Scȃnteia, septembrie 1951 (Anul 20, nr. 2132-2157)

1951-09-02 / nr. 2132

Pej. 2 Cadre calificate pentru Cincinal Când munca de calificare a cadrelor este la loc de cinste La uzinele „Timpuri Noi” din Capitală problema calificării cadrelor este în centrul preocupărilor organizaţiei de par­tid, a conducerii administrative şi a com­i­­tetului de întreprindere. In cursul anului 1950, din 540 elevi au absolvit cursurile şcolilor de calif­care un număr de 486. Deosebit de semnificativ este faptul că 25 la sută dintre tovarăşii noi calificaţi sunt femei. Tovarăşele Crăiescu Maria, care lucrează in echipa de fabricat mo­toare, Pechea Aurica precum şi alte mun­citoare care înainte câştigau câte 4500 lei şi-au sporit acum câştigul cu câte 8000— 9000 lei. Noii calificaţi însuşindu-şi temeinic ma­teriile predate, pun acum în practică cu­noştinţele dobândite. Mulţi dintre ei, prin­tre care Druţă Aurel, Popescu Ion, Pârvu Marin, Nicolae Gheorghe şi alţii depă­şesc regulat norma cu câte 150 la sută. In acest an, alţi 110 muncitori au ab­solvit, până acum, cursurile şcolilor de calificare. In cursul ultimilor doi ani, un mare nu­măr de tovarăşi s-au calificat la locul de muncă după metoda sovietică Kotiear. Di­recţiunea s’a îngrijit ca aceşti tovarăşi să înveţe meseria atât din punct de vedere teoretic cât şi practic, cu ajutorul tovară­şilor cu o bună pregătire profesională care, pentru activitatea depusă, au fost răs­plătiţi cu premii. PETRE MELINTE corespondent La fabrica „Talpa" munca de calificare a cadrelor trebue intensificată La fabrica „Talpa" din Capitală func­ţionează în prezent 4 şcoli de calificare la care sunt înscrişi 150 de elevi La aceste şcoli, din lipsa de preocupare a organizaţiei de bază, a conducerii fa­bricii şi a comitetului de întreprindere, frecvenţa este însă redusă. Comitetul de întreprindere nu este în­drumat să se ocupe cu seriozitate de bunul mers al şcolii de calificare, de întărirea frecvenţei la cursuri. La rândul ei, nici conducerea fabricii nu se interesează de aceste cursuri, nu veghează ca absolvenţii şcolii de calificare să fie ridicaţi în munci corespunzătoare pregătirii lor. Din această cauză, cursurile şcolii de calificare func­ţionează slab, lectorii vin la lecţii insufi­cient pregătiţi, iar elevii nu sunt stimu­laţi să urmeze aceste cursuri. Organizaţia de bază, comitetul de în­treprindere şi conducerea fabricii trebue să acorde toată atenţia pregătirii cadrelor Este necesar de asemenea să fie dusă o in­tensă muncă politică printre muncitori, in vederea calificării la locul de producţie, după metoda sovietică Kotiear. Pentru a­­tragerea muncitorilor în acţiunea de ridi­care a calificării profesionale trebue să fie explicată muncitorilor importanţa cali­ficării profesionale în lupta pentru Planul Cincinal, trebue să fie popularizate succe­sele obţinute în producţie de acei care au absolvit şcoala precum şi avantajele mate­riale pe care le are muncitorul calificat ATANASIE PAPADOPOL corespondent Cum se aplică în regiunea Arad Hotârîrea cu privire la cadrele didactice ARAD (dela corespondenta noastră). — Imediat după apariţia Hotărîrii C C. al par­tidului şi a guvernului cu privire la îmbu­nătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale cadrelor didactice, sectorul de învăţământ public al comitetului regional de partid A­­rad şi secţia de învăţământ a Sfatului Popular regional au luat măsuri ca Hotă­­rîrea să fie popularizată şi prelucrată pe baza unui plan, până jos în comune şi sate. Totodată s’au trasat sarcini concrete stabilindu-se şi răspunderi pe raioane şi grupe de comune cu privire la aplicarea prevederilor Hotărîrii. Comitetul regional de partid acordă atenţie organizării cercurilor de studiere a Istoriei P.C. (b) al U R.S S. pentru cadrele didactice. La Arad a fost convo­cată o şedinţă de instructaj, unde a par­ticipat de­ fiecare şcoală câte un propa­gandist care a primit sarcini precise cu privire la organizarea cercurilor de stu­diu la şcolile respective. Controlul îndeplinirii sarcinilor a ară­tat că majoritatea organelor de partid şi a Sfaturilor Populare au luat o serie de mă­suri practice, în primul rând pentru a a­­sigura condiţii favorabile învăţătorilor ti­neri repartizaţi In diferite comune ale re­giunii şi In special în raionul Gurahonţ, unde majoritatea populaţiei o fornează moţii. Pentru cei 21 de Invăţători tineri care s’au prezentat până acum în comu­nele Moneasa, Chisindia, Zabalţ şi alte comune din raioanele Lipova şi Gura­honţ, s’a asigurat cazarea şi s’au stabilit cantinele unde vor lua masa. Deasemeni Sfaturile Populare comunale au organi­zat cu mijloace locale transportul dintr’o comună în alta şi dela diferite gări. In raionul Criş, de exemplu, preşedintele Co­mitetului Executiv al Sfatului Popular raional s’a preocupat personal de rezolva­rea acestei probleme. In raionul Gurahonţ şi în alte centre s’au repartizat învăţători­lor şi cotele de lemne. In comuna Avram Iancu din acelaş raion, s’a amenajat o sală de clasă şi o cameră pentru cele 2 învăţă­toare tinere. Şi în oraşul Arad au fost puse la dispozi­ţia celor 15 învăţători tineri locuinţe co­respunzătoare. Organele sindicale au dat un sprijin efectiv în această acţiune. Trebue subliniat însă că în problema repartizării loturilor de grădină cuvenite învăţătorilor nu s’au luat încă niciun fel de măsuri. Deasemeni sunt greutăţi încă­­nerezolvate în ceea ce priveşte problema combustibilului, ca de pildă în raioanele Criş şi Arad. O mare lipsă constă nu făptui că nici comitetul regional de partid, nici Comi­tetul Executiv al Sfatului Popular regio­nal nu şi-au întocmit un plan amănunţit pentru punerea în aplicare şi pentru con­trolarea îndeplinirii tuturor prevederilor Hotărîrii partidului şi guvernului lăsând de fapt aceste probleme numai în seama sectorului de învăţământ public şi a secţiei de învăţământ. Până acum Hotărîrea nu a fost încă temeinic discutată în cadrul a­­cestor comitete. Este necesar să se alcătu­iască un plan serios de aplicare a tuturor prevederilor Hotărîrii, plan a cărui punere în practică să constitue o preocupare de frunte a organelor de partid și de stat. SCÂNTEIA Primul Congres al cooperaţiei meşteşugăreşti La sfârşitul lunii Septembrie se va ţine în Capitală primul Congres al cooperaţiei meşteşugăreşti. Cooperaţia meşteşugărească, care , în condiţiunile regimului de democraţie populară se bucură de tot sprijinul şi în­drumarea partidului şi guvernului, a cu­noscut an de an o largă desvoltare. Astfel din anul 1949 şi până în prezent numă­rul cooperativelor meşteşugăreşti a crescut de aproape trei ori. Datorită muncii depuse de către coo­peratori, au fost puse la îndemâna oame­nilor muncii însemnate cantităţi de produse de larg consum. Congresul cooperaţiei meşteşugăreşti va alege Consiliul General şi Comitetul executiv, precum şi Comisia de revizie. Deasemeni se va vota şi Statutul coopera­ţiei meşteşugăreşti. Un nou volum de documente istorice In Editura Academiei R.P . a apărut volumul „Documente privind Istoria Româ­niei, veacul XVI B. Ţara Românească vol. I (1501—1525)“. Acest volum cu­prinde 205 documente emise între anii­ 1501—1525, dintre care 180 traduse din limba slavă. Multe din aceste documente se publică astăzi pentru prima oară. Unele din documente se referă la pro­blema desvoltării schimburilor de măr­furi şi a transformărilor intervenite în organizarea acestor­­ schimburi. Alte documente vorbesc despre înăs­prirea relaţiilor sociale la sate, despre creşterea luptelor ţărăneşti pe măsură ce se extindea şi se intensifica exploatarea feudală. Multe documente informează asupra frământărilor politice şi îndeosebi asupra luptei poporului împotriva turcilor şi a domnilor sprijiniţi de sultan. Documentele cuprinse în volum permit studierea şi rezolvarea ştiinţifică a unor probleme importante din istoria medie a poporului nostru. Matineu literar Uniunea Scriitorilor din R.P.R., organ­nizează Duminică 2 Septembrie, ora 10 dimineaţa în sala Teatrului Naţional-Stu­­dio, un matineu literar cu tema: „Poezia noastră cântă viaţa”. In program poezii de: A. Toma, Mihai Beniuc, Maria Banuş, Dan Deşliu, Vero­nica Porumbacu, Eugen Jebeleanu şi alţii, îşi vor da concursul artiştii: George Vraca, Mihai Popescu, N. Brancomir, N Sireteanu, Gh. Demetru, Iulian Necşulescu şi Sandina Stan. Intrarea liberă. Ştiri sportive . Eri a început la Varşovia un mare concurs internaţional de aeromodelism la care participă — alături de reprezentati­vele U.R.S.S, R. P. Ungară, R P Bul­garia, R. Cehoslovacă, R D. Germană, R Polonă, — echipa de aeromodelism a Republicii noastre Populare.­­ Din iniţiativa organizaţiei U T. M.­­Bucureşti şi a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport al Capitalei, se va desfă­şura azi la ştrandul „Steaua Roşie" (Fio­­reasca) un mare concurs de nataţie în ca­drul căruia 4000 sportivi din Capitală vor da examenul probei de nataţie a Com­plexului G.M.A. Astăzi după amiază pe velodromul „Dinamo" se va desfăşura un concurs ci­­clist de viteză organizat de Comisia Cen­trală de Ciclism. Programul cuprinde 5 probe şi va începe la orele 15 întâlnirea de fotbal „Dinamo”-,,Lo­comotiva” desfăşurată ori după amiază pe Stadionul Republicii s-a încheiat cu victoria formaţiei dinamoviste, cu scorul 5 : 1. învingătorii s’au prezentat bine pre­gătiţi, au luptat cu avânt, în timp ce jucătorii echipei „Locomotiva” au avut serioase lipsuri în linia de apărare. Să recoltăm bumbacul la timp şi in bune condiţiuni Anul acesta problema recoltării între­­gei cantităţi de bumbac la timp şi In bune condiţiuni este o sarcină grea şi deosebit de importantă, mai ales ţinând seama de faptul că suprafeţele de recol­tat sunt mult mai întinse, iar recolta va fi mai mare ca în 1950 De aceea, pentru a înlătura din timp orice lipsuri în organizarea muncii de re­coltare atât in sectorul socialist cât și in sectorul gospoodăriilor individuale, pregă­tirile în vederea recoltării trebuesc gratu­i­e terminale Nu trebue să se mai re­pete nicăeri fapte ca cele de anul trecut dela gospodăria de stat Vrata din regiunea Dolj, unde din lipsă de suficientă preve­­dere s'a pierdut o importantă cantitate de bumbac. Una din cele mai importante sarcini pentru goospodăriile de stat și gospodăriile colective o constitue întocmirea unui plan concret. In care să se prevadă su­prafeţele totale de recoltare, braţele de muncă, inventarul şi materialele necesare recoltării. Pentru aceasta este nevoe in primul rând să se ştie care este producţia ce se va obţine, să se facă deci evaluarea pro­­ducţiei probabile la hectar Evaluarea producţiei trebue făcută pe trupuri, pe secţii şi pe gospodării agricole de stat şi colective, la timpul şi în condaiunile indicate de Direcţia Culturii Bumbacului. Operaţiunea de evaluare in sectorul gos­podăriilor individuale se va face pe fie­­care lan de bumbac în parte. Odată stabilită producţia probabilă, gospodăriile agricole de stat şi gospodă­riile colective vor lua măsuri pentru asi­gurarea braţelor de muncă necesare. Tre­bue combătută cu toată vigoarea tendinţa unor gospodării de stat şi a unor tehnicieni din cadrul Direc­ţiei Culturii Bumbacului din Minis­terul Agriculturii, care In loc să se gândească la organizarea temeinică a muncii, la repartizarea raţională a braţe­­lor de muncă, recomandă să nu se facă Ing. agr. AL. HAGI Directorul Direcţiei Culturii Bumbacului din Meşterul Agriculturii nici un fel de economie la angajarea bra­ţelor de muncă. La calcularea braţelor necesare trebue să se ţină seama în pri­mul rând de producţia medie de bumbac la hectar socotindu-se unul culegător mi­nimum 1,5 ha. şi maximum 2 ha. de cules pe întregul sezon, trebue pus accentul îndeosebi pe organizarea muncii de re­coltare şi pe utilizarea zilelor pline de lucru Cu ocazia conferinţei tehni­cienilor din R P.R din sectorul culturii bumbacului, ţinută în oraşul Călăraşi, re­giunea Ialomiţa, între 16—18 August 1951, a reuşit că unele gospodării de stat nu-şi pot recruta braţele de muncă necesare din comunele aprop­ate, deoarece colectivele de conducere ale acestor gos­podării nu au o legătură strânsă cu ţără­nimea muncitoare din satele înconjură­toare sau nu creează condiţii favorabile de muncă pentru muncitori. Asemenea ati­tudini trebue lichidate cât mai repede, creându-se pentru muncitori condiţiuni de cazare corespunzătoare, hrană substanţială, asistenţă medicală, măsuri de protecţie a muncii, iar pentru femeile cu copii mici cămine de zi. In perioada întreţinerii culturilor de bumbac, unele gospodării colective din lipsa unei juste repartizări a braţelor de muncă, au neglijat aplicarea la timp a prăşitu­lui, lăsând culturile să se îmburu­­ienească, ceea ce a dus la micşorarea pro­ducţiei. Aşa s-a întâmplat cu gospodă­riile colective din comunele Mitreni şi Frăţeşti, regiunea Bucureşti, Băileşti şi Galicea Mare, regiunea Dolj, etc Pentru preîntâmpinarea acestor lipsuri în perioada de recoltare, gospodăriile colective culti­vatoare de bumbac trebue să-şi organi­zeze din timp munca de recoltare, să re­partizeze culturilor de bumbac braţe de muncă suficiente, organizate în brigăzi şi echipe, care să-şi cunoască în mod amă­nunţit sarcinle ce le au de îndeplinit; gos­­podăriile colective care nu au braţe de muncă suficiente trebue să ia măsuri pen­­tru complectarea deficitului de braţe, cu ajutorul secţiunilor agricole ale sfaturilor populare. Utilizând experienţa colhoznicilor sovie­­tici, recoltarea bumbacului se va face cât mai de dimineaţă, fără a se ţine seama de procentul de umiditate provenit din rouă sau datorită ploilor căzute în a­­ceastă perioadă pentru ca totuşi bum­bacul să îndeplinească condiţiunile pres­­crise în standardul de stat cu privire la conţinutul în umiditate, este nevoie ca bumbacul recoltat în felul acesta să fie pus la uscat, pe platforme speciale. Aşezarea platformei se va face cât mai centrat faţă de lanul de bumbac ce se recoltează, creând condiţii egale de distanţă pentru toate brigăzile şi echi­­pele de lucru. Locul ales pentru plat­formă trebue să fie ridicat pentru a e­­vita adunarea apelor din ploi. Înconjurări du­ se cu un şănţuleţ de scurgere a apelor. Terenul ales se curăţă bine de ierburi, se nivelează se bătătoreşte şi se lipeşte cu lut galben in vederea ridicării randamentului mun­cii culegătorilor, anul acesta pentru pr­ma oară în ţara noastră, se introduc şorţuri speciale pentru cules bumbac, prevăzute cu trei despărţituri permiţând astfel lu­crătorului să strângă bumbacul pe cali­tăţi chiar în momentul recoltării. Odată cu aceasta, brigăzile de lucru vor fi do­tate cu saci pentru golirea şorţurilor şi evitarea deplasării muncitorilor de fiecare dată până la platforma de predare. Organizarea muncii are o deosebită im­portanţă pentru a asigura succesul recol­tării întregii cantităţi de bumbac. Fiecare muncitor trebue să cunoască precis teh­nica recoltării, sarcinile calitative pentru culesul pe calităţi, normele de lucru şi de plată, precum şi posibilităţile de mă­rire a câştigului prin depăşirea normelor de lucru. Un mare rol în ducerea la bun sfârşit a campaniei de recoltare îl au în trecerile între gospodării, brigăzi, echipe şi între muncitori în cadrul echipelor, în treceri organizate de organizaţiile sindi­­cale pe bază de sarcini şi angajamente concrete, ţinând seama de terminarea cu­lesului în cel mai scurt timp, de culesul pe calităţi prin excluderea bumbacului bolnav sau a impurităţilor, de înlăturarea risipei şi de depăşirea zilnică a norme­lor, etc. Este bine ca la sfârşitul fiecărei săp­tămâni să se ţină şedinţe de analiză a muncii în cadrul gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective; în aceste şedinţe să se arate lipsurile şi greutăţile ivite în muncă, să se popularizeze cu această o­cazie metodele cele mai bune găsite pen­tru culesul bumbacului, să se evidenţieze fruntaşii în producţie. Urmând exemplul colhoznicilor din U­­niunea Sovietică, culegătorii de bumbac din ţara noastră trebue să-şi însuşească cât mai bine tehnica recoltării bumbacu­­lul. Prin introducerea şorţurilor de recol­tat care permit culegătorului să lucreze cu ambele mâini spre deosebire de anii trecu­t, când culesul se făcea cu o singură mână, se creează posi'bilitatea ca normele ce ie vor realiza culegătorii noştri de bumbac, să fie depăşite zilnic prin sta­­bilirea de norme noi. Culesul pe două rânduri deodată, de la un capăt la altul este cel mai indicat Prinderea bumbacu­lui ce se revarsă din capsulă trebue făcută cu toate degetele, pentru că numai astfel se reuşeşte ca bumbacul să fie extras d’ntr’odată şi complect. Restu­rile de bumbac rămase în capsule îngreu­iază foarte mult munca la sfârşitul cam­paniei Este foarte greşit felul de a cu­lege bumbacul, rupând capsulele de pe planită şi apoi scoţând cu două degete bumbacul din compartimentele capsulei. Pe aceeaşi plantă se culeg întâi capsu­lele de jos, apoi cele de sus, pentru a evita scuturarea frunzelor uscate şi a brac­­teelor de bumbac. Bumbacul bolnav de bacterioză sau alte boli precum şi cel cu impurităţi multe trebue să fie strâns în buzunarele mai mici ale şorţului, întrucât prin amestecul acestor categorii cu bum­bacul de categorii superioare, se depreciază calitativ întreaga cantitate de bumbac. O grijă deosebită trebue dată recor­­tării bumbacului provenit din soiuri se­lecţionate care prezintă calităţi supe­rioare de producţie şi de fibră. Aseme­nea soiuri se vor recolta cu totul sepa­rat de alte soiuri de bumbac, pentru evi­tarea amestecului între ele şi a depre­cierii soiului respectiv. Producţia rezul­tată din recoltarea acestor soiuri, va fi transportată la staţiile de egrenat numai în saci, cu etichete special confecţionate, în care să se arate numele gospodăriei, soiul de bumbac, anul înmulţirii, etc. Staţiile de egrenat au sarcina să le depo­ziteze şi să le egreneze separat de alte so­iuri In ceea ce priveşte momentul începer recoltării, acesta nu se poate fixa pe date calendaristice. Începerea recoltării depu­de de data însămânţării, de lucrările de întreţinere executate, de numărul plan­telor la hectar, condiţiuni naturale, etc. Recoltarea se face când au ajuns la maturitate primele capsule şi anume când la 3-4 plante este o capsulă desfăcută, bumbacul brut se revarsă afară, iar să­mânţa este coaptă (sămânţa ajunsă la maturitate, strânsă intre dinţi trosneşte). Bumbacul nu trebue cules decât la com­­plecta maturitate, pentru că numai alunei el are fibra complect formată, sămânţa este bună pentru însămânţare în anul ur­mător, iar recoltarea se face uşor Bumbacul recoltat înainte de căderea primelor brume de toamnă este de cea mai bună calitate şi are in acelaş timp şi sămânţa cu germinaţie mare b­igheţu­rile de toamnă contribue la deschiderea capsulelor. în schimb au un efect nega­tiv asupra calităţii fibrelor Fibrele a­­tinse de îngheţuri capătă culoarea gal­benă şi brună, capsulele putrezesc uşor, iar sămânţa obţinută după această perioa­dă are o germinaţie foarte slabă şi se înlătură din stocurile destinate însăm­ân­­ţărilor. Deci producţia obţinută după că­derea brumelor, este inferioară celei ob­ţinute înainte de brumă. Căderea brumelor de toamnă găseşte pe teren un număr însemnat de capsule nedeschise sau puţin deschise din cauza timplui înaintat şi rece. In mod obişnuit, in anii trecuţi capsulele nedeschise erau lăsate pe câmp, nu li se da nici un fel de atenţie. Trebue ştiut insă că ma­terialul din aceste capsule — inferior calitativ — dacă se recoltează, se usucă şi se scoate din capsule prin cojire, poate avea întrebuinţare în industria noastră textilă. In anul acesta vom acorda aceeaşi atenţie recoltării capsulelor nedeschise ca şi bumbacului din capsulele complect deschise Recoltarea acestor capsule se poate face cu mâna şi pe cale mecanizată, cu ajutorul unor maşini numite sleding. În­trucât strângerea acestor capsule necesită un număr moare de braţe de muncă şi cum gospodăriile de stat şi gospodăriile colective au suprafeţe mari de bumbac, recoltarea capsulelor se va face cu mij­­loace mecanizate In lipsa maşinilor spe­ciale de recoltat — siedinguri — se vor aduce modificări secerătoarelor simple, cărora 11 se adaptează in locul cuţitelor de­­ secerat dispozitive confe­cţionate din material lemnos sub forma unor piepteni, care în mişcarea secerătoarelor vor putea smulge capsulele de pe tulpini. După re­­coltare, capsulele se separă în două ca­tegorii, alegându-se cele puţin deschise, de cele care nu sunt deloc deschise. Capsulele astfel recoltate conţin un pro­cent îns­emnat de umiditate şi de aceea trebue să se ia măsuri pentru păstrarea lor până la s­cojire ca să nu se încingă. Până la decojtrea­tor ele se depozitează în strat subţire ondulat, in grosime de 30 35 cm şi se lopătează de 2­3 o­ri pe zi (stratul se face ondulat pentru a da posibilitate terenului de sub capsule să se svânte) După uscarea capsulelor se procedează la decojirea şi separarea fibrelor şi a se­minţei de coji Recoltarea tulpi­nelor trebuie să ur­meze imediat Pe parcelele pe care bum­bacul a fost atacat de bacterioză sau wilt, recoltarea lor trebuie făcută prin strân­gere, iar restul de tulpini se taie cu sa­pele sau cu secerători simple, care trebuie să meargă în diagonala terenului (în pia­­ziș) Prin eforturi sporite, cu ajutorul Sfa­turilor Populare şi cu sprijinul perma­nent al comitetelor regionale şi raionale de partid, există toată garanţia că gos­podăriile de stat, gospodăriile colective şi ţăranii muncitori cultivatori de bumbac, împreună cu tehnicienii de la cultura bumbacului, se vor achita cu cinste fie sarcinile în campania de strângere a bumbacului — materie primă atât 43 necesară Industriei noastre textile, pen­­tru ridicarea nivelului de trai al celor ce m­uncesc dela orașe și sete. Consfătuirea colhoznicilor sovietici cu oameni ai muncii din agricultură din regiunea Mureş (De la trimisul nostru). La căminul cultural din oraşul Tg. Mu­reş a avut loc în ziua de 26 August o consfătuire a membrilor grupului din de­legaţia de colhoznici, muncitori de la S.M.T şi sovhozuri şi specialişti in do­meniul agricol din U.R.S.S. care au vi­zitat regiunea Mureş, cu membri ai gos­podăriilor colective, muncitori şi tehni­cieni de la S.M.T. şi din gospodăriile a­­gricole de stat din regiune. La această consfătuire membrii grupu­lui din delegaţia sovietică au făcut ex­puneri asupra metodelor de organizare şi de muncă în colhozuri, S.M.T. şi sov­hozuri şi au răspuns la întrebările care au fost puse. Tov. Magdaluk Demian Grigorievici, directorul S.M.T.-ului Voronkovsk din ra­ionul Râbniţa, Republica Moldovenească, vorbind despre sarcina pe care o au S.M.T.-urile în transformarea socialistă a agriculturii, a arătat marele rol pe care-l au S.M.T.-urile în mecanizarea muncii în toate ramurile de producţie din agri­cultură. Tov. Magdaluk a arătat cum în U.R.S.S., S.M.T.-urile îşi îndeplinesc sarcinile faţă de colhozuri luptând pen­tru mărirea recoltelor de cereale, aju­tând la mecanizarea unor lucrări cum ar fi prăşitul, săpatul cartofilor, culesul bumbacului, plantarea perdelelor de pro­­tecţie, mecanizarea muncilor la fermele zootehnice etc. In U.R.S.S., din iniţiativa tovarăşului Stalin, s’a început marea operă de trans­formare a naturii. La înfăptuirea acestei opere gigantice, colhoznicii participă cu mare însufleţire. S.M.T.-urile dau un ajutor preţios colho­zurilor să înfăptuiască planul de transfor­mare a naturii. Ele ară cu tractoarele te­renurile pentru plantarea perdelelor de protecţie, ajută la lucrările de amelio­rare şi de irigare a terenurilor şi altele. Tot în această consfătuire tov. Magda­luk a povestit despre unele metode de muncă, folosite în S. M. T.-urile din Uniunea Sovietică. El a arătat că con­ducerile S.M.T.-urilor și ale colhozurilor urmăresc îndeaproape felul cum se înde­plinesc sarcinile stabilite prin contracte. Pentru aceasta, periodic, atât S.M.T. cât și colhozul fac rapoarte în care se a­­rată cum se îndeplinesc lucrările prevă­zute în contract. Din zece în zece zile au loc la S.M.T. consfătuiri de produc­ţie în care se discută felul cum merge munca, cum se desfăşoară întrecerea so­cialistă şi se fac propuneri pentru reali­zarea în cât mai bune condiţiuni a pla­­nului. De asemenea, de două ori pe săp­tămână au loc consfătuiri cu brigadierii şi mecanicii. Tov. Magdaluk a mai po­vestit despre metodele pe care le folo­sesc S.M.T.-urile din U R.S S. pentru ob­ţinerea de recolte bogate la sfecla de za­hăr şî la porumb. La porumb, în afară de faptul că terenul trebue să fie arat de cu toamnă, adânc şi bine îngrăşat, me­toda cea mai bună s’a dovedit a fi se­mănatul în patrat şi în cuiburi, lăsân­­du-se câte 42.000—45.000 fire la hectar. Această metodă permite ca tractoarele şi maşinile să poată lucra in lung şi în lat. Iar plantele au condiţiuni mult mai bune de desvoltare. In felul aces­t în U.R.S.S. se obţin recolte până la 20.000 kg. porumb la hectar. Deasemenea tov. Magdaluk a mai povestit despre ajutorul pe care-l dau S.M.T.-urilor uzinele care le patronează. El a arătat că echipe de muncitori din uzine merg pe teren la bri­găzile de tractoare şi le ajută la repa­rarea maşinilor Tov Fromov Gheorghe Alexievici, di­rectorul sovhozului de cereale, raionul Smolensk, regiunea Altai, povestind des­pre munca în sovhozuri a arătat că sar­cina de seamă a acestora este aceea de a fi gospodării socialiste model prin apli­carea pe scară largă a ştiinţei agroteh­nice pentru obţinerea de recolte mari. Deasemenea sovhozurile se ocupă de îm­bunătăţirea soiurilor de vite. Vorbind des­pre sovhozul pe care-l conduce, tov. Fro­mov a arătat că terenurile sovhozului se întind pe o suprafaţă de 16.000 ha. Sovhozul are 76 tractoare, 38 combine şi alte multe maşini şi unelte agricole, cu ajutorul cărora toate muncile sunt me­canizate. Deasemenea sovhozul are o fa­brică de cărămidă, una de ţiglă şi o fa­brică de cherestea. Sovhozul se ocupă cu toate ramurile de producţie agricolă şi zootehnică : cultura cerealelor, grădini de zarzavaturi, livezi de pomi, crescătorii de animale şi păsări, albinării, etc. Nu­mai animale mari are peste 7.000 de ca­pete. Munca în sovhoz, a arătat tov. Fro­­mov, se desfăşoară după planul de pro­ducţie care se face la începutul anului şi care se discută cu cei peste 2.000 de muncitori pe care-i are sovhozul , se fac propuneri şi se iau angajamente pentru obţinerea de recolte bogate. Tot pe baza planului de producţie se organizează în­trecerea socialistă. Planul de producţie a arătat tov. Fromov este repartizat pe secţii şi pe brigăzi şi fiecare muncitor în parte are sarcini concrete. In sovhoz toate lucrările se fac in acord și nu se admite sub nicio formă munca în gru­puri pentru că atunci nu se mai poate aplica principiul socialist de răsplătire a muncii după cantitate şi calitate. O sar­cină de cinste a sovhozului este aceea de a-şi îndeplini la timp obligaţiile faţă da stat. Tov. Fromov a arătat că în fiecare an sovhozul predă statului 700 vagoane cereale, un milion litri lapte, 15.000 kg. lână şi alte produse agricole. Datorită mecanizării muncii cât şi dragostei cu care muncesc muncitorii, ei îndeplinesc şi depăşesc sarcinile de producţie Pen­tru depăşiri de plan, muncitorii primesc în afară de salariu produse în natură. De asemenea pentru buna îngrijire a trac­toarelor şi maşinilor, tractoriştii şi com­binerii primesc premii care ajung la suma de 3.000 ruble. Anul trecut, a arătat tov. Fromov, peste 200 muncitori au fost decoraţi cu ordine şi medalii pentru de­păşiri de plen. Viaţa muncitorilor din sovhoz este frumoasă şi fericită. Tov. Fro­mov a arătat că muncitorii locuesc în ca­sele sovhozului dar sunt Ş1 muncitori care au casele lor proprii. Sovhozul acordă muncitorilor împru­muturi pe timp de 10 ani, pentru a-şi construi case. Deasemeni fiecare munci­tor are pe lângă gospodărie o bucată de teren pe care o cultivă cu legume şi zar­zavaturi, apoi are o vacă, porc, păsări şi altele. In sovhoz sunt creşe pentru copi, precum şi un spital unde se pot trata di­ferite boli. Sovhozul are 6 şcoli, cluburi, biblioteci, echi­pe de dansuri, de sport, şi tot ceea ce este necesar pentru ridicarea nivelului profesional şi cultural al mun­citorilor. Un sovhoz funcţionează şcoli de calificare şi specializare pentru munci­tori. Tot în cadrul acestei consfătuiri, grupa din delegaţia sovietică a răspuns la în­trebările care au fost puse de membrii gospodăriilor colective precum şi de mun­citorii şi tehnicienii de la S.M.T. şi gos­podăriile de stat. De pildă tov. Clement Ion, din gospo­dăria colectivă din comuna Sântana, ra­­ionul Tg- Mureş, a întrebat despre felul cum munceşte consiliul de conducere al unui colhoz. Tov. Kojuhari Simion Feodor­novici, preşedintele colhozului „Biruinţa” din raionul Kotovski, Republica Moldo­­­venească, a răspuns la această întrebare arătând cum este condus un colhoz. La întrebarea cum se aplică normele de muncă individuale, pusă de președin­­tele gospodăriei colective din comuna Sâmpetru, tov. Kozin Nikolai Petrov­ici, brigadier la colhozul „Zoria-Jitia” din raionul Poltava, a arătat că la începutul anului se dă fiecărei brigăzi şi echipe în primire tarlalele pe care trebue să semene diferite culturi şi să le îngrijească. Cu cât recolta de pe terenul pe care îl munceşte va fi mai mare, cu atât şi ve­nitul membrilor din brigadă va fi mai mare. Pentru ca normele de muncă indi­viduale să se aplice cât mai bine, a ară­tat tov. Kozin, lucrările se împart pe oameni. Brigadierii şi şefii de echipe măsoară norme de lucru Individuale­lel cărui colhoznic. Nici un colhoznic nu­ se mulţumeşte numai să-şi îndeplinească norma şi apoi să plece acasă. Ei muncesc cu râvnă ca să depăşească normele de lu­cru, să facă muncite la vreme şi bine ca să obţină recolte bogate. Brigadierul con­trolează lucrul tot timpul zilei şi socot­­eşte cu mare grijă lucrul făcut de fie­­care colhoznic în zile-muncă pe care le înscrie în fişe şi carnetele de zile-muncă. Nu se poate întâmpla ca să se treacă vreunui colhoznic mai multe sau mai pu­ţine zile-muncă decât a lucrat. In felul acesta se poate aplica just răsplata după cantitatea şi calitatea munci. Consfătuirea s’a desfăşurat Intr’o atmosferă de caldă prietenie şi membrii gospodăriilor agricole colective, precum şi muncitorii şi tehnicienii de la S.M.T.-uri şi gospodării de­ stat au mulţumit grupu­lui din delegaţia sovietică pentru învăţă­mintele preţioase câştigate cu prilejul consfătuirii, manifestând dragostea şi re­cunoştinţa lor faţă de poporul sovietic şi faţă de tovarăşul Stalin, care şi pe această cale ajută poporul nostru în lupta pentru construirea socialismului. Vizita delegaţiei de colhoznici sovietici Un grup de colhoznici sovietici, mun­citori din sovhozuri şi S.M.T.-uri şi teh­nicieni specialişti in domeniul agriculturii, care fac parte din delegaţia sovietică ce se află în ţara noastră, a vizitat Sâmbătă S.M.T. Caracal şi gospodăria agricolă de stat din comuna Poiana Mare. La S.M.T. Caracal oaspeţii au fost în­tâmpinaţi cu multă dragoste de tracto­rişti şi tehnicieni. Ei au vizitat brigăzile de tractorişti care lucrau pe terenurile colectiviştilor şi ale­­ţăranilor întovărăşiţi, precum şi remizele de maşini şi trac­toare. Cu prilejul consfătuirii ce a avut loc în sala de festivităţi a liceului Asan din oraşul Caracal, Lisenko Leonid Trofimov Vier, inginer şef la S.M.T. Vovisovsk re­giunea Kiev a arătat cum este organizată şi dotată o brigadă de tractorişti, precum şi metodele de muncă şi rezultatele do­bândite de staţiunea pe care o conduce. La gospodăria agricolă de stat din co­muna Poiana Mare, răspunzând numeroa­selor întrebări, M. A. Şevcenko, brigadier In colhozul „Steaua Roşie”, regiunea Rostov, a dat îndrumări muncitorilor şi tehnicienilor gospodăriei cu privire la metodele de îngrijire a vitelor precum în regiunea Dolţ şi asupra felului cum trebuesc execu­tate lucrările la vii. A mai răspuns la diferite întrebări Korniva Marianova Vasilievna. Erou al Muncii Socialiste, mulgătoare în sovho­zul „12 Octombrie”, regiunea Kostroma, şi Muhin Ilarim­ Tomofeevici, conducăto­rul grupului In cursul zilei de Duminică membrii delegaţiei au vizitat gospodăria agricolă colectivă „înainte” din comuna Coţofenii din Faţă, unde au Împărtăşit colectiviş­tilor din bogata lor experienţă. (Ager­­pres). Nr. 2103

Next