Scȃnteia, octombrie 1951 (Anul 20, nr. 2158-2183)

1951-10-14 / nr. 2169

ANUL XXI Nr. 2169 | Duminică 14 Octombrie 1951 ! 4 PASIN! • 4 LEI Pentru o conducere vie a învăţământului de partid De câteva săptămâni a început noul an şcolar în învăţământul de partid. Acest e­­veniment are o deosebită însemnătate în viaţa partidului nostru, căci sarcinile din ce în ce mai mari ale construcţiei socia­liste pun tot mai puternic în faţa comuniş­tilor obligaţia de a-şi ridica nivelul politic şi ideologic. Tovarăşul Stalin ne învaţă că între ni­velul ideologic-politic al membrilor de part­e şi înfăptuirea sarcinilor politice ale partidului există o strânsă legătură. Cu cât nivelul politic şi pregătirea marxist-leni­­nistă a activiştilor din orice domeniu al muncii de p­artid şi­ de stat sunt mai ridi­cate, cu atât munca însăşi este mai rodnică. Conducerea partidului nostru consideră ridicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor de partid ca una din cele mai însemnate probleme, ca o pârghie princi­pală a îndeplinirii sarcinilor multilaterale ce revin organizaţiilor de partid. Anul acesta s-a lărgit vast sistemul învăţământului de partid. Cercurile şi cursurile de partid cuprind peste 400.000 de activişti, membri de partid şi fruntaşi în producţie. Propagandiştii au fost se­lecţionaţi cu mai multă grijă din rân­durile celor mai pregătiţi membri de partid s’a îmbunătăţit munca de ridicare a nivelului lor teoretic şi cultural, de pre­gătire a lor metodologică. S’au pus bazele organizării studiului individual al mar­­xism-leninismului. Tirajul operelor clasici­lor marxism-leninismului a ajuns la sute de mii şi milioane de exemplare. Cu toate succesele obţinute de orga­nizaţiile de partid în munca de pregă­tire a noului an şcolar, totuşi trebue să fie clar că întreaga muncă desfăşurată pentru deschiderea cursurilor nu constitue decât o etapă pregătitoare. Or, o serie de comitete de partid, sub­­­preciind însemnătatea conducerii con­tinue a învăţământului, au socotit că odată ce pregătirile pentru deschiderea anului şcolar s’au încheiat iar cursurile au început — ele pot lăsa învăţământul să meargă „de la sine”, în voia soartei. Astfel, la uzinele „Sovrommetal”-Reşiţa, primele lecţii s-au ţinut cu participarea a 10-20% din numărul celor înscrişi. Acolo învăţământul de partid a fost organizat fără să se ţină seama de echipele de schimb din producţie, ceea ce face imposi­bilă frecvenţa tuturor cursanţilor la lecţii şi seminarii. Datorită slabei organizări şi conduceri a învăţământului de partid de către comi­tetul raional de partid Petroşani şi dato­rită faptului că nu s’a dus o muncă poli­tică serioasă cu membrii de partid în­scrişi în învăţământ, la cercul de studiu Nr. 1 de la mina Petrila, de pildă, la primul seminar, din 13 to­varăşi cursanţi s’a prezentat numai unul singur. Datorită unor cauze asemă-­ nătoare, în unele regiuni şi raioane frec­venţa la cercuri şi cursuri este nesatisfă­cătoare. In regiunea Putna, într’o serie de unităţi ale sectorului socialist din agricul­tură — de exemplu în gospodăria de stat ,.Mărăşeşti“, în gospodăria agricolă colec­tivă „9 Mai” din comuna Călimăneşti — nu s’au organizat până acum niciun fel de cercuri sau cursuri de partid, cu toate că recenta Hotărîre a Comitetului Central al partidului nostru asupra muncii pe tă­râmul construirii gospodăriilor colective şi al întovărăşirilor agricole subliniază puternic însemnătatea acestei sarcini. Experienţa Partidului Comunist (bolşe­vic) şi a noastră proprie ne învaţă că pro­paganda de partid poate să dea roade numai acolo unde organizaţiile de partid privesc munca de conducere a învăţă­mântului ca o sarcină permanentă şi se ocupă în mod sistematic şi continuu de îndrumarea în studiu a comuniştilor. Conducerea învăţământului de partid de către organele de partid constă în organi­zarea permanentă şi sistematică a pregă­tirii cadrelor de propagandişti, în controlul de zi cu zi al calităţii muncii de propa­gandă, în analiza periodică a muncii de învăţământ, în generalizarea experienţei înaintate şi îndreptarea grabnică a lipsu­rilor constatate, în orientarea studiului marxism-leninismului către o strânsă le­gătură cu problemele practice ale con­struirii socialismului, în urmărirea rezul­tatelor concrete ale învăţământului asupra întregii activităţi de partid. Veriga principală în munca de ridi­care a nivelului politic şi ideologic al membrilor de partid o constitue organi­zaţia de bază. Ea este temelia întregii ac­tivităţi de partid inclusiv a muncii de pro­pagandă, spre ea trebue să-şi îndrepte toată atenţia comitetele regionale şi raio­nale de partid. Necesitatea sprijinirii şi îndrumării birourilor organizaţiilor de bază este cu atât mai arzătoare cu cât ele, în marea lor majoritate, sunt nou alese, nu au încă experienţă în conducerea muncii de partid în general şi nici în conducerea învăţământului de partid.­­Membrii birourilor nou alese trebue să înţeleagă că ridicarea nivelului poli­­­tic al membrilor de partid are o imensă însemnătate pentru succesul construcţiei socialiste şi că, de aceea sarcinile lor în domeniul­­ învăţământului de partid nu sunt ocazionale, ci au un caracter per­manent. Birourile organizaţiilor de bază au da­toria de a crea condiţiile necesare pentru ca propagandiştii să se poată pregăti te­meinic­ şi să-şi poată desfăşura din plin şi cât mai rodnic activitatea. Ele trebue să vegheze ca propagandiştii să nu fie încărcaţi cu alte munci de partid, să com­bată tendinţele de fluctuaţie a propagan­diştilor — tendinţe care au consecinţe profund negative asupra continuităţii stu­diului şi frecvenţei cursanţilor — să con­troleze desfăşurarea seminariilor şi să analizeze felul cum propagandiştii ajută individual pe cursanţi. O preocupare de seamă a birourilor or­ganizaţiilor de bază trebue să fie asigu­rarea frecvenţei. Aceasta cere o muncă de lămurire perseverentă din partea bi­rourilor pentru a convinge pe fiecare cursant de necesitatea însuşirii marxism­­leninismului, pentru a sădi adânc în con­­ştinţa fiecărui membru de partid cuvin­tele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej care a arătat că, „în lupta revoluţionară pentru victoria definitivă a socialismului, valorează puţin un membru de partid care nu studiază pe Lenin şi Stalin, care nu depune eforturi permanente pentru a se ridica politiceşte şi a putea deveni cu adevărat un îndrumător, mobilizator şi organizator al masselor populare”. Niciun caz de delăsare faţă de studiu să nu ră­mână necombătut de către biroul orga­nizaţiei de bază. In mod sistematic, în cadrul adunări­lor de partid trebue analizată desfăşu­rarea învăţământului, ascultându-se pe­riodic rapoartele propagandiştilor, stimu­­lându-se critica cursanţilor în privinţa ca­lităţii expunerilor, în privinţa formei şi conţinutului lor, în privinţa legăturii lor cu viaţa, şi cu problemele locului de munca, în privinţa felului cum decurg se­­minariile, etc. Adunările de partid trebue să adopte hotărîri pentru îndreptarea lip­surilor şi ridicarea continuă a nivelului învăţământului. Pentru însuşirea temeinică a marxism­­leninismului, birourile organizaţiilor de baza trebue să îndrume pe propagandişti şi pe cursanţi să studieze cât mai mult in­dividual, sa adâncească mereu materialul ascultat la lecţii. Tovarăşul Stalin ne în­vaţă că studiul individual este metoda de bază a însuşirii marxism-leninismului; să nu precupeţim niciun efort pentru ca această metodă să devină un bun al tuturor membrilor de partid. Comitetele regionale şi în mod deo­sebit , comitetele raionale de partid au datoria de a controla cu întregul lor activ munca organizaţiilor de bază pen­tru ridicarea nivelului politic al membri­lor de­ partid şi de a le ajuta să înfăp­tuiască o conducere vie şi operativă a în­văţământului de partid. ^Deosebită atenţie­ trebue acordată pre­gătirii propagandiştilor în seminariile spe­cial organizate pentru aceasta, care să fie conduse de cei mai pregătiţi activişti ai comitetelor regionale şi raionale. Pregăti­rea propagandiştilor este cheia ridicării nivelului ideologic al învăţământului. Comitetele regionale şi raionale de par­tid vor trebui să cunoască şi să urmă­rească rezultatele obţinute de organizaţiile de bază în urma ridicării nivelului po­litic al membrilor lor şi să le îndemne sa folosească învăţământul ca o armă de luptă pentru îndeplinirea sarcinilor lor eco­nomice şi politice. De felul cum comitetele regionale şi raionale de partid vor conduce desfăşura­rea învăţământului, de operativitatea cu care vor lua măsuri pentru lichidarea cazurilor de delăsare şi a altor lipsuri constatate, depinde în mare măsură suc­cesul muncii de răspândire a atotbiruitoa­relor învăţături ale lui Lenin şi Stalin în rândurile comuniştilor din patria noastră. Teoria marxist-leninistă însuşită de mas­­sele populare este o forţă materială imensă. Fiecare comunist are datoria de a nu-şi precupeţi sforţările pentru a contribui la desvoltarea cât mai largă a acestei forţe puse în slujba victoriei socialismului, în slujba luptei pentru pace. Studenţi sovietici au prezentat lucrări de diplomă cu subiecte din istoria R. P. R. MOSCOVA, 13 (Agerpres).­­ Cores­pondentul agenţiei AGERPRES trans­mite : La catedra de Istorie contemporană a Facultăţii de Istorie de la Universitatea de Stat „Lomonosov” din Moscova au fost susţ­iute anul acesta trei lucrări de diplomă ale unor studenţi sovietici, pri­vind probleme de istorie a R.P.R. A fost apreciată ca una dintre lucră­rile cele mai bune lucrarea de diplomă a studentului L. M. Zalîşkin cu tema „Lup­tele din Februarie 1933 în România“. Celelalte două lucrări sunt: „Avântul revoluţionar în România în 1905—1906“, a studentului E. Spivakoski, şi „Reforma agrară din România în anii 1918—1921", a studentei V. Morozova. Concursul internaţional de ciclism al R­P. R. întrecerile din cadrul concursului in­ternaţional de ciclism al R. P. R. au continuat ori pe velodromul „Dinamo“ din Capitală, cu desfăşurarea probelor de­ urmărire individuală fete şi de urmărire pe echipe. Echipa sindicală franceză, care a parti­cipat la proba de urmărire, având în frunte pe Eugen Garier a întrecut echipa R. Cehoslovacă în finala probei. In etapa de calificare a probei de urmă­rire, echipa R. P. Ungare a întrecut e­­chipa R.P.R. La proba de urmărire individuală fete, ciclista franceză Naudot N. a întrecut în finală pe coechipiera sa Blaise Claire, realizând timpul de 2 minute 59,6 se­cunde. Concursul Internaţional de ciclism con­tinuă astăzi pe velodromul­ „Dinamo" în­cepând data orele 9 dimineaţă. In numărul de azi: Cuvintele lui Stalin —­imbold în lupta poporului nostru pentru pace şi socialism, (pag. 2-a). LUNA PRIETENIEI ROMANO­­SOVIETICE: Vizita delegaţiei sovie­tice pe Valea Prahovei; Cavalerul Stelei de Aur; Conferinţe şi festi­valuri în cadrul Lunii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice. (pag. 2-a). O uriaşă contribuţie la cauza men­ţinerii şi consolidării păcii — Articol de fond apărut în „Pentru pace trai­nică,, pentru democraţie populară­­" (pag. 3-a). F. Maiorovici — Metodele staha­­noviste sovietice, factor însemnat de sporire a productivităţii muncii (pag. 3-a). CRONICA EVENIMENTELOR IN­TERNAŢIONALE: In legătură­­ cu nota sovietică în chestiunea revizui­rii tratatului de pace cu Italia; Lupta pentru unitate a poporului german; Victoria P.C. Francez; Sistemul colo­nial englez trozneşte din încheieturi, (pag. 4-a). Pentru salvarea vieţii eroului po­porului grec, Glezos, (pag. 4-a). In cinstea zilei de 7 Noembrie Marea întrecere socialistă în cînstea zile! de 7 Noembrie se desfăşoară cu avânt mereu sporit în fabrici şi uzine, în mine, schele petrolifere, pe marile şantiere ale socialismului, etc. Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la s­ahanovîştii şi fruntaşii în producţie constitue un stimulent puter­nic pentru sutele de mii de muncitori şi tehnicieni aflaţi în întrecere, care aplică pe scară tot mai largă metodele s­aha­­noviştilor sovietici, obţinând noi victorii în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului. i contul lunii Noembrie Oţel­­ REŞIŢA (Deda corespondenţei nostru). Oţelarii combinatului „Sovrommetal” - Reşiţa au dobândit un nou şi deosebit succes în producţie. Din ziua de 11 Oc­tombrie ei produc oţel în contul lunii Noembrie. Realizările oţelarilor reşiţeni se dato­resc faptului că în întrecerea socialistă ei aplică pe sca­ră tot mai largă metodele sovietice, şi în primuil rând metoda sta­­hanovistului sovietic Matulineț de elabo­rare rapidă a şarjelor. Lucrând după această metodă, echipa pr­­im-toplitorului Iacob Nicolae a elaborat, în primele 9 luni ale acestui an, un număr de 45 şarje rapide. La rândul său, prim­­topitoru­l Garaş Ion, care aplică deaseme­­nea metoda oţelarului sovietic Matulineţ, a reuşit să-şi depăşească cu 17% sarcina de plan. Printre echipele fruntaşe se numără şi cere de la cuptorul nr. 5, conduse de prim-topitorii Ivu Tăitucu Martin şi Bu­­cataş Alexandru. Topitorii de la acest cup­tor produc acum oţel în contul ultimelor zile ale lunii Noembrie. Hotărîiiea part­iduilui şi guvernului cu privire la stahanoviştii şi fruntaşii în producţie şi stimularea lor morală şi materială a fost primită cu deosebită bu­curie de către muncitorii şi tehnicienii oţelăriei Siemens-Martin. Ea însufleţeşte şi mai puternic munca lor, le dă un deo­sebit imbold de a lupta cu râvnă pentru a da patriei oţel tot mai mult, mai bun şi mai ieftin. Metode stahanoviste la fabrica de postav Buhuşi La fabrica de postav Butaşi — deţi­nătoare de două ori a „Drapelului Roşu" al „Uniunii Sindicatelor Textile şi al Mi­nisterului Industriei Uşoare" muncitorii şi tehnicienii îndrumaţi de organizaţia de partid ap­lică din ce în ce mai larg mi­nunatele metode ale stahanoviştilor so­vietici reuşind să sporească producţia şi productivitatea muncii, să îmbunătăţească mereu calitatea produselor, să realizeze însemnate economii. Astfel, în fabrică activează 8 brigăzi de calitate organizate după metoda staha­­novistului sovietic Ciutkih. Aceste brigăzi cuprinzând un număr de 531 de muncitori şi tehnicieni obţin succese însemnate în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Alţi 102 muncitori sunt cuprinşi în cele 33 posturi de,,, control reciproc care, după metoda stahanovistuluii Skitlov, luptă să dea numai produse de bună calitate. Un număr de circa 3000 de muncitori de la ţesătorii, filaturi şi alte secţii şi-au deschis până acum conturi de economii îndrumaţi de organizaţia de partid, un număr de 93 muncitori şi muncitoare au semnat contracte de preluare a maşinilor în îngrijire socialistă după metoda vestitei stahanoviste sovietice Nina Nazarova. Alţi 60 muncitori preiau maşinile din mers du­pă metoda Antoninei Jandarova, înlăturând astfel timpii morţi. In fabrică se duce o muncă organizată de ridicare de noi ca­dre calificate. Şi în acest domeniu, bo­gata experienţă sovietică este de un ne­preţuit ajutor. Astfel, până în prezent peste 200 muncitori au fost calificaţi la locul de muncă după metoda etahanovis­tei Kotlear. In întreaga fabrică activează aproape 40 de brigăzi, printre care 15 brigăzi U.T.M.-iste, 5 brigăzi de economie, 9 de producţie. Printre fruntaşii întrecerii socialiste care aplică cu succes deosebit bogata experienţă a stahanoviştilor sovietici, se află muncitoarea Savinoiu Maria, care lucrează la două părţi de ring, Lesner Silvia care lucrează in contul anului 1952, Cojocaru Vaisîle inovator, Nemeş Constantin şef mecanic precum şi mulţi alţii. Prin cunoştinţele noastre tehnice, să asigurăm extinderea metodelor stahanoviste! Pentru noi, tehnicienii, Hotărîrea par­tidului şi guvernului cu privire la sta­hanoviştii şi fruntaşii în producţie şi stimularea lor morală şi materială este un îndreptar prezice în muncă, o călăuză sigură în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Hotă­rîrea ne arată că una din îndatori­rile de căpetenie ale fiecărui maistru, tehnician, inginer, etc., este sesizarea deîndată a elementului nou care apare în întrecerea socialistă, sprijinire şi iniţiati­vei creatoare a muncitorilor, desvo­ltarea unui curent de ma­să pentru perfecţio­narea procesului de producţie, pentru în­suşirea largă a minunatelor metode sta­hanoviste sovietice. Fabrica noastră se mândreşte cu mun­citorii şi tehnicienii care îndrumaţi în­deaproape de organizaţia de partid şi sprijiniţi cu căldură de către minunaţii specialişti sovietici din fabrică, au obţi­nut succese însemnate prin aplicarea me­todelor stahanoviste. In fabrica noastră lucrează cele trei ţesătoare stahanoviste Sárközi Aurelia, Morar Elisabeta şi Za­­han Rozalia care au început să lucreze pentru prima dată în ţara noastră la câte 60 de războaie automate fiecare. Exem­plul celor trei stahanoviste a avut un puternic răsunet în massă. După puţin timp, alte 10 ţesătoare au cerut con­ducerii administrative să treacă de la 24 la câte 30 de războaie. Astăzi, în fabrica noastră se poate spune că lucrul la mai multe războaie, aplicarea metodei sovie­tice marşrut au devenit o m­işcare de massă. Experienţa noastră de până acum a­­rată că tehnicienii au un rol deosebit de însemnat în introducerea şi extinderea metodelor înaintate. Tehnicienii şi ingi­nerii trebue să asigure din timp condi­ţiile tehnico organizatorice care să facă cu putinţă lucrul la mai multe războaie, maiştrii şi tehnicienii trebue să se ocupe îndeaproape de calificarea muncitorilor, ajutându-i să-şi însuşească tehnica nouă, minunata experienţă stahanovistă so­vietică. Voi căuta să aplic în practică învăţă­turile Hotărîrii partidului şi guvernului, să lucrez astfel încât în secţia pe care o conduc, cât mai mulţi muncitori şi mun­citoare să cucerească titlul de stahanovist, titlu de mare cinste. ION MIHOC şeful secţiei ţesătorie fabrica „Teba”-Arad Lucrările Conferinţei Naţionale pentru Apărarea Copilului Intr’un cadru festiv, s’a deschis Sâm­bătă dimineaţa, în sala Ateneului R. P. R., Conferinţa Naţională pentru Apărarea Co­pilului. Iau parte delegaţi din toată ţara, re­prezentând cele mai diferite categorii de cetăţeni, uniţi prin aceeaşi dorinţă fier­binte de a face cât mai fericit traiul co­piilor noştri, de a le apăra viaţa şi vii­torul împotriva planurilor criminale de deslănţuire a unui nou măcel mondial urzite de imperialiştii americano-englezi. Intre sutele de participanţi la Confe­rinţă sunt conducători de instituţii,­ repre­zentanţi ai organizaţiilor de massă, medici, învăţători, educatori, membri ai comitete­lor de sprijin de pe lângă unităţile de copii, muncitori şi muncitoare, fruntaşi in producţie, mame cu mulţi copii, etc. In sală domnea o caldă însufleţire. Pe fundalul scenei, în faţa privirii parti­cipanţilor, se înălţa un minunat tablou în culori, înfăţişând pe cel mai bun şi mai iubit prieten al copiilor din întreaga lume, tovarăşul Stalin, înconjurat cu dragoste de copii sovietici. Participanţii au alus prin vii aplauze în prezidiul activ al Conferinţei pe tova­răşii : acad. prof. Traian Săvulescu, pre­şedintele Comitetului Naţional pentru Apă­rarea Copilului, acad. Mihail Sadoveanu, Ion Ni­cu­li, Constante Crăciun, Liuba Chişi­nevschi, Gheorghe Florescu, Elisabeta Iva­novna Uşakova şi Nikolai Kirilovici Gon­cearov, membri ai delegaţiei oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură sovietici, care parti­cip­ă la manifestările din cadrul Lunii Prie­teniei Româno-Sovietice, N. Popescu-Do­reanu, dr. Vasile Mârza, episcop Teoctis Arăpaş, protopopul romano-catolic Agathie Andrei, Marcel Breslaşu, Beate Fredanov, Rozalia Moldovan, V. Atomulesei, Pop Mi­tana, muncitoare, de două ori decorată cu Medalia Muncii, mamă a 5 copii, Elena Marin Enache, membră în gospodăria a­gricolă colectivă din comuna Chiselei, ra­ionul Olteniţa, mamă a 11 copii, Nicollet Pera, fruntaş în producţie la S.M.T.­Vrb­­uluţ, raionul Oraviţa, şi alţii. Au luat parte la Conferinţă membri ai C.C. al P.M.R. şi al guvernului, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţional­e. In loja corpului diplomatic au luat loc : A. N. Goncearuk şi I. A. Kocetkov, ata­şaţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice, d-na Şî Hun-tiao, soţia ambasadorului R. P. Chineze, d-na Spandarian, d-na Golteeo­­kova, d-na Makovkina, d-na Tarakanova, d-na Vrzosek, d-na Terpeşeva, d-na Schmelzova, d na Göck. Kurt Streich se­cretar al Misiunii Diplomatice a R.D. Ger­mane, d-na Streich, Maria Ruprychova, secretar al Ambasadei R. Cehoslovace, M.­­ Krumov, ataşat al Ambasadei R.P. Bulga­ria, d-na Krumova, şi alţi membri ai cor­pului diplomatic. Au participat de asemenea delegaţii ale femeilor din Austria şi Grecia. Şedinţa de deschidere a fost prezidată de acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetului­ permanent pentru apărarea păcii din R.P.R., care în cuvântul intro­ductiv a subliniat că actuala Conferinţă Naţională, care are loc în întâmpinarea Conferinţei internaţionale pentru Apărarea Copilului, iniţiată de Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, are drept obiec­tiv să pună în lumină şi să dea un nou avânt luptei hotărîte a poporului nostru pentru pace, pentru apărarea vieţii copiilor noştri şi a copiilor din întreaga lume. In această adunare, a spus vorbi­torul, se cuvine să ne îndreptăm gân­dul cu recunoştinţă către Partidul Mun­citoresc Român, către Guvernul Republicii noastre, care ne dau tot sprijinul ca opera pentru care luptăm să reuşească pe deplin. Se cuvine să exprimăm omagiul nostru de dragoste către marea Uniune Sovietică şi sentimentele de recunoştinţă adâncă pe care le avem faţă de eliberatorul nostru şi învăţătorul genial al omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin. Acad. Mihail Sadoveanu a dat apoi cu­vântul, în aplauzele prelungite ale celor prezenţi, lui N. K. Goncearov, doctor în ştiinţele pedagogice, membru al delegaţiei sovietice de oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Cuvintele lui N. K. Goncearov au fost subliniate cu vii aplauze şi au prilejuit ovaţii entuziaste pentru Uniunea Sovietică şi pentru marele Stalin. Un moment emoţionant a fost acela când o delegaţie de pionieri, în frunte cu toto­­şanii şi gorniştii şi-au făcut apariţia în sala Conferinţei, întreaga asistenţă a isbpucnit în aclamaţii furtunoase. „Noi­­Ştim — a spus pioniera Deutsch Marion — că scopul acestei Conferinţe este de a ne apăra viaţa din ce în ce mai fericită pe care o avem, datorită grijii de zi cu zi ce ne-o poartă partidul nostru drag — în frunte cu scu­mpul nostru pă­rinte, tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Imperialiştii americani şi englezi urăsc viaţa noastră fericită, ei vor să trăim şi noi în întunericul nesilinţei şi al mizeriei, cum trăiesc copiii din ţările capitaliste, din Iugoslavia lui Tito, vor să ne vadă şi pe noi sfârtecaţi de bombe ca şi pe fraţii noştri din Coreea, să umblăm goi şi flă­mânzi pe străzi, ca şi copiii negri din America. Dar noi vrem să creştem şi să trăim aşa cum trăiesc copiii din Uniunea Sovie­tică. Noi vrem pace, căci ea înseamnă drumul luminos s­pre socialism, viaţă feri­cită şi plină de bucurii pentru noi. De a­ceea ne îndreptăm cu recunoştinţă gându­rile spre Conferinţa Naţională pentru Apă­rarea Copilului, care are ca scop apărarea vieţii şi fericirii noastre“. Cuvintele inimoase rostite de pionieră au fost îndelung aplaudate. După ce au oferit buchete de flori membrilor prezi­diului, pionierii au părăsit sala în aclama­ţiile participanţiilor. In cursul şedinţei de dimineaţă, a adus un salut Conferinţei delegate femeilor din Austria, Ana Grün. Noi am aflat, a spus delegata femeilor austriace, că voi aţi reuşit să faceţi, în­­tr’o ţară în care nu exista nimic pentru ocrotirea copilului şi a mamei, numeroase instituţii ca: maternităţi, creşe, cămine, case de naşteri, sanatorii pentru copii, gră­diniţe de copii, etc. In continuare, vorbitoarea a făcut un tablou al situaţiei triste a copiilor din Austria înrobită capitalismului, unde mor­talitatea infantilă este în plină creşere. In domeniul­ educaţiei copiilor, situaţia este la fel de rea ca şi în domeniul sănă­tăţii. Noi femeile austriace, a spus Ana Grün, facem tot ce putem pentru a îm­bunătăţi soarta copiilor noştri, deşi din păcate nu putem soluţiona această grea problemă socială. In încheiere, delegata femeilor aus­triace, a exprimat speranţa că femeile din lumea în neagă vor sprijini sforţările fe­meilor austriaci, care vor avea cinstea şi bucuria de a găzdui viitoarea Conferinţă Internaţională pentru Apărarea Copilului. Cu ovaţii puternice, participanţii la Conferinţă au hotărît trimiterea unei tele­grame de salut preşedintei F.D.I.F., Eu­­génie Cotton, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani. In continuare, şedinţa a fost prezidată de tov. I. Niculi, vicepreşedinte al­ Prezi­diului Marii Adunări Naţionale. Tov. Constanţa Crăciun, preşedinta U.F.D.R., a desvoltat referatul intitulat: „Lupte poporului nostru pentru apărarea vieţii şi a viitorului fericit al­ copiilor". După referatul tov. Constanţa Crăciun, care a fost subliniat în repetate rânduri cu vii aplauze, au început discuţiile. (Agerpres). ------------------------------ In pag. II-as ----------------------------­ Cuvântul rostit în numele delegaţiei­­sovietice de N. /I. Goncearov şi referatul ţinut de tovarăşa Constanţa Crăciun. PENTRU O RECOLTA ÎMBELŞUGATA IN ANUL VIITOR AU FOLOSIT METODE AGROTEHNICE SOVIETICE CALARASI (da la corespondentul nos­tru). Datorită întrecerii socialiste precum și datorită folosirii metodei tractoristului sor vielte Ivan Buncev, gospodăriile agricole de stat Roseti, Pietroiu, Jegaiia, Cocar­­geaua şi altele au terminat încă pe ziua de 6 octombrie însămânţările de toam­nă. La gospodăria agricolă de stat Co­­cargeaua 450 ha. au fost lasămânţate după metoda sovietică în rânduri încru­cişate. Deasemenea, la gospodăria de stat Pietroiu, 50% din suprafaţa planificată a fost însămânţată în rânduri încrucişate. In frunte la însămânţări sunt şi gos­podăriile agricole colective. Până în ziua de 12 octombrie, în regiunea Ialomiţa 30 din cele 60 de gospodării agricole colec­tive terminaseră însămânţările. In momentul de faţă membrii gospo­dăriilor agricole colective „Filmen Sâr­­bu", ,,1 Mai“ şi „Gheorghe Dimitrov“ din raionul Călăraşi lucrează de zor la strânsul bumbacului şi recoltatul carto­filor. In urmă au rămas gospodăriile agri­cole colective din raionul Slobozia, cărora comitetul raional de partid și Comitetul Executiv all Sfatului Popular trebue să le dea mai mult sprijin. AU TERMINAT INSĂMÂNŢATUL GRÂULUI Una din preocupările de seamă ale mem­brilor gospodăriei agricole colective „Tudor Vl­ad­imirescu” din comuna Tătaru, raionul Călmăţui, a fost terminarea la timp şi în bune condiţiuni a însămânţări­i lor de toamnă. In această muncă ei au fost ajutaţi de o brigadă de tractorişti da la S.M.T. Nicuşeşti-Jianu care le-au arat ogoarele. La 12 octombrie, gospodăria co­lectivă a terminat însămânţatul grâului. A fost însămânţată cu grâu o suprafaţă de 50 hectare dintre care 40 ha. au fost însămânţate după metoda sovietică, în rânduri încrucișate. Acum membrii gospodăriei colective lucrează la culesu­l bumbacului și la strânsul şi căratul cocenilor de pe câmp. O COMUNA FRUNTAŞA LA ÎNSĂMÂNŢĂRI FAGARAŞ (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din comuna Şercăiţa, raionul Făgăraş, au terminat acum câteva zile însămânţările de toamnă. Lucrările pregătitoare pentru însămân­ţări au fost făcute la vreme, înainte de facerea arăturii pentru însămânţat au fost împrăştiate cca. 10.000 tone gunoi de grajd. Sămânţa a fost aleasă, tratată şi s-a făcut proba de germinaţie Comitetul Executiv al Sfatului Popu­lar comunal a alcătuit un plan de muncă şi a reuşit ca împreună cu toţi depu­taţii comunali şi şefii de tarlale să mo­bilizeze zilnic 200-250 ţărani muncitori la transportul gunoiului. Cele 7 semănă­tori au fost repartizate pe sectoare. Fie­care semănătoare a avut câte un responsa­bil care a dat îndrumări ţăranilor munci­tori a­su­pra felului cum trebuesc folosite. Semănătoarele au fost folosite din plin. De multe ori sta însămânţat şi noaptea la lu­mina lunii şi a felinarelor. Printre primii care au ieşit la însă­mânţat au fost membrii de partid Co­­dâia Dumitru, Drăgoi Alexandru, Deliu Coman şi alţii. Deasemenea ţăranii mij­locaşi Bobotă Nîcolae, Ion Oaeeea, Şte­fan Bâţă şi alţii au ieşit şi el din vreme la însămânţări. DE CE AU ÎNTÂRZIAT ÎNSĂMÂNŢĂRILE IN REGIUNEA BUZĂU (Dela trimisul nostru). Până în ziua de 10 Octombrie în re­giunea Buzău sau făcut însămânţări pe o suprafaţă de numai 29.050 ha., adică 29,2% din cele 71.983 ha. trecute în plan. Atât pregătirea campaniei muncilor de toamnă cât şi desfăşurarea lucrărilor de arături şi însămânţări n’au­ constituit o sarcină de frunte pentru comitetul nevta­nal şi comitetele raionale de partid cât şi pentru Comitetele Executive ale Sfatu­rilor Populare. Aceasta se vede limpede din faptuil că însămânţările au început mai târziu şi s’au desfăşurat până acum în­tr’un ritm nel­găduit de încet. In acţiunea de pregătire­­ a însămânţă­­riilor n’a fost organizată din timp selecţio­narea şi tratarea seminţelor care merg şi acum destul de încet. In unete comune ca Săgeata, Găvăneşti din raionul Buzău şi în m­uilte comune din raionul Mizil trata­rea seminţelor s’a făcut superficial iar în altele ca Fântânele din lipsă de control sa pus sămânţă neb­atată. Gospodăriile colective nu sunt ajutate suficient. Până în ziua de 8 Octombrie, 9 gospodării colective n’a­u început însămân­­ţârile. Alte gospodării ca cea din comuna Maxeni sau Găvăneş­i nu şi-au planificat just munca cu atelajele proprii şi cu trac­toarele lăsând o suprafaţă prea mare pen­tru atelaje. Organizaţiile de partid nu duc muncă de educare a ţăranilor muncitori în spi­ritul vigilenţei revoluţionare faţă de duş­manul de clasă. Aşa se face că la gospodăria colectivă Maxeni elemente duşmănoase au putut distruge tuburile a trei semănători. Comitetul regionali de partid şi Comite­tul Executiv al Sfatului Popular regional trebue să dea un deosebit sprijin gospodă­riilor agricole colective şi în acelaş timp să îndrumeze pe ţăranii săraci şi mijlocaşi să termine grabnic însămânţările de toamnă.

Next