Scȃnteia, februarie 1951 (Anul 20, nr. 1953-1976)

1951-02-01 / nr. 1953

învăţămintele unei întreceri întregul po­por muncitor urmăreşte cu viu interes în­trecerea so­cialistă care se desfăşoară cu intensitate mereu sporită în industria de ciment. Por­nită de la Turda, întrecerea pentru cât mai mult ciment peste Plan a cuprins cea mai mare parte a muncitorilor şi tehnicienilor din această ra­mură. In primele 20 de zile ale lunii ianuarie, ei au şi reuşit să dea marilor con­strucţii ale Planului Cinci­nal şi ale Planului de elec­trificare a ţării 1316 tone ci­ment peste program. Munci­torii şi tehnicienii d­in fabri­ca de la Turda au produs în această perioadă 297 tone ciment peste program. Echi­pa tovarăşului Daczo Irimie a dat 142 tone peste progra­mul său, iar cea a tovară­şului Sipoş Ion, 136 tone în plus. ■ ■ Ce anume a determinat obţinerea acestor rezultate? La baza lor au stat, în primul rând, o mai bună organi­zare a procesului de pro­ducţie, o mai judicioasă coordonare a muncii între secţii pentru evitarea gâtui­rilor în producţie, o mai de­plină folosire a timpului de lucru şi a utilajului. Oare poţi produce mai mult ciment, dacă cocătorii nu asigură o producţie spo­rită de klinker ? Şi cum rea­lizezi o asemenea producţie de klinker dacă morile bru­te, amestecătorul de argilă şi colicasoarele n’ar trimite cocătorilor tot mai multă materie primă? Pornind la întrecere, muncitorii şi teh­nicienii din toate secţiile fa­bricii de ciment din Turda nu numai că şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile zilnice de Plan, dar le-au şi depăşit. Secţia de klinker a obţinut — în primele 20 de zile ale lunii — o depăşire a progra­mului cu 6,4"/», secţia mori brute, cu 11°/«», iar concasoa­­rele, cu 17,6°/». In focul întrecerii socia­liste, muncitorii şi tehni­cienii de la Turda au reuşit să descopere şi să pună în valoare o parte din imen­sele rezerve interne ale fie­cărei secţii, ale fiecărui a­gregat în parte — rezerve care înainte erau necu­no­scute şi nefolosite­ Colectivul fabricii de ci­ment Turda, inspirându-se din bogata experienţă sovie­tică, s’a străduit să folosea­scă cât mai din plin capaci­tatea fiecărui agregat în parte, să scurteze timpul de oprire şi reparaţii, într’un cuvânt, să smulgă dela ma­şină produse cât mai multe şi de calitate bună. Cuptorul Nr. 1 de klinker, de pildă, a dat în această lună o pro­ducţie medie zilnică cu 8,4®/­ mai mare decât cea din pe­rioada corespunzătoare a a­nului trecut. Dacă agregatu­lui — în cazul de faţă cu­­torul Nr. 1 — nu i s’a adus niciun fel de modificare esenţială care să justifice o asemenea creştere a produc­ţiei, ce anume a făcut să se obţină un asemenea rezul­tat? Echipa cocătorilor Faur Simion şi Văcar Iacob, de pildă, a putut smulge cup­torului Nr. 1 klinker mai mult şi mai bun prin faptul că au asigurat continua lui funcţionare prin suprave­gherea şi întreţinerea dispo­zitivelor de ungere, prin au­ montarea în permanenţă cu pastă şi în cantităţi cores­punzătoare compoziţiei, prin conducerea focului în aşa fel încât să asigure arderea complectă a combustibilului.­­ In mai toate fabricile de ciment întrecerea socialistă a stârnit bătălia patriotică pentru descoperirea rezerve­lor interne, însemnate suc­cese a obţinut şi fabrica „Temelia” din Oraşul Stalin. Astfel moara Nr. 2 a acestei fabrici a dat o producţie medie zilnică cu 13,7 la sută mai mare decât cea din perioada corespunză-­ toare a anului 1950. Echi­pele morarilor Marc Ladis- Iau şi Brus Mihai, de pildă, s’au preocupat clipă cu clipă de buna funcţionare a morii, de controlul filtrelor, de ali­mentarea raţională a morii în aşa fel încât ea să nu se înfunde. întrecerea socialistă din industria de ciment, anco­rată temeinic în masse, por­nită pe baza angajamente­lor concrete ale fiecărui muncitor şi tehnician în parte, se desfăşoară acum pe baza unor obiective mai largi.­­Lupta pentru mai mult ciment se împleteşte strâns cu lupta pentru o cât mai bună calitate a produ­selor, pentru reducerea con­sumurilor specifice, pentru scurtarea timpului de repa­raţie a agregatelor, etc. întrecerea care se desfă­şoară în momentul de faţă în industria de ciment este plină de învăţăminte preţi­oase nu numai pentru mun­citorii şi tehnicienii din a­­ceastă ramură, ci şi pentru cei din toate sectoarele in­dustriei noastre. Ea vorbeşte în modul cel mai convingător, prin gra­iul faptelor, despre marea forță a întrecerii socialiste, despre calea sigură de cu­cerire a succeselor în lupta pentru realizarea Planului Cincinal. In industria ci­mentului, ca şi în alte ra­muri, cei ce obţin succese în întrecerea socialistă,­­ în lupta pentru pace, sunt oa­meni care luptă zi cu zi să-şi însuşească nepreţuita expe­rienţă sovietică, să pătrun­dă tainele tehnicii, să-şi or­ganizeze cât mai bine mun­ca, să folosească din plin timpul de lucru, să cunoas­că îndeaproape maşina la care lucrează şi s-o sileas­că să dea producţie cât mai multă şi mai bună, întrecerea din industria cimentului arată cât de mari rezerve interne există în fiecare din întreprin­derile noastre socialiste. Ele trebuesc scoase necontenit la iveală cu ajutorul între­gului colectiv şi folosite cu perseverenţă. Abia acum muncitorii şi tehnicienii din industria ci­mentului îşi dau seama ce mari rezerve interne mai as­cund întreprinderile lor, ce mari posibilităţi de sporire a producţiei, de ridicare a pro­ductivităţii muncii, de redu­cere a preţului de cost sunt ei chemaţi să pună în va­loare. Acum iese limpede în evi­dentă cât de mari posibili­tăţi au neglijat conducerile administrative şi organiza-,­tiile de bază ale acelor fa­brici de ciment care n’au în­deplinit planul pe anul trecut. Situaţia fabricii de ci­ment „Stânca” din Brăila, care anul trecut a rămas in urmă fată de plan, ne ara­tă cât de important este de a se efectua la timp şi în­­ bune condiţiuni reparaţiile planificate; nerespectarea­­ planului de reparaţii sau reparaţiile făcute în mod su­perficial, nu numai că stân­jenesc eforturile muncitori­lor şi tehnicienilor în lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, dar atrag după sine şi o sporire nejustificată a preţului de cost. Datoria organizaţiilor de partid din industria cimen­tului este să asigure condu­­­­cerea politică a întrecerii, să­­ îndrume sindicatele pe calea­­ organizării ei temeinice, să i­mobilizeze pe muncitori şi tehnicieni la cucerirea de noi succese. Unele organizaţii de par­tid nu sunt însă pătrunse de marea răspundere ce le re­vine în această privinţă, neglijează conducerea poli­tică a sindicatului care lu­crează sectar, într’un cerc îngust, adesea fără niciun plan de activitate. Unele grupe sindicale nu au ţinut şedinţă de 4 luni. Nu se ţin consfătuiri de producţie. Rezultatele zilnice ale în­trecerii nu sunt urmărite Munca de agitaţie lânce­zeşte, muncitorii fruntaşi nu sunt popularizaţi, inova­torii şi raţionalizatorii nu sunt încurajaţi. Tineretul nu este stimulat să-şi ocupe lo­cul cuvenit în primele rân­duri ale întrecerii. Cu cât mai mari ar fi succese­le colectivului de la „Teme­lia“ dacă organizaţia de partid ar duce o muncă poli­tică temeinică pentru des­­voltarea întrecerii socialiste! Comitetele regionale și raionale de partid trebue să se preocupe îndeaproape de bunul mers al întrecerii so­cialiste din industria cimen­tului. In Hotărîrea sa asupra Planului Cincinal, Plenara Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Ro­mân a trasat limpede ca­lea marilor succese în con­struirea bazelor economice ale socialismului în ţara noastră. Această cale este „ridicarea la un nivel supe­rior a întrecerii socialiste, care să urmeze exemplul mişcării stahanoviste din U.R.S.S.“. A lupta cu înflăcărare­­ pentru realizarea acestei Ho-­­­tărîri, iată sarcina de cinste­ a organizaţiilor de partid, a muncitorilor şi tehnicieni­lor din industria cimentului şi din toate ramurile indus­triei noastre. " Un club plutitor La şantierul flotant „23 Au­­gust“ de pe lângă Agenda Regio­nală Fluvială din Turnu Severin, se construeşte un club plutitor pen­tru marinari. Vasul va fi prevăzut cu sală de cinematograf, sală de teatru, bibliotecă şi va avea uzină proprie şi calorifer. Montarea insta­laţiei Bine!Sartografic v­a fi Început. Vasul va fi terminat până la sfâr­şitul lunii Februarie, când va începe a face naveta intre toate porturile fluviale, unde va prezenta specta­cole şi festivaluri artistice date de o echipă proprie de marinari. (A­gerpres­­ I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI * SERIA IN­ ANUL XX Nr. 1953 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Februarie 1951 Sa desvoltam întrecerea socialistă pentru îndeplinirea Cincinalului! Contracte socialiste de întrecere între fabricile de ciment Sub lozinca „Cât mai mult ciment pentru marile cons­trucţii ale Planului Cincinal!“, muncitorii şi tehnicienii din fabricile de ciment au pornit la întrecere, hotărîţi să-şi înde­plinească şi să-şi depăşească angajamentele luate. In ulti­mul timp, ei au încheiat con­tracte socialiste de întrecere între fabrici. Astfel, colectivul fabricii de ciment Fieni a chemat la în­trecere colectivul fabricii de ciment Bucureşti. Delegaţii ce­lor două fabrici au încheiat contractul socialist de între­cere prin care şi-au luat nume­roase angajamente. Fabrica Fieni, de pildă, şi-a propus să depăşească planul la klinker şi ciment cu 3%, dând ciment de bună calitate, conform pre­vederilor, să reducă cu 3%/« consumul specific la gaz metan şi păcură, să mă­rească productivitatea muncii cu 2 V», să reducă cu 0,5°/o consumul de energie electrică şi cu 5% consumul de uleiuri şi unsori. Colectivul fabricii Bucureşti şi-a luat în acelaş contract angajamentul să de­păşească planul la klinker cu 1,5®/« și la ciment cu 1,68"/», să reducă cu 1,5% consumul specific la gaz metan, să mă­rească productivitatea muncii cu 2%. Fabricile de ciment Cerna­vodă şi „Stânca”-Brăila au încheiat deasemeni un con­tract socialist de întrecere. Muncitorii şi tehnicienii de la Cernavodă şi-au luat printre altele angajamentul să depă­şească planul la blinker cu 5,8%/s şi la ciment cu 5%, să mărească productivitatea mun­cii cu 1 % şi să reducă cu 0,7% preţul de cost faţă de cel planificat. In acelaş timp, muncitorii fabricii „Stânca“ şi-au propus să depăşească sarcinile Planu­lui cu 5% la klinker, cu 6% la ciment, să reducă consumul de combustibil și energie elec­trică cu 0,5"/». Două fabrici de maşini-unelte în întrecere ARAD.­­ Pentru îndeplini­rea cu succes a sarcinilor ce le revin in cadrul primului an al Planului Cincinal, muncito­­rii şi tehnicienii de la fabrica de maşini-unelte ,,Victoria" din Arad au iniţiat încheierea unui contract de întrecere socialistă cu muncitorii fabricii de maşini­­unelte ,,înfrăţirea" din Oradea. In acest scop, o delegaţie a muncitorilor arădeni s’a depla­sat la Oradea, unde, in cadrul unei adunări generale, munci­torii dela fabrica de maşini­­unelte ,,înfrăţirea" au primit cu entuziasm chemarea la între­cere. Ei şi-au ales delegaţii pen­­tru încheierea contractului care are următoarele obiective: îndeplinirea planului pe sor­timente şi depăşirea lui cu 5 la sută, ridicarea productivită­ţii muncii cu 2 la sută peste prevederile planului, reducerea rebuturilor la turnătorie cu 8 la sută, micşorarea preţului de cost cu 2 la sută şi întărirea dis­ciplinei în muncă prin reduce­rea cu 20 la sută a absenţelor nemotivate. In fiecare trimestru, câte o delegaţie din fiecare întreprin­dere va controla rezultatele ob­ţinute. ( Ager­pres). Şi-au îndeplinit înainte de termen planul lunar LUPENI (de la trimisul nostru). Luptând pentru realizarea angajamentelor luate cu oca­zia prelucrării Planului Cinci­nal, tot mai multe echipe de mineri de la Lupeni şi-au înde­plinit planul lunar. Căutând să aibă materialele necesare la timp, organizându-şi mai bine munca, discutând cu ortacii care nu veneau regulat la şut. echipa condusă de tov. Lepă­daţii Gh. din sectorul I şi-a depăşit planul lunar cu 72°/1. In acelaş sector, echipa tov. Ada­­mis Martin şi-a depăşit planul lunar cu 61%, echipa tov. Pe­ter Ion cu 51%, a lui Gaspar Irimia cu 44%, etc. Depăşiri însemnate au mai realizat şi alte echipe de la ce­lelalte sectoare ale minei. Ast­fel echipa tov, Tomoioagă Şte­fan şi-a depăşit planul pe luna ianuarie cu 69%, Renghen Mihai cu 65%, Frais Ion cu 55%, Munteanu Cornel cu 50%, Margut Ion cu 42%, etc. încă din zilele de 26 şi 27 Ianuarie aceste echipe fruntaşe dau cărbune în contul lunii Februarie. ■ir TARGOVISTE (de la cores­pondentul nostru). Prin eforturi sporite în între­cere, minerii de la „Carboni­­fera-Şotânga" şi-au îndeplinit înainte de termen planul de producţie pe luna Ianuarie. In dimineaţa zilei de eri, schimbul I a scos ultimele tone de cărbune pentru planul lunii Ianuarie. In fruntea întrecerii pe în­treaga mină se află echipa tov. Robei­a T. Grigore, deco­rat cu „Medalia Muncii”, care dă cărbune în contul lunii Fe­bruarie din ziua de 20 Ianua­rie, însemnate succese a obţi­nut şi echipa iov. Bobeica D. Ion, care şi-a îndeplinit planul lunar la 23 Ianuarie, precum şi echipele tovarăşilor Urea Matei, Constantin Bănică, Dra­­gomir Ion, Nastasia Gheorghe, Manca Nicolae şi Pleşa Con­stantin, care dau cărbune în contul lunii Februarie de la 25 Ianuarie. Aceste succese ale minerilor din Şotânga se datoresc bunei organizări a muncii, iniţiate de minerul fruntaş Pop Ludo­vic din Valea Jiului care este acum directorul minelor din Şotânga, învăţând din experienţa tov. Pop, echipele fruntaşe, care şi-au îndeplinit planul lunar înainte de termen, au în­ceput să aplice, în cursul lunii ianuarie, metoda schimbului la locul de muncă. Acest fapt a contribuit în mare măsură la folosirea din plin a celor opt ore de muncă şi deci la depă­şirea sarcinilor programate. Comitetul organizaţiei de partid şi Comitetul sindical de la mina Şotânga trebue să se îngrijească de popularizarea experienţei acestor echipe fruntaşe, urmărind extinderea metodelor lor la toate echipele­­ din mină. Trebuesc folosite în aceasta muncă gazeta de pe­rete şi tabla de onoare, care au fost uneori neglijate. E ne­cesară deasemeni introducerea graficului de producție pe schimburi și pe echipe, pentru stimularea muncii echipelor ră­mase in urmă. Mai multă atenţie brigăzilor U. T. M.­ ANINOASA (de la corespon­dentul nostru). La mina Aninoasa, toate brigăzile U. T. M au reuşit ca până la data de 3 De­cembrie 1950 să-şi îndepli­nească programele anuale. In prima jumătate a lunii Ia­nuarie, însă, rezultatele acestor brigăzi sunt cu mult mai slabe. Din cele 28 brigăzi existente la 13 ianuarie a.c., 13 brigăzi se aflau sub normă. De luni de zile activitatea bri­găzilor nu a mai fost analizată de către organizaţia U.T.M. a minei. In sectoarele Aninoasa, Piscuriu şi Priboi, organizaţiile de bază U.T.M. nu şi-au ţinut nici până în prezent adunările cu tinerii din subteran în vede­rea prelucrării planului de mun­că al organizaţiei U.T M. pe pri­mul trimestru al acestui an. Agitaţia vizuală de la mină nu oglindeşte succesele şi lip­surile brigăzilor U.T.M. Pe niciun panou, pe niciun afiş, şi nici la gazeta de perete nu se vorbeşte nimic de brigadă U.T.M. Comitetul de partid al minei nesocoteşte rolul important pe care este chemat să-l joace în îndrumarea brigăzilor U.T.M Din luna Decembrie 1950 şi până în prezent, în nicio şedinţă a Comitetului de partid nu s’a analizat activi­tatea brigăzilor U.T.M. şi nici măcar a organizaţiilor U.T.M. In aceste condiţii, nu este de mirare că rezultatele obţinute acum în producţie de aceste brigăzi sunt, mai slabe. Comitetul de partid al minei are datoria de a sprijini temei­­nie acţiunea brigăzilor U.T.M., pentru ca toate să devină bri­găzi fruntașe. Primele insigne de miner fruntaş CLUJ. — La întreprinderea Carboniferă de Stat d­in Şoro­­cani ,a avut loc intr’un cadru festiv, înmânarea primelor in­signe de miner fruntaş. Insigna, împreună cu un pre­miu în bani, a fost conferită unui număr de 18 mineri care s-au evidenţiat cu deosebire în­­ lupta pentru îndeplinirea şi de­­păşirea sarcinilor de pian Prin­tre aceştia se află şi tovarăşii Ernst Ioan, decorat cu „Me­dalia Muncii“, Florea Iosif, Gog Grigore şi Rus Ioan. Cei 18 mineri fruntaşi şi-au luat angajamentul să lupte cu şi mai mare dârzenie pentru a da mai mult cărbune Patriei noastre. (Agerpres). Pe ecranele Capitalei rulează filmul «Victoria poporului chinez“ Acest film, realizat de un grup de cineaşti sovietici şi chinezi, înfăţişează în imagini puternice istoria glorioaselor lupte purtate de Armata Populară Chineză pentru eliberarea întregii Chine din jugul imperialiştilor americani şi al uneltei lor, Ciang Kai Shek. Filmul ru­lează la cinematografele Capitol, Aida, Dacia, Izbânda, Marna, Moşilor, Unic, Popular, In clişeu, O scenă din film. In Capitală rulează cu un­­mare succes filmul documentar în culori „Victoria poporului chinez’. In pagina 3-a­­ Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R, cu privire la măsurile ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea muncii de pre­gătire şi executare a campaniei însă­­mânţărilor de primăvară Din Uniunea Sovietică O uriaşă victorie a constructorilor sovietici La Aloscova, în cartierul Krasnîe Vorota, se construeşte una din minunatele clădiri înal­te ale capitalei sovietice, clă­dire destinată să adăpostească Ministerul căilor de comunica­ţie al U.R.S.S. Construcţia care progresează în ritm rapid a şi atins înălţimea de 102 metri. Dedesubtul uneia din aripile la­terale ale clădirii, după cum au prevăzut arhitecţii, se va afla stafia lărgită de metro „Krasnîe Vorota“, vestibulul ei urmând să servească clădirii drept funda­ment. In lumea întreagă, la un a­­semenea complex de construcţii se fac întâi lucrările subterane şi numai după aceea se ridică partea de deasupra pământului. De astă dată, pentru a câştiga timp, inginerii s­ovietici au pro­cedat altfel. Terminarea întâi a staţiei de metro ar fi întârziat ridicarea construcţiei cu cel puțin un an. Deasemeni, efectuarea în a­­celaş timp a lucrărilor subte­rane şi a celor de deasupra pă­mântului ar fi dus inevitabil la prăbuşirea întregii construc­ţii, mai ales că solul avea pu­ternice infiltraţii de apă. Ingi­nerii sovietici au hotărît atunci să recurgă la ..serviciile’­ fri­gului, prin îngheţarea terenu­lui fundaţiei şi transformarea lui într’un fel de „beton de ghiata“. In jurul săpăturilor, a ace­­lui cazan adânc de câţiva zeci de metri care avea să adă­postească viitoarea staţie de metro, pământul a fost forat în 230 locuri. Prin ţevile aşe­zate în găurile forate a fost introdusă o soluţie frigoriferă. Pereţii cazanului s’au transfor­mat într’o platoşă de pământ îngheţat, extrem de rezistentă. La adăpostul acestei armă­turi de ghiaţă, în fundul caza­nului escavătoarele au lucrat în plină siguranţă adâncind mereu locul unde trebuia să se construiască stafia metroului, iar dincolo de zidul îngheţat a continuat să se ridice partea centrală a construcţiei uriaşei clădiri a Ministerului căilor de comunicaţie. La un moment dat, s-a văzut inălţându-se o minuna­tă şi uriaşă clădire la marginea unei adevărate prăpăstii. Când constructorii ajunseră la etajul 20, o greutate de peste 27 mii tone fier, beton şi cărămizi, apăsa asupra fundaţiei. Pă­mântul îngheţat n’a cedat însă şi constructorii­ şi-au văzut li­niştiţi de treabă. După ce s‘a terminat vestibu­lul staţiunii metroului, pământul a fost desgheţat şi s-a pornit la construcţia clădirii laterale. Datorită acestei inovaţii în tehnica construcţiilor clădirea va fi terminată cu un an îna­­inte de termen. Iniţiatorii acestei îndrăzneţe inovaţii, care îşi găseşte o a­­plicare din ce în ce mai largă pe marile șantiere ale comunis­mului, sunt inginerii B. Abra­mov, A. Kulakov și I. Dora­man. Pe şantierele marilor construcţii Pe şantierele marilor con­strucţii ale Uniunii Sovietice se lucrează intens. Traducând în viaţă măreţele proecte, colec­tivele de constructori obţin im­portante succese în muncă. Muncitorii de la „Volgadon­­stroi“ s-au angajat în schim­buri de onoare stahanoviste în cinstea alegerilor pentru Sovie­­tul Suprem al R.S.F.S.R. Pe şantierul staţiunii hidroelectri­ce de la Timlianskaia, care face parte din complexul lucrărilor Canalului Volga-Don, nu înce­tează nicio clipă uruitul sute­lor de motoare care pun în miş­­care escavatoarele şi celelalte maşini. Constructorii au trecut la montarea pieselor metalice şi la lucrările de betonare. La Stalingrad şi Kuibîşev, con­structorii de la staţiunile hidro­electrice au început lucrările pregătitoare. Pe malurile fluviu­lui Volga, pe o distanţă de zeci de kilometri, se întind sondele de foraj ale exploratorilor, se construesc întreprinderi auxi­­liare, se clădesc case de locuit şi se construesc drumuri. La Kahovka pe Nipru so­sesc muncitori din toate coifu­rile Uniunii Sovietice pentru construirea staţiunii hidroelec­trice. Fără încetare sosesc tre­nurile cu utilaj: din Ural so­sesc cele mai noi instalaţiuni de foraj, din Moscova şi Lenin, grad vin motoare, macarale au­tomate etc. La Kahovka s’a înălţat prima casă de locuit pentru constructorii staţiunii hi­droelectrice. In ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainiene —• 25 Februar­­ie a c. — vor fi date spre folo­sinţă 8 mari case de locuit. Aces­tea sunt primele construcţii ale noii aşezări socialiste unde vor, trăi mii de muncitori, funcţio­nari şi ingineri împreună cu fa­­miliile lor. In apărarea celor 7 negri, victime ale rasismului american Guvernatorului John Battle, Richmond, Statul Virginia, Statele Unite ale Americii Scriitorii din Republica Populară Română protestează cu profundă indignare împo­triva monstruoasei sentinţe prin care sunt condamnaţi la moarte cei şapte negri nevinovaţi din Martinsville. Asemenea acte de discriminare şi prigoană rasială sunt manifestări de barbarie tipic fascistă. Ome­nirea civilizată nu poate tolera şi nu va ierta niciodată asemenea crime împotriva umanităţii. Unindu-ne vocea cu cea a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă cerem cu hotă­­rîre anularea sentinţei nedrepte şi imediata eliberare a celor şapte negri nevinovaţi. In numele scriitorilor din R.P.R., Mihail Sadoveanu preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Să înceteze samavolniciile slugilor americane de la Paris! Am aflat cu indignare că gu­vernul francez, slugă plecată a imperialiştilor americani, a ho­­tărît interzicerea activităţii pe teritoriul Franţei a organizaţi­ilor democratice internaţionale F.S.M., F.M.T.D. şi F.D.I.F. Aceasta e o nouă provocare fascistă a imperialiştilor şi a lacheilor lor, care ţintesc în fe­­lul acesta să slăbească puterea luptătorilor pentru pace şi nestingheriţi, să încingă un nou război prădalnic în lume. Sunt de 34 ani turnător şi în răs­timpul acestor ani am mai vă­zut asemenea acte, pe care le fac de obicei numai cei ce se tem de massele muncitoare, cei care ştiu că sunt urâfi de popor şi că nu se pot sprijini decât pe forţa poliţiei lor. In timpul re­gimului burghezo-moşieresc, de multe ori au fost interzise or­ganizaţiile de massă la noi in tară. Dar cu toate acestea ele nu au putut fi nimicite. Bogătaşii din America sunt cuprinşi de furie nebunească a­­tunci când văd cum creşte for­ţa Luptătorilor pentru pace. De aceea ei înăspresc traiul mun­citorilor din ţara lor şi din ţă­rile aservite lor şi interzic or­ganizaţiile acestora. Ura lor împotriva vieţii, împotriva nă­zuinţelor de libertate şi pace ale oamenilor muncii nu mai cunoaşte margini. Doar tot ei sunt aceia care dau ordine ca armatele lor de călăi să pus­­tiiască pământurile Coreei din care se retrag. Imperialiştilor americani le stă ca un ghimpe în inimă tăria organizaţiilor democrate internaţionale, detaşamente ale oamenilor muncii din întreaga lume; de aceea le-au interzis. Dar mai puternice se vor ri­dica forţele acestor organizaţii, fiindcă toţi oamenii muncii din lumea intreagă se vor strânge şi mai hotăriţi în jurul lor. Aici in turnătoria mea mă simt alături de sutele de mi­lioane de oameni care umăr la umăr luptă in cadrul F.S.M., F.M.T.D. sau F.D.I.F. Cu fie­care piesă turnată simt că iau­ parte la zdrobirea planurilor de stăpânire a lumii, urzite de imperialiștii americani. Eu imi unesc glasul de pro­test cu cel al întregii omeniri muncitoare şi cer să înceteze fără întârziere provocările fas­ciste ale slugilor americane de la Paris. ION P. ION turnător la Uzinele „Timpuri Noi” Bucureşti Pentru îndeplinirea planului de colectare I Roadele muncii de Lămurire CLUJ (de la corespondentul nostru). — Până la data de 16 Ianuarie în comuna Căpușul Mare din raionul Cluj, din lip­sa unei temeinice munci de lă­­murire, se îndeplinise numai 39 la sută din planul de colectare a produselor agricole. In ziua In timp ce ţăranii munci­tori din comuna Gârceni, ra­ionul Vaslui, îşi predau la timp cotele de cereale către Stat, chiaburul Gheorghe Soroagă, proprietar a 30 ha. pământ a­­rabil, căuta să se sustragă de 17 Ianuarie, Sfatul Popu­lar al comunei îndrumat de organizaţia de bază a convocat la o consfătuire pe toţi ţăra­nii săraci şi mijlocaşi din co­mună. La această consfătuire s-a arătat importanţa predării cotelor către Stat. Agitatorii de la predarea cotelor de po­rumb. Chiaburul se tânguia mereu că nu are de unde da cereale. Făcându-i-se un control a fost găsită ascunsă în hruba casei cantitatea de 4000 kg. porumb. organizaţiei de bază împreună cu membrii organizaţiilor de massă, care şi-au predat co­tele la vreme, au în­ceput o mun­că intensă de lămurire din casă în casă. De la 17 Ianuarie la 27 ianuarie planul de colectare a­ fost îndeplinit până la 90 la sută, iar într’o sută altă cantitate de 2000 kg. porumb. Chiabu­rul a căutat că mituiască or­ganele de control. El a fost dat în judecată pentru sabo­taj şi încercare de mituire. DAVID SAVU­­ corespondent Chiabur sabotor înaintat justiţiei Pregătiri pentru însămânţările de primăvara După ce au terminat de pre­dat cotele de cereale la baza de recepţionare, muncitorii şi tehnicienii Gospodăriei Agri­cole de Stat Goeşti din regiu­nea Dolj au început să facă pregătirile pentru campania a­­gricolă de primăvară Potri­vit planului de muncă, ei au trecut la pregătirea terenu­lui, au făcut asolamente pen­tru culturi şi au început con­diţionarea seminţelor. Au fost organizate 2 echipe care se ocupă cu selecţionarea şi încercarea puterii de încolţi­­re a seminţelor. Aceste echipe, muncind planificat, au reuşit să selecţioneze 3.500 kg mază­re, 4000 kg. orz de primăvară şi 25.000 kg. ovăz. Tov. Ristea Constantin şi Constantin Ştefan de la a­tel­ie­rul mecanic, au reuşit să facă o inovaţie la batoza meca­nică de porumb care înlesneş­te şi curăţirea seminţei de floa­rea soarelui. Datorită acestei inovaţii, se pot curăţa într’o zi 3.000 kg. sămânţă de floarea soarelui. O muncă intensă au depus şi muncitorii grădinari din gospodărie pentru pregătirea terenurilor de zarzavaturi. Tot în vederea campaniei de primăvară mecanicii, îndrumaţi de organizaţia de partid, au început să repare maşinile şi uneltele agricole. Antrenaţi în întrecere, ei au reuşit să repa­re în scurt timp 4 tractoare, 7 pluguri, 4 polidiscuri, 3 se­mănători mici, 18 semănă­­tori mari, 18 grape cu 3 câm­­puri.­ Tov Ristea Constantin a reuşit să pună la punct o ino­vaţie, care permite ataşarea se­mănătoarei şi grapei cu 3 câm­­puri la disc. In felul acesta, polidiscuitul, însămânţatul şi acoperitul seminţei se pot face dintr-o singură dată. Cu un singur tractor de 28 H. P. se pot discui, însămânţa şi gra­pa deodată 6 hectare pe zi,­­realizându-se şi o economie de 50 la sută combustibil. In mo­mentul de faţă, la GAS. Gol­eşti se lucrează la adaptarea acestei inovaţii la mai multe tractoare. La repararea' maşinilor şi ti­­­neltelor s’au evidenţiat mers'« incît Constantin Stefan. Matei Popescu şi Aurică Stan­ci şî-au luat angajamentul să termine pană la 1 Februarie 1951 toă-' te reparațiile. | ^ AUREL FRIOIOIU \ corespondent J

Next