretul nostru în spiritul patrio­tismului sovietic! Creşteţi cetăţeni cultivaţi şi instruiţi ai societăţii socialiste, luptători activi pentru comunism! 47. — Muncitori pe tărâmul medicine!! îmbună­tăţiţi calitatea asistenţei medicale a populaţiei! Aplicaţi realizările ştiinţei medicale­ sovietice ! Luptaţi pentru o activitate exemplară a institu­ţiilor medicale şi sanitare! 48. — Să înconjurăm cu grija întregului popor pe invalizii Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi familiile eroicilor ostaşi sovietici care şi-au dat viaţa pentru libertatea şi independenţa Patriei noastre! 49. — Sindicate sovietice! Desfăşuraţi şi mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului economiei naţio­nale pe anul 1950! Popularizaţi experienţa ino­vatorilor în producţie! Manifestaţi o grijă neo­bosită pentru ridicarea continuă a nivelului ma­terial şi cultural al muncitorilor şi funcţionari­lor! Trăiască sindicatele sovietice, şcoală a comunismului! 50. — Femei sovietice ! Luptaţi pentru înflorirea continuă a economiei naţionale şi culturii Patriei noastre! Trăiască femeile sovietice — construc­toare active ale comunismului! 51. —Trăiască Comsomolul leninist-stalinist, detaşament de avantgardă al tinerilor construc­tori ai comunismului, ajutor de nădejde şi re­zervă a Partidului Bolşevic! 52. — Tineri şi tinere sovietice! Insuşiţi-vă neo­bosit ştiinţa, tehnica şi cultura înaintată! Fiţi neclintiţi şi curajoşi, gata să învingeţi orice greutăţi! Munciţi cu abnegaţie pentru binele Patriei noastre! 53. — Pionieri şi şcolari! Insuşiţi-vă cunoştin­ţele, pregătiţi vă să deveniţi luptători neclintiri pentru cauza lui Lenin­ Stalin ! 54. — Comunişti şi comsoomolişti! Fiţi în pri­mele rânduri ale luptătorilor pentru un nou şi puternic avânt al economiei şi culturii, pentru întărirea continuă a puterii Statului Sovietic! 55. — Trăiască marea noastră Patrie Sovietică — citadelă a prieteniei şi gloriei popoarelor ţării noastre! 56. — Trăiască marele Partid Bolşevic — Parti­dul lui Lenin-Stalin, avantgarda călită în luptă a poporului sovietic, inspiratorul și organiza­torul victoriilor noastre! 57. — Sub steagul lui l­enin, sub conducerea lui Stalin .— înainte spre victoria comunismului! Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice Plenara Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA, 29. (Agerpres).­­M.T.I. transmite: La Budapesta a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, in cadrul căreia secretarul general al Partidului, Mathias Rákosi, a pre­zentat un raport cu privire la si­tuaţia politică şi la sarcinile ce revin Partidului. Comitetul Central a aprobat in unanimitate raportul lui Rákosi şi a trasat ca sarcină organizaţiilor de partid ca acest raport să fie linie conducătoare in munca lor. La propunerea Biroului Politic al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Comitetul Central a ho­tarit convocarea Congresului Par­tidului la 24 Februarie 1951. ■ mm REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Centrala telefonică 3­26.20, Cont cec poştal Nr. 1.381 — Tiparul : Imprimeriile „SCRISUL LIBER” Str. Dobrogeanu Gherea Nr. 5, Bucureşti ABONAMENTE: Individuale lunar lei 100, Colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80. Taxa poștală plătită In numerar conf. aprob. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 118.578/944 și 520.408.946. **

Next