Scȃnteia, iulie 1951 (Anul 20, nr. 2080-2105)

1951-07-01 / nr. 2080

ANUL XX Nr. 2030 Duminică 1 iulie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Glorioasa aniversare a Partidului Comunist Chinez Aniversarea a 30 de ani de lupte eroice­­a Partidului Comunist Chinez este o mare sărbătoare a poporului chinez ca şi a mişcării revoluţionare internaţionale. Pline de admiraţie au urmărit popoarele lumii gloriosul drum de luptă al comu­niştilor chinezi pentru eliberarea Chinei de sub jugul feudal şi colonial.­­ . . Ca să înţelegi în toată măreţia ei sar­cina pe care şi-a asumat-o Partidul Co­munist Chinez e destul să priveşti uria­şul salt făcut de poporul chinez, sub conducerea comuniştilor, de la China de ori la cea de azi. O ţară cu o întindere de peste 10 milioane km. p., în care pa­latele băncilor americano-engleze din Shanghai şi Canton se învecinau cu mize­rabilele locuinţe-bărci de pe fluviul de Mărgean şi cu bordeiele robilor coloniali ce-şi scuipau plămânii trăgând trăsuricile pe care se tolăneau reprezentanţii „civi­lizaţiei occidentale"; o ţară cu bogăţii uriaşe, dar în care foametea, holera, inun­daţiile, războaiele civile ucideau zeci de milioane de oameni, o asemenea ţară s’a smuls din cătuşele imperialismului. Po­­porul de 475 milioane de oameni al Chinei, pentru înrobirea căruia miliardarii ameri­­cani au folosit tunuri, misionari catolici, negustori de opiu, slugi interne de felul lui Cian Kai Sek — acest popor cu o cul­tură milenară, pe care îndelungata opri­mare colonială n’a putut să-l îngenun­­che, se află azi în primele rânduri ale lagărului păcii şi socialismului. Acesta este meritul istoric al Partidului Comu­nist Chinez ! Comuniştii au putut conduce poporul chinez la victoria revoluţiei populare, la făurirea Republicii Populare Chineze pentru că la baza întregii activităţi a Partidului Comunist Chinez a stat învă­ţătura marxist-leninistă. „Suntem recu­noscători lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, care ne-au înzestrat cu armele necesare — a spus gloriosul conducător al poporului chinez, tovarăşul Mao Tse Dun. Aceste arme nu sunt mitraliere, ci m­arxism-leninismul“. Victoria revoluţiei populare din China e o victorie a marxism-leninismului. Ge­niul lui Lenin şi Stalin a luminat căile desvoltării revoluţiei chineze. Nu există moment important al revoluţiei chineze in anii de după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie care să nu fie legat de nu­mele tovarăşului Stalin. In clipele cele mai grele, când revoluţia chineză trebuia să facă faţă ofensivei unor forţe infinit mai mari ale imperialiştilor şi slugilor lor kuo­­mintangiste, când zeci de mii de comunişti erau ucişi în chinuri îngrozitoare, când tunurile imperialiste bubuiau asupra Nan­­c­hinului, au răsunat cuvintele staliniste umplând de încredere, de tărie, inimile revoluţionarilor chinezi: „...numai nişte oameni căzuţi în mintea copiilor îşi pot închipui că legile artileriei sunt mai tari decât legile istoriei...” Tovarăşul Stalin a înarmat Partidul Comunist Chinez cu învăţături invinci­bile,­ dând o profundă deslegare ştiin­ţifică celor mai complexe probleme ale revoluţiei chineze, începând cu caracte­rizarea acesteia ca o revoluţie care îm­bină mişcarea antifeudală şi mişcarea antiimperialistă, şi până la asemenea probleme de însemnătate vitală cum este rolul conducător al proletariatului în re­voluţia chineză, problema aliaţilor aces­tuia şi a însemnătăţii armatei revoluţio­nare, încă cu un sfert de veac în urmă tovarăşul Stalin a arătat cu o pro­fundă clarviziune ştiinţifică: „...For­ţele mişcării revoluţionare din China sunt imense. Ele încă nu s-au manifestat cum trebue. Ele abia se vor manifesta în viitor... Adevărul şi dreptatea sunt aci în întregime de partea revoluţiei chineze... Cine nu ţine seama şi nu va ţine seama de această forţă, acela va pierde cu sigu­ranţă...” Pe drept cuvânt spunea tovarăşul Mao Tse Dun: „Apariţia lui Stalin în istoria omenirii este un eveniment de uriaşă im­portanţă, datorită lui Stalin cauza revo­luţiei s’a desvoltat cu succes... Faptul că în lume a apărut Stalin este într’adevăr o fericire... Noi trebue să-l respectăm pro­fund pe Stalin, să-l sprijinim, să învă­ţăm de la el”. Comuniştii chinezi au dobândit vic­toria pentru că pilda minunată a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie le-a luminat calea. Comuniştii chinezi au dobândit victoria în revoluţia populară pentru că au fost credincioşi până la ca­păt internaţionalismului proletar, pen­­tru că au considerat lupta pentru elibe­rarea Chinei de sub jugul imperialis­mului ca o parte integrantă a luptei generale a popoarelor pentru triumful păcii şi socialismului. Dragostea şi devotamentul faţă de Uniunea Sovietică însufleţesc mişcarea revoluţionară chineză, întregul popor chinez. Victoria revoluţiei chineze a fost pregătită de victoria Revoluţiei din Octombrie, de victoria Uniunii Sovie­tice în cel de al doilea război mondial. Revoluţia chineză a biruit pentru că Par­tidul Comunist Chinez a educat pe mem­brii săi în spiritul celui mai înflăcărat pa­triotism şi al devotamentului până la sa­crificiu pentru cauza comunismului. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez s-a desfăşurat epopeea de un eroism le­gendar a celor 22 ani de luptă împotriva bandelor Kuomintangului, a cotropitorilor japonezi şi a imperialiştilor americani. Una din caracteristicile revoluţiei chi­neze constă într’aceea că poporul înarmat a dus lupta împotriva contrarevoluţiei ar­mate. Din acest punct de vedere, expe­rienţa revoluţiei chineze are o deosebită însemnătate pentru popoarele coloniale şi semicoloniale. Vitezele armate regulate ale mişcării de eliberare naţională din Viet­ Nam, Malaya, Birmania, Indonezia, Fili­­pine, care dau lovituri tot mai dureroase cotropitorilor imperialişti, folosesc din plin învăţămintele Revoluţiei din Octom­brie şi ale revoluţiei populare chineze. Făurind armata populară şi frontul unic de luptă al poporului chinez, Partidul Co­munist Chinez a condus poporul la victo­ria de importanţă istorică mondială asu­pra feudalismului şi imperialismului. Crea­rea Republicii Populare Chineze a consti­tuit cel mai mare eveniment istoric de după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Sub conducerea comuniştilor se desfăşoară în China transformări de însemnătate epo­cală. A fost sfărâmat regimul putred şi corupt al Kuomintangului şi a fost creat regimul de dictatură a democraţiei popu­lare, care se bazează pe alianţa între clasa muncitoare, ţărănime şi mica bur­ghezie orăşenească. Rolul conducător al proletariatului în regimul de dictatură a democraţiei populare asigură desvoltarea Chinei pe calea socialismului. Se consoli­dează noua putere centrală populară, care a unificat China. Unitatea şi frăţia între marile popoare ale Uniunii Sovietice şi Chinei, întărite prin pactul de prietenie, alianţă şi asis­tenţă mutuală, constituent factor hotă­rî­­tor pentru propăşirea poporului chinez, pentru apărarea păcii. Puterea populară din China a pus capăt inflaţiei care bân­tuia de 12 ani în China. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, China a por­nit pe calea industrializării; se construesc mereu noi uzine şi întreprinderi econo­mice. Creşterea necontenită a importanţei sectorului de stat, care deţine poziţia de comandă în economia naţională, creează condiţiile pentru desvoltarea ţării pe ca­lea industrializării, pe calea socialismului. Reforma agrară, de o amploare fără precedent în lume, a fost deja înfăptuită pe o suprafaţă cuprinzând peste 290 mi­lioane locuitori. Bătălia împotriva analfabetismului ia proporţii gigantice. Numai în cursul iernii acesteia peste 20 milioane ţărani au luat parte la cursurile de alfabetizare Din rândurile femeilor, ţinute până acum în sclavie, se ridică minunate construc­toare ale Chinei noi, femei tractoriste, mecanice de­ locomotivă, miniştri. Elibe­rarea paşnică a Tibetului desăvârşeşte făurirea unităţii tuturor naţionalităţilor în cadrul Chinei continentale. Astfel de salt, cu adevărat de veacuri, nu putea fi să­vârşit decât sub conducerea Partidului Comunist şi cu ajutorul Uniunii Sovietice ! Singurul teritoriu chinez neeliberat este Taiwanul, cotropit de imperialiştii ameri­cani, care urmăresc să extindă asupra Chinei criminalul război deslănţuit în Co­reea. Dar, marea victorie dobândită de poporul chinez împotriva josnicelor slugi kuomintangiste ale miliardarilor ameri­cani ca și loviturile nimicitoare date ca­nibalilor americani de vitejii voluntari chi­nezi, care luptă alături de eroicul popor coreean, constitue un avertisment sever pentru agresorii imperialişti. Marele popor al Chinei e înconjurat de simpatia tuturor popoarelor lumii. I­n ciuda teroarei imperialiştilor, popoarele Asiei îşi exprimă făţiş solidaritatea cu poporul chinez, a cărui victorie asupra im­perialismului a dat un nou impuls miş­cării de eliberare a popoarelor din colonii şi ţări dependente. Faptul că în fruntea poporului chinez se află un astfel de conducător încercat în luptă ca Partidul Comunist Chinez, un astfel de cârmaci înţelept ca tovarăşul Mao Tse Dun, faptul că acesta aplică în mod creator învăţătura marxist-leninistă şi pune la baza întregii politici a Chinei alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi democraţiile populare, este o chezăşie că poporul chinez îşi va da din plin contri­buţia la mersul înainte al omenirii, spre victoria păcii şi a comunismului. Izvorul acestei siguranţe a fost indicat de tovarăşul Mao Tse Dun : „Partidul Co­munist (bolşevic) al Uniunii Sovietice este cel mai bun dascăl al nostru, de la el trebue să învăţăm”. . Dealungul anilor, comuniştii din Româ­nia, clasa muncitoare și poporul nostru au urmărit cu profundă simpatie lupta eroică de eliberare a poporului chinez. Nu­meroase manifeste ilegale ale partidului nostru exprimau solidaritatea clasei noas­tre muncitoare cu lupta poporului chinez pentru scuturarea jugului imperialist. Fiecare victorie în lupta pentru consolida­rea Republicii Populare Chineze e consi­derată de poporul nostru drept propria sa victorie, drept o victorie a întregului la­găr al păcii. Salut înflăcărat de luptă al comunişti­lor şi al poporului român către gloriosul partid al Chinei noi, către marele său con­ducător, tovarășul Mao Tse Dun . Sa­t ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Se împlinesc astăzi 3 ani de când apare la Bucureşti ziarul „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“, organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti, îndreptar sigur al militanţilor comunişti din toate ţările lumii, răspânditor neobosit al teoriei marxist-leniniste aplicate în mod creator la condiţiile actuale ale luptei de clasă. „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ este un or­ganizator de nepreţuit al schimbului de experienţă între partidele comuniste şi muncitoreşti în lupta pentru pace şi socialism. „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ îndrumă pe oamenii muncii în lupta intransigentă împotriva duşmanului, îi mobilizează cu înflăcărare împotriva imperialismului agresor şi îi educă în spiritul internaţionalismului­­ pro­letar, al dragostei nemărginite pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin. Redacţia ziarului „Scânteia”, organ al C.C. al P.M.R., trimite cu prilejul aniversării de astăzi, un călduros salut de luptă, colegiului de redacţie al organului Biroului Informativ „Pentru pace trainică, pentru, democraţie populară­­‘‘­ 03 Milioanele de oameni din ţara noastră privesc cu noi nădejdi recolta bogată din anul acesta. Să strângem la timp şi fără pierderi recolta, să crească bunăstarea celor ce muncesc! Să întărim şi pe această cale patria noastră, să-i sporim capacitatea de apărare! ÎNAINTE, SĂ CÂŞTIGĂM BĂTĂLIA PENTRU PÂINEA POPORULUI! Comuna noastră a terminat secerişul îndată după ce a apărut în „Scânteia” Hotărîrea partidului şi guvernului cu pri­vire la strânsul recoltei, seceriş şi colectări, biroul organizaţiei de bază din comuna noastră a pornit pe baza unui plan con­c­­ret de lucru, să desfăşoare munca politică pen­tru succesul marii bătălii a strângerii la vreme şi fără pierderi a recoltei. Mai întâi am ţinut o adunare a orga­nizaţiei de bază la care au luat parte şi preşedintele şi secretarul Com­itet­ului Executiv al Sfatului Popular comunal,­se­cretarul organizaţiei U.T.M. din comună, preşedintele Frontului Plugarilor, secre­tara U.F.D.R. şi directorul şcolii elemen­tare. In adunare, fiecare din noi ne-am luat angajamente concrete asupra muncii de care ne vom ocupa în campania de secerat, treetat şi colectări, angajamente care au fost înscrise într’un proces verbal pentru a se­­putea controla îndeplini­rea lor. Apoi biroul organizaţiei de bază a ales pe cel mai pregătit­ membri de partid, l-a organizat în echipe de agitatori şi aceştia au primit sarcina de a duce muncă politică de lămurire în rândul ţăranilor muncitori ca îndată ce grâul va da în pârgă, să înceapă secerişul. La îndemnul organizaţiei de bază, au fost alcătuite echipe de agitatori şi din membrii orga­nizaţiilor de mas­ă. La căminul cultural s-au organizat, în trei Duminici la rând, adunări obşteşti unde de fiecare dată membri ai Comite­tului Executiv al Sfatului Popular au vorbit des­pre foloasele şi însemnătatea strângerii recoltei în timpul cel mai scurt. Directorul şcolii elementare, Musceleanu Vasile, precum şi învăţătoarea Coloniei Teodora au dat deasemeni un ajutor pre­ţios în munca de lămurire a ţăranilor muncitori.­­ Comitetul Executiv al Sfatului Popular a întocmit un plan concret de lucru pe zile pentru cele 20 de secerători simple din comună şi a numit dinainte oamenii care vor lucra cu secerătorile. O atenţie deosebită au dat agitatorii noştri felului cum se va secera. Dacă până anul trecut cei mai mulţi oameni din comuna noastră tăiau grâul cu coasa, lucru ce aducea o pierdere însemnată, agitatorii noştri au lămurit pe ţăranii muncitori şi anul acesta niciunul n’a mai tăiat grâul cu coasa. Un rol de seamă în terminarea grab­nică a secerişului în comuna noastră l-a avut exemplul personal al comuniştilor şi agitatorilor. Comunişti ca Niţă Julea, Gruia Florea, Victor Plocon, agitator­ ca Paraschiv Plocon de la Frontul Plugarilor, Turcu Ion de la U.T.M. şi alţii au fost primii care au ieşit la seceriş şi tot primii care au terminat. Pilda lor a fost urmată de toţi ţăranii muncitori din comună. Ba mai mult încă, cei ce terminaseră primii de secerat au sărit în ajutor şi altora. Aşa de exemplu Ion F. Netcu i-a ajutat lui Ion Băeţica, iar Prutoiu Pascu s’a ajutat cu Şafran Naidin. O altă problemă ce a stat în centrul muncii organizaţiei noastre de bază a fost grija pentru organizarea în condiţiuni cât mai bune a ariei de treeriş. Pentru aceasta organizaţia noastră de bază a îndrumat Comitetul Executiv al Sfatului Popular ca în ziua când oamenii încep să secere, să se scoată batoza la câmp şi să se înceapă organizarea ariei. De acest lucru a avut ca sarcină să se ocupe tov. Gheorghe Stambulici, preşedinte, şi Dumitru Ioana secretarul Comitetului Executiv al Sfatului Popular. In ziua de 28 iunie aria a fost gata. Pentru o cât mai bună desfăşurare a treerişului şi pentru a înlătura primejdia incendiilor, în cadrul ariei a fost organi­zat un pichet de incendiu unde avem şase găleţi, 2 târnăcoape, 6 lopeţi şi 4 caz­male. In jurul ariei s’au tras 6 brazde de plug şi din 20 în 20 de metri am adus câte o grămadă de nisip iar în inte­rior la diferite depărtări au fost puse 14 putini mari cu apă. A fost făcută deoparte o groapă în care să se ţină butoaiele de combustibil, iar în altă parte, separat, s’a fixat locul de fumat, unde oamenii după ce fumează aruncă mucurile de ţigări în­­tr’o putinică cu apă anume pusă acolo. Pe arie mai avem o gheretă a postului sanitar, un dulap cu diferite broşuri şi ziare, o gazetă de arie şi o tablă de onoare. Pentru asigurarea pazei, la în­demnul organizaţiei de bază, Comitetul Executiv al Sfatului Popular a organizat echipe formate din ţărani muncitori, care fac de pază în schimburi de câte 4 ore pe zi sau noapte. Aria o avem înconjurată de şapte posturi fixe cu gherete pentru pază. Datorită muncii neobosite a comuni­ştilor, în momentul de faţă în comuna noastră Odaia a fost secerat grâul de pe toate cele 387 ha. Ţăranii muncitori zoresc acum la căratul grâului pe arie şi de Luni vom începe treerişul. COCHINŢU ION secretarul organizaţiei de bază din comuna Odaia raionul T. Măgurele regiunea Teleorman Ultimele pregătiri la baza de recepţionare Tur­nu Severin (Da la corespondentul nostru). In vederea înmagazinării noii recolte, colectivul bazei de recepţionare Turnu Se­verin a făcut în amănunţime ultimele pregătiri. Pentru desinfectarea complec­tă a ma­gaziei, au fost demontaţi pereţii şi duşumelele, au fost scoase toate res­turile de cereale din crăpături. Dease­­meni a fost dărâmat un cuptor vechi de la capătul magaziei, mărindu-se cu această ocazie capacitatea magaziei cu Încă cca. 6 vagoane. Această muncă a fost făcută în mare parte de personalul bazei de recepţionare, realizându-se o economie de 15.000 lei. Totodată se face instalaţia el­ectrică pentru acţionarea lopeţii mecanice in­ventate la noi în ţară şi care înlocueşte munca a zeci de oameni. In regiunea Prahova secerişul întârzie (De la corespondentul nostru). Culturile păioaselor din regiunea Prahova au cres­cut înalte şi bogate în spic. încă de săp­tămâna trecută gospodăriile agricole de stat au început secerişul păioaselor. Ast­fel, gospodăria agricolă de stat „Elena Pavel“-Ceptura începând recoltatul celor 60 ha. de orz cu două secerători-legători şi o combină a obţinut o producţie de 3200 kg. orz de toamnă la hectar. Gospodăriile colective din comunele Ro­mâneşti, Sălciile, Râfov şi altele au recol­tat şi ele orzul de toamnă. Deasemenea mulţi dintre ţăranii muncitori au secerat şi treerat orzul, iar acum au început se­cerişul grâului. Sunt însă în regiunea Prahova comune, mai ales în raioanele Cricov şi Ploeşti unde secerişul a întârziat. Pe tarlalele co­munelor Balta Doamnei, Poienarii-Burehi, Gorgota, Ciorani, Sălciile, Coslegi, Gher­­ghiţa, Bărăitaru şi altele grâul nu numai că a dat un pârgă dar este atât de copt că spicul atârnă în jos şi paiul este în întregime uscat. Grâul de pe cele 350 ha. ale ţăranilor muncitori din comuna Bărăitaru, de pildă, a crescut înalt şi bogat în spic fiind bun de secerat dar Sfatul Popular comunal nu a luat nicio măsură pentru organizarea secerişului. Organizaţia de bază din această comună s’a desinteresat în mod condamnabil de muncile agricole de­ vară şi nu a dat nici o îndrumare Comitetului Executiv al Sfa­tului Popular. Dealtfel organizaţia de bază nici nu şi-a întocmit măcar un plan de muncă pe perioada campaniei de vară. In comuna Ciorani este o suprafaţă de 2450 h­a. cu grâu de toamnă care trebue grabnitc secerat, dar nici organizaţia de bază nici Comitetul Executiv al Sfatului Populări comunal nu au căutat să îndemne şi să convingă pe ţăranii muncitori să grăbească secerişul. Această stare de lucruri trebue grabnic curmat­ă. Strângerea recoltei trebue fă­cută la timp şi fără pierderi. Zi şi noapte, fără întrerupere! Brigada, a II-a de tractoare de la S.M.T. Traian-Sat, r­aionul Brăila, condusă de şeful de brigadă Bârlădeanu Gheorghe, seceră şi nc şaptea pe tarlaua cu grâu a gospodăriei colective din comuna Osmanu ~ MAO TSE BUH Către Ch­iris­terul Central al Partidului Comunist Ciumnea Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român felicită călduros eroicul Partid Comunist Chinez, cu prilejul celei de a 30-a aniversări de l­a înfiinţarea sa. Sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu iubitul său conducător, tovarăşul Mao Tse Dun, poporul chinez a parcurs un drum glorios de luptă revoluţionară dobândind eliberarea sa d® sub jugul imperialismului american şi japonez şi a­ reacţiunii feudale interne. Suc­cesele clasei muncitoare chineze şi ale întregului popor chinez servesc drept pildă, insuflând încredere şi speranţă popoarelor colonial© şi asu­prite din Asia, în lupta lor pentru eliberarea naţională de sub robia impe­rialistă. Poporul nostru urmăreşte cu înflăcărată simpatie succesele istorice ale poporului chinez. Noi urăm Partidului Comunist Chinez noi succese în opera lui istorică de creare a unei Chine puternice şi fericite, în lupta împotriva planurilor tâlhăreşti de dominaţie mondială ale imperialiştilor american. Fiecare succes al Chinei Popular© este un succes al invincibi­lului lagăr al păcii, în fruntea căruia se află măreaţa Uniune Sovietică şi al cărui stegar este marele Stalin. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român secretar general, GM. GHEORGHIU-DEJ Meetingul din Oraşul Stalin în cinstea delegatelor străine la sesiunea Comitetului Executiv al F.D.I.F. ORAŞUL STALIN (de la trimisul nostru). — Vineri, mii de oameni ai muncii din Oraşul Stalin, mai ales fe­mei, se adunaseră în sala „Maxim Gorki” din Oraşul Stalin pentru a asculta cu­vântul delegatelor femeilor chineze, da­neze şi belgiene aflate în trecere prin ţara noastră venind de la Sesiunea Co­mitetului Executiv al F.D.I.F. In mijlocul ovaţiilor furtunoase au luat loc în tribună delegatele femeilor chineze în frunte cu Li Te Chuan, mi­nistrul Sănătăţii al Republicii Populare Chineze şi preşedinta Societăţii Chineze de Cruce Roşie, Agnete Olsen, preşedinta Uniunii Femeilor Democrate Daneze, Emi­­lienne Brunfaut, secretara Uniunii Femei­lor Belgiene pentru pace, şi Cecile Bourges, membră a delegaţiei femeilor belgiene. Au mai luat loc la tribună tovarăşa Constanţa Crăciun, tov. C. Lepădatu, şi tovarăşele Ana Lungu şi Ileana Râceanu. După ce tov. Andog Elisabeta, secre­tara Comitetului regional U.F.D.R., a urat oaspetelor un călduros bun venit, a vorbit tov. Ana Lungu, care a parti­cipat la lucrările Comitetului Executi­v al F.D.I.F. de la Sofia. Cuvintele rostite apoi de Li Te Chuan, conducătoarea delegaţiei chineze, despre viaţa şi lupta femeilor din ma­rea şi eroica ei ţară, au stârnit un mar© interes. După ce şi-a exprimat ad­miraţia faţă de cele văzute în ţara noa­­stră şi faţă de activitatea femeilor din R.P.R., Li Te Chuan a spus : „Femeile chineze care au luptat ani dea rândul alături de întregul popor împotriva im­perialiştilor americani şi a cruntului re­gim feudal au dobândit acum libertatea. Dar ele ştiu că pentru a apăra viaţa nouă pe care au cucerit o, trebue să se opună războiului de agresiune, tre­bue să lupte pentru asigurarea unei păci trainice. Lozinca lor este „Să apărăm Patria, să apărăm pacea, să apărăm copiii noştri". Un număr de 10.668.000 femei au participat, la­­diferite manifestaţii împo­triva neînarmării Japoniei şi pentru în­cheierea unui Pact al Păcii. Femeile chi­neze îşi îndeamnă fiii şi bărbaţii să se înroleze ca voluntari pentru ajuto­rarea Coreei. In fabrici, femeile parti­cipă la întreceri patriotice. Ţărăncile îşi m­icenesc bărbaţii, fiii, fraţii plecaţi în Coreea şi muncesc pentru asigurarea re­coltei, Li Te Chuan a arătat apoi că până la jumătatea lunii iunie, în R.P. Chineză Apelul pentru un Pact al Păcii a fost semnat de 260.000.000 oameni. Delegata femeilor daneze Agnete Ol­­een şi delegata femeilor belgiene Cecile Bourges luând cuvântul au arătat si­tuaţia jalnică din ţările lor în urma politicii de înarmare nebunească impusă de pactul Atlantic, descriind hotărîrea po­poarelor lor de a se opune acestei politici, de a lupta împotriva planurilor războinice ale imperialiştilor americani. La sfârşitul adunării s’a hotărtt trimi­terea unei telegrame către Consiliu de Securitate pr'n care femeile din or 1 .1 și regiunea Stalin cer ca O.N.U eă i­­tervină grabnic pentru rezo’-va'vr ■ -nică a probleme! concere. D 1 a fost ad­o—’ă 0 tele -am ri­­mulul er e1-'-' *• î , persecutării Mover F i i Delegația femeilor din R­P­­, în frunte cu Li Te Chum, ml­­ 1 Sănătăţii şi preşedinta Societăţii ele Cruce Roşie din R. P. Chineză, a pă­răsit Sâmbătă dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia chineză a fost condusă de to­varăşa Constanţa Crăciun, preşedinta U­ F. D. R., acad. dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Ana Toma,­ ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Externe, C. Lepădatu, ministru adjunct la Ministe­rul Sănătăţii, Ileana Răceanu şi Aneta Ştefănescu, vicepreşedinte ale U.F.D.R., V. Atomulesei, secretar al C.C. al Crucii Roşii, Elisabeta Luca, Ana Lungu, Nata­lia Scurtu, precum şi activiste ale U.F.D.R. şi un mare număr de femei muncitoare.

Next