Scȃnteia, decembrie 1950 (Anul 19, nr. 1902-1925)

1950-12-01 / nr. 1902

Pentru politica de pace, de apărare a independenţei şi suveranităţii naţionale! Cetăţenii Pa­triei noastre, chemaţi să a­­leagă la 3 Decembrie pe reprezentanţii lor în orga­nele locale ale puterii de Stat, se vor pronunţa im­plicit prin votul lor asupra marilor înfăptuiri politice, economice, sociale şi cultu­rale, precum şi asupra stră­lucitelor perspective pe care le deschide poporului nostru muncitor măreţul program al construirii socialismului. Toate aceste probleme sunt legate de politica ex­ternă a regimului nostru, politică de pace şi de apă­rare a independenţei şi su­veranităţii Republicii Popu­lare Române, însemnă­tatea ei vitală pentru poporul nostru apare cu atât mai e­­videntă în actuala situaţie internaţională, când pacea lumii şi libertatea popoarelor sunt ameninţate de noii pre­tendenţi la dominaţia mon­dială. imperialiştii americani. In trecut, politica externă a tării era ascunsă de ochii poporului: din motive lesne de înţeles massele nu erau chemate să o judece. Acea­stă politică era —după cum a arătat tovarăşa Ana Pauker — „apanajul exclu­siv al unei caste închise, o carte cu 7 peceti pentru po­por”. Ea era trasată în ca­binetele trusturilor capita­liste din Apus şi pusă în practică de slugile lor prea plecate, politicienii burghezi români. Ministerul de Externe nu era un minister al interese­lor poporului român, ci un minister al intereselor capi­taliştilor străini în România. Nici vorbă nu putea fi des­pre independenţa şi suvera­nitatea Statului nostru. Ro­mânia era redusă la situaţia nedemnă de semi-colonie a imperialiştilor şi pion avan­sat al pregătirilor agresive împotriva Uniunii Sovietice. Când Germania hitlerista a preluat conducerea pregă­tirilor agresive ale imperia­lismului, burghezia noastră, cu consimţământul tacit al puterilor capitaliste din Apus, a predat ţara în mâinile lui Hitler. Roadele politicii ex­terne a burgheziei şi moşie­­rimii, supusă dictatului di­feritelor imperialisme străi­ne, au fost jefuirea avuţiilor ţării, nenorocirile şi mize­ria criminalului război anti­­sovietic, jalea şi vărsarea sângelui poporului. Asemenea relaţii caracte­rizează în zilele noastre lu­mea imperialistă. Subjuga­rea tarilor mai slabe de că­tre cel mai puternic şi mai agresiv imperialism, impe­rialismul american, formează principiul de bază al poli­ticii externe a guvernului în Franţa, în Italia, în Iugo­slavia, etc. In toate tarile călcate de cisma imperialis­mului american, guvernele nu fac o politică exter­nă conformă cu intere­sele nationale. Guvernul de slugi marshallizate din Franţa acceptă reînarma­­rea Germaniei Occidenta­le, deşi acest lucru înseam­nă în mod vădit un atentat monstruos la securitatea şi viaţa poporului francez- Gu­vernul englez a deschis por­ţile imperiului britanic în faţa pătrunderii capitalului monopolist american, deşi este evident că acest lucru nu corespunde nici măcar intereselor economice ale burgheziei engleze. Ni­mic nu oglindeşte mai lim­pede dictatul sever şi starea de umilinţă pe care impe­rialismul american o impu­ne vasalilor săi, decât cele ce se întâmplă astăzi la O.N.U., unde delegaţii ţări­lor satelite, în dispreţul şi batjocora lumii întregi, ri­dică cu slugărnicie mâinile la ordinul stăpânului ameri­can, pentru a vota măsuri şi rezoluţii potrivnice intere­selor naţionale ale ţărilor lor. Eliberarea României de către glorioasa Armată So­vietică şi cucerirea puterii politice de către clasa mun­citoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, au dat Partidu­lui nostru putinţa să trans­forme în chip revoluţionar politica noastră externă, fă­când din ea un bun al po­porului, o armă de luptă pentru independenţa naţio­nală, pentru pacea şi ferici­rea poporului. La temelia politicii noas­tre externe se află prietenia şi alianţa cu marea Uniune Sovietică, consfinţită într-un tratat istoric. Marea Ţară a Socialismului este aceea care ne-a salvat la un pas de prăpastie şi ne-a dat putinţa să dobândim o poziţie demnă în viaţa internaţio­nală. Politica noastră ex­ternă este o politică profund patriotică, ea corespunzând în cel mai înalt grad intere­selor naţionale ale poporu­lui nostru. După cum ne­precupeţitul sprijin econo­mic al Uniunii Sovietice a permis şi a uşurat refacerea noastră de pe urma răz­boiului, chezăşuind astăzi mersul nostru spre socia­lism, sprijinul politic şi di­plomatic viguros pe care-l primim din partea Uniunii Sovietice a garantat şi ga­rantează independenţa noa­stră de Stat. Acest sprijin ne-a dat posibilitatea să respingem dictatul econo­mic al imperialismului ame­rican, precum și toate în­cercările imperialiștilor a­­mericano-englezi de a se amesteca în mod direct sau sub paravanul O.N­ U.-ului în treburile interne ale ţării noastre. Politica noastră externă se bazează în al doilea rând pe prietenia şi alianţa cu celelalte ţări care merg pe drumul socialismului: ţa­rile de democraţie populară din Europa, marea Repu­blică Populară Chineză, Re­publica Democrată Germa­nă, eroica Republică Popu­lară Democrată Coreeană, Republica Democrată Viet­nameză, Republica Populară Mongolă. Cot la cot şi umăr la umăr cu popoarele fră­ţeşti din aceste ţări, poporul nostru luptă şi munceşte pentru asigurarea păcii, prosperităţii şi viitorului fe­ricit al celor ce muncesc. Nici când nu a avut ţara noastră la graniţă prieteni atât de devotaţi ca Uni­unea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Noi ştim că nici în inimile po­porului iugoslav, asuprit de clica agenţilor americani de la Belgrad, minciunile şi calomniile titoiste nu au reuşit şi nu vor reuşi sa stingă flacăra dragostei fra­teşti pentru Uniunea Sovie­tică, pentru ţara noastră şi toate ţările de democraţie populară. Politica noastră externa este o politică de solidari­tate cu toate popoarele iubi­toare de pace, cu toate for­ţele din lume care luptă pentru pace. Ea exprimă şi susţine pe linie de Stat vo­inţa nestrămutată de pace a poporului nostru, atât de vi­guros exprimată prin cele 10 milioane de semnături puse pe Apelul de la Stock­holm şi prin cuvântul dele­gaţiei noastre la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii. Conştient de forţa imensă şi superioritatea lagărului păcii şi socialismului, fiind prieten şi frate cu cele mai mari şi mai puternice po­poare din lume şi cucerin­­du-şe o poziţie iubită şi res­pectată de oamenii muncii şi de toţi partizanii păcii din lumea întreagă, poporul ro­mân priveşte cu încredere ziua de mâine. Forţele păcii şi socialismului, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică cresc şi se întăresc fără în­cetare, în vreme ce forţele imperialiştilor provocatori de război slăbesc şi se descom­pun. Cu bucurie şi cu mândrie, cu conştiinţa că-şî îndepli­nesc o datorie sfântă faţă de Patrie şi faţă de familiile lor, se vor prezenta la vot oamenii muncii din ţara noastră. Votul de la 3 De­cembrie este chemat să con­firme ceea ce a arătat cu atâta putere avântul pe care l-a luat în R. P. R. mişcarea partizanilor păcii şi anume: că niciodată nu a existat în ţara noastră o asemenea unitate între dragostea şi voinţa de pace a po­porului şi politica externă a Statului şi a Guvernului. A vota pentru candidaţii Frontului Democraţiei Popu­lare înseamnă a spori forţa măreţei lupte mondiale pen­tru pace, înseamnă a aplica o lovitură puternică mon­struoasei coaliţii a duşmani­lor păcii, condusă de aţâţă­torii imperialişti americani la un nou război . Toată ţara o pregăteşte de alegeri In cadrul unui mare meeting la Petroşani a vorbit tovarăşul Alexandru Moghioroş, secretar al C. C. al P. M. R. Zeci de reflectoare au lumi­nat Marţi seara mulţimea de oameni adunaţi în piaţa­ din centrul Petroşanilor într’un mare meeting în cinstea alege­rilor de deputaţi pentru Sfatu­rile Populare. Coloanele s-au îndreptat spre piaţă cu fanfarele în frunte, fluturând zeci şi sute de stea­guri, purtând pancarte care vorbeau despre realizările lor in muncă, despre dorinţa de a apăra pacea, despre h­otărirea de a alege în Sfaturile Popu­lare pe cei mai buni reprezen­­tanţi ai lor, candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Alai bine de 12.000 de oa­meni şi-au arătat în acest me­eting dragostea faţă de Partid, faţă de regimul nostru care luptă pentru a transforma Valea Jiului — fostă Vale a Plângerii — într’o vale a bucu­riei, a muncii conştiente, a unei vieţi tot mai bogate şi mai pline de mulţumire. Iată-i în faţă, strânşi într’un grup compact, pe minerii din Lonea, fruntaşi în producţie pe întreaga Vale a Jiului. Ei poartă cu mândrie Drapelul Roşu al producţiei. In rându­rile lor se află vestitul miner Kopetin Geza, decorat cu Or­dinul Muncii, al doilea miner din tară care și-a terminat sarcinile planului anual, înce­pând să lucreze în contul cin­cinalului. Alături de el, se află Vasile Kopetin, candidat al minerilor din Lonea în alegerile pentru Sfaturile Populare.­in spate, într'o coloană u­­riaşă s’au grupat minerii din Lupeni, tovarăşi de muncă al lui Barb­a Iosif, minerul care a păşit primul în zilele cinci­nalului. Ascultând cuvântarea tov. Alexandru Moghioroş, secretar al C. C. al P. A­. R., luptă­tor de frunte al clasei munci­toare din tara noastră, minerii şi-au amintit cum in 1929 Lu­­penii au dat jertfe de sânge în lupta pentru libertate şi pâi­ne. Astăzi, Lupenii sărbătoresc apropierea alegerilor pentru Sfaturile Populare cu noi suc­cese în muncă pentru înflori­rea Patriei dragi, pentru con­struirea socialismului. Totodată ei au văzut cum fiecare nou succes aduce mi­nerilor simţitoare îmbunătăţiri în condiţiile de viaţă. Intr’adevăr Tomoioagă Şte­fan si Freis­son au câştigat în luna aceasta peste 30.000 iei. Niciodată n’au trăit ei ca astăzi. Minerii din Petrila au In frunte echipele care lucrează în contul Planului Cincinal. De curând, în cinstea alegeri­lor, a 60-a echipă de mineri din Petrila a dat ultimele tone de cărbune în contul anului 1950. întreg sectorul 4 și-a ter­minat sarcinile planului anual. Minerii de aci s’au angajat să dea în cinstea alegerilor încă 2000 tone cărbune peste plan. In întreaga Vale a Jiului, peste 130 echipe de mineri lu­crează azi in contul Planului Cincinal. E­­cel mai minunat răspuns pe care-1 dau ei Che­mării Partidului în vederea a­­legerilor. — Cu fiecare tonă de căr­bune peste pian, noi sprijinim votul pe care-l vom da can­didaţilor Frontului Democraţiei Populare — spunea un miner fruntaş, înainte de meeting. Alături de mineri, au obţinut deosebite succese în cinstea a­­legerilor şi muncitorii de la suprafaţă. Cei peste 1000 de metalurgişti de la atelierele cen­trale, adunaţi acum alături de coloana minerilor din Petrila, lucrează cu toţii în contul cin­cinalului. Toată mulţimea aceasta de muncitori fruntaşi, vajnici lup­tători în bătălia pentru con­struirea socialismului, a acla­mat cu un deosebit entuziasm fiecare pasaj al cuvântării to­varăşului Moghioroş care vor­bea despre victoriile regimului de democraţie populară din ţara noastră. In fiecare cuvânt al tovară­şului Moghioroş, minerii din Lupeni, metalurgiştii dela ate­lierele centrale, texti­stele dela Filatura Lupeni, toţi cei peste 12.000 de oameni, care au participat la meeting, au recunoscut viaţa nouă, minu­nată, care s-a deschis Văii Jiu­lui în ultimii ani. Mulţimea şi-a exprimat prin numeroase lo­zinci şi urare voinţa de nezdrun­cinat de a apăra această viaţă şi măreţele înfăptuiri ale viito­rului care o vor face şi mai frumoasă, de uneltirile besme­­tice ale monştrilor omenirii, im­perialiştii americano-englezi. Toţi şi-au arătat cu înflăcărare h­otărirea de a urma Chema­rea Partidului, votând în ale­gerile de la 3 Decembrie candi­daţii Frontului Democraţiei Populare. In pag. II-a Cuvântarea tov. Alexandru Moghioroş Mari meet­ing­uri electorale în ţară In cursul zilei de eri au con­tinuat să aibă loc în nume­roase oraşe din ţara noastră entuziaste meetinguri In cadrul cărora au vorbit alegătorilor, membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai Guvernului, numeroşi ac­tivişti de partid şi ai organi­zaţiilor de massă, oameni de ştiinţă, muncitori fruntaşi, care candidează în alegerile pentru Sfaturile Populare din partea Frontului Democraţiei Popu­lare.­­ La Cluj în faţa unui mare nu­măr de cetăţeni a luat cuvântul dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri. In cu­vântarea sa, al cărei rezumat îl vom publica într’un număr vi­itor, dr. Petru Groza a făcut o trecere în revistă a marilor suc­cese obţinute de regimul nostru de democraţie populară, în lup­ta pentru construirea socialis­mului, arătând şi minunatele perspective ce se deschid de acum înainte ţării­ noastre. Deasemenea au mai avut loc mari meetinguri la Ploeşti, unde a vorbit tov. Gheorghe Vasilichi, membru în Biroul Po­litic al C.C. al P.M.R., minis­trul Minelor şi Petrolului, la Caransebeş unde a vorbit tov. Dalea Mihai, membru al C.C. al P. M. R., la Dragomireşti regiunea Rodna unde a vorbit prof. dr. V. Mărza, ministrul Sănătăţii, precum şi în alte lo­calităţi. Cadre calificate pentru primul nostru Plan Cincinal Regimul nostru de democraţie populară acordă un sprijin neprecupeţit ridicării de noi şi noi cadre calificate, atât de necesare industriei noastre în plină desvoltare. In timp ce în ţările capitaliste numărul şomerilor a trecut de 45 milioane, în timp ce în Apusul Europei zeci de mii de tehnicieni şi muncitori calificaţi — siliţi de foame — sunt ne­voiţi să accepte să facă tot felul de munci necalificate, în ţara noastră desvoltarea neconte­nită a forţelor de producţie face tot mai mare nevoia de braţe calificate. Statul nostru de de­mocraţie populară sprijină îndeaproape calificarea muncitorilor. Numai în cursul acestui an, au urmat şcolile de calificare de pe lângă întreprinderi — în mod cu totul gratuit — un număr de 115.000 muncitori, adică de două ori mai mult decât în anul 1949. Insuşindu-şi o calificare mai înaltă, muncitorii pot lupta cu mai mult folos pentru spo­rirea producţiei şi productivităţii, pentru creşterea propriei lor bunei stări. Votând la 3 Decembrie, în alegerile pentru Sfaturile Populare, candidaţii Frontului De­mocraţiei Populare, poporul muncitor din ţara noastră îşi dă votul pentru o viaţă îmbelşugată, pentru pace şi socialism. Gături Comitetul Central al Partidului Muncii din Albania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Partidului Muncii din Albania un călduros-salut tovărăşesc cu ocazia celei de a şasea aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul cotropitorilor fascişti. Poporul muncitor din Republica Populară Română urmăreşte cu un viu Interes lupta poporului albanez pentru construirea socia­lismului şi pentru pace, împotriva imperialiştilor americani şi englezi şi a slugilor lor, banda de asasini Tito­ Rankovici, care caută să împiedice mersul înainte al Republicii Populare Alba­nia. Popoarele român şi albanez luptă cot la cot, în cadrul uria­şului front al păcii, democraţiei şi socialismului în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică şi marele Stalin. Urăm Partidului Muncii din Albania şi Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Enver Hodja, noi succese in construirea socialismului şi în lupta pentru pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gh. Gheorghiu-Dej * SERIA III ANUL XIX Nr. 1902 I 4 PAGINI 4 LEI I Vineri 1 Decembrie 1950 Niciun cetățean să nu lipsească de la marea sărbătoare a alegerilor din 3 Decembrie! Importante succese în în cinstea alegerilor Alte echipe de mineri de la Combinatul Baia Mare produc în contul anului viitor In cinstea zilei de 3 Decem­brie, minerii de la exploatarea Herja, Combinatul Baia Mare, luptând in întrecerea socialistă pentru a da Patriei cât mai mult cupru, plumb şi zinc obţin noi succese. Tot mai multe sunt echipele care îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin din Planul de Stat pe 1950, începând să producă în contul anului viitor. Astfel, in cursul ultimelor zile, alte 4 echipe de mineri de la această exploatare conduse de tovarăşii: Farcaş Iosif, Sin Petru, Radu Eremia şi Vasile Chizboianu, şi-au îndeplinit planul anual. Ele extrag acum minereu în contul primului an al Planului Cincinal. Tov. Raiz Gheorghe, care din 27 Septem­brie lucrează în contul anului 1951, a obţinut o depăşire de 73% a programului anual de producţie. Echipa tov. Raiz Eu­gen, care produce şi ea în contul anului viitor, a depăşit progra­mul cu 48%, iar echipa lui Do­bra Iosif l-a depăşit cu 27%­. Unele echipe codaşe, antrenate în întrecere, au reuşit să devi­nă echipe fruntaşe ca de exem­plu, echipa tovarăşului Szobod Mihai care a obţinut o depă­şire de 67% a programului lunar de producţie. Se extinde metoda stahano­vistului Pa­vel Bâkov REŞIŢA (de la coresponden­tul nostru). întrecerea socialistă în cin­stea alegerilor de deputaţi pen­tru Sfaturile Populare se desfă­şoară cu însufleţire la uzinele „Sovrommeta”-Reşiţa. La secţia strungărie, un nu­măr de la strungari şi-au în­suşit metoda de tăiere rapidă a metalelor a stahanovistului Pavel Bâkov. Lucrând după a­­ceastă metodă ei au reuşit să-şi sporească simţitor productivi­tatea muncii. Iată, de pildă, pe strungarul Minarec Venczel, care lucrează la executarea axelor de motoare pentru pompele „Gärtner”. Lu­crând cu 300 ture pe minut, faţă de 60 cu cât lucra îna­inte, realizează 150 m. şpan, depăşind programul de produc­ţie cu 125 la sută. Deasemenea strungarul Po­­korny Francisc, folosind meto­da Bâkov la strunjirea inelelor şi a bucşelor pentru locomoti­vele G.F.R., obţine acum o de­­păşire de program de 100 la sută. Rezultate însemnate a obţinut şi strungarul Schma­­covschi Franz care depăşeşte programul de producţie cu 110 la sută. Strungarii de la „Sovromme­­tal”-Reşiţa sunt hotărîţi să ex­tindă tot mai mult metoda tă­­­ierii rapide, pentru a obţine în cinstea zilei de 3 Decembrie noi succese în producţie. întâlniri între candidaţi şi alegatori Avem încredere în candidatul nostru La Casa Alegătorului din strada Viitor Nr. 77 a avut loc o întâlnire a alegătorilor din cartier cu tov. Sucă Mihai, can­didatul propus de ei pentru cir­cumscripţia 99 a raionului ,,1 Mai” din Capitală. Mai întâi a vorbit tov. Sucă Mihai despre realizările din ultimul timp ale Comitetului Provizoriu. Astfel s’au reparat si pavat străzile Irza Emilia, Doamna Ghica — cartierul Tei, s’a lărgit si pa­­vat Bulevardul Republicii pe o lungime de 700 m., s’au făcut lucrări de canalizare pe strada Sălciilor, s’a prelungit linia tramvaiului­­ din cartierul Co­­lentina. Prin muncă voluntară a cetăţenilor şi cu sprijinul Comitetului gospodăresc, s’a deschis o casă de naşteri în comuna Voluntari, lângă pă­durea Andronache şi câte al­tele. „Dar cu asta munca nu s’a sfârşit încă, a spus el. Co­piii noştri n'au încă un local bun pentru şcoală. Pe multe străzi nu e încă instalată elec­tricitatea, mai există în cartier numeroşi analfabeţi. Iată deci că avem treburi destule de dus la capăt”. Apoi s-a ridicat dintre cei de faţă, tov. Sârbu Ion de la direc­ţia generală I.T.B. „Eu îl cu­nosc bine pe candidatul nostru, a spus el. Am lucrat împreună la I.T.B. din 1937. E vrednic şi priceput muncitor. Pentru toate acestea a fost decorat cu „Ordinul Muncii" şi de aceea l-am propus candidat al nos­tru’’. Au mai luat şi alţi cetăţeni cuvântul, arătând care sunt ne­voile cartierului, exprimându-şi încrederea în candidatul lor. Multe s-au făcut în cartierul nostru Cu multă bucurie au propus cetăţenii din circumscripţia 57 electorală din Capitală pe to­varăşul Paul Pali Alexandru, de meserie croitor, membru în comitetul gospodăresc al car­tierului, candidat pentru Sfatul Popular al raionului „Griviţa Roşie”. Acum câteva zile, a avut loc la Casa Alegătorului o în­tâlnire între alegători şi can­didatul lor. Luând cuvântul, tov. Paul Pali Alexandru a vor­bit, pe scurt, despre alegerile din trecut şi alegerile de azi, arătând că, la 3 Decembrie, vo­tul nostru va da o nouă lovitură aţâţătorilor la un nou război, celor care vor să distrugă ome­nirea. „Imperialiştii urăsc pacea. Prin munca noastră noi cetă­ţenii contribuim la întărirea pă­cii. In cartierul nostru ne pu­tem mândri cu unele realizări. S’au pavat străzile Atelierului, Poradim şi altele şi s’a tras lu­mină electrică. S’au amenajat solarii pentru copii, s’au înfiin­ţat două Atenee Populare, o cantină pentru oameni nevoiaşi, două creşe, trei biblioteci şi s’a amenajat parcul dela podul Ba­sarab. Aşa înţelegem noi să luptăm pentru a ne crea o viaţă mai bună”. Au luat cuvântul apoi nume­roşi cetăţeni care şi-au luat an­­gajamentul să sprijine activita­tea candidatului lor pentru a schimba cu desăvârşire faţa cartierului. La sfârşit, cetăţenii şi candi­datul lor au hotărît să se în­tâlnească din nou, pentru a se cunoaşte şi mai bine şi pentru a sta de vorbă despre nevoile cartierului lor. 722 întâlniri ale candidaţilor cu alegătorii în regiunea Hunedoara DEVA (de la corespondentul nostru ). In regiunea Hunedoara, cetă­ţenii participă de la o zi la alta în număr tot mai mare la întâlnirile ce au loc între candidaţi şi ale­gători. Numai într-o singură zi, în regiunea Hunedoara au avut loc 122 întâlniri, în cadrul că­rora 221 candidaţi s-au întâlnit cu alegătorii, discutând despre tehnica votării precum şi despre probleme legate de viaţa satului, comunei sau oraşului respectiv. Cu prilejul acestor întâlniri, mulţi dintre alegători şi-au luat angajamente concrete în cinstea alegerilor de deputaţi pentru Sfa­turile Populare. Astfel, alegătorii din comuna Hărău, raionul Deva, şi-au luat angajamentul de a re­para în cinstea alegerilor căminul cultural din comună, alegătorii din comuna Balcea de a face că­rămizile necesare construirii unei şcoli, cei din Orăştie, Vinerea, Po­iana, Sibişel şi alte comune, de a repara prin muncă voluntară dru­murile accidentate şi acele poduri ce s’au şubrezit cu vremea. In multe comune şi sate din re­giunea Hunedoara, alegătorii au început să traducă In fapte anga­jamentele luate in cinstea zilei de 3 Decembrie. Fruntaşi ai F. S. M., care participă la sesiunea Biroului Executiv F.S.M., sosiţi in Capitală Miercuri seara au sosit în Capitală: Louis Saillant, secre­tar general al Federaţiei Sin­dicale Mondiale, Vincente Lom­bardo Toledano, Allain Le Leap, Lazare Pena, vicepreşe­dinţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale. B. Gebert, secretar al Federaţiei Sindicale Mon­diale, pentru a lua parte la sesiunea Biroului Executiv al F.S.M. care are loc la Bucu­reşti între 1—7 Decembrie. Cu acelaş tren a sosit o de­legaţie a sindicatelor din Ame­rica Latină care a fost invi­tată să participe la şedinţa Bi­roului Executiv al F.S.M., în care se va discuta problema sindicatelor din America La­tină. Oaspeţii au fost întâmpinaţi în Gara de Nord de tov. Gh. Apostol, preşedintele Confede­­raţiei Generale a Muncii, Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al C.G.M. Stelian Moraru, mem­bru în Biroul Comitetului E­­xecutiv al C.G.M., secretar ge­neral al Uniunii Internaţionale a Muncitorilor din Transpor­turi,­precum şi de numeroşi ac­tivişti sindicali. Oaspeţilor li s’au oferit bu­chete de flori. (Agerpres). O delegaţie a A. R. L. U. S. - ului vizitează Uniunea Sovietică Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, plecând spre Mos­cova, o delegaţie a ARLUS-ului, care va vizita Uniunea Sovie­tică, la invitaţia Asociaţiei U­­nionale pentru Legăturile Cul­turale cu Străinătatea — VOKS. Delegaţia este compusă din: prof. univ. Iosif Bogdan, vice­preşedinte al ARLUS-ului. N. Teşa, secretar general al ARLUS-ului, prof. univ. Iiie Murgulescu, ministru adjunct la Ministerul învăţământului Pu­blic, prof univ. Gh. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme a R.P.R., prof. univ. Grigore Be­ne­tat­io, membru corespondent al Academiei R.P.R., prof. univ. Ion Vitner, Aneta Ştefănescu, vicepreşedintă a U.F.D.R., A­­natol Vieru­, compozitor, conf. univ. Pavel Ţugui, Romeo Aşte­leanu, director, la Editura Cartea Rusă, Vichi Ionescu, C. Silvineanu, mecanic Inovator, Livia Duică, vicepreşedinte al Comitetului regional ARLUS­­Sibiu şi Grigore Andrei, mem­bru al Comitetului regional ARLUS-Severin. Fe aeroportul Băneasa, de­legaţia ARLUS-ului a fost salutată de: tov. Marin Florea Ionescu, Ofelia Manole, Eugen Rodan, Ecaterina Chivu, San­da Rangheţ, Ludovic David, Rozalia Moldovanu, Horia De­­leanu şi numeroşi activişti ARLUS. De asemenea, se aflau la ple­carea delegaţiei: A. A. Golicen­­kov, prim secretar al Amba­sadei Sovietice, LA. Skacikov, secretar al Ambasadei Sovie­tice, precum şi I. A. Maximov­­ski, reprezentantul VOKS-ului în R.P.R. (Agerpres)

Next