Scȃnteia, august 1951 (Anul 20, nr. 2106-2131)

1951-08-01 / nr. 2106

ANUL XX Nr. 2106 Miercuri 1 August 1951 4 PAGINI - 4 LEI La luptă pentru îndeplinirea planului înainte de termen! Comunicatul Comisiunii de Stat a Planificării şi Direcţiunii Centrale de Statistică asupra îndeplinirii Planului de Stat pe­ trimestrul II 1951 constitue o nouă mărturie a succeselor minunate pe care clasa muncitoare din ţara noastră condusă de partid le obţine zi de zi, cu ajutorul de nepreţuit al Uniunii Sovietice, marea noastră prietenă şi aliată. In ansamblul său, Comunicatul ne oferă tabloul unei economii în plin pro­gres, în care toate ramurile — şi, înainte de toate, ramurile conducătoare — se desvoltă într’un ritm din ce în ce mai viu. Pe întreaga industrie, planul pro­ducţiei globale pe trimestrul II 1951 a fost îndeplinit în proporţie de 101,8*/­. Pla­nul producţiei globale pe semestrul I 1951 a fost îndeplinit în proporţie de 107,8%, atingându-se un nivel de 131,7°/* faţă de semestrul 1 1950. Succesele pe care le dobândeşte lună de lună poporul muncitor din ţara noa­stră, succesele celorlalte ţări de demo­craţie populară eliberate şi ajutate fră­ţeşte de marea Uniune Sovietică, şi în primul rând marile victorii ale construc­ţiei comunismului în U.R.S.S., dovedesc cu putere superioritatea economiei socia­liste faţă de putreda economie capita­listă, măcinată de crize, şomaj şi con­tradicţii de neîmpăcat. Aceste succese întăresc considerabil baza materială a forţelor păcii. In acest timp, economia ţărilor înro­bite de imperialismul american se în­dreaptă cu paşi repezi spre dezastru, datorită pregătirilor febrile de război pe care le fac imperialiştii americani şi lacheii lor din tarile marshallizate Indu­stria ţărilor capitaliste — cu excepţia industriei de război — este gâtuită, uzinele în care se produceau mărfuri pentru timp de pace se închid, iar şomajul şi mizeria masselor muncitoare ating pro­porţii înspăimântătoare. Povara cheltue­­lilor de război apasă greu pe umerii oamenilor muncii din ţările capitaliste. In acest an, impozitele au crescut de 8 ori în Statele Unite, de 4 ori în An­glia, iar în Franţa sunt de 30 de ori mai mari decât impozitele dinainte de război. In Iugoslavia, pe care banda fas­cistă a lui Tito a vândut-o imperialişti­lor americani, are loc ruinarea econo­miei, iar populaţia este osândită la lip­suri şi suferinţe de nedescris. Nu de­geaba a lichidat Iuda-Tito planifica­rea economiei; ea nici nu mai era cu putinţă odată cu­ restabilirea rânduelilor capitaliste şi, vrând nevrând, ar fi oglin­dit dezastrul economiei iugoslave. Cele mai mari mine, uzine şi fabrici iugoslave au şi fost acaparate de trusturile străine, care înteţesc exploatarea sălbatică a po­porului iugoslav şi ordonă titoiştilor să pună în aplicare planurile lor de agre­siune în Balcani. Ca o palmă usturătoare pe obrajii ca­lomniatorilor titoişti răsună cifrele Co­municatului asupra îndeplinirii planului pe trimestrul II al anului 1951. Intr’un timp foarte scurt, graţie ajutorului internaţio­nalist al Uniunii Sovietice, regimul nos­tru a reuşit să dea un mare impuls eco­nomiei naţionale şi în primul rând in­dustriei grele a construcţiei de maşini­­unelte, baza industrializării socialiste şi a asigurării independenţei naţionale. Ast­fel, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia de oţel a crescut la 113,1 la sută, de laminate la 109,3 la sută, motoare electrice la 256,9 la sută, strunguri paralele la 212,5 la sută, ma­şini de rabotat cu cuţit mobil 240 la sută. Deosebit de însemnate sunt succe­sele obţinute în industria petroliferă unde planul societăţii Sovrompetrol a fost realizat în proporţie de 105,4 la sută, producţia de ţiţei atingând, faţă de tri­mestrul II 1950, un procent de 119,2 la sută. O contribuţie de cea mai mare însem­nătate la realizarea acestor succese au dat-o Sovromurile, care se dovedesc a fi nu numai posturi înaintate în desvol­­tarea economiei noastre pe calea socia­lismului, ci şi o şcoală de gospodărire socialistă, de răspândire a experienţei so­­cialiste în cele mai importante domenii ale economiei. Succese însemnate s’au obţinut în acest trimestru şi în agricultură. Datorită efor­turilor depuse de ţărănimea muncitoare, ajutorului frăţesc al clasei muncitoare şi uriaşei munci organizatorice desfă­şurate de partid şi guvern, s’a obţinut în acest an o recoltă bogată. In urma evaluărilor făcute în câmp, se prevede, la grâu '­* toamnă, o producţie medie pe ţară de ci­ca 1 350 kg. la hectar, adică un nivel de 165°/* faţă de producţia me­die din anul trecut Cele mai bune re­zultate au fost obţinute în sectorul socia­list al agriculturii. Gospodăriile agricole colective au obţinut o producţie mult mai mare la hectar decât producea me­die obţinută de gospodăriile ind­viduale,­­ în general între 2.000 şi 3.000 kg. la hectar. Aceste recolte, ca şi bogatele ve­nituri ale colectiviştilor harnici, au un mare răsunet printre ţăranii muncitori, dovedind în fapt superioritatea gospodă­­riei socialiste în agricultură. Realizările obţinute în toate sectoarele fac să crească nivelul material şi cultu­ral al celor ce muncesc. Cu toate lipsu­rile care mai există în sectorul schimbu­lui între oraş şi sat, lipsuri, care au făcut ca planul de distribuire a mărfurilor să fie realizat numai în proporţie de 91 la sută, în trimestrul II al anului 1951 s-au distri­buit populaţiei prin reţeaua de desfacere a comerţului de stat şi a cooperaţiei, cu 32,7 la sută mai multe mărfuri faţă de trimestrul II 1950. Ca urmare a acţiunii de culturalizare desfăşurate de partid şi guvern, alţi 450.000 oameni au fost smulşi din bezna neştiinţei de carte la care-i osândise re­gimul burghezo-moşieresc. Au fost de ase­­menea deschise un număr mai mare de biblioteci, cămine culturale, cinemato­grafe, teatre, etc. Industrializarea socialistă creează pu­tinţa ca un număr din ce în ce mai mare de oameni ai muncii să fie atraşi în ca­drul economiei naţionale. Astfel, numărul total al muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor a sporit în cursul trimes­trului II 1951, în comparaţie cu trimes­trul II 1950, cu 288.000, din care 248.000 muncitori. Au apus vremurile când în ţara noastră oamenii muncii trăiau cu teama zilei de mâine, urmăriţi de spectrul şomajului, aşa cum trăesc muncitorii în lumea capitalistă. Toate aceste succese minunate se da­­toresc avântului cu care sutele de mii de muncitori şi tehnicieni participă la întrecerea socialistă, desvoltând mereu realizările obţinute în întrecerea în cin­stea celei de a 30-a aniversări a parti­dului. Astfel, din totalul salariaţilor, în me­talurgie şi chimie au fost antrenaţi în întrecere 70 la sută, în industria carbo­niferă 50,6 la sută, la textile şi pielărie 71,4 la sută, etc. E­ste cât se poate de semnificativ pen­tru sprijinul entuziast pe care massele muncitoare îl dau regimului de demo­craţie populară, marele număr de inova­ţii şi invenţii (712 numai în metalurgie şi chimie) din acest trimestru ! Marile succese obţinute nu trebue să n­e facă să pierdem din vedere lipsurile care mai există în unele sectoare ale economiei naţionale. Astfel, o serie de întreprinderi, ca de pildă cele ale Minis­terului Construcţiilor şi Industriei Mate­rialelor de Construcţii, Direcţia Gene­rală a Cărbunelui, unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Alimentare etc., nu şi-au realizat planul în acest tri­mestru. Nu au fost îndeplinite sarcinile de plan la unele produse ca: bitum na­tural, generatori electrici, tananţi de ex­tracţie, var, ţiglă. Nu s’a realizat nici în acest trimestru planul la carne, peşte proaspăt, lapte şi brânzeturi. Succesele obţinute în trimestrul II trebue să constitue un­ imbold puternic pentru fiecare om al muncii de a-şi inten­sifica eforturile în producţie, pentru li­chidarea lipsurilor care mai există. In cinstea zilei de 23 August, să des­­voltăm larg întrecerea socialistă pentru a realiza înainte de termen sarcinile pla­nului pe trimestrul III — trimestrul ho­­tărîtor­ al planului pe 1951! Pentru toţi oamenii muncii, dar mai cu seamă pen­tru muncitorii şi tehnicienii din sectoa­rele rămase în urmă — acest trimestru trebue să fie o perioadă de muncă încor­dată şi plină de avânt, pentru lichidarea rămânerii în urmă, pentru a ajunge şi a întrece sectoarele fruntaşe ale econo­miei. In toate întreprinderile, trebue dusă lupta pentru continua sporire a producti­vităţii muncii, pentru înrădăcinarea me­todelor socialiste de gospodărire a între­prinderilor, având la bază mobilizarea rezervelor interne ale acestora. In cadrul întrecerii socialiste, trebue puternic in­tensificată lupta pentru economii, pentru sporirea volumului acumulărilor socia­liste, atât de necesare marilor investiţii ale planului cincinal. Trebue şi mai larg popularizate minunatele metode ale sta­­hanoviştilor sovietici care s’au dovedit a fi un factor puternic al progresului Popularizând larg succesele obţinute în prima jumătate a anului, organiza­ţiile de partid din toate întreprinderile trebue să ducă­­ o intensă muncă politică pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, pentru intensificarea întrecerii socialiste. O preocupare de seamă trebue să fie răspândirea organizată, sistema­tică, a experienţei înaintate. In întâmpinarea măreţei sărbători de 23 August, să dăm un nou avânt între­cerii socialiste pentru realizarea înainte de termen a planului de stat pe 1951 — primul an al planului cincinal! Un nou parc sportiv în Capitală Nu­ e mult de când din Şoseaua Ştefan cel Mare până în fundul cartierului Flo­­reasca, se întindea o groapă imensă pe un maidan, plin de bălării. Bucureştenii cunoşteau locul sub numele nemeritat de ,,Velodrom“, pentru că terenul fusese cu ani în urmă folosit pentru exhibiţiile motocicliştilor profesionişti. Pe acest te­ren sa construit însă acum un an un velodrom adevărat, betonat, pe care ci­cliştii noştri le antrenează şi fac între­ceri la probele de viteză şi de atunci se lucrează fără încetare pentru organiza­rea unui adevărat combinat sportiv. în­spre şoseaua Ştefan cel Mare s’a ridicat astfel o minunată sală de gimnastică, una dintre cele mai moderne săli din Europa. Intr’un splendid cadru de verdeaţă sportivii noştri vor avea aici un teren minunat da antrenamente şi întreceri. r». .­­.J.I . I'M.* . - «-*- *—,*«.*».* rai cui &]Jvjii*v uaifluiu caic uucati ai cu un mare stadion, înconjurat cu tri­bune de beton care au peste 25.000 locuri. Aici se vor desfășura jocuri de fotbal, handbal, oină, rugby, precum și concursuri de atletism. In apropierea stadionului se mai află un teren central pentru jocuri de volei şi basket, cu o tribună pentru 4 000 spectatori, 6 te­renuri de tenis 4 terenuri de basket, 6 terenuri de volei şi un teren pentru antrenamente. In partea dreaptă a par­cului s-a­ organizat un poligon de tir, prevăzut cu cele mai moderne instala­ţii necesare concursurilor de tir. Patru piste spectate prevăzute şi cu aparatele necesare cursei de obstacole au fost amenajat­e pentru antrenamentele şi pentru desfăşurarea probelor G.M.A. O cabană mare cu săli pentru cursuri, o­­sală pentru bufet, instalaţii de duşuri, complectează noul parc sportiv Dinamo care va fi o adevărată mândrie a Capi­talei noastre, o nouă şi grăitoare dova­dă a grijii partidului şi guvernului pen­tru progresul mişcării sportive din ţara noastră. In numărul de azi: Angajamentele muncitorilor și teh­nicienilor de la întreprinderile „So­­vromlemn“ (pag. l-a). A 24-a aniversare a glorioasei Ar­mate Populare Chineze (pag. 2-a). CRONICA FILMULUI: „Pagini din lupta partidului” (pag. 2-a). Decernarea premiilor gazetelor de perete fruntaşe din regiunile Galaţi şi Iaşi (pag. 2-a). Actul de acuzare în procesul co­n­ducătorilor organizaţiei de sabotaj şi spionaj care a acţionat în rândurile Armatei Poloneze (pag. 3-a). Azi porneşte spre Berlin delegaţia tineretului din R. P. R. la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace (pag. 4-a). Şedinţa solemnă de încheiere a Festivalului Internaţional al Filmului (pag. 4-a). NOTE POLITICE: Silviu Brucan — Iuda Tito ţintuit la stâlpul infa­miei (pag. 4-a). Conferinţa muncitorilor portuari italieni pentru pace (pag. 4-a). Evenimentele din Coreea (pag. 4-a). Sindicatele britanice critică aspru politica guvernului laburist (pag. 4-a), îndeplinirea planului pe primul se­mestru în R. Cehoslovacă (pag. 4 a). In cinstea zilei de 23 August Angajamentele muncitorilor şi tehnicienilor de la întreprinderile „Sovromiemn“ Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej c) De a realiza încărcările de cherestea fără restanţă. De a lichida stocurile de cherestea din depozite până la normativ. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 2°/». 7. — COMBINATUL FORESTIER „21 DECEMBRIE“ — VADURI. a) De a livra peste planul lunilor Iulie şi August, 2000 m. c. cherestea, 200 m. c. lăzi, 100 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a ridica randamentul la cherestea până la 60°/«. c) De a ridica productivitatea muncii cu 3% peste plan. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 3°/*. e) De a termina şi a da în exploatare transportorul pentru scoaterea lemnului din apă. f) De a termina 4 case şi a electrifica cartierul muncitoresc. 8. — FABRICA DE CHERESTEA BRAILA a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi Au­gust la debitarea cherestelei şi lăzi şi a da peste plan 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a asigura debitarea sortimentelor conform planului. c) De a mări productivitatea muncii în comparaţie cu tri­mestrul II, cu 1%. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 1,5°/«. e) De a ridica randamentul la 59,75%. 9. — FABRICA DE CHERESTEA SERDARU a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi Au­gust la debitarea cherestelei şi lăzi şi a da în plus 20 tone ră­măşiţe pentru celuloză. b) De a ridica randamentul până la 59,70°/«. c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. d) De a mări productivitatea muncii, în comparaţie cu tri­mestrul II, cu 3%. 10.­­ FABRICA DE CHERESTEA COSMEŞTI a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la toate sortimentele. 11. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 1 PIATRA NEAMȚ. a) De a îndeplini la fazele: fasonat și transport planul pe 8 luni; la corhănit a da 60.000 m. c., iar la transport a da 50.000 m. c. peste planul pe lunile Iulie și August. b) începând de la 25 Iulie 1951, de a asigura legatul zilnic şi a da spre plutărit 450 m. c. buşteni. c) De a livra în plus peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză. d) De a termina reparaţiunile capitale la locomotive, con­form planului lunii August şi a mări parcul de tracţiune cu 100 bucăţi. e) De a reduce preţul de cost planificat cu 20/1. 12. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 3 BROŞTENI. a) De a depăşi planul pe Iulie şi August şi a da în plus pe faze: la fasonat 9000 m. c., la corhănit 40.000 m. c., la tras 40.000 m. c. şi la transport 40.000 m. c. b) De a da peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză. c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%.­­ d) începând de la 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic şi plutăritul a 4.500 m. c. 13. — UNITATEA Nr. 4 VATRA DORNEI a) De a îndeplini planul pe Iulie şi August şi a da în plus la fasonat 15.000 m. c., la corhănit 36.000 m. c., la tras 70.000 m. c. şi la transport 9.000 m. c. b) De a depăşi sarcinile de plan până la sfârşitul lunei Au­gust cu 15%. c) De a îndeplini în întregime sarcinile de plan la lemn de mină şi lemn pentru celuloză pe primele 8 luni ale anului. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 5°/«. e) Pentru asigurarea vitelor cu furaje, unitatea se va apro­viziona la timp cu 1000 tone fân. f) începând de la data de 25 Iulie 1951 se va asigura lega­tul zilnic și plutăritul a 4000 m. c. bușteni. 14.­­ UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 6 CEAHLAU. a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la toate fazele. b) începând dela data de 25 Iulie 1951 se va asigura lega­tul zilnic şi plutăritul a 2.500 m. c. buşteni. 15. — ŞANTIERUL DE CONSTRUCȚII VATRA DORNEI: a) De a preda în exploatare atelierele centrale până la data de 18 August 1951. b) De a preda în exploatare magazia tehnică (depozit) pentru baza de aprovizionare până la 10 August 1951. c) De a preda în exploatare la fabrica „Bernat Andrei" 2 case pentru muncitori. d) De a reduce preţul de cost la construcţii cu 10%. Vă asigurăm, Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dea­cu prin muncă şi luptă hotărîtă vom duce la îndeplinire aceste angajamente, contribuind în acest fel la marile construcţii so­cialiste din ţara noastră, la construirea socialismului în patria noastră, la întărirea invincibilului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Trăiască 23 August — ziua eliberării patriei noastre scumpe ! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gh­eorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască cel mai bun prieten al poporului român, genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă tovarăşul STALIN I În numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderilor „SOVROMLEMN" Director general adjunct, ALEXANDRU KONSCINSKI. Secretarul organizaţiei de bază P.M.R. a combinatului forestier ,Bernat Andrei­- Vatra Dornei ION CHIRUŢA. Preşedintele comitetului sindical al unităţii de exploatare Nr. 4 Vatra Dornei, DUMITRU MEZDREA Secretarul organizaţiei de bază U.T.M., NICOLAE BANCEA. Directorul combinatului forestier „Bernat Andrei" Vatra Dornei CONSTANTIN ŞERBAN Conducătorul unităţii Nr. 10 Bacău, NICOLAE PETREANU. Inginerul-şef al unităţii de exploatare Nr. 1 Piatra­ Neamţ, GHEORGHE COJOC. Conducătorul tehnic al unităţii Nr. 11 Vatra Dornei, COLOM­AN SUCZ. Conducătorul unităţii de exploatare Nr. 4 Vatra Dornei, CAROL FISCHER. Conducătorul fabricilor din Piatra Neamţ, RUDOLF WALPETZ. Conducătorul unităţii Nr. 9 Roznov, MENDEL GRILL. Directorul combinatului forestier „21 Decembrie“-Vaduri, IOSIF KARÁCSONY. Tehnicianul unităţii de plutărit Piatra Neamţ, FLOREA MI­HAI. Directorul unităţii Nr. 8 Falcău, PETRE TEBREANU. Noi, delegaţii muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor întreprinderilor „SOVROMLEMN“, adunaţi în şe­dinţa de producţie la Bucureşti, analizând rezultatele muncii depuse în trimestrul II, ne-am dat seama că în întreprinderile noastre există însemnate rezerve Interne pe care ne propu­nem să le scoatem la iveală cu sprijinul preţios al specialiştilor sovietici, printr’o mai bună organizare a producţiei, prin întă­rirea disciplinei socialiste a muncii, printr’o mai deplină folo­sire a utilajului, aplicând pe scară tot mai largă metodele sta­­hanoviştilor sovietici. Pe baza adunărilor care au avut loc in cadrul întreprinderilor cu toţi muncitorii, tehnicienii. Inginerii şi funcţionarii, ne propunem să întâmpinăm cea de a 7-a ani­versare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist de către invincibila Armată Sovietică, cu următoarele angajamente: a) De a da până la 23 August 1951, peste plan, următoarele produse: 1. Cherestea .......... 32.520 m. c. 2. Lăzi.......................................................................1.810 m. c. 3. Case prefabricate ......................................... 1.780 m. p. 4. Lemn de mină ......... 8.810 m. c. 5. Lemn pentru celuloză..................................11.120 m. c. 6. Rămășițe pentru celuloză....................... 1.050 tone La exploatări: La fasonat............................ 32.400 m. c. La transport.................................................... 98.300 m. c. b) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. c) De a ridica productivitatea muncii față de cea planifi­cată cu 1%. 1. — DIRECȚIA FABRICILOR PIATRA NEAMȚ a) A îndeplini până la 23 August planul de producţie pe lunile Iulie şi August la următoarele produse: cherestea, lăzi, lemn de mină şi rămăşiţe pentru celuloză. b) De a da spre livrare 1000 m. c. lemn pentru celuloză peste planul lunilor Iulie şi August. c) De a asigura calitatea producţiei conform sortimentelor din plan. d) De a micşora până la normativ stocurile de produse pre­lucrate. e) De a îmbunătăţi hrana muncitorilor la cantine şi a re­duce costul mesei cu 5°/1. 2. — UNITATEA Nr. 8 FALCAU a) De a prelucra 2.600 m. c. cherestea peste planul lunilor Iulie şi August. b) De a asigura până la 23 August îndeplinirea planului pe lunile Iulie şi August la lăzi, lemn de mină, lemn pentru celu­loză şi rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini până la 23 August planul pe 8 luni la fa­sonat, corhănit, tras şi transport. d) De a îmbunătăţi calitatea sortimentelor superioare cu 3*/­ peste plan. e) De a ridica productivitatea muncii cu 4%. 3. — UNITATEA Nr. 9 ROZNOV a) De a îndeplini până la 23 August planul de exploatare pe lunile Iulie şi August. b) De a asigura în proporţie de 70%, efectuarea măsurilor de pregătire a exploatărilor pentru trimestrul IV 1951. c) De a îndeplini planul pe lunile Iulie şl August la debi­tarea cherestelei (răşinoase, fag) la case prefabricate şi la lăzi. d) De a livra peste planul lunilor Iulie şl August 500 m. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămă­şiţe pentru celuloză. e) De a termina construcţia liniei C.F.F. la fabrica „11 Iu­nie“ şi în raionul sectorului Iapa. f) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. 4. * _ UNITATEA Nr. 10 BACAU a) De a îndeplini până la 23 August planul pe lunile Iulie şi August la cherestea şi lăzi. b) De a da peste plan, la case prefabricate 1.000 m. p., lemn mină 400 m. c., 1000 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini randamentul planificat. 5. — UNITATEA Nr. 11 VATRA DORNEI a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi Au­gust la cherestea şi lăzi. b) De a da peste plan 300 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză, 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îmbunătăţi Indicii calitativi la cherestea cu 4% faţă de trimestrul II. d) De a reduce preţul de cost cu 2% faţă de trimestrul II. e) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şl August la producţie şi valorificare. 6. — COMBINATUL FORESTIER „BERNAT ANDREI“ — V. DORNEI. a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi Au­gust şi a da peste plan 500 m. c. cherestea, 200 m. c. lăzi, 200 m. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a atinge la cherestea un randament de 59,50°/«. Pe „SOVROMLEMN": Pe întreprinderi: Către Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac Tovarăşului Rudolf glanskij wComitetul Central al Partidului Muncitoresc Român va felicită călduros pe Dvs., unul din cei mai de seama conducători ai Partidului Comunist Cehoslovac, cu ocazia celei d® a 50-a aniversări de la naşterea Dvs. şi vă doreşte ani mulţi de viaţă, sănătate şi muncă rodnică în folosul cauzei păcii, socialismului şi înfloririi Cehoslovaciei Populare. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Ch. Gheorghiu-Dej Din Uniunea Sovietică MARI SUCCESE IN INDUSTRIA GREA întreprinderile din industria grea a U.R S.S. şi-au sporit considerabil produc­ţia în cursul primului semestru al anului curent. Ele au livrat ramurilor metalur­gice, petrolifere, energetice, precum şi altor ramuri ale industriei, mai multe ma­şini şi utilaj decât în perioada corespunză­toare a anului trecut, îndeosebi a crescut producţia de utilaj pentru întreprinderile metalurgice : laminoare, mecanisme pentru furnale şi cuptoare Siemens-Martin, etc. In uzinele din Ural şi Donbas se pune la punct producţia de noi şi puternice ma­­şini-unelte pentru tras ţevi şi altele. A sporit producţia de utilaj energetic şi îndeosebi producţia de cazane şi tur­­bine care funcţionează cu aburi la pre­siune înaltă, precum şi producţia de tur­bine hidraulice. In ultimele luni, uzinele au fabricat numeroase elevatoare şi utilaj pentru transporturi. Pentru nodul hidroelectric Timlianskaia au fost fabricate macarale grele. Ele sunt destinate pentru montarea turbinelor şi a hidrogeneratoarelor. In cursul anului curent, uzinele de con­strucţii de maşini grele din U.R.S S. vor îndeplini comenzi pentru noile clădiri ale capitalei. S-a pus la punct producția in serie de ascensoare rapide cu o capacitate de 20 persoane fiecare. PE ŞANTIERELE NOILOR STAŢII DE METRO Lucrările de construcţii ale marii Unii circulare a metropolitanului din Mos­cova sunt în plină desfăşurare. Noua linie de 20 kilometri este îm­părţită în două sectoare , primul — cel dintre gara Kursk şi Parcul central de cultură şi odihnă — a fost terminat în 1949. Al doilea sector, care ţine de la gara Kursk la gara Bielorusă, se cons­­trueşte într’un ritm accelerat. In staţiile „Novoslobodskaia” şi „Grădina Botanică“, au fost terminate decoraţiunile interioare şi au fost montate scări rulante de un tip cu totul nou. Sunt în curs de construcţie hali­urb­e de intrare Aplicând pe scară largă tehnica mo­dernă, constructorii­ metropolitanului din Moscova şi-au luat angajamentul să termine până în Decembrie 1951 a doua secţiune a marii linii circulare. Această linie va traversa cele mai aglomerate cartiere ale capitalei și va face legătură între cele șapte gări principale ale orașului. ELECTRICITATEA IN AGRICULTURA In Uniunea Sovietică electrificarea sa­telor a luat proporţii uriaşe. Până în prezent au fost electrificate peste 30.000 colhozuri, peste 7.500 S.M.T.-uri şi ate­liere pentru repararea maşinilor agricole şi aproximativ 17.000 arii. In producţia colhoznică şi S.M.T.-uri sunt folosite zeci de mii de electromotoare. Miile de kilo­metri de linii electrice rurale, milioanele de lămpi electrice din casele colhoznici­lor şi din clădirile publice săteşti, pre­cum şi larga radioficare au transformat complet viaţa şi înfăţişarea satului so­vietic. In 1951, urmează să fie construite sute de noi uzine electrice săteşti; dintre ele multe au şi fost puse în funcţiune. Anul acesta in R.S.S. Armeană au fost puse în funcţiune 4 noi staţiuni electrice colhoznice, fapt care a permis electrifi­carea a încă 30 sate şi instalarea a sute de electromotoare in colhozuri. In unele re­giuni, ca de pildă, în regiunea Sverd­lovsk, a şi a fost înfăptuită electrificarea completă a tuturor colhozurilor şi S.M.T.­­urilor din regiune. Statul pune la dispoziţia colhozurilor fonduri importante şi mari credite pentru nevoile electrificării rurale. UN SPECTACOL PENTRU CONSTRUCTORII CANALULUI SUD-UCRAINIAN Zilele trecute, la Snnghirevca, regiunea Nikolaev, a avut loc întâlnirea artiştilor teatrului de stat bielorus „Janka Kupala" cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii del® direcţia de construcţie şi montaj a Cana­lului Sud-Ucrainian. După ce directorul teatrului a vorbit despre drumul creator al colectivului teatrului, artiştii au dat un reuşit spectacol. Seara, la Casa de Cultură raională, ar­tiştii au prezentat piesa: „Konstantin Zas­­lonov". Spectatorii au mulţumit artiştilor teatrului de stat bielorus cu aplauze en­tuziaste. CREŞTE NEÎNCETAT CERINŢA DE CĂRŢI Zilele trecute, In Geo­gla s-au stabilit rezultatele lunii cărţii care a avut loc de curând în republică. In cursul acestei luni, şapte sute de magazine şi aproape cinci sute de chioşcuri au vândut cărţi de diferite domenii, in valoare de peste zece milioane ruble. In oraşele şi satele Georgiei s’au deschis cinci­zeci de noi chioşcuri de cărţi. Numeroase colhozuri, întreprinderi, şcoli şi institute ştiinţifice şi au complec­tat cu acest prilej bibliotecile, cumpărând un mare număr de cărţi literare şi de spe­cialitate. S’au vândut multe cărţi ale clasicilor li­teraturii georgiene şi ruseşti, precum şi cărţi ale scriitorilor sovietici laureaţi al Premiului Stalin. S’a făcut o largă popularizare a cărţii. Pretutindeni în cluburi şi case de cultură s’au organizat zile ale cărţii, expoziţii de cărţi, au avut loc întâlniri intre scriitori şi cititori iar in biblioteci s'au organizat conferinţe ale cititorilor.

Next