Scȃnteia, octombrie 1951 (Anul 20, nr. 2158-2183)

1951-10-03 / nr. 2158

Nr. 2159 Recepţie in cinstea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. Ministrul Forţelor Armate ale Repu­blicii Populare Române a oferit Marţi seara în sala de marmoră a Casei Cen­trale a Armatei o recepţie în cinstea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R Numeroşii Invitaţi au fost primiţi de tovarăşul general de armată Emil Bed­naraş, ministrul Forţelor Armate, şi de tovarăşii: general locotenent Leontin Sălăjan, general maior Wiliam Sudor, general maior Nicolae Ceauşescu şi ge­neral maior Gh. Ştefănescu miniştri ad­juncţi. La recepţie au luat parte: acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi şi Ion Niculi, vicepreşedinţi ai Prezidiului­ Marii Adu­nări Naţionale, tovarăşii Ana Pauker, Teohari Georgescu, I. Chişinevschi şi Chivu Sto­ca, vicepreşed­­nţi­­ ai Con­silie­­lui de Miniştri, L. Rădăceanu, Gh Anos­tol, Miron Constantinescu, Zaharia Tă­­nase, Liuba Chişinevechi, general maior Al. Drăghici, Petre Borilă, Sorin Toma, A­­tmaciu, Gh. Stoica, Ghizela Vass, general maior C. Doncia, V. Mârza, Stelian Niţulescu, Valter Roman, membri al C.C. al P.M.R. şi membri al guver­nului A participat M. R. Main, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Au fost de faţă membri al corpului diplomatic: I. A. Korolev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovieti­ce, S.S. Spandarlan, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, general locotenent K. S. Kolganov, ataşat militar al Uniunii So­vietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, că­pitan de rangul 2 A. S. Tarakanov, ata­şat mi­ltar adjunct al Uniunii Sovietice, Van Iu-pin, ambasadorul R. P. Chineze, Fu Dun-hoa, ataşat mi­ltar al R.P. Chi­neze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Dobri Terpeşev, ambasadorul R. P. Bulgaria, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Albania, Vilmos Band, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare, I. Vochomurka, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace, H. Göck, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, locotenent colonel Robert O’Brien, ataşat militar al Statelor Unite ale Americii, colonel J. A. Stevens, ataşat militar al Marii Britanii, şi alţii. Deasemeni au fost de faţă generali şi ofiţeri, reprezentanţi ai organizaţiilor de ma­să, ai vieţii culturale şi artistice şi alţii Tov, general de armată Emil Bodnă­­raş a toastat pentru Forţele Armate ale R.P.R., apărătoare ale cuceririlor revo­luţionare ale poporului nostru şi ale pă­cii, şi pentru stegarul luptei pentru pace, învăţătorul omenirii muncitoare, tovară­şul Stalin. Recepţia s’a desfăşurat intr’o atmos­feră cordială. (Agerpres) ID se orăs­â­n armată cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. Cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit următoarele decoraţii : „ORDINUL STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE'' Clasa 111-a : general maior Ivanescu I. Policrome, general locotenent Stanciu Ed­mond, căpitan rangul I Diaconu N. Florea, colonel Mihalache N. Marin, colonel Mă­nescu I. Corneliu, locot. colonel Rosival St. Ştefan. Clasa IV-a : locot. colonel Creţu­lescu P. Ştefan, locot. colonel Toader R. Jean. Clasa V-a : colonel Mitneacu C. Mircea, locot. colonel Motoc D. loan, locot. colonel Popovici Al. Gheorghe, locot. colonel Hiev C­­onel, locot. colonel Stan I. Vasile, locot. colonel Marinescu C. Alexandru, locot. colonel Gluvacov Andrei, căpitan rangul 2 Marteș V. Grgore, maior Cojo­­caru I. Vasi­le, maior Copacea D. Constan­tin, maior Varachiu I. Nicolae, maior Lă­­pădatu D loan, maior Gheorghiu Ștefan, maior Einhorn Wilhelm, maior Tudor loan, căpitan Ciule­ M loan, căpitan Spiţa­ S. loan, căpitan Răduică N. Grigore, căpitan Frenchel Nicolae, căpitan Hortopan S. loan, căpitan Tulliu V. Constantin, căpi­tan Comandia St. Cristache, căpitan Preda Constants, căpitan Drăgan Petre, locot. major Alexandru N. Aurel, locot. major Grigoraș Constantin, locot. major Constan­tinescu I. Gheorghe, locot. major Moise N. Mica, locot. major Cetina I. Gheorghe, locot. major Paraschiv C. Teodor, locot. major Iacob Gh. Vasile, locot. major Si­­ghea Ironim Octavian, locot. Ştefan S. Constantin, locot. Bumbuc I­­oan, locot. Acs Francisc, locot. Nichita T. Mar­ţian, locot. Nicolae N. Adrian, locot. Haţe­­gan Andrei, locot. Pamfiloiu Nicolae, locot. Petrescu Alexandru, sublocotenent Gustav St. Florea, sublocotenent Drăgănescu I. Gheorghe, sublocotenent Giurgiu A. Au­gustin, sublocotenent Trușcă Oprea, sublocotenent Stancu Dumitru, mici­man Țară Lungă I. Gheorghe, ser­gent în termen Buh­­ui Iile, capo­ral în termen Ionescu Dumitru, ca­poral în termen Gheorghe Dumitru, sol­dat fruntaş Stan Z. Nicolae, soldat frun­taş Csender Ştefan, soldat Lori­ntz Eme­­rich, soldat Beltechi Nicolae, miliţian Tică Gheorghe. „ORDINUL MUNCII" Clasa III-3 • general maior Pleca Gh. Arhip, colonel Eremia I. Dumitru, maior Zaharia I. Cristache, major Hegheduș Emeric, maior Petrilă Florian, căpitan Butur,oiu Gh. Traian Marius, căpitan Gheorghe Petre, locot major Cotoman Constantin, locot. major Sp­urcaciu I Roman, locot. major Duca E. Gheorghe, locot. major Balaur D. Dumitru, locot. ma­jor Borzea V. Nicolae, locot. major Pencea S. Dumitru, locot. major Linca­­ Nicolae, tehnician locot. Bica I Dumitru, locot. Vereş P. Mihai, locot. Crimovschi Vladimir, locot. Diculescu Grigore, ser­gent major reangajat Stoica Gheorghe, miciman Mihail St. Gheorghe, funcţionar civil Niculescu C. Mihail. „MEDALIA MUNCH" Colonel Unghianu Gh. Dumitru, colo­­nel Manea C Constantin, locot. colonel Grigoriu Gheorghe, maior Teodosiu D. Victor maior Oancea Ion, maior Porumb D Ioan, maior Dumitru Mitică, căpitan Petruţ V. Vasile, căpitan Ivan D. Du­mitru, căpitan Ionescu A. Vasile, căpitan Abraham Iacob, căpitan Rădulescu I. Flo­rea, ing. căpitan Moghiori A. Eugen, că­pitan Tău M. Ioan, căpitan Seniuc D. Gheorghe, căpitan Petrescu M. Diamandi, căpitan Bucuresct­ Dumitru, căpitan Gâr­­toi Gheorghe, căpitan Strumenschi Ale­xandru, căpitan Panaite Emil, căpitan Barbă veche Gheorghe, locot. major Par­raschiv V Dumitru, locot. major Me­­dianu A. loan, locot. major Negrea Sp. Ioan, locot. major Colea I Nicolae, lo­cot. major Crăciun N. Constantin, locot. major Urdea I. Nicolae, locot. major Popereu C. Mihai, locot. major Ichim Gh. Gheorghe, locot. major Cluneanu D Constantin, locot. major Gherghina Gheorghe, locot. major Ancuța Gheorghe, locot. major Solescu Marcel, locot. major Munteanu F. loan, locot. major Firea Vic­tor, locot. Mateievici Dumitru, locot. Maxim I. Vasile, locot. Danciu C. loan, locot. Cazacu­ P. Eliade, locot. Dobrescu Caroflot, locot. Ilie St. Stroie, locot. Zicu D. loan, locot. Palica P. Pavel, locot. Dragoș T. Valeriu, locot. Ga­spar M. Ștefan, tehnician locot. Neagu Gheorghe, locot. Tănăsache D. Marin ,locot. Ciocan Constantin, locot. Alexa Gheorghe, locot. Dârţu Mihai, locot. Covaci Iosif, locot. Tacea Constantin, locot. Ionas Constantin, locot. Pop Mihai, locot. Brescan Virgil, locot. Maxim Vasile, locot. Chiriță Ne­­culai, locot. Radu Paul, locot. Grama Sandu, locot. Ciobotaru Dumitru, locot. Rusu C. Gheorghe, sublocot. Rosioiu I. Dumitru, sublocot. Rotaru A. Dumitru, sublocot. Popescu M. loan, sublocot. Ti­­gănescu M. Dumitru, sublocot. Hambaras I. loan, sublocot. Dăieșu I. Eugen, sub­locot. Voiculescu M. Marin, sublocot. Lu­­pița Viorica, sublocot. Constantinescu Grigore, sublocot. Savu Iulian, sublocot. Popișteanu Gheorghe, sublocot. Borza Constantin, sublocot. loniță Virgil, sublo­cot. Bali N. Gheorghe, sublocot. Anton Panait, plutonier Fărcăşanu Gh. Augustin, plutonier reangajat Buzate Maria, pluto­nier reangajat Ciobanu Gheorghe, sergent major reangajat Chelaru Manolache, ser­gent reangajat Stanciu Ioan, sergent re­angajat Zorilă Stoica, sergent reangajat. Mușatescu Neculai, sergent major în ter­men Carabioschi Ernest, sergent major în termen Ifrim Dumitru, m'­erman Popa T. Gheorghe, miciman Ch­.birgiu St. Ni­colae maestru militar Semina I. Vasile, cartnic şef Gheorghe A. Vasile, funcţio­nar civil Ionescu T. Ecaterina, funcţionar civil Şendrescu I. Gheorghe,­ funcţionar civil Negoiescu N. Dumitru, funcţionar civil Andrei I. Julieta, sergent major in termen Bârsan I. Mihai, sergent major în termen Bădin D. Marin, sergent ma­jor în termen Georgescu P. Mircea, ser­gent major in termen Crancalală N. Nico­lae, sergent major în termen Pop P. Ște­fan, sergent major in termen Colcer V. Ion, sergent în termen Budi St. Ștefan, sergent Mureşan I. Grigore ,sergent Na­pon Gh. Traian, sergent Flucus I. Aurel, sergent în termen Lupu I. loan, sergent Petrescu V. Mihai, sergent în termen Dumitrascu Vasile, sergent Labin I. Alexandru, sergent în termen Mardele loan, sergent în termen Jula loan, ser­gent în termen Ștefan Gheorghe, sergent în termen Constantinescu Marin, elev sergent lovaş Titus caporal în termen Hurmuz Gheorghe, caporal în termen Neculai C. loan, caporal­ în termen Mu­­şat T. Neculai, caporal în termen Soaf­u Petre, caporal în­­ termen Dihor Vasile, caporal în termen Nemţeanu Corneliu, cartnic major Luca N. Dumitru, cartnic major Zgarbură D. loan soldat fruntaş Catea Ioan, soldat fruntaş Mureşan A. loan, soldat fruntaş Cadar Neculai, sol­dat fruntaş Ciurea N. loan, soldat frun­taş Micu Tudor, soldat fruntaş Mari­­neaţă Florea, soldat fruntaş Szekely Alexandru soldat fruntaş Moiceanu loan, soldat fruntaş Bran St. Vasile, sol­dat fruntaş Ghermati Pavel, soldat frun­taş Bârsan Grigore, soldat fruntaş Pe­­traru C. Gheorghe, soldat fruntaş la­comi St. Neculai, soldat fruntaş Căruţă A. Florea, soldat fruntaş Bureste Gh. loan soldat Ciudu loan, soldat Tritade I. Teodor. (Agerpres). Tineretul din Capitală a sărbătorit Ziua Forţelor Armate ale R. P. R. Marţi după amiază a avut loc în sala ,,Filimon Sârbu" o adunare festivă a ti­neretului din Capitală închinată zilei de 2 octombrie—„Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.". Cu acest prilej a vorbit tov. maior Vir­­gil Trofin, membru în Biroul C. C. al U. T. M. O delegaţie a tinerilor muncitori, pio­nieri, elevi şi studenţi din Capitală a în­mânat buchete cu flori ostaşilor prezenţi in sală. Sutele de tineri au manifestat pentru scumpa noastră armată, pentru Partidul Muncitoresc Român făuritorul ei. Ei au ovaționat Îndelung pentru ge­nialul conducător de oști, stegarul păcii în Întreaga lume, marele Stalin. Mai multa atente acţiunii pentru strângerea firului în regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (dela coresponden­tul nostru). — Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la strângerea şi va­lorificarea firului a avut un puterni« răsunet în rândurile tineretului din re­giunea Stalin. Comitetul U.T.M al regiunii Stalin a desfăşurat în rândurile tineretului o In­tensă muncă de lămurire pentru mobiliza­rea lui în această acţiune patriotică. Peste 17.000 tineri au luat parte zilele trecute în întreaga regiune la strângerea firului. Ei s’au lovit fesă de unele greutăţi care puteau fi înlăturate dacă tinerii pri­meau tot ajutorul necesar din partea or­­ganelor de stat. Comitetul Executiv al Sfatului Popu­lar regional precum şi Comitetele Exe­cutive ale Sfaturilor Populare raionale nu au luat măsuri pentru buna orga­nizare a acestei acţiuni în cuprinsul co­munelor din regiune. Aşa, de pildă, în comuna Tărlungeni, Comitetul Execu­tiv al Sfatului Popular comunal nu numai că nu a dat sprijinul cuvenit gru­pelor de tineri ce veniseră din Oraşul Stalin, dar sa îndreptat spre nişte dea­luri unde nu se găsea fir. Tinerii au pierdut astfel un timp preţios căutând zadarnic firul. Datorită neglijenţei orga­nelor de stat cei peste 17.000 tineri abia au putut strânge până acum 3409 kg. Jir. Direcţia silvică a regiunii nu a dat dispoziţie ocoalelor silvice să spri­jine această acţiune. In unele locuri pă­durarii nu au dat voie tinerilor să Intre în pădurile de fag Aşa s’a întâmplat In pădurile d’n jurul comunelor Homorod, Apaţa şi Corilea. Aceste lipsuri au făcut ca prima mo­bilizare ce a avut loc acum câteva zile să nu dea rezultatele aşteptate. Comitetul Executiv a! Sfatului Popular regional trebue să îndrumeze Comitetele Execu­tive ale Sfaturilor Populare raionale şi ala Sfaturilor Populare comunale, pentru ca acestea să acorde atenţia cuvenită strân­gerii firului, dând tot sprijinul echipelor de tineri care iau parte la această acţiune. Avantagii pentru culegătorii de fir Intre 1 şi 20 octombrie a. c. se desfă­şoară în toată ţara mari operaţiuni pen­tru recoltarea firului. Locuitorii care vor lua parte la re­­colta­rea lui vor primi de la 5—10 lei de fiecare kilogram în raport cu cantitatea de fir predată. Ei vor putea cumpăra la preţuri oficiale anumite cantităţi de ulei­­povestibil şi porumb.­­ Elevii şcolilor elementare care-şi vor da concursul la această campanie vor primi cărţi, rechizite şcolare şi articole de larg consum în raport cu cantităţile de fir pe care le vor preda. Recoltarea firului fiind o acţiune de interes naţional, organizaţiile de massa şi organele de stat au datoria de a cola­bora la operaţiunile de strângere, trans­port, manipulare şi condiţionare a acestui valoros produs. SCÂNTEIA Delegaţiile de compozitori străini au sosit în Oraşul Stalin Luni au sosit în Oraşul Stalin compo­zitorii străini care au participat la mani­­festările din cadrul „Săptămânii Muzicii Româneşti", în frunte cu delegaţia com­pozitorilor sovietici condusă de V. G. Za­harov. Oaspeţii sunt însoţiţi de tov. Matei So­­cor, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi de alţi reprezentanţi ai Uniunii Com­pozitorilor din R­P­R (Agerpres) Informaţii Printr’un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, mandatul asesorilor populari a fost prelungit până la 31 De­cembrie 1951 inclusiv (Agerpres) Printr’un decret emis de Prezidiul Ma­rii Adunări Naţionale, art. 4 al decretului pentru reglementarea vânzării produselor agricole de către producători a fost com­pletat cu următorul aliniat: „Vânzările de grâu, secară, orz, ovăz, porumb şi făinurile lor, precum şi semin­ţele oleagnoase, nu se vor putea efectua decât în pieţele, târgurile bâlciurile, oboa­­rele şi locurile anume destinate de Corni­­tetele Executive ale Sfaturilor Populare“. (Agerpres) Electrificarea cartierelor muncitoreşti din Iaşi Acţiunea de refacere şi înfrumuseţare a oraşului Iaşi continuă să se desfăşoare într-un ritm viu. întreprinderile edilitare ETACS, con­form angajamentului luat în cinstea zilei de 7 Noembrie, au achiziţionat materialul necesar şi a­ r­­luat toate masurile pentru terminarea lucrărilor de extindere a ilumi­natului public in carterele muncitoreşti. Sunt în curs de electrificare străzile: Negel, Porumbel, Co­ran­gia Verdeş, Ate­neulul, Sadoveanu, Dăncinescu, Gălăţeanu, Mizil, Brânduşa, Marta, Apelor, Fundacul, Mărăcineanu, Strob­i, Mloștinelelor, etc. In total, până la 7 Noembrie vor fi electri­ficate 25 străzi. (Agerpres). Pag. 3 Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale I­. P. R. Cuvântarea tovarăşului general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate ale R.P. R. Tovarăşi. Se împlinesc 8 ani de când tovarăşul Stalin a aprobat formarea de unităţi mi­litare de voluntari români, care să lupte alături de glorioasa Armată Sovietică pentru el lberarea patriei noastre, împo­triva hitlerismului. Diviziei care a luat naştere pe temeiul acestei aprobări i s'a dat numel­e de „Tudor Vladimirescu”. în­cuviinţarea dată personal de căt­re tova­răşul Stalin a constituit o manifestare măreaţă a internaţionalismului proletar, a politicii sovietice ele ajutorare a po­porului român pentru a-şi dobândi elibe­rarea. Conştiinţa patriotică de care erau însufleţiţi voluntarii români era rezultatul muncii stăruitoare depuse de către comu­niştii români aflaţi pe atunci în U.R.S.S., în frunte cu tovarăşii Ana Pauker şi Vasile Luca, pentru clarificarea politică a pri­zonierilor români. In acele împrejurări, Partidul Comunist din România, înfruntând teroarea fascistă, organiza lupta poporului român pentru a­­lungarea cotropitorilor hitlerişti şi răstur­narea dictaturii fascisto-antoneeciene. In timp ce pe teritoriul Uniunii So­vietice se organiza şi se Instruia Divizia „Tudor Vladimirescu în ţară, partidul forma gărzile patriotice muncitoreşti, ca sprijin armat al acţiunilor pe care le pregătea. In condiţiunile favorabile create de eli­berarea noastră de către viteaza Armată Sovietică, partidul nostru a organizat a­­restarea căpeteniilor fasciste, răsturnarea guvernului trădător şi întoarcerea arme­lor împotriva Germaniei hitleriste. Pe când trupele sovietice înaintau vertigi­nos spre Bucureşti, gărzile patriotice şi unităţile armatei române au trecut la li­chidarea unităţilor hitleriste care vroiau să distrugă capitala ţării, împotriva voinţei unei însemnate părţi a foştilor generali, ostaşii români, în su­fletul cărora clocotea de mult ura împo­triva ocupanţilor germano-fascişti, s’au avântat cu vitejie in lupta pentru nimi­cirea hoardelor cotropitoare hitleriste. 14 divizii româneşti, acţionând în cadrul Frontului II Ucrainean, au străbătut prin lupte 12 masive muntoase, înaintând a­­proape 1.000 de km. prin Ardeal, Un­garia şi Cehoslovacia şi eliberând peste 3.800 de localităţi, dintre care 53 oraşe. Trupele române au fost în repetate rân­duri citate prin ordin de zi de către to­varăşul Stalin. Alături de Armata Sovie­tică, ostaşii noştri, în frunte cu pandurii, au înscris pagini de glorie nemuritoare în Istoria patriei. Pentru participarea Di­viziei „Tudor Vladimirescu" la elibera­rea oraşului Debreţin, tovarăşul Stark i-a acordat dreptul de a purta numele ora­şului eliberat. Stindardul de luptă al Di­viziei a fost decorat cu înaltul ordin so­­vietic „Drapelul Roşu". Lupta partidului pentru făurirea Divi­ziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, pri­ma unitate militară românească pusă în slujba poporului, pentru organizarea găr­zilor patriotice muncitoreşti, pentru mobi­lizarea unităţilor româneşti în războiul anti-hitlerist, a creat condiţiunile necesare pentru făurirea Armatei Populare. Sărbătorind ,,.,lua Forţelor Armate aie Republicii Populare Române", ne expri­măm marea mândrie şi fericire că începu­turile armatei României noi sunt legate de numele slăvit al generalisimului Stalin. Totarăşi, Formarea Diviziei „Tudor Vladimirescu" şi elib­erarea ţării noastre de către Uniu­nea Sovietică erau continuarea şi desvol­­tarea, în condiţiuni noi, a străvechilor re­­laţii de prietenie între cele două po­poare. Ajutorul pe care l-am găsit întot­deauna, în momentele grele, la marele po­por rus, străbate ca un fir roşu Istori­a noastră naţională. Dealungul veacurilor, soldaţii poporului rus şi-au vărsat sângele, alături de ostaşii noştri, pentru eliberarea ţărilor române de sub jugul Împilatorilor turci. Voluntarii Diviziei „Tudor Vladi­mirescu" îşi au premergători în volun­tarii români care au luptat împotriva jugului otoman, în cadrul oştilor ruse, sub comanda lui Suvorov şi a altor străluciţi generali ruşi. Naşterea primei noastre armate regulate s’a realizat după 1830 cu ajutorul Rusiei; primele ei regulamente au fost cele ru­seşti. In 1877, prin lupta comună a osta­şilor ruşi şi români, ţara noastră a scuturat stăpânirea imperiului­ otoman. In anii pri­mului război mondial, zecile de divizii ruseşti de pe frontul românesc, alături de ostaşii noştri, au stăvilit încercarea impe­rialiştilor germani de a ocupa întregul teritoriu al României, împotriva tradiţionalelor sentimente ale poporului român, de dragoste pentru marote său vecin de la Răsărit, clasele ex­ploatatoare din ţara noastră, trădătoare ale intereselor naţionale, cuprinse de ură îm­potriva Rusiei noi, socialiste, au împins România în războiul criminal anti-sovietic. Prin eliberarea ţării noastre de către Armata Sovietică şi prin lupte comună Îm­potriva hitlerismului, au fost puse temelii noi prieteniei şi frăţiei de arme româno­­soviet­ce, care reprezintă etapa superioară, socialistă, a istoricelor legături dintre poporul român şi popoarele Rusiei. Tovarăşi. Folosind învăţătura lui Lenin şi Stalin despre construirea forţelor armate ale pro­letariatului victorios, partidul nostru a pus­ la baza creării armatei populare uriaşa experienţă a Armatei Sovietice, prima armată din lume a muncitorilor şi ţăranilor eliberaţi. Odată cu Instaurarea regimului de democraţie populară, Partidul Munci­toresc Român a trecut la făurirea armatei de tip nou. Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că noua armată trebue să fie apărătoarea cuceririlor democratice ale poporului nostru, apărătoarea Independen­ţei şi suveranităţii Republicii Populare Române, precum şi o şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească. Poporul nostru are astăzi o armată de tip nou, care serveşte Interesele oamenilor muncii, este devotată regimului de demo­craţie populară şi apără independenţa şi suveranitatea naţională a Republicii Popu­lare Române. Ofiţerii noştri sunt astăzi recrutaţi din rândurile oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi au aceleaşi Interese de clasă ca şi soldaţii pe care li comandă. Oamenii muncii din rândurile naţionalităţi­lor conlocuitoare privesc cu dragoste la noua armată. După exemplul Partidului Bolşevic, partidul nostru desfăşoară o largă activi­tate pentru educarea politică a cadrelor pe ostaşi şi ofiţeri. Organizaţiile de partid şi de tineret d­e armată constitue spri­jinul principal al comandanţilor în instrui­rea şi educa­rea militarilor de toate gra­dele. Majoritatea comuniştilor şi utemişti­­lor din armată sunt fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică. Prin exemplul per­sonal şi activitatea lor politică, ei mobili­zează şi înflăcărează pe ceilalţi militari pentru îndeplinirea conştiincioasă a îndato­ririlor ostăşeşti, prevăzute în jurământul militar şi în regulamente. La baza educaţiei armatei noastre stă învăţătura marxist-lenteistă, care ajută pe militari să se orienteze in problemele con­struirii socialismului în patria noastră şi să înţeleagă desfăşurarea situaţiei internaţio­nale. Armata Populară este o adevărată şcoală de educaţie patriotică. Ostaşii noştri sunt profund ataşaţi patriei, parti­dului şi guvernului. Ei se silesc ca prin activitatea lor să fie demni de încrederea pe care le-o acordă poporul. Militarii noştri sunt educaţi în spiritul ideologiei nobile a frăţiei între popoare. Ei nutresc dragoste fierbinte faţă de po­­poarele Uniunii Sovietice şi faţă de marele lor conducător — tovarăşul Stalin In în­treaga lor activitate, soldaţii, sergenţii şi ofiţerii noştri iau pildă de la ostaşii Ţării Socialismului. Militarii Armatei Populare Române urăsc­ din toată fiinţa lor pe imperialiştii americano-englezi şi slugile lor tică­loase, precum şi elementele exploata­­toare din ţară care vor să pună din nou jugul robiei pe grumazul poporului nos­tru. Ostaşii noştri sunt cuprinşi de mâ­nie necruţătoare împotriva bandei de op­cni şi asastei titoişti. Pregătirea de luptă a armatei noastre se întemeiază pe ştiinţa şi arta militară sovietică, ştiinţa de a învinge, făurită de marele Stalin.­­ Prin şcolile de alfabetizare şi activi­­tatea culturală ce se desfăşoară în uni­tăţi, armata aduce o contribuţie impor­tantă la revoluţia culturală din ţara noastră. Armata noastră Populară este conti­nuatoarea celor mai bune tradiţii militare ale poporului român,, care s’au format dealungul veacurilor în lupta sa pentru libertate şi independenţă. Ostaşii noştri se simt mândri de faptul că nn Istoria multiseculară a poporului român s’au a­­dreat numeroşi eroi şi comandanţi iscu­siţi, care au ştiut să înfrângă pe duş­mani, chiar când aceştia erau de câteva ori mai numeroşi Armata noastră cin­steşte memoria gre­­oşilor căpitani de oşti din trecut, ca Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cum­plit, Mihai Viteazul. Păstrăm neştearsă amintirea emilor care au dobândit vic­torii strălucite la Rovine şi Podul înalt, Ia Ziliştea şi Călugăreni, la Plevna şi la Griviţa, Mă­rării şi Mărăşeşti, Sfântu­ Gheorghe şi Oradea, Debreţin şi Munţii Tatra. Din rândurile masselor populare s’au ridicat eroi ca Valter Mărăcineanu, Şonţa, Ecaterina Teodorou, căpitanul Ig­nat şi caporalul Muşat. Neuitate vor ră­­mâne în amintirea poporului nostru şi a ostaşilor faptele eroice ale locotenentu­lui Eremia Popescu, locţiitorului politic locotenent Stancu Fon, utecistului Con­stantin Godeanu Eftimie Croitoru şi ale multor a­to­a care, alături de ostaşii so­viet­­ei şi-au jertfit viaţa pentru a des­­chide drumul României socialiste Istoria eroică a partidului nostru cu­­muntri constitue pentru ostaşi un izvor de mândrie naţională şi militară învă­ţând să apere patria, ei sunt însufleţiţi de pilde glorios­lor fii ai ponorului nos­tru, ca Die Pinfî­ te Filimon Sârbu, Vasile Roailă, Petre Ghiorche, Constantin Pa­vid şi alţii. Militari! Forţelor noastre Ar­mata învaţă dârzenia şi notefricarea în luntă, dete conducătorii partidului nos­tru, în frunte cu tovarăşul Gheorghiu- Dej. Tovarăşi, imnerialiştii americani şi englezi, pre­­gătind un nou război mondial, ateătuesc în Europa Apuseană o armată aşa zisă „europeană", al cărei nucleu este format din rămăşiţele fostei armate hitleriste păstrat© în Germania Occidentală de a­­celaş timp, provocatorii la un nou război îşi înteţesc uneltirile în Sud-Estul Euro­pei ; au fost primite oficial în alianţa războinică a Atlanticului de Nord — Gre­cia şi Turcia, d­es­ aceste două ţări sunt atlantice din punct de vedere geografe, tot atât pe cât este, să zicem, Australia.­ Imperialiştii apuseni îşi lărgesc totodată stăpânirea asupra Iugoslaviei tensfor­­mate de banda de spioni Tito­ Rankovici într’un stat poliţisto­ fascist—unde a fost restabilită exploatarea capitalistă cea mai crâncenă—într’un focar de provocări împotriva păcii . In Extremul Orient, cotropitorii amfit­ricani continuă să pârjolească pământul eroicei Ceres, bombardând în mod săl­batic populaţia civilă. După conferinţa de la San-Frameteco, imperialiştii ameri­cani au trecut şi mai făţiş la reînarmarea Japoniei, la reînvierea acestui vechi for­car de război în Asia. La ordinele miliardarilor şi miliona­­ril­or americani, ţările capitalste desfă­­­şoară o turbată goană a înarmărilor, care pune noi poveri pe spatele masselor mun­citoare. Statele Unite şi vasalii lor, în­ dorinţa de jaf şi dominaţie mondială, ror să arunce lumea în pârjolul războiului. Dar planurile americane de înrobire a întregii lumi sunt tot atât de nebu­­neşti ca şi planurile făurite, la vremea lor, de Hitler şi imperialiştii japonezi. Ele nu pot avea decât aceeaşi soartă.­ Astăzi, drumul omenirii nu mai este şi nu mai poate fi determinat de stăpânii trusturilor şi monopolurilor. Sute de mi­lioane de oameni ai muncii acţionează tot mai puternic, însufleţiţi de chemarea stag­linişti că pacea va fi menţinută şi con-’ solidată dacă popoarele vor lua în mâinile lor proprii cauza păcii şi o vor apăra până la capăt. Se întăreşte uriaşul front mondial al partizanilor păcii care are îrn frunte puternica şi glorioasa Uniune So­vietică. Bucurându-se din plin de ajutor­rul frăţesc al Ţării Sovietelor, ţările de democraţie populară au devenit şantiere ale muncii paşnice de construire a socia­lismului. Lagărul păcii şi socialismului este tot mai unit, tot mai închegat, deoarece re­laţiile între statele care-l alcătuesc sunt călăuzite de nobila ideologie a frăţiei înt­­re popoare, de atotbiruitoarele idei ale lui Lente şi Stalin. ,, Tovarăşi, Putemică este voinţa de pace a po­­porului nostru. Ea îşi găseşte întruparea în eforturile creatoare ale oamenilor muncii din ţara noastră pentru construi­rea socialismului, în alocarea celei mai mari părţi din cheltuielile bugetului pen­­tru­ martie constructor de pace şi acţiuni social-culturale, în participarea tot mai activă a poporului nostru la acţiunile mişcării mondiale a partizanilor păcii. Ostaşii Armatei noastre Populare sunt conştienţi că cea mai bună contribuţie a lor la lupta pentru pace este întărirea­ necontenită a puterii de apărare a patriei.­ Forţele noastre Armate sunt încon­jju­rate de dragostea fierbinte şi grija po­­porului muncitor, a partidului şi guver­­nului. Aceasta constitue un însemnat fact­­or în întărirea capacităţii de apărare a patriei. Poporul nostru se poate bizui c­e toată încrederea pe Forţele sale Armate) Organizaţiile de partid, de tineret, ore­ganizaţiile de massă, culturale şi sportive au datoria patriotică de a desfăşura o largă muncă politică pentru întărirea le­găturilor poporului cu armata, pentru educarea masselor larei în spiritul mân­driei naţionale şi militare, al apărării pământului sfânt al patriei. „ Tovarăşi, ■ Interesele patriei cer din partea tu­turor militarilor noi eforturi pentru în­tărirea capacităţii ei de apărare. Nu­ există datorie mai sfântă şi mai nobilă pentru fiii poporului, decât apărarea pa­triei noastre, Republica Populară Româ­nă. Pentru îndeplinirea acestei datorii este necesar ca soldaţii, sergenţii şi ofi­ţerii să pună în centrul preocupărilor log ridicarea nivelului pregătirii de luptă a subunităţilor şi unităţilor. Însuşirea la perfecţie a tehnicii de luptă moderne, perfecţionarea măestriei militare. Este necesar ca ofiţerii şi generalii să se con­ducă în munca lor după principiul stali­nist, potrivit căruia ostaşii trebue să în­veţe ceea ce Îl se cere pe câmpul da luptă. Ofiţerii şi generalii trebue să im­prime pregătirii de luptă a trupelor un caracter cât mai practic, să călească pa ostaşi în înfrângerea greutăţilor instruc­ţiei militare, călăuzindu-se după cuvin­tele tel Suvorov : „Cu cât va curge mai multă sudoare la instrucţie cu atât va curge mai puţin sânge pe câmpul da luptă“. Ofiţerii şi generalii trebue să devină maeştri al organizării şi conducerii lupte­lor în cele mai felurite şi complexe si­tuaţii. Ei au datoria să studieze cu atenţie şi să-şi însuşească temeinic experienţa de luptă a glorioasei Armate Sovietice Comandanţii, organele politice şi orga­nizaţiile de partid au datoria de a des­voi­­a şi mai mult la ostaşii de toate gradele sen­timentul patriotismu­lui socialist şi al in­ternaţionalismului proletar, dragostea pro­­­fundă faţă de Uniunea Sovietică şi marele Stalin O sarcină de cea mai mare însemnătate este aceea a întăririi disciplinei militare forme, necondiţionate, pe care tovarăşul Stalin a denumit-o principala condiţie a capacităţii de luntă a armatei Fiecărui militar trebue să-i fie clar că orice slăbire a disciplinei­ militare, orice abatere de la ordinele şi regulamentele militare, servesc duşmanului de clasă. Ascuţirea luptei de clasă In tara noastră, faptul că serviciile de spionaj imperialiste, după cum au dovedit-o şi ultimele pro­cese, caută să submineze capacitatea de apărare a patriei noastre, trebue să fie pentru fiecare militar un puternic îndemn de a păstra cu sfințenie secretul mit­ar şi de stat. Tovarăşi, In munca şi lupta sa pentru fab­rica socialismului şi apă­rărea păcii, poporul nostru muncitor este însufleţit de încre­derea deplină în viitorul său luminos. Apărat de credincoasele sale Forţe Armate, poporul român, sub conducerea partidului nostru, păşeşte cu hotărîre îna­inte, alături de forţele păcii din întreaga lume, care au în fruntea lor pe cârmaciul înţelept al popoarelor, conducătorul şi în­­văţătorul omenirii progresiste — marele Stalin.­ ii Tovarăşul general de armată EMIL BODNARAŞ rostindu-şi cuvântarea

Next