Scȃnteia, august 1951 (Anul 20, nr. 2106-2131)
1951-08-01 / nr. 2106
ANUL XX Nr. 2106 Miercuri 1 August 1951 4 PAGINI - 4 LEI La luptă pentru îndeplinirea planului înainte de termen! Comunicatul Comisiunii de Stat a Planificării şi Direcţiunii Centrale de Statistică asupra îndeplinirii Planului de Stat pe trimestrul II 1951 constitue o nouă mărturie a succeselor minunate pe care clasa muncitoare din ţara noastră condusă de partid le obţine zi de zi, cu ajutorul de nepreţuit al Uniunii Sovietice, marea noastră prietenă şi aliată. In ansamblul său, Comunicatul ne oferă tabloul unei economii în plin progres, în care toate ramurile — şi, înainte de toate, ramurile conducătoare — se desvoltă într’un ritm din ce în ce mai viu. Pe întreaga industrie, planul producţiei globale pe trimestrul II 1951 a fost îndeplinit în proporţie de 101,8*/. Planul producţiei globale pe semestrul I 1951 a fost îndeplinit în proporţie de 107,8%, atingându-se un nivel de 131,7°/* faţă de semestrul 1 1950. Succesele pe care le dobândeşte lună de lună poporul muncitor din ţara noastră, succesele celorlalte ţări de democraţie populară eliberate şi ajutate frăţeşte de marea Uniune Sovietică, şi în primul rând marile victorii ale construcţiei comunismului în U.R.S.S., dovedesc cu putere superioritatea economiei socialiste faţă de putreda economie capitalistă, măcinată de crize, şomaj şi contradicţii de neîmpăcat. Aceste succese întăresc considerabil baza materială a forţelor păcii. In acest timp, economia ţărilor înrobite de imperialismul american se îndreaptă cu paşi repezi spre dezastru, datorită pregătirilor febrile de război pe care le fac imperialiştii americani şi lacheii lor din tarile marshallizate Industria ţărilor capitaliste — cu excepţia industriei de război — este gâtuită, uzinele în care se produceau mărfuri pentru timp de pace se închid, iar şomajul şi mizeria masselor muncitoare ating proporţii înspăimântătoare. Povara cheltuelilor de război apasă greu pe umerii oamenilor muncii din ţările capitaliste. In acest an, impozitele au crescut de 8 ori în Statele Unite, de 4 ori în Anglia, iar în Franţa sunt de 30 de ori mai mari decât impozitele dinainte de război. In Iugoslavia, pe care banda fascistă a lui Tito a vândut-o imperialiştilor americani, are loc ruinarea economiei, iar populaţia este osândită la lipsuri şi suferinţe de nedescris. Nu degeaba a lichidat Iuda-Tito planificarea economiei; ea nici nu mai era cu putinţă odată cu restabilirea rânduelilor capitaliste şi, vrând nevrând, ar fi oglindit dezastrul economiei iugoslave. Cele mai mari mine, uzine şi fabrici iugoslave au şi fost acaparate de trusturile străine, care înteţesc exploatarea sălbatică a poporului iugoslav şi ordonă titoiştilor să pună în aplicare planurile lor de agresiune în Balcani. Ca o palmă usturătoare pe obrajii calomniatorilor titoişti răsună cifrele Comunicatului asupra îndeplinirii planului pe trimestrul II al anului 1951. Intr’un timp foarte scurt, graţie ajutorului internaţionalist al Uniunii Sovietice, regimul nostru a reuşit să dea un mare impuls economiei naţionale şi în primul rând industriei grele a construcţiei de maşiniunelte, baza industrializării socialiste şi a asigurării independenţei naţionale. Astfel, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia de oţel a crescut la 113,1 la sută, de laminate la 109,3 la sută, motoare electrice la 256,9 la sută, strunguri paralele la 212,5 la sută, maşini de rabotat cu cuţit mobil 240 la sută. Deosebit de însemnate sunt succesele obţinute în industria petroliferă unde planul societăţii Sovrompetrol a fost realizat în proporţie de 105,4 la sută, producţia de ţiţei atingând, faţă de trimestrul II 1950, un procent de 119,2 la sută. O contribuţie de cea mai mare însemnătate la realizarea acestor succese au dat-o Sovromurile, care se dovedesc a fi nu numai posturi înaintate în desvoltarea economiei noastre pe calea socialismului, ci şi o şcoală de gospodărire socialistă, de răspândire a experienţei socialiste în cele mai importante domenii ale economiei. Succese însemnate s’au obţinut în acest trimestru şi în agricultură. Datorită eforturilor depuse de ţărănimea muncitoare, ajutorului frăţesc al clasei muncitoare şi uriaşei munci organizatorice desfăşurate de partid şi guvern, s’a obţinut în acest an o recoltă bogată. In urma evaluărilor făcute în câmp, se prevede, la grâu '* toamnă, o producţie medie pe ţară de cica 1 350 kg. la hectar, adică un nivel de 165°/* faţă de producţia medie din anul trecut Cele mai bune rezultate au fost obţinute în sectorul socialist al agriculturii. Gospodăriile agricole colective au obţinut o producţie mult mai mare la hectar decât producea medie obţinută de gospodăriile indviduale, în general între 2.000 şi 3.000 kg. la hectar. Aceste recolte, ca şi bogatele venituri ale colectiviştilor harnici, au un mare răsunet printre ţăranii muncitori, dovedind în fapt superioritatea gospodăriei socialiste în agricultură. Realizările obţinute în toate sectoarele fac să crească nivelul material şi cultural al celor ce muncesc. Cu toate lipsurile care mai există în sectorul schimbului între oraş şi sat, lipsuri, care au făcut ca planul de distribuire a mărfurilor să fie realizat numai în proporţie de 91 la sută, în trimestrul II al anului 1951 s-au distribuit populaţiei prin reţeaua de desfacere a comerţului de stat şi a cooperaţiei, cu 32,7 la sută mai multe mărfuri faţă de trimestrul II 1950. Ca urmare a acţiunii de culturalizare desfăşurate de partid şi guvern, alţi 450.000 oameni au fost smulşi din bezna neştiinţei de carte la care-i osândise regimul burghezo-moşieresc. Au fost de asemenea deschise un număr mai mare de biblioteci, cămine culturale, cinematografe, teatre, etc. Industrializarea socialistă creează putinţa ca un număr din ce în ce mai mare de oameni ai muncii să fie atraşi în cadrul economiei naţionale. Astfel, numărul total al muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor a sporit în cursul trimestrului II 1951, în comparaţie cu trimestrul II 1950, cu 288.000, din care 248.000 muncitori. Au apus vremurile când în ţara noastră oamenii muncii trăiau cu teama zilei de mâine, urmăriţi de spectrul şomajului, aşa cum trăesc muncitorii în lumea capitalistă. Toate aceste succese minunate se datoresc avântului cu care sutele de mii de muncitori şi tehnicieni participă la întrecerea socialistă, desvoltând mereu realizările obţinute în întrecerea în cinstea celei de a 30-a aniversări a partidului. Astfel, din totalul salariaţilor, în metalurgie şi chimie au fost antrenaţi în întrecere 70 la sută, în industria carboniferă 50,6 la sută, la textile şi pielărie 71,4 la sută, etc. Este cât se poate de semnificativ pentru sprijinul entuziast pe care massele muncitoare îl dau regimului de democraţie populară, marele număr de inovaţii şi invenţii (712 numai în metalurgie şi chimie) din acest trimestru ! Marile succese obţinute nu trebue să ne facă să pierdem din vedere lipsurile care mai există în unele sectoare ale economiei naţionale. Astfel, o serie de întreprinderi, ca de pildă cele ale Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, Direcţia Generală a Cărbunelui, unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Alimentare etc., nu şi-au realizat planul în acest trimestru. Nu au fost îndeplinite sarcinile de plan la unele produse ca: bitum natural, generatori electrici, tananţi de extracţie, var, ţiglă. Nu s’a realizat nici în acest trimestru planul la carne, peşte proaspăt, lapte şi brânzeturi. Succesele obţinute în trimestrul II trebue să constitue un imbold puternic pentru fiecare om al muncii de a-şi intensifica eforturile în producţie, pentru lichidarea lipsurilor care mai există. In cinstea zilei de 23 August, să desvoltăm larg întrecerea socialistă pentru a realiza înainte de termen sarcinile planului pe trimestrul III — trimestrul hotărîtor al planului pe 1951! Pentru toţi oamenii muncii, dar mai cu seamă pentru muncitorii şi tehnicienii din sectoarele rămase în urmă — acest trimestru trebue să fie o perioadă de muncă încordată şi plină de avânt, pentru lichidarea rămânerii în urmă, pentru a ajunge şi a întrece sectoarele fruntaşe ale economiei. In toate întreprinderile, trebue dusă lupta pentru continua sporire a productivităţii muncii, pentru înrădăcinarea metodelor socialiste de gospodărire a întreprinderilor, având la bază mobilizarea rezervelor interne ale acestora. In cadrul întrecerii socialiste, trebue puternic intensificată lupta pentru economii, pentru sporirea volumului acumulărilor socialiste, atât de necesare marilor investiţii ale planului cincinal. Trebue şi mai larg popularizate minunatele metode ale stahanoviştilor sovietici care s’au dovedit a fi un factor puternic al progresului Popularizând larg succesele obţinute în prima jumătate a anului, organizaţiile de partid din toate întreprinderile trebue să ducă o intensă muncă politică pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii, pentru intensificarea întrecerii socialiste. O preocupare de seamă trebue să fie răspândirea organizată, sistematică, a experienţei înaintate. In întâmpinarea măreţei sărbători de 23 August, să dăm un nou avânt întrecerii socialiste pentru realizarea înainte de termen a planului de stat pe 1951 — primul an al planului cincinal! Un nou parc sportiv în Capitală Nu e mult de când din Şoseaua Ştefan cel Mare până în fundul cartierului Floreasca, se întindea o groapă imensă pe un maidan, plin de bălării. Bucureştenii cunoşteau locul sub numele nemeritat de ,,Velodrom“, pentru că terenul fusese cu ani în urmă folosit pentru exhibiţiile motocicliştilor profesionişti. Pe acest teren sa construit însă acum un an un velodrom adevărat, betonat, pe care cicliştii noştri le antrenează şi fac întreceri la probele de viteză şi de atunci se lucrează fără încetare pentru organizarea unui adevărat combinat sportiv. înspre şoseaua Ştefan cel Mare s’a ridicat astfel o minunată sală de gimnastică, una dintre cele mai moderne săli din Europa. Intr’un splendid cadru de verdeaţă sportivii noştri vor avea aici un teren minunat da antrenamente şi întreceri. r». ..J.I . I'M.* . - «-*- *—,*«.*».* rai cui &]Jvjii*v uaifluiu caic uucati ai cu un mare stadion, înconjurat cu tribune de beton care au peste 25.000 locuri. Aici se vor desfășura jocuri de fotbal, handbal, oină, rugby, precum și concursuri de atletism. In apropierea stadionului se mai află un teren central pentru jocuri de volei şi basket, cu o tribună pentru 4 000 spectatori, 6 terenuri de tenis 4 terenuri de basket, 6 terenuri de volei şi un teren pentru antrenamente. In partea dreaptă a parcului s-a organizat un poligon de tir, prevăzut cu cele mai moderne instalaţii necesare concursurilor de tir. Patru piste spectate prevăzute şi cu aparatele necesare cursei de obstacole au fost amenajate pentru antrenamentele şi pentru desfăşurarea probelor G.M.A. O cabană mare cu săli pentru cursuri, osală pentru bufet, instalaţii de duşuri, complectează noul parc sportiv Dinamo care va fi o adevărată mândrie a Capitalei noastre, o nouă şi grăitoare dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru progresul mişcării sportive din ţara noastră. In numărul de azi: Angajamentele muncitorilor și tehnicienilor de la întreprinderile „Sovromlemn“ (pag. l-a). A 24-a aniversare a glorioasei Armate Populare Chineze (pag. 2-a). CRONICA FILMULUI: „Pagini din lupta partidului” (pag. 2-a). Decernarea premiilor gazetelor de perete fruntaşe din regiunile Galaţi şi Iaşi (pag. 2-a). Actul de acuzare în procesul conducătorilor organizaţiei de sabotaj şi spionaj care a acţionat în rândurile Armatei Poloneze (pag. 3-a). Azi porneşte spre Berlin delegaţia tineretului din R. P. R. la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace (pag. 4-a). Şedinţa solemnă de încheiere a Festivalului Internaţional al Filmului (pag. 4-a). NOTE POLITICE: Silviu Brucan — Iuda Tito ţintuit la stâlpul infamiei (pag. 4-a). Conferinţa muncitorilor portuari italieni pentru pace (pag. 4-a). Evenimentele din Coreea (pag. 4-a). Sindicatele britanice critică aspru politica guvernului laburist (pag. 4-a), îndeplinirea planului pe primul semestru în R. Cehoslovacă (pag. 4 a). In cinstea zilei de 23 August Angajamentele muncitorilor şi tehnicienilor de la întreprinderile „Sovromiemn“ Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej c) De a realiza încărcările de cherestea fără restanţă. De a lichida stocurile de cherestea din depozite până la normativ. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 2°/». 7. — COMBINATUL FORESTIER „21 DECEMBRIE“ — VADURI. a) De a livra peste planul lunilor Iulie şi August, 2000 m. c. cherestea, 200 m. c. lăzi, 100 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a ridica randamentul la cherestea până la 60°/«. c) De a ridica productivitatea muncii cu 3% peste plan. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 3°/*. e) De a termina şi a da în exploatare transportorul pentru scoaterea lemnului din apă. f) De a termina 4 case şi a electrifica cartierul muncitoresc. 8. — FABRICA DE CHERESTEA BRAILA a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la debitarea cherestelei şi lăzi şi a da peste plan 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a asigura debitarea sortimentelor conform planului. c) De a mări productivitatea muncii în comparaţie cu trimestrul II, cu 1%. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 1,5°/«. e) De a ridica randamentul la 59,75%. 9. — FABRICA DE CHERESTEA SERDARU a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la debitarea cherestelei şi lăzi şi a da în plus 20 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a ridica randamentul până la 59,70°/«. c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. d) De a mări productivitatea muncii, în comparaţie cu trimestrul II, cu 3%. 10. FABRICA DE CHERESTEA COSMEŞTI a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la toate sortimentele. 11. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 1 PIATRA NEAMȚ. a) De a îndeplini la fazele: fasonat și transport planul pe 8 luni; la corhănit a da 60.000 m. c., iar la transport a da 50.000 m. c. peste planul pe lunile Iulie și August. b) începând de la 25 Iulie 1951, de a asigura legatul zilnic şi a da spre plutărit 450 m. c. buşteni. c) De a livra în plus peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză. d) De a termina reparaţiunile capitale la locomotive, conform planului lunii August şi a mări parcul de tracţiune cu 100 bucăţi. e) De a reduce preţul de cost planificat cu 20/1. 12. — UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 3 BROŞTENI. a) De a depăşi planul pe Iulie şi August şi a da în plus pe faze: la fasonat 9000 m. c., la corhănit 40.000 m. c., la tras 40.000 m. c. şi la transport 40.000 m. c. b) De a da peste plan 2000 m. c. lemn de mină şi 3000 m. c. lemn pentru celuloză. c) De a reduce preţul de cost planificat cu 3%. d) începând de la 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic şi plutăritul a 4.500 m. c. 13. — UNITATEA Nr. 4 VATRA DORNEI a) De a îndeplini planul pe Iulie şi August şi a da în plus la fasonat 15.000 m. c., la corhănit 36.000 m. c., la tras 70.000 m. c. şi la transport 9.000 m. c. b) De a depăşi sarcinile de plan până la sfârşitul lunei August cu 15%. c) De a îndeplini în întregime sarcinile de plan la lemn de mină şi lemn pentru celuloză pe primele 8 luni ale anului. d) De a reduce preţul de cost planificat cu 5°/«. e) Pentru asigurarea vitelor cu furaje, unitatea se va aproviziona la timp cu 1000 tone fân. f) începând de la data de 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic și plutăritul a 4000 m. c. bușteni. 14. UNITATEA DE EXPLOATARE Nr. 6 CEAHLAU. a) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şi August la toate fazele. b) începând dela data de 25 Iulie 1951 se va asigura legatul zilnic şi plutăritul a 2.500 m. c. buşteni. 15. — ŞANTIERUL DE CONSTRUCȚII VATRA DORNEI: a) De a preda în exploatare atelierele centrale până la data de 18 August 1951. b) De a preda în exploatare magazia tehnică (depozit) pentru baza de aprovizionare până la 10 August 1951. c) De a preda în exploatare la fabrica „Bernat Andrei" 2 case pentru muncitori. d) De a reduce preţul de cost la construcţii cu 10%. Vă asigurăm, Iubite tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Deacu prin muncă şi luptă hotărîtă vom duce la îndeplinire aceste angajamente, contribuind în acest fel la marile construcţii socialiste din ţara noastră, la construirea socialismului în patria noastră, la întărirea invincibilului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. Trăiască 23 August — ziua eliberării patriei noastre scumpe ! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! Trăiască cel mai bun prieten al poporului român, genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă tovarăşul STALIN I În numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderilor „SOVROMLEMN" Director general adjunct, ALEXANDRU KONSCINSKI. Secretarul organizaţiei de bază P.M.R. a combinatului forestier ,Bernat Andrei- Vatra Dornei ION CHIRUŢA. Preşedintele comitetului sindical al unităţii de exploatare Nr. 4 Vatra Dornei, DUMITRU MEZDREA Secretarul organizaţiei de bază U.T.M., NICOLAE BANCEA. Directorul combinatului forestier „Bernat Andrei" Vatra Dornei CONSTANTIN ŞERBAN Conducătorul unităţii Nr. 10 Bacău, NICOLAE PETREANU. Inginerul-şef al unităţii de exploatare Nr. 1 Piatra Neamţ, GHEORGHE COJOC. Conducătorul tehnic al unităţii Nr. 11 Vatra Dornei, COLOMAN SUCZ. Conducătorul unităţii de exploatare Nr. 4 Vatra Dornei, CAROL FISCHER. Conducătorul fabricilor din Piatra Neamţ, RUDOLF WALPETZ. Conducătorul unităţii Nr. 9 Roznov, MENDEL GRILL. Directorul combinatului forestier „21 Decembrie“-Vaduri, IOSIF KARÁCSONY. Tehnicianul unităţii de plutărit Piatra Neamţ, FLOREA MIHAI. Directorul unităţii Nr. 8 Falcău, PETRE TEBREANU. Noi, delegaţii muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderilor „SOVROMLEMN“, adunaţi în şedinţa de producţie la Bucureşti, analizând rezultatele muncii depuse în trimestrul II, ne-am dat seama că în întreprinderile noastre există însemnate rezerve Interne pe care ne propunem să le scoatem la iveală cu sprijinul preţios al specialiştilor sovietici, printr’o mai bună organizare a producţiei, prin întărirea disciplinei socialiste a muncii, printr’o mai deplină folosire a utilajului, aplicând pe scară tot mai largă metodele stahanoviştilor sovietici. Pe baza adunărilor care au avut loc in cadrul întreprinderilor cu toţi muncitorii, tehnicienii. Inginerii şi funcţionarii, ne propunem să întâmpinăm cea de a 7-a aniversare a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist de către invincibila Armată Sovietică, cu următoarele angajamente: a) De a da până la 23 August 1951, peste plan, următoarele produse: 1. Cherestea .......... 32.520 m. c. 2. Lăzi.......................................................................1.810 m. c. 3. Case prefabricate ......................................... 1.780 m. p. 4. Lemn de mină ......... 8.810 m. c. 5. Lemn pentru celuloză..................................11.120 m. c. 6. Rămășițe pentru celuloză....................... 1.050 tone La exploatări: La fasonat............................ 32.400 m. c. La transport.................................................... 98.300 m. c. b) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. c) De a ridica productivitatea muncii față de cea planificată cu 1%. 1. — DIRECȚIA FABRICILOR PIATRA NEAMȚ a) A îndeplini până la 23 August planul de producţie pe lunile Iulie şi August la următoarele produse: cherestea, lăzi, lemn de mină şi rămăşiţe pentru celuloză. b) De a da spre livrare 1000 m. c. lemn pentru celuloză peste planul lunilor Iulie şi August. c) De a asigura calitatea producţiei conform sortimentelor din plan. d) De a micşora până la normativ stocurile de produse prelucrate. e) De a îmbunătăţi hrana muncitorilor la cantine şi a reduce costul mesei cu 5°/1. 2. — UNITATEA Nr. 8 FALCAU a) De a prelucra 2.600 m. c. cherestea peste planul lunilor Iulie şi August. b) De a asigura până la 23 August îndeplinirea planului pe lunile Iulie şi August la lăzi, lemn de mină, lemn pentru celuloză şi rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini până la 23 August planul pe 8 luni la fasonat, corhănit, tras şi transport. d) De a îmbunătăţi calitatea sortimentelor superioare cu 3*/ peste plan. e) De a ridica productivitatea muncii cu 4%. 3. — UNITATEA Nr. 9 ROZNOV a) De a îndeplini până la 23 August planul de exploatare pe lunile Iulie şi August. b) De a asigura în proporţie de 70%, efectuarea măsurilor de pregătire a exploatărilor pentru trimestrul IV 1951. c) De a îndeplini planul pe lunile Iulie şl August la debitarea cherestelei (răşinoase, fag) la case prefabricate şi la lăzi. d) De a livra peste planul lunilor Iulie şl August 500 m. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. e) De a termina construcţia liniei C.F.F. la fabrica „11 Iunie“ şi în raionul sectorului Iapa. f) De a reduce preţul de cost planificat cu 1%. 4. * _ UNITATEA Nr. 10 BACAU a) De a îndeplini până la 23 August planul pe lunile Iulie şi August la cherestea şi lăzi. b) De a da peste plan, la case prefabricate 1.000 m. p., lemn mină 400 m. c., 1000 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îndeplini randamentul planificat. 5. — UNITATEA Nr. 11 VATRA DORNEI a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August la cherestea şi lăzi. b) De a da peste plan 300 m. c. lemn de mină, 200 m. c. lemn pentru celuloză, 50 tone rămăşiţe pentru celuloză. c) De a îmbunătăţi Indicii calitativi la cherestea cu 4% faţă de trimestrul II. d) De a reduce preţul de cost cu 2% faţă de trimestrul II. e) De a asigura îndeplinirea planului pe Iulie şl August la producţie şi valorificare. 6. — COMBINATUL FORESTIER „BERNAT ANDREI“ — V. DORNEI. a) De a îndeplini până la 23 August planul pe Iulie şi August şi a da peste plan 500 m. c. cherestea, 200 m. c. lăzi, 200 m. c. lemn de mină, 300 m. c. lemn pentru celuloză şi 100 tone rămăşiţe pentru celuloză. b) De a atinge la cherestea un randament de 59,50°/«. Pe „SOVROMLEMN": Pe întreprinderi: Către Comitetul Central al Partidului Comunist Cehoslovac Tovarăşului Rudolf glanskij wComitetul Central al Partidului Muncitoresc Român va felicită călduros pe Dvs., unul din cei mai de seama conducători ai Partidului Comunist Cehoslovac, cu ocazia celei d® a 50-a aniversări de la naşterea Dvs. şi vă doreşte ani mulţi de viaţă, sănătate şi muncă rodnică în folosul cauzei păcii, socialismului şi înfloririi Cehoslovaciei Populare. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Ch. Gheorghiu-Dej Din Uniunea Sovietică MARI SUCCESE IN INDUSTRIA GREA întreprinderile din industria grea a U.R S.S. şi-au sporit considerabil producţia în cursul primului semestru al anului curent. Ele au livrat ramurilor metalurgice, petrolifere, energetice, precum şi altor ramuri ale industriei, mai multe maşini şi utilaj decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, îndeosebi a crescut producţia de utilaj pentru întreprinderile metalurgice : laminoare, mecanisme pentru furnale şi cuptoare Siemens-Martin, etc. In uzinele din Ural şi Donbas se pune la punct producţia de noi şi puternice maşini-unelte pentru tras ţevi şi altele. A sporit producţia de utilaj energetic şi îndeosebi producţia de cazane şi turbine care funcţionează cu aburi la presiune înaltă, precum şi producţia de turbine hidraulice. In ultimele luni, uzinele au fabricat numeroase elevatoare şi utilaj pentru transporturi. Pentru nodul hidroelectric Timlianskaia au fost fabricate macarale grele. Ele sunt destinate pentru montarea turbinelor şi a hidrogeneratoarelor. In cursul anului curent, uzinele de construcţii de maşini grele din U.R.S S. vor îndeplini comenzi pentru noile clădiri ale capitalei. S-a pus la punct producția in serie de ascensoare rapide cu o capacitate de 20 persoane fiecare. PE ŞANTIERELE NOILOR STAŢII DE METRO Lucrările de construcţii ale marii Unii circulare a metropolitanului din Moscova sunt în plină desfăşurare. Noua linie de 20 kilometri este împărţită în două sectoare , primul — cel dintre gara Kursk şi Parcul central de cultură şi odihnă — a fost terminat în 1949. Al doilea sector, care ţine de la gara Kursk la gara Bielorusă, se construeşte într’un ritm accelerat. In staţiile „Novoslobodskaia” şi „Grădina Botanică“, au fost terminate decoraţiunile interioare şi au fost montate scări rulante de un tip cu totul nou. Sunt în curs de construcţie haliurbe de intrare Aplicând pe scară largă tehnica modernă, constructorii metropolitanului din Moscova şi-au luat angajamentul să termine până în Decembrie 1951 a doua secţiune a marii linii circulare. Această linie va traversa cele mai aglomerate cartiere ale capitalei și va face legătură între cele șapte gări principale ale orașului. ELECTRICITATEA IN AGRICULTURA In Uniunea Sovietică electrificarea satelor a luat proporţii uriaşe. Până în prezent au fost electrificate peste 30.000 colhozuri, peste 7.500 S.M.T.-uri şi ateliere pentru repararea maşinilor agricole şi aproximativ 17.000 arii. In producţia colhoznică şi S.M.T.-uri sunt folosite zeci de mii de electromotoare. Miile de kilometri de linii electrice rurale, milioanele de lămpi electrice din casele colhoznicilor şi din clădirile publice săteşti, precum şi larga radioficare au transformat complet viaţa şi înfăţişarea satului sovietic. In 1951, urmează să fie construite sute de noi uzine electrice săteşti; dintre ele multe au şi fost puse în funcţiune. Anul acesta in R.S.S. Armeană au fost puse în funcţiune 4 noi staţiuni electrice colhoznice, fapt care a permis electrificarea a încă 30 sate şi instalarea a sute de electromotoare in colhozuri. In unele regiuni, ca de pildă, în regiunea Sverdlovsk, a şi a fost înfăptuită electrificarea completă a tuturor colhozurilor şi S.M.T.urilor din regiune. Statul pune la dispoziţia colhozurilor fonduri importante şi mari credite pentru nevoile electrificării rurale. UN SPECTACOL PENTRU CONSTRUCTORII CANALULUI SUD-UCRAINIAN Zilele trecute, la Snnghirevca, regiunea Nikolaev, a avut loc întâlnirea artiştilor teatrului de stat bielorus „Janka Kupala" cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii del® direcţia de construcţie şi montaj a Canalului Sud-Ucrainian. După ce directorul teatrului a vorbit despre drumul creator al colectivului teatrului, artiştii au dat un reuşit spectacol. Seara, la Casa de Cultură raională, artiştii au prezentat piesa: „Konstantin Zaslonov". Spectatorii au mulţumit artiştilor teatrului de stat bielorus cu aplauze entuziaste. CREŞTE NEÎNCETAT CERINŢA DE CĂRŢI Zilele trecute, In Geogla s-au stabilit rezultatele lunii cărţii care a avut loc de curând în republică. In cursul acestei luni, şapte sute de magazine şi aproape cinci sute de chioşcuri au vândut cărţi de diferite domenii, in valoare de peste zece milioane ruble. In oraşele şi satele Georgiei s’au deschis cincizeci de noi chioşcuri de cărţi. Numeroase colhozuri, întreprinderi, şcoli şi institute ştiinţifice şi au complectat cu acest prilej bibliotecile, cumpărând un mare număr de cărţi literare şi de specialitate. S’au vândut multe cărţi ale clasicilor literaturii georgiene şi ruseşti, precum şi cărţi ale scriitorilor sovietici laureaţi al Premiului Stalin. S’a făcut o largă popularizare a cărţii. Pretutindeni în cluburi şi case de cultură s’au organizat zile ale cărţii, expoziţii de cărţi, au avut loc întâlniri intre scriitori şi cititori iar in biblioteci s'au organizat conferinţe ale cititorilor.