Scȃnteia, ianuarie 1951 (Anul 20, nr. 1929-1952)

1951-01-04 / nr. 1929

: V '*'■ Sa pornim dela.îicepui cu toate forjele la nalizarea Cincinalului! ■ lk'. w Eri i fost prima zi a banului Cincinal! Fiecae .ÎJTftincitor I »Jfihmcian itfirstient, iijtjtre sutele „ mii care au pași fii această, zi pe poarta '.irfelor, care au trecut prail șantierelorri.care au cobit pe guraf minief în. adâncu pământului,' --rfa simțit semeni unui osfes în clip marii ofenriVe.. Suri, netul elung §i famili^t al sirenei care amintă faâe'-' ■ ft perea crului a vest! Inaceastdimineaţă că mânda Iri armata oamenilor muiM i * din U noŞtr? a porStìf. un frtjarg o uriașa băl talie bătălia Planului Cih£ » cinai. F I nuluiincinali trebue să fie» gk limpe că pentru atingerea §/• măreor obiictive ale Cia-* Bî dinalii se vere o uitf^^' încoire. a forțelor dalei ‘ munoarte, pa,,.«#tă'fenimii'-- - w munoare, a tutu’ror intelecțiilor cu «dfAtftsle de k ,pop.Rianuî Cincinal tre-Jg 4 bueă devină -oaara vie, R «resre, a milioanelor ce«k’-; ror muncesc, opera întrefT?. Sulpopbr muneftor. ■ ® * I» dece, Partidulsi Gu- Sr “ * veri cer să se acorde o a ■ Aiften deosebită prelucrări« Plflui Cincmnal în fiedlare L întrindere, în fiecare s#c Bpi tietelier, de .către fiecare ecla în parte. Comiktul 'al Parcului «®gm ■'In Apriizafiile dpartidulsr HSV. iriupe îndeproape «fe or MM4 glared .acestor athinări. j . as'ncât ele să contribue punic 13L mobilizare^tu tu muncitorilor și "^ehm-,, cilor pentru realizarea Pului. H ' ? 1 toate întreprinderile, lucrarea Planului pe li trebue să se facă mână ..., ri înână cu ananiza temei* ■ Al a activităţii depuse in 0, trăgându-se toate înurtiintele din munca de • iă acum. filările succese pe care forul muncitor, sub conferea Partidului, le-a doidit în toate ramurile ;cele care trebuesc subiate în aceste adunări — măresc îhcredereafîn cacitatea și forța creatoare Licfcgei muncitoare, ne da,u‘ ,nvingercs căvenirea ■ sarcinile grele ale Chici-, aiului, ne fac să pășim f iinte cut și mai multa hoirîre. Intr’adevăr, cum să fii plin de bucurie şi interiore, în faţa unor astfgfle exemple, minunate ca cel ai industriei noastre de maşini şi utilaj greu. Unde "pro,ductin a sporit în ultimii 2 ani DE PESTE 21 ORI! •» Cum să nu-ţi simţi sufletul plin^ de mândrie patriotică văzând cum toate ramurile industriale se desvoltă acum într’un ritm impetuos, cum ramuri industriale ca şi inexistente înainte în ţara noastră — ca de pildă, industria electro-tehnică, chimică, etc. — au fost create în ultimul timp şi iau acum o mare desvoltare ? Pentru a aderge înainte, pentru a trece cu succesJ peste toate piedicile şi obstacolele care ne mai stau uta cale, este necesar însă să»' ■ scoatem la iveală lipsurilef; * în muncă şi organizare, pre* scurft şi cauzele apariţiei a- cestor lipsuri, folosind în acest scop cu curaj arma cri- I ticii şi autocriticii. In spiritul unei critici şi autocritici curajoase şi ascuţite trebue să se desfăşoare pretutindeni adunările pen - - tru prelucrarea Planului Cincinal. Cu ocazia prelucrării sarcinilor noi, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii vor analiza în spirit critic şi autocritic felul în care a fost organizată munca în 1950, . ^măsurile care sunt de dijat pentru descoperirea şi mai i bţmă utilizare a rezervelor interne, astfel încât sarcinile Planului să fie nu numai în f deplilite, dar şi simţitor depăşite. Irn această direcţie, a folosirii rezervelor interne, a ridicării productivităţii multicii, există în fiecare întreprindere, în fiecare secţie posibilităţi imense. Astfel, dacă într’o întreprindere se reuşeşte — printr’o mai raţională organizare a lucrului —ia se îmbunătăţi numai 10 procente folosiroa câpungurjjlor, Imvo sută de ' st nuia guri d o r n+jâîe xp rorduc^ ție Va fi atât de 'pi a re că șt. cum ar fi TostjipusP'în iu nț.-* tiune încă 10 strunguri. Or. ’ în fiecare atelier şi fabrică eicfsta asemenea posibilităţi— sau afiele — de sporire a* producţiei ț,şi productivităţii muncii, fără noi investiţii, ?nL^toÂtue,i sup'irţien‘ Planul ^Cincinal poate fi reatffât numai pe baza unei incifte şi . conştiente dîsci•pline'a muncii, cât şi a unei ■ riguroase discipline de plânşi financiare. Acum, când ar fi păşit la real’zarea măreţului nostru Plan Chinal, nu estenicio clipă de pierdut! Cutoate forţele trebue sa luptăm zi de zi, ceas de ceas. Paid fă realizarea Pta' pentru îndeplinirea şi depăşirea programelor de producţie. Oganizaţiile de partid trebu să ajute pe muncitorii din care întreprinderile să scoat la iveală şi să înlăture caufeele care fac ca produci să sufere. Muncitorii constienţi — şi în «primul rând comuniştii — sa arate tuturor, cu exemple concrete, tin viata întreprinderii ‘‘ şi a secţiei înseşi, cât de dăunat mare sunt întârzierile, absentele dela lucru, umblatul forfotă prin ateliere, etc. După o socoteală sumară, făcută la uzinele^,’23 August” din Capitala, prin lichidarea întârzierilor dela lucru și printr’o judicioasă folosire a timpului de lucru, s’ar putea prelucra zilnic încă 10 pistoane pentru pompele de noroi necesare industriei petrolifere. In toate sectoarele, în toate întreprinderile este necesar a ser introduce lucrul după trafic, care să ducă lao creştere continuă, neintreruptă a producţiei şi productivităţii /nuncii, la realizarea integrală Planului,fără „vârfuri” şi „căderi“ Acest lucru este cu putinţă printr’o raţionala organizare a procesului de producţie, prin defalcarea sarcinilor Planului pe secţie, pe om. ^Fiecare muncitor si tehniciar^ să fie obişnuit să pri- Veaăci îndatoririle sale de prtfâucţie în lumina sarcinilor generale ale Planului Organizaţiile de partid trebue să ajună în faţa tuturor muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor ca şi în faţa administraţiilor întreprinderilor problema respectării scrupuloase şi disciplinate a prevederilor Planului şi contractelor economice cu privire nu numai la cantitatea "produselor ci şi la calitatea lor şi la sortimente, astfel încât să nu se mai întâmple situaţii de felul celora întâmplate anul trecut, când un şir întreg de fabrici au avut dificultăţi la realizarea programului, din pricină că nu au primit la timp niturile comandate de la fabrica „Brainer Bela” care nu le-a livrat, pentru ca uzina „Otelul Roşu" nu a trimis otelul necesar în termenul convenit. Organizaţiile de partid, trebue să fie în fruntea luptei pentru mai buna gospodărire a întreprinderilor, pentru introducerea unei stricte evidenţe, care să con- tribue la sporirea productivităţii muncii, la naţionala folosire a materiilor prime şi braţelor de muncă, la reducerea preţului de cost a produselor. Veriga principală, metoda de bază pentru realizarea acestor sarcini este întrecerea socialistă. Bogata experienţă a Uniunii Sovietice ne arată că întrecerea socialistă şi Planul Cincinal sunt indestructibil legate între ele, întrecerea socialistă trebue să fie şi în ţara noastră acea forţă care să ne ajute să biruim toate greutăţile, şi să asigure îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor Planuui. Plenara. C.C. al P.M.R din 12-13 Decembrie 1950 se arată că îndeplinirea Planului Cincinal este posibilă numai pe baza celei mai active participări a masselor de oameni ai muncii, şi în primul rând a clasei muncitare la construcţia sociaistă, prin ridicarea la un liveu superior a întrecerii socialiste, care să urmeze exemplul mişcării stahonomie din U.R.S.S. Eforturi deosebite în cadrul întrecerii socialiste trebue să facă muncitorii din idustriile petroliferă, cartoniferă, siderurgică şi metalurgică prelucrătoare, de liment, de construcţii, fores-, ieră, etc. — cărora le revin j sarcini dej^eamă de a căror i 'ealizare pe/rndg însăşi real?zarea 'Planului Cindrel |n obiectiv deVfrume în’întecerea socialistă trebue Să ]r* realizarea și depăşirea, n toate ramuriie, a norme-, or stabilite ' pe baze stiin-j ! Organizaţiile de partid rebue să fie în fruntea lupei pentru realizarea Planuui Cincinai, nobilizând sindicatele sa organizeze întrecerea socialistă, stimulând şi popularizând larg iniţiativele menite să ducă la sporirea productivi şi productivităţii muncii Organizaţiile de partid j’i de massă trebue sădescădoare o intensă muncă politică pentru a arăta fiecărui muncitor că realizarea sarcinilor Planului reprezintă contribuţia cea mai despreţ a apărarea păcii, că reali-*area Planului Cincinal va nsemna o lovitură * grea pentru imperialiștii americani și englezi, provocatori a război. Sub conducerea PartichF un să pornim dela început ■u toate puterile Ia muncă î laluptă .ijeobosită pentru . eaUzarea s^rcinilor primuui anîal Ptânultîi,Cincinal I rj,:- -14 w? ** ‘O SERIA IN ANUL XX NII. 1929 4 PAGINI 4 LEI Jo 1 4 Ianuarie 1951 Prima zi de lucru In cadrul Planului Cincinal — zi de însemnate victorii în producţie Prima zi de muncă în cadrul Planului Cincinal! Pretutindeni, in fabrici şi uzine, in minele de cărbuni şi în schelele petrolifere, pe marile şantiere de construcţii, în instituţiile ştiinţifice, pişogoare, oamenii muncii au păşit in această zi, hotăriji să obţină succese deosebite în producţie, însufleţiţi de măreţele perspective pre care Planul.Cincinal — plan al păcii şi bunei stări — le deschide Patriei ;noastre ei aîi muncit iff această zi mai bine, mai cu spor. Aceste succese — obţinute în prima zi de muncă în cadrul Planului Cincinal — constitue pentru fiecare muncitor şi tehnician în parte baza de pornire pentru noi victorii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor grele dar măreţe ale Cincinalului. MttVom lucra la mai multe maşini Din prima zi de muncă a anului 1951, fruntaşii întrecerii socialiste au pornit cu proaspăt entuziasm la muncă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor puse de Cincinal. Ei şi-au luat noi arga- jamente in întrecere, hotăriţi să nu precupeţească niciun efort, să nu piardă nicio clipă iri lupta , pentru traducerea în viață a cifrelor Planului. fi-Vestitul strungar lonescu State dela uzinele „Republica'' (stărign) s'a pregătit ,cu deosebită grijă pentru Planul Cincinal. La cele 4 strunguri la care lucrează el a depășit'sarcinile planului pe • 1950 cu 150*/». Chiar în prima zi de muncă în cadrul Planului Cincinal, tovarăşul Ionescu State şi-a luat un nou angajament, ca de îndată ce va sosi in întreprindere prima serie de maşini sovietice să înceapă lucrul la 5 strunguri deodată. " (■lat-o fin dreapta) pe cunoscuta fruntaşă în producţie Boghină Ana, ţesătoare la Industria Bumbacului B." — una din primele ţesătoare care a început să lucreze după metoda sovietică „marşrut" la mai multe războaie. Ecp.. şi-a luat angajamentul şi încă din primul trimestru al anului 1951 să înceapă să lucreze la 52 de războaie. | \ Prima şarjă în anul 1957 / REŞIŢA (de la corespondentul nostru). — 31 Decembrie 1950. Oţele 11 noaptea. La oţelăria Siemens-Martin al Uzinelor „Sovrommetal“ Reşiţa, oţelarii din schimbul de noapte condus de maistrul Linu se pregătesc să sărbătorească Anul Nou 1951 la locul lor de muncă. Platoul oțelăriei vibra puternic de duduitul cuptoarelor. La cuptorul Siemens-Martin nr. 6 prim-topitorul Jemănariu Adam scrutează interiorul cuptorului. Clocotul otelului topit devine din ce în ce mai viu. Vlasici Mihai, Tănase Aurel şi Lucaci Alexandra oţelari în echipa lui Jemanatriu Adam execută cu dibăcie şi precizie fiecare operaţiune. Echipa aceasta de oţelari este bine cunoscută. Ea a fost printre primele care a aplicat la Reşița metoda sovietică de elaborare rapidă a şarjelor. Şi tot printre cele dintâi şi-a terminat sarcinile de plan pe 1950. In cursul acestei nopţi, ei au întâmpinat Anul Nou, elaborând prima şarjă de otel. — Am dat pentru pace şi, belşug în Patria noastră — a spus Jemănariu Adam — prima şarjă din 1951 în contul milioanelor de tone de oţel pe care noi, siderurgiştii, le vom produce in anii Cincinalului. Şi la celelalte cuptoare, oţelarii Reşiţei au muncit însufleţiţi de dorinţa de a da ţării cât mai mult oţel. La cuptorul nr. 3 Siemens- Martin lucrează cunoscutul otelar Popa Pon Ion II. — La acest cuptor — spune el plin de veselie — voi produce cu 10 la sută mai mult decât până acum, şi voi elabora şarje rapide în 6 ore şi chiar în mai puţin! Oţelarii din schimbul comrodus de maistrul Linu Simion au turnat în noaptea Anului Nou 120 tone de oţel peste prevederile programului de producţie. Iar în prima zi de lucru oţelarii Reşiţei au produs cu 49 la sută mai mult otel. .Vom trimite sondorilor din schele tot mai mult utilaj petrolifer!" La uzinele „23 August“ muncitorii care lucrează în schim- bul întâi veniseră ori mai de dimineaţă ca oricând. Fiecare voia parcă să înceapă primul lucrul, să depăşească cu mult programul de producţie în această primă zi de muncă a Cincinalului. Deşi trecuseră doar 4 ore de la începerea lucrului, lângă strungul lui Grecu Nicolae din secţia mecagifă uşoară, seafla gata.i prima operaţie 12 vane pentru legătura de conducte. Depăşise cu peste 100 la sută programul zilnic de lucru. — Acun îi spune tovarăşul Grecu Nicolae, când cunoaştem fiecare ce avemde făcut, strădaniile noastre trebue să se îndrepte în direcţia bunei organizări a muncii, în aşa fel încât să ne putem îndeplini cu cinste sarcinile ce ne revin în cadrul Cincinalului. Şi ca strungarul Grecu Nicolae, numeroși , alți muncitori dela uzinele „23. August“ șji-au depășit ori cimitit programul zilnic. Tânărul frezor , popesu Constantin terminase dig frazat ,până la ora 12 două role, di geamblac, iar în mașină su făsesea o*a treia. Cu aceasta m»v plinise norma lui Silnică. La motorul pentru grupuri de foraj &fctraifer — primul motor care va (i gata. în cadrul Cincinalului —de mon-S i condusă de tovarășul Laalic Mihai montează ultimele mese. i .— Mâine, spune tovarășul Lamatic, acest motor va merge barmul de probă. Este priiful pfflteare-1 vom produce în cgjftul ffincinalului. Vom trimite zj^dtjy sondorilor din schelelejnoaiître tot mai multe motoare și utilaj petrolifer. însemnatele victorii în muncă pe care le-am obtinut azi, a încheiat tovarășul Lamatic, vor fi pentru noi un imbold pentru victoriile ffe mâine. . . V . (In gag. 21t1, alte aspecte din prima zi a PlanuluiCincinal). Să înceteze urmărirea* cEliminara a lui Luiz Carlos^Prestes! ,, ‘ ' i* l’* + l' academician profesor C. B&imus 7\. • v‘ „ fc- Rectogil .UuAiversităţU C I. .Parhon x v # fmw Guvernele ferifor inflate sub dominaţia imperialiştilor americani se străduesc din, toate puterile să fascizeze aceste ţări, să le împingă pe calea războiului, introducând şi aplicând metodele de guvernare practi- cate cu ani in urmă deriililet şi ciraclitul. Aceste guverne, slugi plécati ale, imperialiştilor, urmăresc cu cruzime sălbatică, pentru a întemniţa şi a-i asasina pe fruntişii luptei pentru libertatet” independenţă naţională*. bunăstare şi pace. Astfel guvernul reacţionar brazilian al lui Dutra ,şi-a asmuţit copoii pe urmele secretarului general al Partidului Conuri din Brazilia, neînfricatul Luiz Carlos l l'A . -s . *Prestes, care a fost eliberat din închisoare în urma presiunii energice a masselor populare. Fasciştii brazilieni vor să de-,capiteze Partidul Comunist, forţa conducătoare a poporului brazilian, vor să-l ucidă pe cel care e numit de popor „Cavalerul speranţei". Aceastaacţiune criminală este continuarea mârşavelor atentate şi samavolnicii organizate de imperialişti împotriva fruntaşilor comunişti din alte ţări, precum şi împotriva unor oameni de cultură de mare renume ca Pablo Neruda, Jolid Hume, Alfredo Varella, Nazim Hikmet şi alţii. Este clar că a eeste nemernicii fac parte dir, odiosul program al imp ’ialiştilor americano englezi de 'df % d'i^$ UnU‘ ^°U mon" Ca om de ştiinţă,ca profesor universitar vreau n&ribuțgiinegVetul din lumeQ hîlrttyfji ' •ud ▼viilor fericit: vreau Şttffiu ardă bibliotecile , şi muzeele, veau ca ştiinţa m prospere, sa slujească vieţii^im păcit împreună cu tot& intelectualii luptători pentru pace şi progres din ţara noastră şi din lumea întreagă. ' ympreună cuefi oamenii muncii, protestez cu cea mai mare indignare'impotriva urmăririi lui Luiz Carlos Prestes şi mă solidarizez cu acţiunea mondială pentru înlăturarea pericolului ce agienință pe acest luptător neînfricat şi pe ceilalți fruntaşi ai Partiduli Comunist Bazilian. •Mii * WjrWrjs* HiSfpspF5'» t? Cu prilejul Anului Nou acad. prof. dr. C. I. Parhon a adresat o urare poporului muncitor din R. P. R. Cu prilejul Anului Nou, acad. prof. dr. C. L Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a adresat în seara zilei de 31 Decembrie 1950, orele 24, prin posturile noastre de radio, o uzare poporului muncitor din Republica Populară Română, (Agespree). A 75-a aniversare a tovarăşului Wilhelm Pieck Poporul german şi odată cu el clasa muncitoare internaţională sărbătoresc astăzi aniversarea a 75 de ani de la naşterea tovarăşului Wilhelm Pieck, preşedintele Partidului Socialist* Unii din Germania, preşedintele Republicii Democrate Germane. Tribun înflăcărat al proletariatului german, fruntaş al mişcării, muncitoreşti internaţionale, duşman neîmpăcat al fascismului şi imperialismului, Wilhelm Pieck şi-a închinat întreaga sa viaţă luptei consecvente pentru cauza păcii, democraţiei şi socialismului. Fiu de muncitor, născut la 3 ianuarie 1876, la Guben, oraş cu vechi tradiţii revoluţionare, Wilhelm Pieck s-a alăturat din tinereţe mişcării muncitoreşti din Germania. Din primii ani ai activităţii sale politice, el a stat alături de grupul de stânga al social-democratiei germane, condus de Karl Liebknecht si Roza Luxemburg. In 1905, muncitorii din Brema l-au trimis pe Pieck ca reprezentant al lor în Parlament, iar doi ani mai târziu a fost ales secretar al Partidului Social-Democrat. Luptând consecvent împotriva bondei de trădători social-şovinişti din conducerea Internaţionalei a II-a de teapa lui Scheidemann şi Noske, care, trădând interesele clasei muncitoare au votat creditele de război ale guvernelor imperialiste, Pieck se ridică — ca şi Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg — împotriva războiului imperialist. Trimis pe front tovarăşul Pieck refuză să lupte pentru interesele lui Krupp şi ale altor fabricanţi de arme din Germania şi este condamnat pentru această „vină“ la 5 ani închisoare. Trimis din nou cu forţa pe front el reuşeşte să fugă în Olanda. Imprejună cu Karl Liebknecht, Wilhelmt Pieck cheamă clasa unuidtoare germană să se răscoale împotriva Kaiserului. La 30 Decembrie 1918, sub influenţa măreţelor învăţăminte ale Revoluţiei Socialiste din Octombrie, Pieck ia parte la fondarea Partidului Comunist German şi este ales în Comitetul Central al Partidului. Cu o furie turbată se năpusteşte reacţiunea imperialistă germană împotriva tânărului partid, care întruchipa năzuinţele clasei muncitoare germane pentru eliberarea ei de sub jugul exploatării capitaliste. Karl Liebknecht şi Roza Luxemburg sunt ucişi mişeleşte de agenţii militarismului german, iar Wilhelm Pierk reuşeşte sa scape cu greutate din ghiarele lor. La sfârşitul anului 1921, un mare eveniment se petrece in viata lui Wilhelm Pieck. Pentru prima oară el se intârceşpronunţat la orizont. Imperialiştii mondiali, cu concursul social-democraţiei germane, care a refuzat unitatea cu comuniştii, îl aduc pe Hitler la putere şi aruncă Germania in braţele fascismului. Ernest Thälmann este arestat şi mai târziu ucis de bandiţii fascişti. Din ilegalitate, tovarăşul Pieck demască caracterul banditesc al regimului hitlerist, arătând catastrofa spre care împingea Hitler Germania. Nevoit să plece în emigraţie, Pieck conduce de acolo lupta împotriva regimului fascist de la Berlin. Sdrobind hoardele hitleriste, eliberând popoarele Europei de urgia fascismului, glorioasa Armată Sovietică, în frunte cu marele Stalin, a eliberat şi o treime a Germaniei, creând condiţiile victoriei forțelor democratice antifasciste din Germania. După 12 ani de exil, Wilhelm Pieck se reîntoarce în Patrie. El cheamă clasa muncitoare germană la luptă pentru o Germanie unită, democratică şi iubitoare de pace, împreună cu Otto Grotewohl, el realizează unificarea clasei muncitoare germane într-un singur partid de avangardă, Partidul Socialist Unit din Germania. Cu sprijinul frăţesc şi neprecupeţit al marii Ţări a Spte cu Lenin. Cunoscându-l specialismului, poporul din Ger- Lenin şi mai târziu pe torţa, mama răsăriteană şi-a putut răsul Stalin, Pieck învaţă fţei făuri pentru prina oară în islael arta conducerii mişcării torta sa, în Otombrie 1949, revoluţionare, devenind unul din fruntaşii proletariatului internaţional. La al 6-lea Congres al Internaţionalei a IlI-a Comuniste, Wilhelm Pieck este ales membru al Comitetului Executiv iar în 1935, secretar al Comitetului Executiv al Internaţionalei. Ca cel mai apropiat prieteri şi tovarăş de luptă al lui Ernest Thälmann, conducătorul clasei muncitoare germane, Wilhelm Pieck organizează şi mobilizează massele muncitoare la luptă pentru interesele lor vitale. Deputat în Reichstag şi membru în Consiliul de Stat al Prusiei, Pieck demască necruţător pericolul fascismului care se arăta tot mai Patria sa liberă şi democraţi-*că. Republica Democrată Germană. Wilhelm Pieck este ales preşedinte al R. D. Germane. însemnătatea excepţională pentru cauza păcii a creării Republicii Democrate Germane a fost subliniată de tovarăşul Stalin în scrisoarea sa adresată lui Wilhelm Pieck şi Otto Grotewohl: „.. Existenţa ţinea Germanii iubitoare de pace şi democratice, alături deexistenţa Uniunii Sovietice iubitoare de pace, exclude posibilitatea unor noi războaie în Europa... şi face imposibilă înrobirea ţărilor europene de către imperialiştii mondiali”. Sub conducerea lui Wilhelm Pieck, poporul din Republica Democrată Germană vindecă cu succes rănile războiului şi păşeşte la înfăptuirea primului Plan Cincinal al Republicii Democrate Germane, succese care constitue o contribuţie preţioasă la întărirea frontului păcii. Militant înfocat al prieteniei cu marea Ţară a Socialismului, Wilhelm Pieck vede în această prietenie garanţia desvoltării unei Germanii unite, democrate şi paşnice. Astăzi, când imperialiştii americani şi englezi şi slugile lor din guvernul-marionetă dela Bonn îşi intensifică din zi ,în zi uneltirii lor criminale în vederea transformării Germaniei Occidentale într'o bază de atac a unei noi agresiuni imperialiste în Europa, iar poporul german în carne de tun,Republica Democrată Germană, sub înţeleaptă conducere a lui Wilhelm Pieck, este pilda şi baza realizării tuturor năzuinţelor spre pace, unitate şi democraţie ale poporului german. Imperialiştii războinicise văd ei înşişi nevoiţi să mărturisească că poporul german este potrivnic planurilor lor agresive. Poporul român priveşte cu dragoste frăţească lupta pe care o duce clasa muncitoare germană şi întregul popor din R.D. Germană pentru făurirea unei Germanii unite, independente şi iubitoare de pace. Strânse legături de prietenie şi colaborare au fost stabilite între ţara noastră şi R.D. Germană. Vizita delegaţiei guvernamentale germane it R.P.R. a contribuit la întărirea acestor relaţii de frăţească prietenie. Declaraţia comună semnată cu acest prilej proclamă hotărîrea celor două popoare de a-şi uni eforturile în lupta pentru apărarea păcii. In ziua celei de 75-a aniversări a conducătorului clasei muncitoare germane, tovarăşul Wilhelm Pieck, clasa noastră muncitoare, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, şi întreg poporul român urează neînfricatului luptător pentru cauza păcii, democraţiei şi socialismului, ani mulţi, plini de rodnice realizări pentru o Germanie paşnică şi înfloritoare. a* ‘ Wi •4 ■ r’t iu. Delegaţia guvemamentală a R. P. R, Ia sărbătorirea tovarăşului W. Pieck O delegaţie compusă din toţ varăşii Chivu _ Stoica, njembru supleant îniBiroul Politic al C.C. al P.M R.‘.. vicepreşedinte al Consiliului 'vâe^,Miniştri şl wh. Stoica, membru supleant i^kC.C. al P.M.R., prinfcaocreijailssî Comitetului Organizaţiei de Jucuresti a P.M.R., a plecat ]{t|^$ti pentru a participa la is|jjjbătorirea celei de a 75-a aTfiversări a preşedintelui Partidului Socialist Unit din Germania şi preşedinte al Republicii Democrate Germane Wilhelm Pieck. (Agerpres). -------------------------Prima consfătuire pe ţară a studenţilor fruntaşi iri învăţătură . .or/ după amiază a început în Capitală consfătuirea pe ţară a studenţilor fruntaşi în învăţătură. In şedinţa de ieri, au luat cuvântul tov. Paul Cornea, secretar al C.C. al U.T.M., Alexandru Voicu, şeful şecfii de învăţământ superior a Organizaţiei de Bucureşti a U.T.M şi tov. Fiorica Mezincescu, ministru adjunct al învăţământului Public. In clişeu, studenţii fruntaşi in învăţătură ascultă cu atenţie rapoartele prezentate. (Darea de seamă în pag. II-a)