Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-01 / nr. 2054

ANUL XX Nr. 2054 Vineri 1 Iunie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Pentru viaţa şi viitorul fericit al copiilor Astăzi oamenii muncii din lumea în­treagă sărbătoresc Ziua Internaţională a Copilului, zi de luptă pentru îmbunătăţi­rea condiţiilor de viaţă a copiilor din ţă­rile capitaliste, zi de luptă pentru cauza mare şi nobilă a apărării vieţii copiilor din toate ţările lumii.­­ Canibalii vremurilor noastre — impe­rialiştii americani şi englezi — urzesc planuri criminale de deslănţuire a unui nou război mondial. Fărădelegile pe care le săvârşesc in eroica şi însângerata Coree întrec orice închipuire. In distric­tul Phac­u ucigaşii americani şi lacheii lor h­sanmanişti au prins şase copii co­reeni care cântau un cântec despre Kim Hi Sen, iubitul conducător al poporului coreean, i-au omorît, tăindu-le întâi bu­zele şi apoi smulgându-le limbile cu cleş­tele. Capete de copii sunt sdrobite cu patul armei sau servesc drept ţintă ofi­ţerilor americani beţi, femei gravide sunt ucise în chinuri cumplite, copii de leagăn sunt îngropaţi de vii în faţa mamelor lor. Aceste sălbaticii cumplite umplu de ură fierbinte inimile mamelor, ale tutu­ror oamenilor din lume, împotriva bestii­­lor imperialiste americane care vor să întindă asupra lumii întregi pârjolul aprins în Coreea. Ziua Internaţională a Copilului este pentru toţi oamenii cinstiţi, pentru toţi cei ce iubesc copiii, o chemare la luptă împotriva barbarilor care făp­­tuesc asemenea fărădelegi. Presimţindu-şi sfârşitul apropiat şi inevitabil, imperialiştii americani şi en­glezi urăsc tot ce reprezintă viaţa, vii­torul. Ei urăsc pe copii, căci aceştia re­prezintă viitorul lumii. , In „civilizata” Americă, copiii duc o viaţă de iad muncind de la vârsta de 6-7 ani în condiţii îngrozitoare, câte 12-13 ore pe zi. Şase milioane de copii nu au posibilitate să meargă la şcoală. In ţările, capitaliste, şi îndeosebi în Statele Unite ale Americii, cartea, ra­­dio-ul, cinematograful sunt folosite pen­tru îndobitocirea copiilor şi tineretului, pentru a le sădi în suflete ura împotriva altor popoare, egoismul, admiraţia pentru gangsteri, dorinţa de a urma exemplul sângeros al ucigaşilor americani din Coreea. In colonii, copii goi, flămânzi, măcinaţi de boli muncesc până la istovire pe planta­ţiile marilor latifundiari. Viaţă de chin şi mizerie îndură copiii în Iugoslavia aflată sub biciul lui Iuda-Tito. Zilele acestea banda de ucigaşi titoişti se pre­găteşte să predea monarho-fasciştilor gr­eci un nou grup de copii ai patrioţi­lor greci. Pentru apărarea vieţii copiilor din ţă­rile capitaliste se ridică la luptă — în ciuda teroarei şi a persecuţiilor — clasa muncitoare, sub conducerea partidelor co­muniste, se ridică scriitori, oameni de ştiinţă, medici, pedagogi. In întâmpina­rea Zilei Internaţionale a Copilului, în­­mai toate statele capitaliste au avut loc numeroase meetinguri şi acţiuni ale ma­selor populare în vederea cuceririi unor condiţii mai bune de­ viaţă pentru copii. Ce deosebire uriaşă între viaţa întu­necată a copiilor din statele capitaliste şi viaţa fericită a copiilor sovietici ! Grija şi dragostea faţă de copii este o trăsă­tură caracteristică a Puterii Sovietice. Şcoli, palate ale pionierilor, grădini şi parcuri le stau la dispoziţie. Vara, în sta­ţiuni climaterice, se bucură din plin de frumuseţile munţilor şi apelor Patriei So­cialiste. In ţara care zideşte comunismul se înfăptueşte visul unei copilării însorite, pline de bucuria de a trăi ! In ţările de de­mocraţie populară, pretutindeni unde clasa muncitoare a smuls puterea de stat din mâinile exploatatorilor, viaţa copiilor se schimbă, devine tot mai plină de bucurii. In ţara noastră, pe vremea regimului burghezo-moşieresc, mizeria crâncenă, foamea şi sărăcia striveau pe copiii oame­nilor muncii. Cea mai mare bucurie a unei femei — bucuria de a fi mamă — devenea un blestem sub stăpânirea capitaliştilor. Mama care muncea în fabrică sau pe câmp îşi încuia copilul în casă, legându-l de piciorul patului. Maidanele erau singu­­rele locuri de joacă. Porţile şcolilor erau deschise aproape numai pentru odraslele bogătaşilor. Mizeria, bolile, foamea, în­soţeau ca o umbră pe copiii oamenilor muncii, încă din leagăn. In vremea aceea la fiecare patru copii, unul murea în primul an al vieţii, înfruntând teroa­rea deslănţuită împotrivă-i, Partidul Co­munist din România a luptat pentru ocro­tirea femeii-mame, pentru o viaţă mai bună a copiilor oamenilor muncii. Instaurarea regimului de democraţie populară, ca urmare a condiţiilor fa­vorabile create de victoria istorică a Ar­matei Sovietice, a făcut ca ocrotirea ma­mei şi copilului să devină una din cele mai însemnate preocupări de stat. Iţi creşte inima de bucurie şi mândrie când vezi pe copiii oamenilor muncii, jucându-se veseli în creşele şi căminele de pe lângă întreprinderi şi din cartiere. Ţărăncile muncitoare care-şi năşteau pruncii pe câmp au azi — în peste 900 de comune — case de naştere, unde se bucură de îngrijire medicală. Pe lângă unele gos­podării colective s’au creat creşe. In numeroase sate s’au creat grădiniţe se­zoniere. In spitalele pentru copii, în preventorii şi în cele 104 dispensare materno-infan­­tile, copiii oamenilor muncii sunt consul­­taţi şi îngrijiţi gratuit. S-au creat nume­roase centre de lapte şi bucătării dietetice. Datorită întregului complex de măsuri luate în vederea ocrotirii mamei şi copi­lului, mortalitatea infantilă a scăzut de la 19­90/c,­ cât era în 1947, la 11,6°/d în 1950. Ce îndemn mai puternic la luptă pentru întărirea patriei, pentru pace, poate fi pentru o mamă decât aceste minunate cuceriri pentru copiii noştri, cuceriri pe care trebue să le ducem mereu înainte ! Ca expresie a grijii regimului de de­mocraţie populara faţă de copii, a respec­tului şi a sprijinului de care se bucură femeia-mama, partidul şi guvernul au in­stituit ajutorul familial de stat care s-a distribuit unui număr de 151.862 familii, până acum plătindu-se mamelor cu mulţi copii ajutoare totalizând suma de peste un miliard trei sute cincizeci şi cinci de milioane lei. In timpul verii, în tabere şi colonii, copiii oamenilor muncii au posibi­litatea să se bucure de soare, de aerul proaspăt al munţilor şi de briza mării. Anul acesta, în staţiunile balneo-climate­­rice vor pleca peste 100.000 copii. La vârsta când copiii din ţările capi­­taliste muncesc din greu pentru o bucată de pâine, copiii noştri se joacă veseli, în­vaţă, defilează în sunetul trompetelor şi tobelor pioniereşti, purtând cu mândrie la gât cravata roşie. Prin organizaţia de pionieri — care numără acum aproape 600.000 membri — partidul desvoltă în rândurile copiilor trăsăturile nobile ale constructorilor socialismului — dragostea de patrie şi de partid, setea de învăţătură, curajul, dorinţa de a face fapte mari, spi­ritul de sacrificiu în slujba păcii şi pro­gresului omenirii. Apar publicaţii­­Pentru copii, scriitorii noştri au început sa scrie cărţi pentru copii, compozitorii să com­pună cântece. Iar toate acestea sunt nu­mai începutul, primii paşi în lupta pen­tru a făuri odraslelor noastre o copilărie şi o tinereţe cu adevărat fericite. Iată ce lucruri de mare preţ am cucerit datorită luptei neobosite a partidului, da­torită instaurării regimului de democraţie populară, iată ce avem de apărat împo­triva bandiţilor imperialişti ■americani cu mâinile pătate de sângele femeilor şi co­piilor coreeni. Oameni ai muncii de la oraşe şi sate, femei, soţii şi mame—pentru viaţa mereu mai luminoasă a copiilor, pentru ca să vă puteţi bucura de fericirea de a-i vedea zburdând voioşi, crescând şi devenind constructori luminaţi ai socialismului şi comunismului, luptaţi din toate puterile pentru îndeplinirea planului cincinal cu convingerea nestrămutată că munca voas­tră întăreşte patria, dă viaţă semnăturii voastre pe Apelul pentru un Pact al Păcii, contribue la apărarea păcii şi a vieţii co­piilor voştri ! Ţărănci muncitoare, tractoriste, mem­bre ale gospodăriilor agricole colective, fiţi în primele rânduri ale luptei pentru o recoltă îmbelşugată, pentru pâinea po­porului ! Faceţi-vă printre primele datoria patriotică, dând cota cuvenită la colec­tare ! Holdele pe care le creşteţi fac să sporească puterea de apărare a patriei, tăria frontului păcii. Noi, care în largul front al păcii lup­tăm pentru apărarea viitorului omenirii, pentru apărarea vieţii copiilor, suntem mult mai puternici decât armatele bandi­ţilor imperialişti care asasinează pe copiii Coreei. Forţele păcii vor învinge, vor salva vieţile dragi ale copiilor, căci au în frunte nebiruita Uniune Sovietică, îl au în frunte pe tovarăşul Stalin. Organizaţiile de partid să-şi intensifice munca politică în rândul oamenilor muncii şi îndeosebi al femeilor, pentru a le arăta că fiecare strădanie şi fiecare succes do­bândit în muncă în uzină, pe ogor, la ca­tedră, sunt succese în lupta pentru viaţa copiilor, pentru a le crea un viitor fericit. Părinţi, învăţători, instructori de pio­nieri, creşteţi copiii în spiritul dragostei de patrie, al devotamentului faţă de par­tid, învăţaţi-i să iubească din adâncul inimii pe eliberatorul patriei noastre, pe părintele iubitor şi cel mai bun prieten al copiilor — tovarăşul Stalin ! De Ziua Internaţională a Copilului, să ne strângem şi mai mult rândurile alături de sutele de milioane de partizani ai păcii de pretutindeni, să tremure canibalii im­perialişti, să ştie că ne vom apăra copiii, vom apăra viaţa şi viitorul lor, iar cei ce ar cuteza să ridice asupră-le mâinile în­sângerate vor fi nimiciţi de mânia nă­­praznică a tropoarelor lumii! Sărbătorirea laureaţilor Premiului de Stat al R. P. R. la Cluj In sala mare a Casei Universitarilor din Cluj a avut loc sărbătorirea muncitorilor, tehnicienilor şi intelectualilor din regi­une care au primit înalta distincţie de laureaţi ai Premiului de Stat. Au parti­cipat la festivitate reprezentanţi ai co­mitetelor regional şi orăşenesc de partid, ai sfaturilor populare, ai organizaţiilor de massă, precum şi un mare număr de mun­citori şi tehnicieni fruntaşi în producţie, oameni de ştiinţă şi artă, studenţi, os­taşi, etc. Tovarăşii Brânzaş Ana, secretară a Comitetului orăşenesc P.M.R.-Cluj ; Deac Vasile, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc ; acad. prof. univ. Tiberiu Popovici, secretarul filialei Cluj a Academiei R.P.R.; Aurelia Opro­­nia, din partea consiliului sindical regi­onal ; Ispas Ton, fruntaş în producţie la Atelierele CFR­ Cluj şi Galfi Maria, mun­citoare la uzinele „Ianoş Herbak“ au sa­lutat, în numele muncitorilor, tehnicie­nilor şi funcţionarilor din întreprinderile respective, pe laureaţii Premiului de Stat, subliniind meritele lor pe tărâmul tehni­cii, ştiinţei şi culturii. Dintre laureaţii Premiului de Stat au vorbit: maistrul Rusu Gavrilă de la fa­brica „Electroceramica“ din Turda, care a arătat cum a reuşit împreună cu tova­răşii săi de muncă să realizeze izolatorii de 60.000 volţi ; scriitorul Asztalos Ist­ván,­ care a înfăţişat etapele de creaţie a romanului său „Vântul nu se stârne­şte din senin”, şi profesorul universitar Constantin Daicovici, în numele colecti­vului de conducere al şantierului arheo­logic de la Piatra Roşie. Toţi vorbitorii au mulţumit partidului şi guvernului pentru înalta distincție a­­cordată, ce constitue pentru ei un nou imbold în lupta pentru apărarea păcii și construirea socialismului în patria noastră. De la Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R, întrunit în şedinţă la 30 Mai, constată că Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la înche­ierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri a fost semnat până la data de 28 Mai de 10.052.948 cetăţeni ai Republicii Populare Române . Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. adresează o călduroasă chemare către membrii Comitetelor de luptă pentru pace şi către toţi partizanii păcii din ţara noastră să intensifice munca de lămurire ca să nu rămână nici un cetățean al Republicii Populare Române care să nu fi semnat Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii. Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Română * . . . PENTRU ÎNTĂRIREA PATRIEI, PENTRU PACE! Moţiune votată şi semnată de participanţii la Congresul Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor din R. P. R. Noi, inginerii şi tehnicienii din Repu­blica Populară Română, adunaţi în Con­gresul Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicieni­lor, declarăm ataşamentul nostru de neclintit faţă de măreaţa cauză de apă­rare a păcii, ameninţată de agresorii im­perialişti. Imperialiştii americano-englezi au în­robit ştiinţa şi tehnica scopurilor lor mâr­şave de cotropire a întregii lumi, făurind o adevărată tehnică a morţii. Priviţi Coreea însângerată! Aceasta este civilizaţia pe care imperialiştii ame­ricani şi englezi vor s’o impună popoare­lor dornice de libertate. Ca şi în trecut, şi astăzi agresorii im­perialişti americano-englezi sunt duş­mani ai independenţei şi libertăţii patriei noastre, ai cuceririlor noastre democra­tice, al căminelor şi familiilor noastre. Ei vor să distrugă tot ceea ce am con­struit şi vrem să mai construim. Nouă ne este drag fiecare tractor fa­bricat, fiecare strung, măreţele construc­ţii ale socialismului din ţara noastră, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Scân­teii, Hidrocentrala „V. I. Lenin” şi ne­numărate alte şantiere care constitue mândria naţională a poporului nostru. Prin munca şi priceperea noastră, pu­nând permanent toate forţele şi întreg elanul nostru în slujba apărării păcii şi a viitorului luminos al poporului nostru, noi putem şi trebue să contribuim la în­tărirea economică şi a capacităţii de a­­părare a ţării. Să facem din scumpa noa­stră patrie unul din bastioanele de neîn­vins ale păcii ! Noi vom învinge, pentrucă progresul învinge întotdeauna, pentrucă nu suntem singuri, pentru că forţele păcii sunt mult mai puternice decât forţele războiului. Ca un gigantic şi de netrecut stăvilar se ridică în faţa agresorilor imperialişti mişcarea mondială a partizanilor păcii. Ea are în frunte nebiruita forţă a U­­niunii Sovietice, constructoarea comunis­mului şi alături de ea China populară cu cei aproape 500 de milioane de cetă­ţeni ai ei, ţările de democraţie populară din Europa, eroica luptă de eliberare a popoarelor din colonii şi lupta pentru pace a sutelor de milioane de oameni simpli din ţările imperialiste. Popoarele lumii iau tot mai mult soarta păcii în propriile lor mâini. Adunaţi în congres pentru a găsi for­mele cele mai bune de organizare ştiin­ţifică a producţiei, chemăm pe toţi in­ginerii şi tehnicienii din ţară să semneze Apelul Consiliului Mondial al Păcii pen­tru un Pact al Păcii şi să fie activ ală­turi de întregul popor muncitor pentru întărirea patriei, pentru pace. LA LUPTĂ PENTRU PÂINEA POPORULUI! Pregătirile pentru recoltare In regiunea Gorj Batozele şi tractoarele din comuna Dorobanţi au fost reparate ARAD (de la corespondentul nostru). — Comuna Dorobanţi din raionul Arad este fruntaşă pe raion în campania de pre­gătire a strângerii recoltei. Până în ziua de 24 Mai în această comună s’a terminat reparatul celor 4 batoze, 5 tractoare şi o secerătoare, câte există în comună. Muncile de întreţinere a culturilor au fost deasemenea executate la timp şi în bune condiţiuni. Cele 917 ha. grâu, 15 ha. orz şi 17 ha. ovăz au fost privite la timp, iar praşila pe o suprafaţă de 346 ha. a fost bine făcută. In fruntea muncilor se află membrii gospodăriei agricole co­lective „Vasile Roaită” care au terminat primii în comună plivitul şi prima praşilă. De sub poalele Parângului şi până jos în câmpiile Dunării, în raionul Vânju­ Mare, recolta primului an al cincinalului nostru promite un rod bogat. Lanurile de orz ale gospodăriei agricole de stat Corneşti din raionul Tg.-Jiu au şi început să pălească şi peste câtva timp sunt bune de secerat. Grâul de pe cele 50 ha. ale gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu” de la Boca, raionul Strehaia, a dat în spic. Mai în jos către Dunăre, în raioanele T.Severin şi Vânju-Mare lanurile de grâu, secară, orz şi altele sunt şi mai frumoase; porumbul a şi cres­cut mare şi viguros. In toată regiunea Gorjului, oamenii muncii de la sate au început pregătirile pentru strângerea recoltei, aplicând Hotă­rîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de­ Miniştri. Hotărîrea a fost prelucrată la Sfatul Popular regional, de Sfaturile Populare raionale şi comunale, de gospo­dăriile agricole colective şi de stat din regiune. La gospodăria agricolă de stat Corneşti, raionul Tg.-Jiu, s’au revizuit complect 4 tractoare şi s’au reparat trei secerători-legători. Deasemeni s’au ame­najat şi desinfectat magaziile pentru de­pozitarea cerealelor, s’a fixat locul ariei electrificate şi se pregătesc mijloacele de transport. La gospodăria agricolă colec­tivă „Tudor Vladimirescu” din Roca, raionul Strehaia, s’au plivit peste 60 ha. păioase însămânţate în toamnă, s’a în­ceput praşila porumbului şi a zarzavatu­rilor şi s’au pregătit secerele, coasele, precum şi plugurile pentru desmiriştit. In raionul T.­Severin s’au plivit aproape toate culturile păioase de toamnă şi s’a prăşit 60°­ o din suprafeţele de porumb şi floarea soarelui. Deasemeni s’au repa­rat 6 secerători simple, o legătoare şi 9 tractoare din cele 12 existente în sectorul particular, precum şi 18 batoze de treerat din cele 30 câte sunt în tot raionul. Iar din cele 18 locomobile, 11 sunt reparate şi restul sunt în curs de reparaţie. Pentru acoperirea nevoilor s-au mai cerut din raionul Vânju-Mare 14 ba­toze de treer care au şi fost repartizate pe comune. In raionul Vânju-Mare lucră­rile de întreţinere a culturilor şi pregă­tirile pentru strângerea recoltei sunt mult avansate. Plivitul păioaselor s’a făcut în proporţie de peste 90%, iar prăşitul la porumb şi floarea soarelui în proporţie de peste­ 80%. La S.M.T.-Vânju-Mare s’au revizuit cele 40 de tractoare, s’au reparat 22 batoze din cele 28 şi toate cele 5 secerători-legători. Pregătindu-se pentru campania de treerat şi desmiriştit, S.M.T.Vânju-Mare s’a aprovizionat până acum cu 32 tone combustibil. Cu toate aceste realizări în regiunea Gorj sunt şi unele lipsuri, care trebuesc grabnic înlăturate. De exemplu, în cu­prinsul raionului Tg.-Jiu în raza comunelor Corneşti, Câlnic, etc. la data de 27 Mai porumbul era încă neprăşit şi năpădit de buruieni. Gospodăria agricolă colectivă din Roca, raionul Strehaia şi gospodăria agricolă colectivă din Plopşorul, raionul Tg.-Jiu, nu şi-au amenajat nici până acum magaziile pentru depozitarea cerealelor. Centrala Cooperativelor din T.Severin nu a aprovizionat cooperativele din raionul Vânju­ Mare cu uneltele şi materialele ne­cesare campaniei de recoltare. îngrijesc culturile Membrii gospodăriei agricole colec­tive „23 August” din comuna Coarnele Caprei, regiunea Iaşi, au pornit cu în­sufleţire la plivitul buruienilor de pe ogoare. Brigăzile fiind în întrecere au ter­minat de plivit cele 110 ha. cu grâu de toamnă, cu două zile înainte de termen. In mod deosebit s’au evidenţiat: brigada I-a, condusă de către tov. Mandea Ion şi cea condusă de tov. Busuc Vasile. Dela grădina de zarzavat s’a evidenţiat echipa tov. Gavriluţă Vasile care a terminat de plivit arpagicul şi spanacul şi totodată a prăşit usturoiul, ceapa şi mazărea. BARCAN VLADIMIR corespondent Astăzi — de Ziua Inter­­naţională a Copilului — se împlineşte un an de când partidul şi guvernul au dă­ruit pionierilor din Capitală un minunat palat care a devenit de atunci Palatul Pionierilor. La palat vin în fiecare săptămână peste 7.000 de pionieri care lu­crează în diferitele cercuri tehnice ştiinţifice sau ar­tistice, citesc în biblioteca înzestrată cu mii de volu­me, fac sport sau se joacă în minunatul parc. Pe vremea stăpânirii bur­gheziei, copiii oamenilor muncii din ţara noastră nu au avut şi nu puteau să aibă un asemenea centru cultu­­ral-educativ. Politica de pace a partidului şi guver­nului nostru face viaţa co­piilor noştri din ce in ce mai frumoasă şi mai plină de bucurii. La Palatul Pionierilor In clişeu , pionierii lucrând la cercul de aeromodelism de la Palatul PionierilorI In numărul de azi: Discuţiile la rapoartele prezentate în Congresul Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor din R.P.R. (pag. 2-a) Consfătuire cu fruntaşii U.T.M.-işti din sectorul socialist al agriculturii. (pag. 2-a) Hotărîrea Comitetului Executiv al C.G.M. cu privire la instituirea in­­spectorilor obşteşti de protecţie a muncii şi sarcinile lor. (pag. 3-a) Mai multă atenţie pieselor origi­nale — Traian Şelmaru, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (pag. 3-a) Declaraţiile cunoscutului ziarist pro­gresist englez Ralph Parker. (pag. 3-a) Evenimentele din Coreea, (pag. 3-a) Tibetul (din ziarul „Pravda") (pag. 4-a) Sesiunea Comisiei Economice O.N.U pentru Europa (pag. 4-a) Mari succese obţinute de blocul popular în alegerile municipale din Italia, (pag. 4-a) Puternice demonstraţii în Iran îm­potriva uneltirilor imperialiștilor ame­ricani şi englezi. (pag. 4-a) Nicio sondă fără carnet de economii! In schelele noastre petrolifere tot mai mare este numărul muncitorilor şi tehni­cienilor care-şi deschid carnete de econo­mii — puternic stimulent în lupta pentru scurtarea duratei de foraj al sondelor şi realizarea de economii. Introducând carnetul de economii la sonde, muncitorii şi tehnicienii din sche­lele petrolifere realizează un nou pas înainte in lupta pentru buna gospodărire a schelelor, pentru a da cât mai multe tone de ţiţei pentru întărirea patriei, pen­tru pace. PRIMELE CARNETE LA SCHELA GURA OCNIŢEI PLOEŞTI (dela trimisul nostru).­­ Nu­meroase brigăzi de sondori dela schelele Moreni şi Gura Ocniţei au început să facă pregătiri pentru a introduce şi la sondele lor carnete de economii, după exemplul sondorilor dela Băicoi. La schela Gura Ocniţei, de pildă, prima brigadă care şi-a deschis carnet de eco­nomii este aceea de la sonda nr. 59 Valea Cezeanului, la care lucrează echipele mai­ştrilor sondori Cârnaru Ion, Popescu Ni­­colae şi Laţea Gheorghe. Organizându-şi mai bine munca, această brigadă a reuşit să reducă simţitor timpii morţi, reali­zând în felul acesta, în numai o săptă­mână, planul de foraj pe decada 21 Mai —2 1 Iunie. Scurtând cu trei zile timpul de forare programat în aceste 10 zile, brigada a înscris în carnetul de economii, suma de 330.000 lei, însufleţiţi de aceste însemnate succese, sondorii din brigada sondei 59 Valea Ce­zeanului au reușit ca în ziua de 28 Mai să depășească de­ trei ori sarcinile de program prevăzute pentru acea zi. ODATĂ CU ÎNCEPEREA FORAJULUI AU INTRODUS ȘI CARNETUL DE ECONOMII MORENI (de la corespondentul nostru)* Zilele trecute, echipele maiştrilor son­dori Vişan Nicolae, Drăghici Constantin şi Petrescu Ion au primit sarcina să foreze o nouă sondă și anume sonda Nr* 282 Moreni. Odată cu începerea forajului, sondorii din această brigadă au hotărît să-şi deschidă un carnet de economii şi să muncească astfel încât să dea sonda în producţie înainte de termen, cu eco­nomii cât mai bogate. Organizându-şi bine munca, scurtând timpul de manevrare şi supraveghiând cu­ atenţie granicul şi pompele, sondorii au reuşit ca în mai puţin de două zile să foreze 150 metri. Ei şi-au luat angaja­mentul ca până la 1 iunie să treacă în carnetul de economii al sondei economii în valoare de 110.000 lei. ---------------------­ Noi succese ale muncitorilor şi tehnicienilor de la uzinele „23 August“ In cadrul întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului pe primul semestru înainte de termen, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii uzinelor „23 August“ au reuşit ca până în ziua de 29 Mai să realizeze 88 la sută din totalul tonaju­lui planificat pentru primul semestru al anului 1951. Printre sectoarele fruntașe ale uzinei, se află sectorul vagoane, care a dat în luna Mai 10 vagoane peste plan. Nenu­mărate sunt echipele care au participat la realizarea acestui succes. Astfel echipa de sudori a tov. Stoia Emil de la ate­lierul şasiuri a depăşit programul cu 13,3 la sută, iar echipa de ultuitori a tov. Pană Gh. a depăşit programul cu 14,5 la sută. S-au evidenţiat în întrecere şi tov. Suveica Andrei, Covaci Petre,­­Dudescu Ion, precum şi frezorul Voicu Ştefan. La secţia Cazangerie, muncitorii şi tehnicienii, în frunte cu maistrul Boroni Ştefan, care a coordonat lucrările şi a or­ganizat venirea la timp a pieselor din alte ateliere, au început să lucreze în contul lunii iulie. Fruntaşi în întrecere sunt Vasioiu Gh., cazangiu, care a depă­­răşit programul cu peste 25 la sută şi Dobre Anton, sudor electric, care şi-a depăşit programul cu 40 la sută, etc. In toate secţiile uzinei muncitorii, teh­nicienii şi inginerii luptă cu hotărîre pentru a realiza cu cinste angajamentul luat, de a termina planul pe semestrul 1 pe 1951 până la 15 iunie.

Next