Scȃnteia, octombrie 1951 (Anul 20, nr. 2158-2183)
1951-10-03 / nr. 2158
Nr. 2159 Recepţie in cinstea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Române a oferit Marţi seara în sala de marmoră a Casei Centrale a Armatei o recepţie în cinstea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R Numeroşii Invitaţi au fost primiţi de tovarăşul general de armată Emil Bednaraş, ministrul Forţelor Armate, şi de tovarăşii: general locotenent Leontin Sălăjan, general maior Wiliam Sudor, general maior Nicolae Ceauşescu şi general maior Gh. Ştefănescu miniştri adjuncţi. La recepţie au luat parte: acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi şi Ion Niculi, vicepreşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, tovarăşii Ana Pauker, Teohari Georgescu, I. Chişinevschi şi Chivu Stoca, vicepreşednţi ai Consilielui de Miniştri, L. Rădăceanu, Gh Anostol, Miron Constantinescu, Zaharia Tănase, Liuba Chişinevechi, general maior Al. Drăghici, Petre Borilă, Sorin Toma, Atmaciu, Gh. Stoica, Ghizela Vass, general maior C. Doncia, V. Mârza, Stelian Niţulescu, Valter Roman, membri al C.C. al P.M.R. şi membri al guvernului A participat M. R. Main, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Au fost de faţă membri al corpului diplomatic: I. A. Korolev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice, S.S. Spandarlan, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, general locotenent K. S. Kolganov, ataşat militar al Uniunii Sovietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, căpitan de rangul 2 A. S. Tarakanov, ataşat miltar adjunct al Uniunii Sovietice, Van Iu-pin, ambasadorul R. P. Chineze, Fu Dun-hoa, ataşat miltar al R.P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Dobri Terpeşev, ambasadorul R. P. Bulgaria, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Albania, Vilmos Band, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare, I. Vochomurka, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace, H. Göck, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, locotenent colonel Robert O’Brien, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii, colonel J. A. Stevens, ataşat militar al Marii Britanii, şi alţii. Deasemeni au fost de faţă generali şi ofiţeri, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ai vieţii culturale şi artistice şi alţii Tov, general de armată Emil Bodnăraş a toastat pentru Forţele Armate ale R.P.R., apărătoare ale cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru şi ale păcii, şi pentru stegarul luptei pentru pace, învăţătorul omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin. Recepţia s’a desfăşurat intr’o atmosferă cordială. (Agerpres) ID se orăsân armată cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit următoarele decoraţii : „ORDINUL STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE'' Clasa 111-a : general maior Ivanescu I. Policrome, general locotenent Stanciu Edmond, căpitan rangul I Diaconu N. Florea, colonel Mihalache N. Marin, colonel Mănescu I. Corneliu, locot. colonel Rosival St. Ştefan. Clasa IV-a : locot. colonel Creţulescu P. Ştefan, locot. colonel Toader R. Jean. Clasa V-a : colonel Mitneacu C. Mircea, locot. colonel Motoc D. loan, locot. colonel Popovici Al. Gheorghe, locot. colonel Hiev Conel, locot. colonel Stan I. Vasile, locot. colonel Marinescu C. Alexandru, locot. colonel Gluvacov Andrei, căpitan rangul 2 Marteș V. Grgore, maior Cojocaru I. Vasile, maior Copacea D. Constantin, maior Varachiu I. Nicolae, maior Lăpădatu D loan, maior Gheorghiu Ștefan, maior Einhorn Wilhelm, maior Tudor loan, căpitan Ciule M loan, căpitan Spiţa S. loan, căpitan Răduică N. Grigore, căpitan Frenchel Nicolae, căpitan Hortopan S. loan, căpitan Tulliu V. Constantin, căpitan Comandia St. Cristache, căpitan Preda Constants, căpitan Drăgan Petre, locot. major Alexandru N. Aurel, locot. major Grigoraș Constantin, locot. major Constantinescu I. Gheorghe, locot. major Moise N. Mica, locot. major Cetina I. Gheorghe, locot. major Paraschiv C. Teodor, locot. major Iacob Gh. Vasile, locot. major Sighea Ironim Octavian, locot. Ştefan S. Constantin, locot. Bumbuc Ioan, locot. Acs Francisc, locot. Nichita T. Marţian, locot. Nicolae N. Adrian, locot. Haţegan Andrei, locot. Pamfiloiu Nicolae, locot. Petrescu Alexandru, sublocotenent Gustav St. Florea, sublocotenent Drăgănescu I. Gheorghe, sublocotenent Giurgiu A. Augustin, sublocotenent Trușcă Oprea, sublocotenent Stancu Dumitru, miciman Țară Lungă I. Gheorghe, sergent în termen Buhui Iile, caporal în termen Ionescu Dumitru, caporal în termen Gheorghe Dumitru, soldat fruntaş Stan Z. Nicolae, soldat fruntaş Csender Ştefan, soldat Lorintz Emerich, soldat Beltechi Nicolae, miliţian Tică Gheorghe. „ORDINUL MUNCII" Clasa III-3 • general maior Pleca Gh. Arhip, colonel Eremia I. Dumitru, maior Zaharia I. Cristache, major Hegheduș Emeric, maior Petrilă Florian, căpitan Butur,oiu Gh. Traian Marius, căpitan Gheorghe Petre, locot major Cotoman Constantin, locot. major Spurcaciu I Roman, locot. major Duca E. Gheorghe, locot. major Balaur D. Dumitru, locot. major Borzea V. Nicolae, locot. major Pencea S. Dumitru, locot. major Linca Nicolae, tehnician locot. Bica I Dumitru, locot. Vereş P. Mihai, locot. Crimovschi Vladimir, locot. Diculescu Grigore, sergent major reangajat Stoica Gheorghe, miciman Mihail St. Gheorghe, funcţionar civil Niculescu C. Mihail. „MEDALIA MUNCH" Colonel Unghianu Gh. Dumitru, colonel Manea C Constantin, locot. colonel Grigoriu Gheorghe, maior Teodosiu D. Victor maior Oancea Ion, maior Porumb D Ioan, maior Dumitru Mitică, căpitan Petruţ V. Vasile, căpitan Ivan D. Dumitru, căpitan Ionescu A. Vasile, căpitan Abraham Iacob, căpitan Rădulescu I. Florea, ing. căpitan Moghiori A. Eugen, căpitan Tău M. Ioan, căpitan Seniuc D. Gheorghe, căpitan Petrescu M. Diamandi, căpitan Bucuresct Dumitru, căpitan Gârtoi Gheorghe, căpitan Strumenschi Alexandru, căpitan Panaite Emil, căpitan Barbă veche Gheorghe, locot. major Parraschiv V Dumitru, locot. major Medianu A. loan, locot. major Negrea Sp. Ioan, locot. major Colea I Nicolae, locot. major Crăciun N. Constantin, locot. major Urdea I. Nicolae, locot. major Popereu C. Mihai, locot. major Ichim Gh. Gheorghe, locot. major Cluneanu D Constantin, locot. major Gherghina Gheorghe, locot. major Ancuța Gheorghe, locot. major Solescu Marcel, locot. major Munteanu F. loan, locot. major Firea Victor, locot. Mateievici Dumitru, locot. Maxim I. Vasile, locot. Danciu C. loan, locot. Cazacu P. Eliade, locot. Dobrescu Caroflot, locot. Ilie St. Stroie, locot. Zicu D. loan, locot. Palica P. Pavel, locot. Dragoș T. Valeriu, locot. Gaspar M. Ștefan, tehnician locot. Neagu Gheorghe, locot. Tănăsache D. Marin ,locot. Ciocan Constantin, locot. Alexa Gheorghe, locot. Dârţu Mihai, locot. Covaci Iosif, locot. Tacea Constantin, locot. Ionas Constantin, locot. Pop Mihai, locot. Brescan Virgil, locot. Maxim Vasile, locot. Chiriță Neculai, locot. Radu Paul, locot. Grama Sandu, locot. Ciobotaru Dumitru, locot. Rusu C. Gheorghe, sublocot. Rosioiu I. Dumitru, sublocot. Rotaru A. Dumitru, sublocot. Popescu M. loan, sublocot. Tigănescu M. Dumitru, sublocot. Hambaras I. loan, sublocot. Dăieșu I. Eugen, sublocot. Voiculescu M. Marin, sublocot. Lupița Viorica, sublocot. Constantinescu Grigore, sublocot. Savu Iulian, sublocot. Popișteanu Gheorghe, sublocot. Borza Constantin, sublocot. loniță Virgil, sublocot. Bali N. Gheorghe, sublocot. Anton Panait, plutonier Fărcăşanu Gh. Augustin, plutonier reangajat Buzate Maria, plutonier reangajat Ciobanu Gheorghe, sergent major reangajat Chelaru Manolache, sergent reangajat Stanciu Ioan, sergent reangajat Zorilă Stoica, sergent reangajat. Mușatescu Neculai, sergent major în termen Carabioschi Ernest, sergent major în termen Ifrim Dumitru, m'erman Popa T. Gheorghe, miciman Ch.birgiu St. Nicolae maestru militar Semina I. Vasile, cartnic şef Gheorghe A. Vasile, funcţionar civil Ionescu T. Ecaterina, funcţionar civil Şendrescu I. Gheorghe, funcţionar civil Negoiescu N. Dumitru, funcţionar civil Andrei I. Julieta, sergent major in termen Bârsan I. Mihai, sergent major în termen Bădin D. Marin, sergent major în termen Georgescu P. Mircea, sergent major in termen Crancalală N. Nicolae, sergent major în termen Pop P. Ștefan, sergent major in termen Colcer V. Ion, sergent în termen Budi St. Ștefan, sergent Mureşan I. Grigore ,sergent Napon Gh. Traian, sergent Flucus I. Aurel, sergent în termen Lupu I. loan, sergent Petrescu V. Mihai, sergent în termen Dumitrascu Vasile, sergent Labin I. Alexandru, sergent în termen Mardele loan, sergent în termen Jula loan, sergent în termen Ștefan Gheorghe, sergent în termen Constantinescu Marin, elev sergent lovaş Titus caporal în termen Hurmuz Gheorghe, caporal în termen Neculai C. loan, caporal în termen Muşat T. Neculai, caporal în termen Soafu Petre, caporal în termen Dihor Vasile, caporal în termen Nemţeanu Corneliu, cartnic major Luca N. Dumitru, cartnic major Zgarbură D. loan soldat fruntaş Catea Ioan, soldat fruntaş Mureşan A. loan, soldat fruntaş Cadar Neculai, soldat fruntaş Ciurea N. loan, soldat fruntaş Micu Tudor, soldat fruntaş Marineaţă Florea, soldat fruntaş Szekely Alexandru soldat fruntaş Moiceanu loan, soldat fruntaş Bran St. Vasile, soldat fruntaş Ghermati Pavel, soldat fruntaş Bârsan Grigore, soldat fruntaş Petraru C. Gheorghe, soldat fruntaş lacomi St. Neculai, soldat fruntaş Căruţă A. Florea, soldat fruntaş Bureste Gh. loan soldat Ciudu loan, soldat Tritade I. Teodor. (Agerpres). Tineretul din Capitală a sărbătorit Ziua Forţelor Armate ale R. P. R. Marţi după amiază a avut loc în sala ,,Filimon Sârbu" o adunare festivă a tineretului din Capitală închinată zilei de 2 octombrie—„Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.". Cu acest prilej a vorbit tov. maior Virgil Trofin, membru în Biroul C. C. al U. T. M. O delegaţie a tinerilor muncitori, pionieri, elevi şi studenţi din Capitală a înmânat buchete cu flori ostaşilor prezenţi in sală. Sutele de tineri au manifestat pentru scumpa noastră armată, pentru Partidul Muncitoresc Român făuritorul ei. Ei au ovaționat Îndelung pentru genialul conducător de oști, stegarul păcii în Întreaga lume, marele Stalin. Mai multa atente acţiunii pentru strângerea firului în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (dela corespondentul nostru). — Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la strângerea şi valorificarea firului a avut un puterni« răsunet în rândurile tineretului din regiunea Stalin. Comitetul U.T.M al regiunii Stalin a desfăşurat în rândurile tineretului o Intensă muncă de lămurire pentru mobilizarea lui în această acţiune patriotică. Peste 17.000 tineri au luat parte zilele trecute în întreaga regiune la strângerea firului. Ei s’au lovit fesă de unele greutăţi care puteau fi înlăturate dacă tinerii primeau tot ajutorul necesar din partea organelor de stat. Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional precum şi Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare raionale nu au luat măsuri pentru buna organizare a acestei acţiuni în cuprinsul comunelor din regiune. Aşa, de pildă, în comuna Tărlungeni, Comitetul Executiv al Sfatului Popular comunal nu numai că nu a dat sprijinul cuvenit grupelor de tineri ce veniseră din Oraşul Stalin, dar sa îndreptat spre nişte dealuri unde nu se găsea fir. Tinerii au pierdut astfel un timp preţios căutând zadarnic firul. Datorită neglijenţei organelor de stat cei peste 17.000 tineri abia au putut strânge până acum 3409 kg. Jir. Direcţia silvică a regiunii nu a dat dispoziţie ocoalelor silvice să sprijine această acţiune. In unele locuri pădurarii nu au dat voie tinerilor să Intre în pădurile de fag Aşa s’a întâmplat In pădurile d’n jurul comunelor Homorod, Apaţa şi Corilea. Aceste lipsuri au făcut ca prima mobilizare ce a avut loc acum câteva zile să nu dea rezultatele aşteptate. Comitetul Executiv a! Sfatului Popular regional trebue să îndrumeze Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare raionale şi ala Sfaturilor Populare comunale, pentru ca acestea să acorde atenţia cuvenită strângerii firului, dând tot sprijinul echipelor de tineri care iau parte la această acţiune. Avantagii pentru culegătorii de fir Intre 1 şi 20 octombrie a. c. se desfăşoară în toată ţara mari operaţiuni pentru recoltarea firului. Locuitorii care vor lua parte la recoltarea lui vor primi de la 5—10 lei de fiecare kilogram în raport cu cantitatea de fir predată. Ei vor putea cumpăra la preţuri oficiale anumite cantităţi de uleipovestibil şi porumb. Elevii şcolilor elementare care-şi vor da concursul la această campanie vor primi cărţi, rechizite şcolare şi articole de larg consum în raport cu cantităţile de fir pe care le vor preda. Recoltarea firului fiind o acţiune de interes naţional, organizaţiile de massa şi organele de stat au datoria de a colabora la operaţiunile de strângere, transport, manipulare şi condiţionare a acestui valoros produs. SCÂNTEIA Delegaţiile de compozitori străini au sosit în Oraşul Stalin Luni au sosit în Oraşul Stalin compozitorii străini care au participat la manifestările din cadrul „Săptămânii Muzicii Româneşti", în frunte cu delegaţia compozitorilor sovietici condusă de V. G. Zaharov. Oaspeţii sunt însoţiţi de tov. Matei Socor, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi de alţi reprezentanţi ai Uniunii Compozitorilor din RPR (Agerpres) Informaţii Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, mandatul asesorilor populari a fost prelungit până la 31 Decembrie 1951 inclusiv (Agerpres) Printr’un decret emis de Prezidiul Marii Adunări Naţionale, art. 4 al decretului pentru reglementarea vânzării produselor agricole de către producători a fost completat cu următorul aliniat: „Vânzările de grâu, secară, orz, ovăz, porumb şi făinurile lor, precum şi seminţele oleagnoase, nu se vor putea efectua decât în pieţele, târgurile bâlciurile, oboarele şi locurile anume destinate de Cornitetele Executive ale Sfaturilor Populare“. (Agerpres) Electrificarea cartierelor muncitoreşti din Iaşi Acţiunea de refacere şi înfrumuseţare a oraşului Iaşi continuă să se desfăşoare într-un ritm viu. întreprinderile edilitare ETACS, conform angajamentului luat în cinstea zilei de 7 Noembrie, au achiziţionat materialul necesar şi a rluat toate masurile pentru terminarea lucrărilor de extindere a iluminatului public in carterele muncitoreşti. Sunt în curs de electrificare străzile: Negel, Porumbel, Corangia Verdeş, Ateneulul, Sadoveanu, Dăncinescu, Gălăţeanu, Mizil, Brânduşa, Marta, Apelor, Fundacul, Mărăcineanu, Strobi, Mloștinelelor, etc. In total, până la 7 Noembrie vor fi electrificate 25 străzi. (Agerpres). Pag. 3 Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale I. P. R. Cuvântarea tovarăşului general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate ale R.P. R. Tovarăşi. Se împlinesc 8 ani de când tovarăşul Stalin a aprobat formarea de unităţi militare de voluntari români, care să lupte alături de glorioasa Armată Sovietică pentru el lberarea patriei noastre, împotriva hitlerismului. Diviziei care a luat naştere pe temeiul acestei aprobări i s'a dat numele de „Tudor Vladimirescu”. încuviinţarea dată personal de către tovarăşul Stalin a constituit o manifestare măreaţă a internaţionalismului proletar, a politicii sovietice ele ajutorare a poporului român pentru a-şi dobândi eliberarea. Conştiinţa patriotică de care erau însufleţiţi voluntarii români era rezultatul muncii stăruitoare depuse de către comuniştii români aflaţi pe atunci în U.R.S.S., în frunte cu tovarăşii Ana Pauker şi Vasile Luca, pentru clarificarea politică a prizonierilor români. In acele împrejurări, Partidul Comunist din România, înfruntând teroarea fascistă, organiza lupta poporului român pentru alungarea cotropitorilor hitlerişti şi răsturnarea dictaturii fascisto-antoneeciene. In timp ce pe teritoriul Uniunii Sovietice se organiza şi se Instruia Divizia „Tudor Vladimirescu în ţară, partidul forma gărzile patriotice muncitoreşti, ca sprijin armat al acţiunilor pe care le pregătea. In condiţiunile favorabile create de eliberarea noastră de către viteaza Armată Sovietică, partidul nostru a organizat arestarea căpeteniilor fasciste, răsturnarea guvernului trădător şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. Pe când trupele sovietice înaintau vertiginos spre Bucureşti, gărzile patriotice şi unităţile armatei române au trecut la lichidarea unităţilor hitleriste care vroiau să distrugă capitala ţării, împotriva voinţei unei însemnate părţi a foştilor generali, ostaşii români, în sufletul cărora clocotea de mult ura împotriva ocupanţilor germano-fascişti, s’au avântat cu vitejie in lupta pentru nimicirea hoardelor cotropitoare hitleriste. 14 divizii româneşti, acţionând în cadrul Frontului II Ucrainean, au străbătut prin lupte 12 masive muntoase, înaintând aproape 1.000 de km. prin Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia şi eliberând peste 3.800 de localităţi, dintre care 53 oraşe. Trupele române au fost în repetate rânduri citate prin ordin de zi de către tovarăşul Stalin. Alături de Armata Sovietică, ostaşii noştri, în frunte cu pandurii, au înscris pagini de glorie nemuritoare în Istoria patriei. Pentru participarea Diviziei „Tudor Vladimirescu" la eliberarea oraşului Debreţin, tovarăşul Stark i-a acordat dreptul de a purta numele oraşului eliberat. Stindardul de luptă al Diviziei a fost decorat cu înaltul ordin sovietic „Drapelul Roşu". Lupta partidului pentru făurirea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, prima unitate militară românească pusă în slujba poporului, pentru organizarea gărzilor patriotice muncitoreşti, pentru mobilizarea unităţilor româneşti în războiul anti-hitlerist, a creat condiţiunile necesare pentru făurirea Armatei Populare. Sărbătorind ,,.,lua Forţelor Armate aie Republicii Populare Române", ne exprimăm marea mândrie şi fericire că începuturile armatei României noi sunt legate de numele slăvit al generalisimului Stalin. Totarăşi, Formarea Diviziei „Tudor Vladimirescu" şi eliberarea ţării noastre de către Uniunea Sovietică erau continuarea şi desvoltarea, în condiţiuni noi, a străvechilor relaţii de prietenie între cele două popoare. Ajutorul pe care l-am găsit întotdeauna, în momentele grele, la marele popor rus, străbate ca un fir roşu Istoria noastră naţională. Dealungul veacurilor, soldaţii poporului rus şi-au vărsat sângele, alături de ostaşii noştri, pentru eliberarea ţărilor române de sub jugul Împilatorilor turci. Voluntarii Diviziei „Tudor Vladimirescu" îşi au premergători în voluntarii români care au luptat împotriva jugului otoman, în cadrul oştilor ruse, sub comanda lui Suvorov şi a altor străluciţi generali ruşi. Naşterea primei noastre armate regulate s’a realizat după 1830 cu ajutorul Rusiei; primele ei regulamente au fost cele ruseşti. In 1877, prin lupta comună a ostaşilor ruşi şi români, ţara noastră a scuturat stăpânirea imperiului otoman. In anii primului război mondial, zecile de divizii ruseşti de pe frontul românesc, alături de ostaşii noştri, au stăvilit încercarea imperialiştilor germani de a ocupa întregul teritoriu al României, împotriva tradiţionalelor sentimente ale poporului român, de dragoste pentru marote său vecin de la Răsărit, clasele exploatatoare din ţara noastră, trădătoare ale intereselor naţionale, cuprinse de ură împotriva Rusiei noi, socialiste, au împins România în războiul criminal anti-sovietic. Prin eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică şi prin lupte comună Împotriva hitlerismului, au fost puse temelii noi prieteniei şi frăţiei de arme românosovietce, care reprezintă etapa superioară, socialistă, a istoricelor legături dintre poporul român şi popoarele Rusiei. Tovarăşi. Folosind învăţătura lui Lenin şi Stalin despre construirea forţelor armate ale proletariatului victorios, partidul nostru a pus la baza creării armatei populare uriaşa experienţă a Armatei Sovietice, prima armată din lume a muncitorilor şi ţăranilor eliberaţi. Odată cu Instaurarea regimului de democraţie populară, Partidul Muncitoresc Român a trecut la făurirea armatei de tip nou. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că noua armată trebue să fie apărătoarea cuceririlor democratice ale poporului nostru, apărătoarea Independenţei şi suveranităţii Republicii Populare Române, precum şi o şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească. Poporul nostru are astăzi o armată de tip nou, care serveşte Interesele oamenilor muncii, este devotată regimului de democraţie populară şi apără independenţa şi suveranitatea naţională a Republicii Populare Române. Ofiţerii noştri sunt astăzi recrutaţi din rândurile oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi au aceleaşi Interese de clasă ca şi soldaţii pe care li comandă. Oamenii muncii din rândurile naţionalităţilor conlocuitoare privesc cu dragoste la noua armată. După exemplul Partidului Bolşevic, partidul nostru desfăşoară o largă activitate pentru educarea politică a cadrelor pe ostaşi şi ofiţeri. Organizaţiile de partid şi de tineret de armată constitue sprijinul principal al comandanţilor în instruirea şi educarea militarilor de toate gradele. Majoritatea comuniştilor şi utemiştilor din armată sunt fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică. Prin exemplul personal şi activitatea lor politică, ei mobilizează şi înflăcărează pe ceilalţi militari pentru îndeplinirea conştiincioasă a îndatoririlor ostăşeşti, prevăzute în jurământul militar şi în regulamente. La baza educaţiei armatei noastre stă învăţătura marxist-lenteistă, care ajută pe militari să se orienteze in problemele construirii socialismului în patria noastră şi să înţeleagă desfăşurarea situaţiei internaţionale. Armata Populară este o adevărată şcoală de educaţie patriotică. Ostaşii noştri sunt profund ataşaţi patriei, partidului şi guvernului. Ei se silesc ca prin activitatea lor să fie demni de încrederea pe care le-o acordă poporul. Militarii noştri sunt educaţi în spiritul ideologiei nobile a frăţiei între popoare. Ei nutresc dragoste fierbinte faţă de popoarele Uniunii Sovietice şi faţă de marele lor conducător — tovarăşul Stalin In întreaga lor activitate, soldaţii, sergenţii şi ofiţerii noştri iau pildă de la ostaşii Ţării Socialismului. Militarii Armatei Populare Române urăsc din toată fiinţa lor pe imperialiştii americano-englezi şi slugile lor ticăloase, precum şi elementele exploatatoare din ţară care vor să pună din nou jugul robiei pe grumazul poporului nostru. Ostaşii noştri sunt cuprinşi de mânie necruţătoare împotriva bandei de opcni şi asastei titoişti. Pregătirea de luptă a armatei noastre se întemeiază pe ştiinţa şi arta militară sovietică, ştiinţa de a învinge, făurită de marele Stalin. Prin şcolile de alfabetizare şi activitatea culturală ce se desfăşoară în unităţi, armata aduce o contribuţie importantă la revoluţia culturală din ţara noastră. Armata noastră Populară este continuatoarea celor mai bune tradiţii militare ale poporului român,, care s’au format dealungul veacurilor în lupta sa pentru libertate şi independenţă. Ostaşii noştri se simt mândri de faptul că nn Istoria multiseculară a poporului român s’au adreat numeroşi eroi şi comandanţi iscusiţi, care au ştiut să înfrângă pe duşmani, chiar când aceştia erau de câteva ori mai numeroşi Armata noastră cinsteşte memoria greoşilor căpitani de oşti din trecut, ca Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul. Păstrăm neştearsă amintirea emilor care au dobândit victorii strălucite la Rovine şi Podul înalt, Ia Ziliştea şi Călugăreni, la Plevna şi la Griviţa, Mărării şi Mărăşeşti, Sfântu Gheorghe şi Oradea, Debreţin şi Munţii Tatra. Din rândurile masselor populare s’au ridicat eroi ca Valter Mărăcineanu, Şonţa, Ecaterina Teodorou, căpitanul Ignat şi caporalul Muşat. Neuitate vor rămâne în amintirea poporului nostru şi a ostaşilor faptele eroice ale locotenentului Eremia Popescu, locţiitorului politic locotenent Stancu Fon, utecistului Constantin Godeanu Eftimie Croitoru şi ale multor atoa care, alături de ostaşii sovietei şi-au jertfit viaţa pentru a deschide drumul României socialiste Istoria eroică a partidului nostru cumuntri constitue pentru ostaşi un izvor de mândrie naţională şi militară învăţând să apere patria, ei sunt însufleţiţi de pilde glorioslor fii ai ponorului nostru, ca Die Pinfî te Filimon Sârbu, Vasile Roailă, Petre Ghiorche, Constantin Pavid şi alţii. Militari! Forţelor noastre Armata învaţă dârzenia şi notefricarea în luntă, dete conducătorii partidului nostru, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu- Dej. Tovarăşi, imnerialiştii americani şi englezi, pregătind un nou război mondial, ateătuesc în Europa Apuseană o armată aşa zisă „europeană", al cărei nucleu este format din rămăşiţele fostei armate hitleriste păstrat© în Germania Occidentală de acelaş timp, provocatorii la un nou război îşi înteţesc uneltirile în Sud-Estul Europei ; au fost primite oficial în alianţa războinică a Atlanticului de Nord — Grecia şi Turcia, des aceste două ţări sunt atlantice din punct de vedere geografe, tot atât pe cât este, să zicem, Australia. Imperialiştii apuseni îşi lărgesc totodată stăpânirea asupra Iugoslaviei tensformate de banda de spioni Tito Rankovici într’un stat poliţisto fascist—unde a fost restabilită exploatarea capitalistă cea mai crâncenă—într’un focar de provocări împotriva păcii . In Extremul Orient, cotropitorii amfitricani continuă să pârjolească pământul eroicei Ceres, bombardând în mod sălbatic populaţia civilă. După conferinţa de la San-Frameteco, imperialiştii americani au trecut şi mai făţiş la reînarmarea Japoniei, la reînvierea acestui vechi forcar de război în Asia. La ordinele miliardarilor şi milionarilor americani, ţările capitalste desfăşoară o turbată goană a înarmărilor, care pune noi poveri pe spatele masselor muncitoare. Statele Unite şi vasalii lor, în dorinţa de jaf şi dominaţie mondială, ror să arunce lumea în pârjolul războiului. Dar planurile americane de înrobire a întregii lumi sunt tot atât de nebuneşti ca şi planurile făurite, la vremea lor, de Hitler şi imperialiştii japonezi. Ele nu pot avea decât aceeaşi soartă. Astăzi, drumul omenirii nu mai este şi nu mai poate fi determinat de stăpânii trusturilor şi monopolurilor. Sute de milioane de oameni ai muncii acţionează tot mai puternic, însufleţiţi de chemarea staglinişti că pacea va fi menţinută şi con-’ solidată dacă popoarele vor lua în mâinile lor proprii cauza păcii şi o vor apăra până la capăt. Se întăreşte uriaşul front mondial al partizanilor păcii care are îrn frunte puternica şi glorioasa Uniune Sovietică. Bucurându-se din plin de ajutorrul frăţesc al Ţării Sovietelor, ţările de democraţie populară au devenit şantiere ale muncii paşnice de construire a socialismului. Lagărul păcii şi socialismului este tot mai unit, tot mai închegat, deoarece relaţiile între statele care-l alcătuesc sunt călăuzite de nobila ideologie a frăţiei între popoare, de atotbiruitoarele idei ale lui Lente şi Stalin. ,, Tovarăşi, Putemică este voinţa de pace a poporului nostru. Ea îşi găseşte întruparea în eforturile creatoare ale oamenilor muncii din ţara noastră pentru construirea socialismului, în alocarea celei mai mari părţi din cheltuielile bugetului pentru martie constructor de pace şi acţiuni social-culturale, în participarea tot mai activă a poporului nostru la acţiunile mişcării mondiale a partizanilor păcii. Ostaşii Armatei noastre Populare sunt conştienţi că cea mai bună contribuţie a lor la lupta pentru pace este întărirea necontenită a puterii de apărare a patriei. Forţele noastre Armate sunt înconjjurate de dragostea fierbinte şi grija poporului muncitor, a partidului şi guvernului. Aceasta constitue un însemnat factor în întărirea capacităţii de apărare a patriei. Poporul nostru se poate bizui ce toată încrederea pe Forţele sale Armate) Organizaţiile de partid, de tineret, oreganizaţiile de massă, culturale şi sportive au datoria patriotică de a desfăşura o largă muncă politică pentru întărirea legăturilor poporului cu armata, pentru educarea masselor larei în spiritul mândriei naţionale şi militare, al apărării pământului sfânt al patriei. „ Tovarăşi, ■ Interesele patriei cer din partea tuturor militarilor noi eforturi pentru întărirea capacităţii ei de apărare. Nu există datorie mai sfântă şi mai nobilă pentru fiii poporului, decât apărarea patriei noastre, Republica Populară Română. Pentru îndeplinirea acestei datorii este necesar ca soldaţii, sergenţii şi ofiţerii să pună în centrul preocupărilor log ridicarea nivelului pregătirii de luptă a subunităţilor şi unităţilor. Însuşirea la perfecţie a tehnicii de luptă moderne, perfecţionarea măestriei militare. Este necesar ca ofiţerii şi generalii să se conducă în munca lor după principiul stalinist, potrivit căruia ostaşii trebue să înveţe ceea ce Îl se cere pe câmpul da luptă. Ofiţerii şi generalii trebue să imprime pregătirii de luptă a trupelor un caracter cât mai practic, să călească pa ostaşi în înfrângerea greutăţilor instrucţiei militare, călăuzindu-se după cuvintele tel Suvorov : „Cu cât va curge mai multă sudoare la instrucţie cu atât va curge mai puţin sânge pe câmpul da luptă“. Ofiţerii şi generalii trebue să devină maeştri al organizării şi conducerii luptelor în cele mai felurite şi complexe situaţii. Ei au datoria să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească temeinic experienţa de luptă a glorioasei Armate Sovietice Comandanţii, organele politice şi organizaţiile de partid au datoria de a desvoia şi mai mult la ostaşii de toate gradele sentimentul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, dragostea profundă faţă de Uniunea Sovietică şi marele Stalin O sarcină de cea mai mare însemnătate este aceea a întăririi disciplinei militare forme, necondiţionate, pe care tovarăşul Stalin a denumit-o principala condiţie a capacităţii de luntă a armatei Fiecărui militar trebue să-i fie clar că orice slăbire a disciplinei militare, orice abatere de la ordinele şi regulamentele militare, servesc duşmanului de clasă. Ascuţirea luptei de clasă In tara noastră, faptul că serviciile de spionaj imperialiste, după cum au dovedit-o şi ultimele procese, caută să submineze capacitatea de apărare a patriei noastre, trebue să fie pentru fiecare militar un puternic îndemn de a păstra cu sfințenie secretul mitar şi de stat. Tovarăşi, In munca şi lupta sa pentru fabrica socialismului şi apărărea păcii, poporul nostru muncitor este însufleţit de încrederea deplină în viitorul său luminos. Apărat de credincoasele sale Forţe Armate, poporul român, sub conducerea partidului nostru, păşeşte cu hotărîre înainte, alături de forţele păcii din întreaga lume, care au în fruntea lor pe cârmaciul înţelept al popoarelor, conducătorul şi învăţătorul omenirii progresiste — marele Stalin. ii Tovarăşul general de armată EMIL BODNARAŞ rostindu-şi cuvântarea