Scȃnteia, octombrie 1951 (Anul 20, nr. 2158-2183)

1951-10-03 / nr. 2158

|COLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA | ANUL XXI Hr. 2159 || Miercuri 3 Octombrie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Resursele locale — nesecat izvor de bogăţie Avem o ţară frumoasă şi bogată. Munţii, câmpiile, pădurile şi apele pa­triei noastre conţin adevărate comori, prin a căror chibzuită exploatare, pa­tria noastră devine tot mai puternică, traiul oamenilor muncii tot mai îm­belşugat. Măreţul plan cincinal de des­­voltare a economiei naţionale şi planul de electrificare a ţării scot la suprafaţă aceste bogăţii, pentru înfrumuseţarea vieţii milioanelor de oameni ai muncii. Planul cincinal şi planul de electrificare prevăd construirea a tot mai multe fabrici şi uzine de tractoare şi maşini agricole, hi­drocentrale şi căi ferate electrice, folosi­rea apelor pentru producerea de energie electrică şi pentru mari irigări care să învingă seceta, uriaşa desvoltare a re­giunilor înapoiate, ca să putem lichida odată pentru totdeauna înapoierea econo­mică în care am fost ţinuţi de fabricanţi şi moşieri, în cârdăşie cu imperialiştii ameri­cani, englezi şi francezi. Dar pe lângă marile lucrări prevăzute de planul cincinal şi de planul de electri­ficare, există în fiecare colţişor al ţării nenumărate resurse locale, care aşteaptă numai mâna gospodarului care să le smulgă naturii şi să le pună în valoare. Larga desfăşurare a iniţiativei locale are în această direcţie o importanţă co­vârşitoare. Căci desvoltarea industriei de interes local va da o contribuţie preţioasă la îmbelşugarea pieţii cu tot mai multe produse de consum, la intensificarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat şi la crearea de acumulări socialiste care să permită Sfaturilor Populare ridicarea de noi şi noi construcţii, efectuarea de noi lucrări edilitare în folosul populaţiei mun­citoare. Să luăm pildă de la oamenii sovietici, care au făcut paşi gigantici pe calea des­coperirii şi valorificării resurselor locale Numai în regiunea Voronej s’au refăcut aproape 40.000 de case distruse în tim­pul războiului prin crearea de către So­vietele locale a unor fabrici de cărămidă şi de alte materiale de construcţii. In nenumărate raioane ale marii­ Ţări So­vietice există adevărate combinate ale in­dustriei locale, care confecţionează cele mai felurite obiecte, începând cu lucruri mărunte de uz casnic şi terminând cu case de locuit, standard. Şi la noi, începuturile care s’au făcut în această direcţie au arătat în mod convingător ce măreţe­­ perspective se deschid fiecărei regiuni, fiecărui raion şi comună prin crearea şi desvoltarea industriei locale. Acolo unde organizaţiile de partid şi Comitetele Executive ale Sfaturilor Popu­lare au dat importanţa cuvenită acestei probleme, acolo unde conducerile în­treprinderilor locale au muncit cu destoinicie, ca de pildă în regiunile Stalin, Mureş, Prahova, Cluj, s’au ob­ţinut succese însemnate. Aşa de pildă, Comitetele Executive ale Sfaturilor Popu­lare din...regiunile­ Stalin şi Argeş au avut preţioasa iniţiativă de­ a înlocui ma­terialul lemnos folosit drept­ combustibil cu turbă sau lignit. însemnate cantităţi de lemne au fost astfel economisite luând drumul marilor şantiere de construcţii ale cincinalului. La Baia Mare, Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional a început exploatarea Sistematică a mine­reurilor locale: mică, asbest, pământuri colorante, etc. Au luat fiinţă în nume­roase regiuni şi raioane întreprinderi lo­cale, care au produs mărfuri de zeci de milioane, realizând astfel venituri consi­derabile. Astfel în oraşul Tg. Mureş funcţio­nează întreprinderea ,,Lazăr Odon” care are astăzi 26 de unităţi, printre care fabrici de materiale de construcţii (că­rămidă, ţiglă, var), u­b­iniţe, fabrici de sticlă, de oxigen, de mezeluri, etc. In primul trimestru al acestui an în­treprinderea a realizat o producţie în va­loare de 27.790.000 lei.­­Cu„ toate ,aceste succese, valorificarea’ resurselor locale n’a luat încă avântul pe care”îl cere ritmul tot mai rapid al cons­­trucţiei­ socialiste, iar întreprinderile lo­cale sunt încă departe de a îmbogăţi pe scară largă, prin­ producţia lor, fondul de bunuri­ puse la dispoziţia poporului mun­citor de către producţia planificată a marii industrii de stat. Lucrul acesta se datoreşte faptului că în multe locuri ca de pildă în­ regiunile Teleorman, Ialomiţa, Galaţi, comitetele regionale de partid şi Comitetele Execu­tive ale Sfaturilor Populare manifestă un desinteres total faţă de problema valori­ficării resurselor locale. Cum altfel ,decât nepăsare şi lipsă de grijă poate fi calificată atitudinea tovară­şilor din comitetul regional de partid Dolj, care nu s’au sesizat că numeroase întreprinderi locale din cuprinsul regiunii lor sunt deficitare şi că Sfaturile Populare nu au întreprins mai nimic pentru punerea în valoare a bogăţiilor locale! Hotăriri ale partidului şi guvernului pre­cum şi numeroase decizii ale organelor de­­ stat atrag atenţia asupra importanţei va­lorificării resurselor locale, dând şi indi­caţii preţioase Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare asupra celor ce sunt de întreprins în această direcţie. In recenta Hotărîre,a C C. al partidului şi a Consiliului de Miniştri cu privire la mă­surile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi de muncă ale cadrelor didactice se arată că, pentru repararea, mai buna amenajare şi lărgirea localurilor de şcoală existente, cât şi pentru construirea — acolo unde este necesar — de noi localuri de şcoală, Comitetele Executive ale Sfaturilor Popu­lare trebue să folosească pe scară largă mijloacele locale. Deasemeni, printr’o altă hotărîre a Consiliului de Miniştri, Comitetele Exe­cutive ale Sfaturilor Populare sunt obli­gate să ia măsuri pentru a orienta pro­ducţia locală pe linia intensificării pro­duc iei bunurilor de larg consum, de bună calitate, destinate aprovizionării popu­laţiei şi în special pentru nevoile sa­telor. In acţiunea de valorificare a resurselor locale trebue făcut neîntârziat o cotitură hotărîtoare şi ea va putea fi făcută cu atât mai uşor şi mai bine, cu cât orga­nizaţiile de partid vor privi cu toată se­riozitatea" această problemă şi vor în­druma şi stimula iniţiativa Sfaturilor Populare şi a masselor largi de cetăţeni Trebue să se termine odată pentru tot­deauna cu atitudinea unor organe locale de stat care aşteaptă cu braţele încruci­şate ca totul să vină de­ la centru. In acţiu­nea de valorificare a resurselor locale pot fi antrenate masse mari de cetăţeni, di­rect interesate în bunul mers al acestei acţiuni. Un puternic stimulent în această direcţie îl dă decretul guvernului din 12 Martie a. c. care stabileşte că 25% din beneficiile întreprinderilor locale vor fi folosite de către ele pentru construirea de creşe, cămine culturale şi alte unităţi cu caracter social, cultural şi sanitar. Ţinând seama în primul rând de vo­lumul mare al lucrărilor de construcţii ce se fac şi urmează să se facă în ca­drul prevederilor planului cincinal, este ne­cesar să se desvolte cât mai mult ramura materialelor de construcţie. Aproape în fiecare comună se pot construi cuptoare pentru fabricarea de cărămizi şi ţiglă, iar acolo unde există piatră şi posibilităţi de ardere, se poate extinde producţia de var. Exploatarea turbei trebue deasemeni im­tensificată, căci prin utilizarea acestui cărbune inferior drept combustibil se vor putea economisi în întreaga ţară zeci de milioane de tone de lemne. O asemenea exploatare a turbei se face astăzi în re­giunea Sibiu şi în raionul Huedin din regiunea Cluj. In toate regiunile sunt po­sibilităţi de a se pune în funcţiune mici fabrici care să prelucreze deşeuri şi materii prime locale pentru a pro­duce bunuri de larg consum ca: oale, făraşe, foarfeci, bricege, scule mărunte pentru lăcătuşerie. întreprinderi din a­­cestea care valorifică nenumărate deşeuri sunt la Satu Mare, Cluj, Constanţa, Ră­dăuţi, Tg. Mureş, etc. In regiunile petro­lifere se pot fabrica din reziduri: negru de fum, bradolină, vaselină, unsori de că­ruţă, ceară pentru parchete, cremă de ghete şi alte asemenea produse, aşa cum se face de pildă la Târgovişte. O atenţie deosebită trebue dată dease­meni creării şi desvoltării întreprinderi­lor locale pentru producerea de bunuri a­­limentare, măririi numărului de crescăto­rii şi îngrăşătorii de porci şi crescă­torii de păsări. Cum iarna se apro­pie, în regiunile pomicole se pot con­strui din materiale locale cuptoare pentru uscat fructe şi zarzavaturi, care vor con­tribui la buna aprovizionare a populaţiei cu conserve. Acolo unde este posibil tre­buiesc de asemenea amenajate bordeie şi beciuri pentru cultivarea ciupercilor în timpul iernii. Pentru buna desfăşurare a acţiunii de valorificare a resurselor locale, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare trebue să antreneze pe toţi deputaţi şi pe cetă­ţenii din activul comisiei permanente de industrie locală şi să cunoască în preala­bil resursele ce pot fi valorificate în cu­prinsul regiunii. Consfătuirea de schimb de experienţă organizată de Sfatul Popular al regiunii Prahova şi de „Scânteia” a arătat ce rodnice rezultate se pot obţine când valori­ficarea resurselor locale se face în mod ştiinţific, după o cunoaştere temeinică a terenului şi a bogăţiilor sale. Deasemeni, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au datoria să vegheze ca în fruntea unităţilor economice locale să fie puşi oameni pricepuţi, buni gospo­dari, cu grijă pentru bunul poporului. Un obiectiv de seamă pe care trebue să-l urmărească Sfaturile Populare este rentabilitatea întreprinderilor locale, pro­ducerea bunurilor de larg consum la un preţ cât mai ieftin, lucru ce se poate realiza prin aplicarea principiilor de gos­podărire chibzuită şi prin introducerea unei discipline stricte de plan şi finan­ciare. O atenţie deosebită trebue acordată comunelor; chiar în regiunile care s’au ocupat până acum cu acţiunea de valori­ficare a resurselor locale, această preocu­pare s’a îndreptat mai mult spre oraşe, neglijând satele cu imensele lor resurse locale nevalorificate. Comitetele şi organizaţiile de partid trebue să îndrume îndeaproape organele de stat în această importantă acţiune combătând cu energie birocratismul şi inerţia. In întâmpinarea măreţei zile de 7 No­­embrie, să dăm un nou avânt acţiunii de valorificare a resurselor locale, pentru înflorirea şi întărirea patriei noastre pe calea păcii şi construirii socialismului! Noi locuinţe pentru muncitori la Craiova CRAIOVA (de la corespondentul no­stru). Mu­nc­torii şi tehnicienii întreprinderii „6 Construcţii” din Crai­ova îşi îndepli­nesc angajamentele luate în cinstea zi­lei de 7 Noembrie. Zilele acestea ei au terminat complect de construit încă 6 blocuri de locuit, moderne, pentru sala­­riaţii fabricii , „Electroputere”. Blocurile sunt prevăzute cu 29 apartamente, ins­talaţie electrică, instalaţie de apă, canali­zare, bec, etc. 29 de familii de munci-­ tori şi tehnicieni s-au şi mutat în noile locuinţe. Alte două blocuri muncitoreşti cu opt apartamente şi un bloc cu 50 apar­tamente pentru necăsătoriţi sunt în cons­trucţie. De asemenea au început lucrările de canalizare la marginea oraşului, lângă fabrica „Electroputere” unde se va cons­trui un oraş muncitoresc. Muncitorii fa­bricii „Electroputere“ răspund grijii par­tidului şi guvernului prin noi realizări în producţie. Ei au reuşit să pună în func­ţiune uzina electrică cu o capacitate de aproape 1200 Kw, care deserveşte în pre­­zent întreaga fabrică şi un sector al ora­şului Craiova. In numărul de azi: ' Cuvântările membrilor 'delegatiei compozitorilor sovietici, tinute la ple­nara Uniunii Compozitorilor din R. P. R. (pag. 2-a). In întâmpinarea Conferinţei Natio­nale pentru Apărarea Copilului (pag. 2-a). Decorări în armată cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. (pag. 3-a). Nota Guvernului Sovietic adresată guvernului norvegian în legătură cu profanarea mormintelor eroilor sovie­tici (pag. 4-a). Presiunile conducerii de dreapta asupra delegaţilor la Conferinţa par­tidului laburist (pag. 4-a). Recepţie la Moscova cu prilejul aniversării R. P. Chineze (pag. 4-a). „Uniți, vom salvă pacea F* *­­»* Apelul Comitetului European al mun­citorilor împotriva |\ remilitarizării Germaniei (pag 4-a).­Evenimentele din Coreea (pag. 4-a)’. In legătură cu amestecul anglo­­american în afacerile interne ale Ira­nului (pag. 4-a). Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R* Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. a fost sărbătorită în Capitală Marţi după amiază, în sala Teatrului Armatei, printr-o mare adunare festivă, organizată de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi de Sfa­tul Popular al Capitalei. Adunarea a prilejuit o caldă manifestare de dragoste şi încredere a poporului mun­citor în Armata R.P.R., apărătoare a cu­ceririlor revoluţionare ale poporului şi a independenţei naţionale, armată a păcii. Prin ovaţii nesfârşite, asistenţa a ex­primat adânca recunoştinţă a" poporului nostru faţă de marele Stalin, cu al cărui sprijin şi înaltă aprobare s’a constituit, acum 8 ani, la 2 octombrie 1943, pe te­ritoriul Uniunii Sovietice, cea dintâi uni­tate de voluntari români, care a luptat, alături de glorioasa Armată Sovietică,, pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist — eroica divizie „Tudor Vladimirescu”. Festivitatea a început prin intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Uniunii So­vietice. Indreptându-şi primul lor­ gând spre ge­nialul dascăl al omenirii muncitoare, cel mai iubit prieten al poporului nostru, oa­menii munci prezenţi au ales prin acla­maţii entuziaste, ca preşedinte de onoare al adunării festive, pe Generalissimul Iosif Vissarionovici Stavi. Cu puternice aplauze au fost alese în prezidiul de onoare : Biroul Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S. şi Biroul Politic al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe scenă, pe fundalul căreia se înălţau un mare portret al tovarăşului Stalin şi portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu- Dej şi Ana Pauker, o gardă de onoare purta drapelul glorioasei divizii „Tudor­­Vladimirescu”. La masa prezidiului au luat loc : acad. prof. dr. C. I. Partion, Teohari Geor­gescu, I. A. Korolev, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al Uniunii Sovietice, Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnă­­raș, general It. K. S. Kolganov, atașat miiliitar al Uniunii Sovietice, general maior N. I. Reapasov, general lt. Leon­­tin Sălăjan, general maior Al. Drăghici, general maior N. Ceaușescu, Dumitru Petriescu, Petre Bori­­ă, Gh. Florescu, Gh. Stoica, general maior M. Burcă, ge­neral maior M. Haupt, căpitan de rangul I, Matei Nicolae, Gheorghe Roman, Mi­hail Buturcev­il, veteran din răzbelul de la 1877-1878, precum şi muncitori fruntaşi în protincţie. Au fost deasemeni de faţă membri ai Prezidiului­ Marii Adunări Naţionale şi al guvernului: acad. prof. P. Constan­tinescu-Iaşi, I. Neculi, Marin Florea Io­­nescu, Later Rădăceanu, Miron Constan­­tinescu, Augustin Alexa, general maior Suder William, C. Mateescu, N. Popescu- Doreanu, Valter Roman, Gr. Preoteasa, general maior Gh. Ştefănescu şi alţii. Au mai fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. , Şt. Voîtec, C. Pârvulescu, Constanţa Crăciun, Ghizela Vass, gene­ral maior C. Doncea şi alţii. Au participat membri­ ai corpului di­plomatic : S. S. Spamdarian, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, Van Iu-pin, ambasado­rul R. P. Chineze, Fu Dun-hoa, atașat militar al R. P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-inte­rim al R. P. Albania, H. Göck, însărcinat cu afaceri al R. D. Germane, Band Vil­mos, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare, J. Vocheminka, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace şi alţi membri ai corpului diplomatic. Deasemeni se aflau de faţă militari ai Armatei noastre Populare, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, activişti de partid, muncitori, funcţionari, etc. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Stoica, prim secretar al Comitetului Oră­şenesc Bucureşti al P. M. R., care a dat cuvântul tov. general de armată Emil Bod­­năraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Cuvântarea tov. general de armată E­­mil Bodnănaş a fost subliniată cu vii a­plauze. La sfârşitul festivităţii s’a hotărît prin vin­ovaţii trimiterea unei telegrame oma­giale către eliberatorul şi marele prieten al ţării noastre Generalissimul Stalin, ex­­primându-i adânca recunoştinţă şi drago­stea neţărmurită pe care i le poartă po­porul nostru. Deasemeni adunarea festivă a hotărît prin aclamaţii îndelungate trimiterea unei telegrame conducătorului iubit al poporu­lui nostru, tovarăşului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R. Un bogat program artistic a încheiat festivitatea. S-au executat cântece ale compozitorilor români şi soviet­ici, cântece şi dansuri populare româneşti şi sovietice. Programul care a fost susţinut de Ansam­blul Ministerului Forţelor Armate şi An­samblul Ministerului Afacerilor Interne a fost viu aplaudat. (Agerpres). In pagina II l-a --------------------------­ Cuvântarea tovarăşului general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. In cinstea zilei de 7 Noembrie 36 echipe de mineri din Valea Jiului dau cărbune în contul anului 1952 PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — In ziua de 25 Septembrie, încă o echipă de mineri şi-a înde­plinit sarcinile de producţie pe anul 1951. Este vorba de echipa tovară­şului Deac Andrei, de la mina Jieţi-Lo­­nea, care îşi luase angajamentul ca — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să în­ceapă să dea cărbune în contul anului viitor. In total, până acum, 36 echipe de la exploatările „Sovromcărbune” din Vadea Jiului dau­­patriei cărbune în contul ce­lui de al doilea an al primului nostru­­plan cincinal. Printre acestea se află echipele conduse de Köpet­in Geza şi Benkö Iosif, dela mina Jieţi-Lonea, Kiss Carol, dela Petrila, Dali Ion dela Lupeni şi Nagyi Carol dela Aninoasa, care — în cinstea zilei de 7 Noembrie — au obţi­nut succese deosebite în muncă. Echipa comunistului Kopetin Geza, de pildă, a dat aproape o jumătate normă anuală peste planul de producţie pe anul 1951, iar echipa lui Ries Cairo­ a dat încă 3 norme lunare peste planul anual, înflăcăraţi de aceste minunate exemple de patriotism, zeci şi sute de mineri din Valea Jiului, luptă acum, cu entuziasm, pentru a-şi îndeplini şi ei înainte de ter­men sarcinile de plan pe 1951. Echipa minerului Tomoioagă Ştefan, de exem­plu, îşi depăşeşte sarc­inile zîînice de plan cu peste 50%. In această minunată întrecere, st­ră­­duindu-se să ajungă din urmă pe fruntaşi, se ridică In toate exploatările noi echipe de mineri care îşi depăşesc, cu procente din ce în ce mai mari, sarcinile de plan. Echipele conduse de Tiodor Teodor, Holder Traian şi Keberle Matei, de la mina Petrila, de pildă, nu reuşeau până acum câtva timp, să-şi realizeze norma. In cinstea zilei de 7 Noembrie, înzecin­­du-şi eforturile în muncă, ei au izbutit să atingă o producţie medie pe zi, cu 5—15% mai mare ca cea prevăzută în program. Dau produse în contul anului viitor Muncitorii şi tehnicienii uzinelor „Steaua Roşie” din Capitală şi-au luat angaja­mentul să îndeplinească până la 1 octom­brie sarcina anuală de plan pentru un număr de 8 sortimente de produse. Mun­cind cu deosebită însufleţire în cadrul în­trecerii socialiste în cinstea celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, colectivul uzinelor „Steaua Roşie” îşi îndeplineşte cu cinste acest an­gajament. Până în ziua de 20 Septembrie muncitorii şi tehnicienii de aici au şi în­deplinit planul de producţie pe întreg anul în curs la un număr de cinci sorti­mente. Astfel, la trolli manuale sarcina anuală de plan a fost îndeplinită până în ziua de 7 Septembrie , la malaxoare, topitori şi cazane de asfalt, până in ziua de 14 Sep­tembrie, iar la sonete pentru construcţii, planul anual a fost îndeplinit până în ziua de 12 Septembrie. Aceste însemnate succese au fost­­obţi­nute datorită folosirii din plin a nume­roase metode sovietice de lucru, precum şi avântului sporit cu care majoritatea muncitorilor şi tehnicienilor desfăşoară întrecerea socialistă. S-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii Covaci Ştefan, Manole Nicolae, Coincea Vasile, Tomescu Vasile, Ogănaru Aurelia, Varodi Nicolae, Constantin Constantin, Ştefan Constantin, Mateescu Ilie şi alţii. Se extinde metoda procesului tehnologic unic în transporturi CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).­­ Pentru a putea răspunde sar­cinilor mereu sporite care le stau în faţă, muncitorii şi tehnicienii de la staţia C.F.R. Palas-Constanţa şi cei de la de­pozitele de descărcare Nr. 1, 2 a şi 2 b, „Sovrompetrol”, şi-au luat angajamentul ca — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să treacă la aplicarea metodei sovietice a procesului tehnologic unic. Analizându-se primele rezultate obţi­nute în urma aplicării acestei metode, în cadrul unei şedinţe comune de producţie, care a avut loc zilele trecute, s-a consta­tat că datorită justei coordonări a muncit între cele 3 depozite de descărcare şi staţia C.F.R. Pallas-Constanţa s-au putut evite staţionările neproductive ale vagoa­nelor, ceea ce a dus la reducerea simţi­toare a timpilor morţi şi la accelerarea rulajului vagoanelor. • Deasemeni, prin introducerea procesu­lui tehnologic unic se accelerează ritmul de descărcare a vagoanelor. Astfel, timpul de descărcare a produselor pe­trolifere a fost redus cu 16 ore la un vagon cu motorină, cu 6 ore la vagoa­nele cu produse negre ; la vagoanele cu produse albe descărcarea se face azi de două ori mai repede ca înainte. In total, la un volum egal de descărcări cu cele din luna August, se pot face economii de circa 40.000 vagoane­ ore care, transfor­mate în vagoane descărcate, reprezintă 240 vagoane economisite în timp de o lună, însufleţiţi de rezultatele obţinute până acum, muncitorii şi tehnicienii de la de­pozitele de descărcare „Sovrampetrol” Nr. 1, 2 a şi 2 b şi cei dela staţia C.F.R. Palas-Co­nstanţa s-au angajat să lupte şi de acum înainte pentru micşorarea timpului de staţionare şi descărcare a vagoanelor, contribuind astfel la accele­­rarea circulaţiei produselor şi la elibe­rarea unui însemnat număr de vagoane, atât de necesare transporturilor noastre. Echipa fruntaşă de culegătoare de bumbac de la gospodăria de stat Roceţi, regiunea Ialomiţa, condusă de tovarăşa Veta Dumitru, s a deplasat în ziua de 28 Septembrie a. c. la gospodăria de stat Buci­um­eni din regiunea Bucureşti în scopul extinderii minunatei metode so­vietice a Eroinei Muncii Socialiste, Basti Baghirova, .încă cu o zi înainte de venirea mim­i­citoarelor fruntaşe o ediţie specială vo­lantă a gazetei de perete a anunţat acest eveniment. In această zi echipa fruntaşă de la Ro­­seţi a obţinut rezultate mult mai mari decât până acum. Astfel­, muncitoarea Leanca Lazăr a cules 138 kg. bumbac, Aurica Coleaşă 135 kg., Veta Dumitru 134 kg. învăţând din experienţa muncitoarelor de la Rosett­i şi muncitorii culegători de bumbac de la gospodăria de stat Buciu­­meni au obţinut rezultate bune. Astfel, la secţia Prundu, Marin Purcă­­rea,, de pildă, a cules 88 kg., Ştefan Tudor 71 kg., Ioana Ialomiţeanu 67 kg., Tudora Ghiţă 61 kg., Ioana Tă­taru­ 56 kg., Bălaru Dragomîr 56 kg. La terminarea lucrului s’a ţinut un scurt meeting cu prilejul căruia munci­toarele dela Roseţi şi-au expus metoda lor de muncă, iar fruntaşele la cules din ziua aceea, au fost premiate. LUCIAN MELLER corespondent — - O—' ' ■ -Noi succese ale culegătoarelor de bumbac fruntașe Din Uniunea Sovietică 2100°/(D­IN NUMELE PACT 1 Campania de strângere a semnăturilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii a înteţit şi mai mult puternicul avânt la muncă al oamenilor sovietici. La adunarea care a avut loc la începu­tul acestei campanii în cadrul secţiei me­­canice a uzinei ,,Kirov" din Leningrad, luase cuvântul și strungarul L. Laletin. — Semnând Apelul Consiliului Mon­dial al Păcii — a spus el cu acest prilej — îmi iau angajamentul să lupt din toate puterile pentru o cât mai înaltă produc­tivitate a muncii mele, pentru întărirea putenrii patriei noastre care construeşte comunismul. Şi într’adevăr, Laletin şi-a întărit cu­vintele de atunci prin fapte, prin muncă stahanovistă. Chiar a doua zi după adu­nare el şi-a îndeplinit norma cu 850%, iar câteva zile mai târziu, cu 2100%! — Aceasta nu este decât contribuţia mea la cauza păcii — a spus cu simpli­tate Gtahanovistul tovarăşilor de muncă veniți să-l felicite. ŞASE MILIARDE RUBLE PENTRU PROTECŢIA MUNCI Zilele trecute, in fabricile şi uzinele sovietice a luat sfârşit controlul de masca asupra felului în care se desfăşoară înde­plinirea contractelor colective pe anul 1951. Afară de reprezentanţii sindicate­lor, la această acţiune au luat parte muncitori fruntaşi, maiştri, brigadieri, ingineri. In toate ramurile industriei, organiza­ţiile economice sovietice şi comitetele de întreprindere acordă o deosebită atenţie îmbunătăţirii continue a protecţiei mun­cii, a tehnicii securităţii. Sute de mii de inspectori obşteşti, de activişti sindicali şi de stahanovişti exercită zi de zi con­trolul obştesc asupra respectării stricte a legislaţiei sovietice cu privire la protec­ţia muncii. Controlul a arătat că toate mă­surile prevăzute în convenţiile cu privire la protecţia muncii, încheiate între admi­nistraţia întreprinderilor şi comitetele sin­dicale, se traduc în întregime în viaţă, la termenele prevăzute în contracte. Cât este de mare atenţia de care se bucură protecţia muncii în U.R.S.S. re­iese limpede fie şi doar din faptul că nu­mai in anii de după război, pentru îmbu­nătăţirea continuă a protecţiei muncii şi perfecţionarea tehnicii securităţii, în Uni­unea Sovietică s-au cheltuit peste şase mi­liarde ruble. Noi succese de pe urma aplicării metodei Ivan Buneev COBADIN (de la trimisul nostru). Brigada a 13-a de tractorişti de la S.M.T. Cobadin, regiunea Constanţa­, a luat iniţiativa de a lucra, în cadrul între­cerii socialiste, după metoda tractoristu­lui sovietic Ivan Buneev, folosind graficul­­orar la arături şi însămânţări. Aplicând această metodă, brigada obţine tot mai multe realizări în muncă. In ca­­drul brigăzii, tractoriştii dau lupta pen­tru reducerea minutelor planificate pen­­tru fiecare tură şi pentru câştigarea Dria­pelului de fruntaş pe brigadă. Tractoriştii folosesc din plin agrega-­ tele. Astfel, de fiecare plug s’a agăţat câte o grapă stelată. In felul acesta trac-* toriştii depăşesc normele şi fac economia de motorină. Astfel, în ziua de 28 Septembrie, trac- toristul Gl­iviţe Ion a realizat 4,76 hantri şi a făcut o economie de 33 litri moto­rină. In această zi el­ a câştigat şi Dra­­pedul de fruntaş pe brigadă. Al doilea pe brigadă a fost tractoristul Mănică Dumitru care a realizat 4,66 han­­tri şi a făcut şi o economie de 28 litri motorină. Şi ceilalţi tractorişti din brigadă au depăşit normele de muncă şi au făcut e­­conomii de carburanţi. Tractoristul Lupu Ştefan a realizat 4,60 hantri şi a făcut o economie de 26 litri motorină, iar trac­toristul Unsu Nicolae a realizat 4,29 han­tei şi a economisit 9 litri motorină. In această zi întreaga brigadă a reali­zat la arătură o depăşire de 3,47. hantrl și a economisit 96 litri motorină­ . Brigada fruntaşă la însămânţări BRAILA (de la corespondentul nostru). Pentru buna desfăşurare a însămânţă­­rilor de toamnă, colectiviştii din brigada lui Stoica Sterea de la gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Gheorghiu” din comuna Osmanu, raionul Brăila, au chemat la întrecere socialistă la cei din brigada a doua condusă de Costache Popoacă. Ei şi-au luat angajamentul de a termina în­­sămânţările cu 5 zile inaime de data fixată şi de a însămânţa în rânduri încrucişate, după metoda sovietică, peste 100 ha. cu păi­oase. Până acum, fruntaşi în întrecerea socia­listă sunt colectiviştii Iile Drăghici, Iordan Antohie şi Gheorghe Brânzea din brigada condusă de Stoica Steraa care au semănat mai mult cu două ha. decât brigada a doua condusă de Costache Popoacă. Ambele brigăzi au însămânţat până la 25 Septembrie 30 ha. grâu folosind sem­ă­­nătorile şi vitele gospodăriei. Pentru desvoltarea întrecerii socialiste, organizaţia de bază popularizează pe colectiviştii fruntaşi în gazeta de perete precum şi în şedinţe în care se discută re­zultatul întrecerii.

Next