Scȃnteia, august 1951 (Anul 20, nr. 2106-2131)

1951-08-01 / nr. 2106

Pag. 4 Azi porneşte spre Berlin delegaţia tineretului din R. P. R. la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace După cum se ştie, tineretul din ţara noastră trimite azi spre Berlin, pentru a lua parte la Festivalul Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru Pace, o de­legaţie de 1000 de persoane Muncitori sau ţărani muncitori, stu­denţi, artişti sau scriitori, reprezentanţ­i tineretului nostru dornic de pace şi de viaţă sunt fruntaşi în domeniul lor de muncă. Printre ei se află U.T.M-işti ca Niculăieş Daniel, de la Sovrommetal.Re­şiţa, care a introdus pentru prima dată în ţara noastră metoda sovietică de re­­condiţionare a sculelor, ţesătoarea frun­taşă Zahan Rozalia din Arad, care lu­crează la 60 de războaie, Kiss Gheorghe, fruntaş în gospodăria agricolă colectivă ,,Steaua Roşie­' din Mădăruş Bihor, trac­­torista şefă Georgeta Teleanu de la S.M.T. Bărcăneşti, Duţescu Benone, student al Facultăţii de Medicină din Timişoara, etc Anefi Cadâr, escavatorist la canalu­l Dunăre-Marea Neagră, de naţionalitate tătară, Ioan Raczek, miner fruntaş, secre­­tar al Comitetului U.T.M. al Iunel Lu­peni,­ Miller Isac, secretar prim al raionu­lui U.T.M. Săveni, regiunea Botoşani, Ma­­rina Nicolici, de naţionalitate sârbă, mem­bră a gospodăriei agricole colective .,Scân­teia” din Socol, regiunea Severin şi mulţi alţii sunt soli al tinerilor de toate na­ţionalităţile din ţara noastră, înfrăţiţi în munca şi lupta comună pentru Înflorirea patriei dragi, pentru pace şi socialism. Din delegaţie fac parte şi numeroase formaţii artistice. Printre ele se află an­samblul Comitetului orăşenesc U.T.M Bucureşti cu un cor format din 100 per­soane şi o echipă de dansuri compusă din 34 persoane, ansamblul de dansuri şi orchestra C.G.M., orchestra populară a Institutului de Folclor al R.P.R., o ec­h­ei de dansuri populare a Aşezămintelor Cul­turale din Săcelul de Pădure, regiunea Mureş şi un ansamblu al pionierilor alcă­­­tuit din cor, echipă de dansuri, taraf de copil şi un grup de acordeonişti. Vor mai pleca la Berlin în cadrul de­legaţiei cântăreţi, instrumentişti, balerini, etc. Printre ei se află pianistul Mândru Katz, precum şi violoncelistul Radu Al­­dulescu, artist emerit al R. P. R. şi vio­loncelistul Ştefan Gheorghiu, ambii lau­reaţi ai Concursului Congresului U . S. Praga 1950, cântăreţele Arta Florescu, Zenaida Pally, un grup de balet al Operei de Stat in frunte cu Sanda Jar, artistă emerită a R. P. R. Deasemeni fac parte din grupul de artişti talente promiţătoare ca : mezosoprana Vera Szalzingher, pia­nistele Marietta Demian şi Adina Ghimpu­ şi înzestratul pianist Gavril Ammaş, în vârstă de 14 ani. In delegaţia tineretului la Berlin pleacă şi poeţii Dan Deşliu, laureat al Premiului de Stat, şi Veronica Porumbacu. . Artiştii, cântăreţii şi dansatorii noştri vor participa la Concursul Internaţional de cor, la Concursul internaţional de dansuri populare, la cel de­­ dansuri cla­sice, precum­ şi la diferite concursuri Internaţionale­ pentru solişti. In afara concursurilor, echipele noastre vor da 26 spectacole şi vor participa şi la 7 spectacole internaţionele. Echipa pionierilor va lua parte la tabăra inter­naţională a pionierilor „Thaelmann”. L­a cea de a XI-a Ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară, ţara noa­stră va fi reprezentată de record­meni naţionali ca Moina, Speter, Lia Manai­­u şi Claudia Ruse, Angelica Rozeanu, triplă campioană mondială de tenis de masă, cicliştii Marin Niculescu­­ (câştigătorul circuitului: ciclist a­ Ri P. R.),­ boxerii Gh. Fiat şi Nicolae Linca, gimnasta Berta Corobeanui Înotătorii Ion Popesci şi Franc­isc Hor weih teni smenii fraţii Viziru, campionii înotători Titus Groza, Novac Rock, Orosz, etc. Lotul sportivilor va fea parte la con­cursurile internaţionale de atletism, volei, box, fotbal, nataţie, polo, gimna­stică, lupte, ciclism haltere, canotaj, tenis şi tenis de masă. Ultimele pregătiri în vederea Festivalului BERLIN 31 (Agerpres). — TASS transmite: La Berlin au loc ultimele pregătiri in vederea celui de al treilea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace, care se va deschide la 5 August. In aceste zile ziarele democratice din Berlin consacră Festivalului pagini în­tregi. Enrico Berlinguer, preşedintele Fede­raţiei Mondiale a Tineretului Democrat, a declarat într'un Interview acordat zia­rului NEUES DEUTSCHLAND şi altor ziare berlineze, că apropiatul Festival, care este o sărbătoare grandioasă a tine­retului luptător pentru pace şi un viitor fericit, depăşeşte prin Însemnătatea şi amploarea sa toate întâlnirile Internaţio­nale ale tineretului care au avut loc până în prezent. Berlinguer a subliniat, între altele, că pe lângă cele 2.000.000 tinere şi tineri germani, printre care 100.000 ti­nere şi tineri din Germania Occidentală, la Festival vor participa nu mai puţin de 26.000 delegaţi străini, reprezentând peste 90 ţări. La Festivalul Mondial vor participa pentru prima dată delegaţii din Transiordania, Groenlanda, Etiopia, Togo, Cambodge, Siam şi di­ntr'o serie de alte ţări coloniale. Prin proporţiile şi di­versitatea programului său, acest Festival va întrece pe toate cele precedente. Zilnic vor avea loc la Berlin aproximativ 180 competiţii sportive, programe artistice, concerte, meetinguri, etc. Mii de delegaţi se află In prezent In drum spre Berlin. ★' BERLIN 30 (Agerpres). — TASS trans­­mite: La 29 iulie au sosit la Berlin, pentru a participa la cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace, delegaţiile de tineret din India, Indonezia, Iran, Cuba, Africa de Sud, Ir­landa, R. P. Bulgaria, Franţa şi R. Ce­hoslovacă. La Berlin a sosit deasemenea dirijorul Teatrului Mare al U.R.S.S., Faier, lau­reat al Premiului Stalin, care va dirija orchestra simfonică a postului de radio în cursul programului interpretat de şcoala coregrafică a Teatrului Mare al U.R.SS. SCÂNTEIA Şedinţa solemnă de încheiere a Festivalului Internaţional al Filmului KARLOVY VARY 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 29 iulie a avut loc la Karlovy­ Vary o şedinţă solemnă în cadrul căreia s’a dat citire hotărîrii Juriului celui de al 6-lea Festival Internaţional al Filmului şi a avut loc înmânarea premiilor Festiva­lului. La şedinţă au asistat: Vaclav Da­vid, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. Cehoslovace; Antonin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. Cehoslovace, membri al guvernului cehoslovac, precum şi preşedinta Comite­tului partizanilor păcii din R. Ceho­slovacă, Anezka Hodinova-Spania, preşe­dintele Consiliului naţional slovac, Fran­­tisek Kubacz. Au mai fost de faţă repre­zentanţi diplomatici, delegaţii străine şi reprezentanţi ai vieţii publice din R. Ce­hoslovacă. Şedinţa a fost deschisă de profesorul A. Brousil, preşedintele juriului, care a vorbit pe larg despre rezultatele Festi­valului. Cinematografia sovietică, a spus Brousil, a prezentat la Festivalul din acest an noi opere remarcabile, datorită cărora arta cinematografică sovietică s’a situat în fruntea realizărilor culturii mon­diale. Brousil a subliniat în continuare că toate operele valoroase prezentate în cadrul actualului Festival Internaţional al Filmului au fost create datorită influen­ţei rodnice a artei cinematografice so­vietice. Apoi, Brousil a dat citire hotărîrii Ju­riului Internaţional. Când Brousil a anun­ţat că „Marele Premiu al Festivalului” a fost decernat filmului sovietic în culori „Cavalerul Stelei de Aur”, în sală au iz­bucnit aplauze furtunoase. Asistenţa s-a ridicat în picioare, ovaţionând în cinstea Uniunii Sovietice şi a conducătorului în­tregii omeniri progresiste, I. V. Stalin. Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. Cehoslovace, Antonín Zapotocky, a înmânat personal premiul regisorului fil­mului, Raizman. Încheind şedinţa, Antonin Zapotocky, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. Cehoslovace, a subliniat că Festivalul a fost o manifestare a forţei crescânde a lagărului mondial al păcii şi al progre­sului şi că a întărit şi mai mult prietenia între cineaştii, progresişti din Întreaga lume. Conferinţa muncitorilor portuari italieni pentru pace ROMA 31 (Agerpres). — TASS La Genua a avut loc Conferinţa naţio­nală a muncitorilor portuari Italieni lup­tători pentru pace La deschiderea con­ferinţei, care a avut loc la 28 iulie, au luat parte 132 delegaţi reprezentând muncitorii din porturile Italiene Livorno, Spezia, Venezia, Civita Vecchia, Ancona, Neapole, Bari, Brindisi, Cagliari, Ta­ranto, Palermo, Augusta şi alte porturi. Cevasco, membru în comitetul organi­zatoric, a prezentat un raport In care a subliniat că imperialiştii americani, cu ajutorul guvernanţilor Italieni, militari­zează porturile Neapole, Livorno, Ancona şi altele, transformându-le în baze pentru un viitor război agresiv. Cevasco a su­bliniat că lupta pentru libertate şi pentru desvoltarea economică a porturilor Ita­liene face parte integrantă din lupta pen­tru pace a poporului Italian. Del Corona, preşedintele sindicatului, docherilor din portul Livorno — port ocu­pat de americani — a subliniat că popu­laţia din Livorno a răspuns Invaziei mi­­litariştilor americani punând 180.009 semnături pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii. Conferinţa a adoptat hotărîrea de a transforma prezidiul conferinţei Într’un „Comitet organizatoric de luptă pentru pace al muncitorilor din porturile Medi­­teranei". Acest comitet va avea drept sarcină de a urmări acţiunea de mobili­zare a forţelor păcii in portu­ile italiene şi de a pregăti o conferinţă Internaţio­nală de luptă pentru pace in regiunea me­­diteraneană. Conferinţa a adresat un apel populaţiei din porturile italiene chemân­d-o la lupta pentru apărarea păcii şi pen­tru Încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Sindicatele britanice critică aspru politica guvernului laburist LONDRA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Congresul sindicatelor britanice a dat publicităţii ordinea de zi preliminară a celei de a 83-a conferinţe sindicale a­­nuale care va avea loc la Blackpool, la 23 Septembrie. In legătură cu aceasta, Asociaţia constructorilor de maşini şi ale vase a prezentat Congresului o rezoluţie in care işi exprimă adânca îngrijorare în legătură cu actuala politică a guver­nului laburist. In rezoluţie se spune: „Acest Congres constată cu îngrijorare creşterea conti­nuă a cheltuelilor de înarmare" şi este de părere că „pacea nu poate fi obţinută prin actuala cursă a înarmărilor”. Sindicatul mixt al topitorilor a prezen­tat o rezoluie în care cere ca „Marea Britanie să ducă o politică de schimburi comerciale pe bază de egaiitate între ţă­rile din Est, Vest şi Commonwealth, fără discriminări Împotriva Uniunii Sovietce, ţărilor de democraţie populară sau Chi­nei”. Un număr de 14 rezoluţii se ocupă de creşterea preţurilor şi profiturilor, ex­­­primându-şi îngrijorarea faţă de scăderea rapidă a nivelului de trai al clasei mun­citoare, care are loc în momentul de faţă In Marea Britanie ca rezultat al politicii externe a guvernului laburist şi al cursei Înarmărilor. Patru rezoluţii exprimă indignarea faţă de limitarea dreptului la grevă la Marea Britanie. Aşa numita „naţionalizare" efectuată de guvernul laburist este aspru criticată. Sindicatele sunt în special indignate de marile despăgubiri plătite foștilor pro­prietari. Declaraţia fracţiunii comuniste din parlamentul japonez SHANGHAI 31 (Agerpres). - TASS transmite : După cum se anunţă din Tokio, popu­laţia democrată din Japonia protestează cu energie împotriva proiectului ameri­can de tratat de pace separat cu Japonia şi împotriva Intenţiei Statelor Unite de a convoca la San Francisco aşa numita „conferinţă” pentru Încheierea acestui tratat unilateral. Fracţiunea comunistă din parlamentul Japonez a dat publicităţii la 19 iulie o declaraţie, în care se spune, printre altele : „Scopul proiectului american de tratat de pace cu Japonia constă din punct de vedere militar In autorizarea reînar­mării nelimitate a Japoniei, în reînvierea militarismului japonez şi In transforma­rea japonezilor în soldaţi mercenari al Imperialiştilor, în vederea unor acţiuni agresive împotriva popoarelor Asiei. Din punct de vedere economic, scopul acestui proiect american este transformarea Ja­poniei intr’un atelier auxiliar al econo­miei de război a U.S­A. Din punct de vedere politic, scopul acestui proiect este înăbuşirea mişcării democratice a mase­lor populare din­­Japonia şi restabilirea sistemului fascist”. „Acest proiect, se spune în continuare în declaraţie, este o provocare la adresa popoarelor lumii şi urmăreşte subjugarea naţiunii japoneze şi deslănţuirea unei agresiuni Împotriva ţărilor Asiei Mai mult decât atât, el consideră U­R­S­S­, China şi Coreea drept state ostile Acesta nu este un tratat, de pace, ci un pact militar. Pentru popoarele iubitoare de pace din Asia, acceptarea sa este cu totul imposibilă. El este ilegal şi ne­valabil”. In încheierea declaraţiei sale, grupul par­lamentar comunist cere ca la pregătirea şi semnarea tratatului de pace d­e Japo­nia, care trebue să fie întemeiat pe de­claraţiile de la Cairo şi Potsdam şi pe acordul de la Yalta, să ia parte toate ţările care au participat la război împo­triva Japoniei şi el fie convocată în acest scop o conferinţă la care să participe aceste ţări. O scrisoare a lui Nazim Hikmet MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite: Ziarul PRAVDA publcă u­rmătoarea scrisoare adresată redacţiei de celebrul poet turc Nazim Hikmet: Trădătorii patriei şi poporului, care a­­pără în ţara mea, transformată într’o co­lonie americană, nu poporul turc, ci in­teresele bancherilor americani şi propriile lor interese, mi-au retras cetăţenia turcă. Sunt un fiu al poporului turc şi un ce­tăţean al unei colonii americane, al cărei funcţionari tritrrit pe tinerii turci să moară în Coreea. Mi-am meritat dreptul la cetă­ţenie nu prin simpla primire a unui paşa­port, ci prin lupta pe care am dus-o toată viaţa — lupta pentru independenţa naţio­nală a Turciei mele, pentru pâinea şi li­bertatea poporului meu, pentru ca tinerii turci să nu moară pe câmpul de bătălie şi să nu devină asasini în numele acelora care, în interiorul ţării şi dincolo de ho­tarele sale, se îmbogăţesc de pe urma sângelui lor. Cum pot oare să-mi retragă acest drept lacheii magnaţilor americani ai capitalului, aceşti duşmani odioşi ai poporului turc ? Această decizie absurdă a acelora care sortesc poporul turc foamete! şi mie­­rlei dovedeşte odată mai mult confuzia lor şi arată cât de mult se tem el de patrioţii turc!­­ El­ se tem de fiit Cin ştiţi al poporului turc pentru că tem de popor. Din teamă faţă de popor, el au vândut pentru dolari suveranitatea naţio­nală a Turciei. El se tem de pace, aşa cum se­ tem de poporul turc, încă înainte de s­ă-mi retrage cetăţenia turcă, aceşti domni au retras cetăţenia întregului popor turc, pe care Lau trans­format în supuşi americani. Poporul turc ştie însă să lupte pentru independenţa sa naţională.­­ Ei luptă şi va lupta în numele eliberării sale de opresiu­nea imperialismului american. îndeplinirea planului pe primul semestru în R. Cehoslovacă PRAGA 31 (Agerpres). — CETERA transmite : Direcţia de stat a planificării din R. Cehoslovacă a dat publicităţii comunica­tul oficial asupra îndeplinirii programu­lui economiei naţionale pe primul semes­tru al anului 1951. Planul semestrial al­ producţiei Indus­triale a fost îndeplinit în proporţie de 101,3 la sută. In cursul acestei perioade, producţia industrială globală a crescut cu 12,5 la sută faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut Industria grea a îndeplinit programul semestrial In pro­porţie­­ de 100.7 la sută şi şi-a sporit producţia globală,cu 14,8 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Industria­ uşoară a îndeplinit programul pe primul semestru al anului­­ in propor­ţie de 102.6 la sută iar producţia ei globală a crescut cu­­5,3 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Comunicatul subliniază de asemenea creşterea numărului cooperativelor agri­cole de producţie şi a volumului consu­mului Aviatori francezi demonstrează împotriva ocupaţiei americane a Franței PARIS 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : După cum se ştie, guvernul francez a pus în mod servil la dispoziţia Statelor Unite o serie de baze aeriene franceze printre care şi baza Martinérie de la Chateauroux. Ziarul L'HUMANITE anunţă că în mo­mentul plecării din Chateauroux, avia­torii francezi, care au servit pe­ aeropor­tul Martineri­e înainte de ocupaţia ame­ricană, au organizat o demonstraţie de protest împotriva dominaţiei americane în Franţa. Demonstranţii au scandat lozin­cile: „Americani, Întoarceţi-vă acasă!”, „Voi ne goniţi de aici, dar ne vom în­toarce!” Greva funcţionarilor publici din Siria BEIRUT 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie, funcţionarii Instituţiilor de stat­ din Siria au declarat o grevă ge­nerală la care participă circa 20.000 per­soane. Greviştii cer majorarea salariilor Toate Instituţiile din Întreaga Sirie sunt închise. La­­30 iunie a avut loc o adunare a delegaţilor tuturor organizaţiilor sindi­cale locale aflate la Federaţia sindi­catelor siriene, pentru a aproba rezoluţia cu privire la declararea unei greve ge­nerale a muncitorilor sirieni, îndreptată împotriva închiderii fabricilor şi a creş­terii şomajului. Revista reacţionara americana LOOK despre falimentul politicii U. S. A. în Asia NEW YORK, 31 (Agerpres). — Agen­ţia REUTER anunţă că revista americană LOOK publică un articol al lui Douglas, membru al Curţii Supreme a Statelor Unite, care se află acum intr’o călătorie prin Asia. Autorul articolului scrie că „poporul american, a devenit victima filosofiei mi­litare, care l-a Împins in Asia la marginea prăpasti­ei”. Douglas critică atât pe Mc­Arthur, cât şi politica „falimentară” dusă de administraţia Truman faţă de Asia. Autorul articolului se plânge de faptul că sentimentul antiamerican devine tot mai puternic în Asia, iar „comunismul câştigă massele prin proclamarea unor pro­grame de transformări”. : „Una din cele mai greve greşeli ale noastre, scrie.­Douglas, a fost trecerea paralelei 38,în Coreea... Era momentul să ne oprim, să salvăm vieţile soldaţilor noştri "şi să ajungem la reglementarea po­litică a problemelor Coreei". . Douglas scria apoi că Statele Unite sprijină politiceşte şi militară caşte „cele mai corupte elemente din­ Asia". PE SCURT «­ Uniunea, sindicatelor din­­ regiunea Paris, Uniunea naţională a pensionarilor. Federaţia invalizilor de muncă. Uniunea Femeilor franceze. Uniunea tineretului re­publican din Franţa, salariaţii direcţiei tra­nsport­urilor din regiunea Paris şi alte organizaţii democrate au protestat împo­triva sporirii cu 33% a tarifelor la trans­porturi . In regiunea Paris,­­ Agenţia ADN transmite că, potrivit unor ştiri primite din Essen, numărul ac­cidentelor din industria carboniferă din Ruhr s’a ridicat, un al doilea trimestru al anului 1951, până la 50 000 in urma meto­delor barbare de exploatare a minelor. In numeroase mine din regiunea Ruhr, In cumul unui singur schimb, se produc până la 12 accidente. • In Argentina peste 500 000 persoane au semnat Apelul pentru un Pact al Păcii Partizanii păcii din Argentina urro­ăresc să strângă 3 000.000 semnături până în luna octombrie, când va avea loc cel de al treilea Congres naţional al partizanilor păcii din Argentina. Potrivit unui comunicat oficial, au­torităţile de ocupaţie din Germania­­Occi­dent­ală au adus la cunoştinţa lui Adenauer că autorităţile de ocupaţie occidentale con­sideră abolită hotărîrea Nr. 40 a Consiliu­lui de control cvadripartit. Prin această hotărâre era interzisă partidelor politice şi presei propaganda naţionalistă, fascistă şi antidemocratică- Noua hotărâre a autorită­ţilor de ocupaţie anglo-franco-americane face parte din seria de măsuri menite să reînvie nazismul in Germania Occidentală. «I In Australia se Înregistrează creşte­rea inflaţiei. Primul ministru, Menzies, a declarat că printre principalele măsuri luate, de guvern îndreptate Împotriva in­vaţiei vor figura : reducerea programului de construcţii civile, punerea în disponibi­lit­ate a 10.000 funcţionari publici şi m­ajo­rarea impozitelor ** Consiliul municipal al departamentu­­lui­­ Sena a adoptat o rezoluţie prezentată de grupul comunist din­ Consiliu, cerând introducerea unei scări mobile a salariilor, prime de concedii­ şi sporirea avocaţiilor familiare. Gauliştii din Consiliu s’au ab­ţinut dela vot. REDACTIA $1 ADMINISTRATIA Bucuresti Str. Dobrogeanu Ghere» Nr. 1. Tel­­ S.26.20 Cont­ece postal 1.3*1. Tiparul ! Combinatul poligrafic „CASA SCÂNTEII". — Evenimentele din Coreea PHENIAN 31 (Agerpres). - TASS transmite: Comunicatul din 30 iulie al Inaltului Comandament al Armatei Populare a R.P.D. Coreene anunţă că pe toate fron­turile, unităţile armatei populare co­reene, în strânsă colaborare cu unităţile de voluntari chinezi, au respins cu suc­ces atacurile intervenţioniştilor ameri­­cano-englezi şi ale armatei listumaniste, continuând să le provoace mari pierderi în oameni şi materiale. In largul coastei răsăritene, unităţile armatei populare au scufundat distrugă­torul american Nr. 725 care a încercat să pătrundă în portul Thond­on. La 30 iulie aviaţia americană a bom­bardat în mod sălbatic în patru rânduri obiective civile din oraşele Phenian, Nampho, Suan, Sunan, Anju şi dintr’o serie de sate. Bombardamentele au făcut numeroase victime în rândurile populaţiei paşnice. Soldaţi americani fraternizează cu voluntarii chinezi KAISUNG, 31 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: Numeroasele cazuri de fraternizare în­tre soldaţii americani din geniu şi volun­tarii chinezi cu prilejul reparării podului de la Panmen, situat la 10 mile Est de Kaisung, dovedesc dorinţa soldaţilor din armata invadatoare de a obţine un armis­tiţiu şi de a se întoarce cât mai repede acasă. Podul de la Panmen, de mult dis­trus de bombardamentele americane, a trebuit să fie reparat, deoarece pe acolo trece singurul drum pe care delegaţii O.N.U. pot ajunge la Kalsung. La început vehiculele delegaţilor O.N.U. l-au ocolit trecând prin apă, dar la 20 iulie apele râului au crescut brusc, împiedicând astfel pe delegaţii O.N.U să participe la şedin­­ţele tratativelor de la Kalsung. Voluntarii chinezi au reparat jumătatea dinspre Vest a podului, iar americanii — jumătatea dinspre Răsărit. Repararea podului a fost terminată de cele două părţi în patru ore ,iar soldaţii americani au stat apoi de vorbă priete­neşte cu voluntarii chinezi. „Să sperăm că vom avea ştiri bune de la şedinţa de mâine a tratativelor”, a declarat un sol­dat american „Sperăm că repararea acestui pod va contribui la construcţia paşnică viitoare a Coreei" — a declamat unul din voluntarii chinezi. Soldaţii ame­ricani cont­uiau să exclame : ,,Nu mai vrem război !” şi „Nu mai vrem lupte !”. La 26 iulie, când ambele părţi au ajuns la un acord cu privire la ordinea de zi, un număr de soldaţi americani, printre care şi un ofiţer, au venit până la mijlocul podului şi au strâns cu en­tuziasm mâinile voluntarilor chinezi. Dis­cutând retragerea tuturor trupelor străine din Coreea, un soldat american a declarat: „De ce nu ne-am retrage ? Fiecare din­tre noi doreşte să se reîntoarcă cât mai grabnic acasă”. Tratativele de la Kaisung PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : Corespondentul din Coreea al Agenţiei CHINA NOUA anunţă că cea de a 14 a şedinţă a tratativelor de armistiţiu în Co­reea a început la 30 iulie ora 10 (ora co­reeană) şi a luat sfârşit la ora 13:05, la propunerea delegaţiei forţelor O .N. U. La şedinţă a continuat să fie discutată chestiunea fixării liniei de­ demarcaţie mi­litară în vederea stabilirii unei zone demi­litarizate. Cea de a 15-a şedinţă a fost fixată pen­tru ziua de 31 iulie, ora 10. NOTE POLITICE Iuda Tito ţintuit la stâlpul infamiei Dictatorii fascişti au mania discursu­rilor. Iuda­ Tito este în această privinţă un demn discipol al lui Adolf Hiller. Nu au trecut decât câteva zile de la ieşirea tipic hitleristă pe care a avut-o un Mun­tenegru şi iată că colloanele fiţucilor murdare din Belgrad s’au umplut de un alt discurs al lui Tio, rostit in acelaş turneu la Knejice, în Bosnia. Călăul poporului iugoslav este adânc neliniştit de ecoul măreţei manifestaţii care a avut loc recent la Varşovia cu prilejul împlinirii a şapte ani de la eli­berarea Poloniei de către glorioasa Ar­mată Sovietică. Pe fascştii iugoslavi, care sub steagul negru al naţionalismu­lui burghez şi-au vândut ţara miliarda­rilor americani, i-a îngrozit această im­punătoare manifestaţie a triumfului Ideologiei Internaţionalismului, proletar, a frăţiei intre popoare, a efectelor binefăcă­toare pe care politica stalinistă de prie­tenie şi colaborare pe bază de egalitate cu statele mari şi mice a avut-o asupra Poloniei renăscute, ca şi asupra tuturor ţărilor de democraţie populară ! Care iu­goslav nu ştie că Polonia se găsea la sfârşitul celui de al doilea război mondial intr’o situaţie tot atât de dezastruoasă ca şi Iugoslavia — două ţări martirizate de ocupaţia nazistă ! Ce deosebire imensă este însă astăzi între Polonia nouă, care cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice şi-a dublat încă în 1949 producţia indu­strială faţă de 1938 şi este în plin avânt economic şi Iugoslavia americanizată, în care mizeria şi teroarea îi fac pe oameni să aibă sentimentul că au revenit timpurile o­­cupaţiei germane . Teama că acest bilanţ elocvent, acest contrast izbitor îşi face loc inevitabil în mintea fiecărui iugoslav — lată ce l-a îndemnat pe luda­ Tito să ia a doua oară cuvântul, să încerce să facă din negru alb, să mintă, să înșele, să calomnieze. Tito s’a căznit să preamărească pe im­perialiștii americani pentru f­ecare dolar ce i-l aruncă în chipiul de mareșal. El s’a dedat la cele mai desgustătoare ple­căciuni în faţa viţelului de aur, Wall­streets. Imperialiştii americani ar fi, chi­purile, cei mai mari filantropi de pe lume, oameni cu totul desinteresaţi, a căror singură dorinţă este ca Iugoslavia să fie o ţară bine „organizată, al cărei nivel de trai să mulţumească poporul ei” — aşa îi recomandă TMo pe patronii săi poporului iugoslav. Ca şi cum muncitorii şi ţăranii iugoslavţi n’a­ simţi pe propria lor piele sălbaticul regim de exploatare capitalistă pe care li l-au impus „filan­tropii’’ de peste ocean. Nu sună oare cuvintele făţarnicului dictator fascist de la Belgrad ca o revoltătoare batjocură la a­­dresa poporului iugoslav, care ştie că în ţara lui „preţurile produselor agricole au crescut de 16 ori în raport cu nivelul de dinainte de război , iar unele produse industriale s-au scumpit şi mai mult” — aşa cum recunoaşte însăşi murdara fiţuică titoistă „Politika” . Greu va fi convins muncitorul iugoslav, prins din nou în că­tuşele exploatării, că Morgan, Dupont de Nemours, Rockefeller şi alţi capitalişti prădalnici care trăesc din sudoarea şi sârmele popoarelor se topesc rep­erija lui, când salariul său lunar de 3000—3500 dinari, nu-1 ajunge pentru a acoperi nici a câta parte din strictul necesar pentru a trăi cu familia sa ! ..Ţară bine organizată" — înţelesul a­­cestei expresii îl tălmăceşte mult mai clar broşura Departamentului de stat a­­merican, care cu un cinism fără pereche socoteşte că în timp ce 9 divizii fran­ceze costă Statele Unite un miliard de dolari. ..ţara bine organizată" de Tito livrează 20 de divizii cu numai 50 mi­lioane dolari. Iată rezumată în câteva ci­fre concepţia filantropică a canibalilor a­­mericani! Oricât s’ar strâdui Iuda-Tito să facă reclamă imperialiştilor americani, cu gân­dul că astfel va apare şi el — ca agent al lor — într’o lumină mai onorabilă, to­tul este zadarnic. In mintea tuturor iu­goslavilor cinstiţi îşi face loc tot mai puternic şi mai răscolitor ideea că Iugo­slavia a fost transformată într’o colonie a imperialiştilor americani, o colonie pa care aţâţătorii la război o prefac într’o bază militară. Oricâte calomnii ar debita ultimul discipol iugoslav al lui Goebbels la adresa marii Uniuni Sovietice şi a ţă­rilor de democraţie populară — ale că­ror relaţii de colaborare şi prietenie sta­tornicite pe bază de egalitate stau ca un ghimpe în ochii fasciştilor Iugoslavi — procesul de clarificare ce are loc în con­ştiinţa poporului iugoslav nu mai poate fi oprit. In discursul lui, pe cât de isteric,­pe atât de cinic, Iuda­ Tito a încercat zadar­nic să scape de stigmatul pe care cu imensul său prestigiu mondial l-a aplicat pe fruntea fasciştilor Iugoslavi, tovarăşul Molotov, când i-a denumit pe aceştia „spioni şi criminali care-şi ucid propriul lor popor”. Vechiul spion al poliţiei re­gale iugoslave, care a trecut apoi din mână în mână, ca spion al Gestapoului, apoi al Intelligence Service-ului şi al ser­viciului de spionaj american, nu poate suporta obsesia crimelor săvârşite. II ne­linişteşte mai ales faptul că iugoslavii îl văd astăzi aşa cum este în realitate : un spion plătit, în serviciul americanilor, gata de orice crimă împotriva propriului popor. „Spion şi criminal care-şi ucide propriul popor” — aşa rămâne ţintuit la stâlpul infamiei Iuda-Tito, căpetenia fasciştilor iu­goslavi care după ce a executat ordinul de a aduce Iugoslavia în lagărul Imperia­list, vrea să târască popoml Iugoslav in­tr’o baie de sânge în schimbul simbriei pe care o capătă dela Truman. Furibunda ieşire retorică a lui Tito răspunde totodată poruncii pe care miliar­darii americani, fabricanţii de tunuri şi de moarte, au transmis-o tuturor slugilor poli­tice din ţară şi de peste tot. Porunca sună : combateţi cu orice preţ „primejdia păcii” care s’a ivit la orizont ! imperia­liştii sunt îngroziţi de perspectiva în­­cheerii unui armistiţiu în Coreea, sub pre­siunea popoarelor, după cum sunt furioşi la culme din cauza creşterii autorităţii mondiale a Uniunii Sovietice Iniţiatoare a tratativelor de pace. Ministrul de război Marshall a declarat recent că este „pro­fund şocat de reacţia opiniei publice faţă de propunerile lui I. A. Malik cu privire la încetarea focului în Coreea”. Aţâţătorul la război nu s’a sfiit să mărturisească şi cauzele şocului nervos pe care l-a su­ferit: „Declaraţia unui singur reprezen­tant sovietic — a spus e! — a afectat în mod serios programul nostru de reînar­­mare”. Imperialiştii au nevoe de noi pretexte pentru a justifica în faţa poporului ame­rican nebuneasca cursă a înarmărilor, colosalele cheltieli militare pe care le fac pe spinarea masselor muncitoare Cine altul decât Iuda-Tito poate să-şi ofere ser­viciile mai prompt şi mai conştiincios când patronii sunt la ananghie . Dar răţoelile obraznice ale agentului american de la Belgrad nu pot ştirbi cu nimic dragostea imensă, recunoştinţa şi ataşamentul tot mai activ al oamenilor iubitori de pace din lumea întreagă faţă de Uniunea Sovietică, bastionul neclintit al păcii şi libertăţii popoarelor. Tito este astăzi un spion demascat. Toată lumea ştie câte pa­rale face, ştie pentru ce şi în folosul cui lu­crează. Chiar în Iugoslavia, el are nevoe de proptele solide pentru a se mai putea ţine pe picioare. In ultimele cuvântări ale spionului străba­te sentimentul unei mari nelinişti pe care i-o produce starea de spirit a poporului iugoslav. Călăul simte că crește ura clocotitoare a masselor, că nu mai este departe ceasul când va trebui să dea socoteală in fata poporului pe care l-a trădat SILVIU BRUCAN Abonament« I Individuale lunar lei 100, colective pentru muncitori, garant «I Intelectuali lei SO. Nr. 2108

Next