Scȃnteia, noiembrie 1951 (Anul 20, nr. 2185-2208)

1951-11-02 / nr. 2185

Pag. 4 efer? Şedinţa Camerei Populare a R. D. Germane BERLIN­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : La 31 octombrie a avut loc la Berlin şedinţa plenară ordinară a Camerei Popu­lare a Republicii Democrate Germane, a­ In numele guvernului, Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri al Republicii Democrate Germane, a făcut o declaraţie în legătură cu „Planul Cin­cinal de construcţie paşnică". După ,cum a subliniat Ulbricht, planul economic pe 1950 a fost depăşit şi, în urma acestui fapt, sarcinile ce stau în faţa industriei metalurgice, industriei de con­strucţii de maşini grele, industriei energe­tice şi industriei chimice au fost sporite în comparaţie cu cifrele de control pro­puse anterior de Partidul Socialist Unit d­ In Germania. Referindu-se la scopurile fundamentale ale Planului Cincinal, Ulbricht a declarat: „Proiectul de lege asupra Planului Cincinal este propus într’un moment în care toţi cetăţenii iubitori de pace din Germania fac eforturi uriaşe pentru a ob­ţine crearea unei Germanii unite, demo­crate, independente şi iubitoare de pace. Măreaţa mişcare naţională pentru unitatea patriei noastre, care se desfăşoară în toate părţile Germaniei, arată că a sosit timpul să se ia măsuri serioase pentru restabili­rea unităţii Germaniei. Poporul german trebue să fie conştient de interesele sale naţionale şi nu trebue să se lase indus în eroare de propaganda anumitor grupuri interesate din U.S.A. şi Anglia care urmăresc menţinerea des­­membrării Germaniei şi degradarea Ger­maniei până la situaţia unui stat vasal stăpânilor americani. însemnătatea naţională a Planului Cin­cinal constă în aceea că el arată întregu­lui popor calea păcii şi a democraţiei". Subliniind că Planul Cincinal urmă­reşte desvoltarea continuă a economiei de pace, desvoltarea tuturor capacităţilor po­porului şi a tuturor domeniilor vieţii eco­nomice, politice şi culturale şi că acest plan se bazează pe relaţiile de prietenie şi pe colaborarea economică cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului păcii, Ulbricht a spus în continuare : „Măreaţa noastră operă de construcţie nu poate fi încununată de succes decât cu condiţia menţinerii păcii. De aceea, Planul Cincinal este un plan al păcii. Planul no­stru serveşte construcţiei paşnice şi des­­voltării forţelor de producţie pentru sco­puri paşnice şi nu pentru înarmare Acest plan este în opoziţie totală cu planul Schu­­man care serveşte desvoltării industriei de război, în conformitate cu planurile mono­polurilor americane". Ulbricht s-a ocupat în continuare de sarcinile principale ale desvoltării indus­triei de pace a Republicii Democrate Ger­mane, prevăzute de Planul Cincinal. La sfârşitul primului Cincinal, producţia in­dustrială a Republicii va reprezenta 192,3 %, în comparaţie cu anul 1950, adică va creşte de peste două ori în com­paraţie cu 1936. In timp ce în 1936, va­loarea producţiei industriale globale era de 21.282.000.000 mărci, în 1955 ea va rnsuma 45.006.300.000 mărci. Nu numai vând la ordinea de zi următoarele ches­tiuni : proiectul de lege asupra Planului Cincinal pentru desvoltarea economiei na­ţionale a Republicii Democrate Germane, darea de seamă a guvernului cu privire Declaraţia lui Walter Ulbricht vechea Germanie, dar nicio altă ţară capi­talistă nu a cunoscut vreodată un asemenea ritm de desvoltare. Planul Cincinal prevede ridicarea pro­ductivităţii muncii în întreprinderile po­porului şi în cele asimilate cu acestea cu cel puţin 72%. Sunt alocate fonduri con­siderabile pentru continuarea mecanizării producţiei. Sunt proiectate şi alte îmbu­nătăţiri tehnice. In comparaţie cu planul pe 1950, producţia industriei metalurgice se va cifra în 1955 la 253,6%, producţia instrumentelor de precizie şi industriei optice — la 238,9%, a industriei chimice — la 204,4%, a industriei materialelor de construcţii — la 209,8%, a industriei alimentare — la 186,9%. Totalul salarii­lor se va ridica cu 31% faţă de 1950. Totodată este prevăzută reducerea preţu­rilor produselor alimentare şi ale articole­lor de larg consum şi reducerea continuă a impozitelor. Sistemul de cartele pentru produsele alimentare şi mărfurile industriale va fi desfiinţat în întregime. Preţul de cost al produselor urmează să fie redus în aceşti cinci ani cu cel puţin 26,8%. In 1955 volumul comerţului exterior al Republicii va fi superior cu 190% celui din anul 1950, iar venitul naţional va creşte cu cel puţin 60%. Planul prevede de asemenea ridicarea considerabilă a producţiei la hectar a cul­turilor agricole şi sporirea numărului ca­petelor de vite, pentru a acoperi nevoile de produse alimentare ale populaţiei şi aproviziona într’o mai mare măsură indus­tria cu materii prime. In prima jumătate a acestei perioade de cinci ani toate forţele urmează să fie concentrate,­ în linii mari, asupra con­struirii de obiective industriale, dar până în anul 1955 vor fi învestite mari fonduri şi în construcţia de locuinţe şi de diferite instituţii culturale, acordându se o mare atenţie arhitecturii noilor construcţii. Walter Ulbricht a arătat că metoda principală de ridicare a productivităţii muncii este întrecerea în producţie, des­voltarea continuă a mişcării fruntaşilor în producţie. Este necesar să se folosească pe scară mai largă experienţa inovatori­lor în producţie, mai ales experienţa so­vietică. Ulbricht s-a ocupat în continuare de sarcinile ce stau în faţa ştiinţei şi artei, de chestiunile privitoare la învăţământul profesional al tineretului şi la învăţământ în general. Scoţând în evidenţă marea importanţă a Planului Cincinal în lupta pentru crea­rea unei Germanii unite, iubitoare de pace şi democrate, Ulbricht a declarat : „im­perialiştii încearcă să transforme Germa­nia Occidentală într’o colonie militară a Uniunii Atlanticului de Nord. Numeroşi paraziţi imperialişti exploatează crunt economia Germaniei Occidentale. Elibera­rea Germaniei Occidentale de aceştia va aduce fără îndoială un mare folos econo­ma veniturile şi cheltuielile de stat ale Re­publicii pe anul 1950 şi proiectul de lege cu privire la Banca germană de emi­siune, mic întregului popor german. Obligaţia noastră, datoria noastră sfântă este să ne consacrăm toate forţele eliberării Germa­niei Occidentale de sub jugul imperialişti­lor. De aceea menţinem cu hotărîre propu­nerea noastră de a uni Germania pe calea organizării unor alegeri libere pe întreaga Germanie şi de a obţine un tratat de pace pentru Germania. Ca şi înainte, insistăm asupra convocării unei conferinţe pe în­treaga Germanie în vederea soluţionării acestor chestiuni. Ştim că puterile imperialiste occiden­tale, ca şi imperialiştii germani şi repre­zentanţii lor de teapa lui Adenauer, Kai­ser şi ceilalţi, nu doresc unificarea Ger­maniei. Ei se tem de alegeri libere pe în­treaga Germanie şi se străduesc, contrar intereselor naţionale ale poporului nostru şi contrar dreptului internaţional, să îm­piedice încheierea tratatului de pace cu Germania. De aceea, ei se străduesc să îm­piedice convocarea unei conferinţe pe în­treaga Germanie. Ei vor să prelungească desmembrarea Germaniei şi să menţină posibilitatea de a jefui Germania Occiden­tală. Ei vor să arunce asupra populaţiei din Germania Occidentală jugul remilita­­rizării, întrucât au în vedere pregătirea unui nou război agresiv împotriva Germa­niei democrate, împotriva Uniunii Sovie­tice scriitoare de pace şi împotriva ţărilor de dia­nocraţie populară. Din păcate, trebue să constatăm că su­b influenţa forţelor imperialiste, Parlamen­tul Federal a nesocotit de două ori propu­nerile Camerei Populare a Republicii De­mocrate Germane care urmăresc înfăptui­rea unităţii patriei noastre şi încheierea tratatului de pace cu Germania. Pentru a realiza, în ciuda rezistenţei scizionişti­­lor, unificarea Germaniei, treu­ue să con­tinuăm cu o energie sporită munca noa­stră creatoare în Republica Democrată Germană, să desvoltăm în mod multilateral economia ei de pace și să întărim organele noii puteri democrate". Subliniind că îndeplinirea Planului Cin­cinal va cere mari eforturi din partea între­­gului popor, Walter Ulbricht a declarat în încheiere, în aplauzele furtunoase ale asistenţei: „Viitorul Germaniei aparţine acelora care luptă pentru cauza păcii, pen­tru unitatea Germaniei şi pentru progres. Viitorul Germaniei va fi construit de forţele reprezentate de adevăraţii patrioţi ai patriei germane, de acei care nu subor­donează niciodată interesele naţionale ale poporului nostru unor interese ale stăpâ­nilor americani şi englezi. Suntem con­vinşi că, în cadrul alegerilor democrate pe întreaga Germanie, majoritatea poporu­lui va alege calea soluţionării paşnice a chestiunii germane, calea construcţiei paş­nice a Germaniei şi nu calea americană a pactului Atlanticului şi a războiului". In continuarea şedinţei Camerei Popu­lare, Heinrich Rau, vicepreşedinte al Con­siliului de miniştri, a prezentat un raport în legătură cu proiectul de lege asupra Planului Cincinal. SCÂNTEIA Nota guvernului sovietic adresată guvernului norvegian MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite textul notei guvernului sovie­tic adresate guvernului Norvegiei. La 10 Octombrie d. Gerhardsen, primul ministru al Norvegiei, a remis ambasa­dorului U.R.S.S. în Norvegia, S. A. Afa­nasiev, nota guvernului norvegian ca răs­puns la nota din 1 Octombrie a. c. a gu­vernului U.R.S.S., în legătură cu distruge­rea în massă a mormintelor ostaşilor sovie­tici întreprinsă de autorităţile norvegiene în Nordul Norvegiei. In nota sa, guvernul norvegian declară că distrugerea în massă a mormintelor şi cimitirelor ostaşilor sovietici, pe care el a întreprins-o, ar fi, chipurile, dictată de dorinţa de a îmbunătăţi starea mormintelor şi de a păstra memoria ostaşilor sovietici căzuţi în Norvegia în anii războiului. In notă se subliniază că ,,concentrarea" mor­mintelor pe insula Tjetta a fost deaseme­­nea întreprinsă și din pricină că în pre­zent numeroase morminte ar fi situate în locuri nepotrivite sau greu accesibile. In notă se arată că „după părerea guvernului norvegian, nu este bine să existe cimitire situate în zone militare unde persoanele civile nu se pot aştepta să aibă acces în orice moment". Astfel, în nota guvernu­lui norvegian este dezvăluit unul din ade­văratele motive ale distrugerii mormin­telor ostaşilor sovietici din Norvegia, motiv care nu are nimic comun cu decla­raţia guvernului norvegian cu privire la dorinţa de a pune în ordine mormintele ostaşilor sovietici In nota norvegiană se afirmă că guver­nul sovietic şi-ar fi anunţat abia la 22 August a. c., obiecţiunile sale împotriva planului guvernului norvegian în legătură cu transferarea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici şi că, în consecinţă, după părerea guvernului norvegian, trans­ferarea mormintelor în alte locuri, care a şi început, nu poate fi suspendată. In ce priveşte cazurile de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici, citate în nota guvernului sovietic, guvernul nor­vegian, contrar adevărului, încearcă fără niciun temei să afirme că ştirile privitoare la aceste cazuri ar fi eronate. Guvernul norvegian declară totuşi imediat că „a dat dispoziţii ca lucrările să fie efectuate pre­tutindeni în modul cel mai demn şi ca păstrarea şi transportarea osemintelor morţilor să se desfăşoare în modul cu­venit". In încheiere, guvernul norvegian con­simte să se constitue o comisie mixtă so­­vieto-norvegiană pentru chestiunile privi­toare la mormintele ostaşilor sovietici din Norvegia — comisie propusă de guvernul sovietic — cerând însă ca prima sarcină a comisiei să fie „desăvârşirea planurilor definitive pentru crearea unui cimitir pe insula Tretta" şi ca comisia să contribue la înfăptuirea planului norvegian de „con­centrare" a mormintelor cetăţenilor sovie­tici şi în Norvegia de Sud. La 31 Octombrie, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski, a remis următoarea notă primului secretar al ambasadei, d. Vennem, care ţine provi­zoriu locul ambasadorului Norvegiei, d. Helgeby.: „Ca răspuns la nota guvernului norve­gian din 10 Octombrie, guvernul sovietic consideră necesar să declare următoarele: 1) In nota susmenţionată, guvernul nor­vegian încearcă să acopere acţiunile sale , cu nimic justificate, de distrugere în massă a mormintelor şi cimitirelor ostaşi­lor sovietici din Norvegia, prin afirmaţii false şi făţarnice după care aceste acţiuni ar fi fost dictate de grija guvernului nor­vegian pentru amenajarea mormintelor ostaşilor sovietici căzuţi în luptele pentru eliberarea Norvegiei de sub ocupanţii hit­­lerişti. Aceste încercări sunt însă lipsite de orice temei. După cum se ştie, majorita­tea cimitirelor şi mormintelor ostaşilor so­vietici din Norvegia sunt situate în apro­pierea centrelor populate şi în locuri uşor accesibile populaţiei. înainte de distruge­rea lor, o parte considerabilă a acestor cimitire se aflau într’o stare destul de bună şi prin urmare nu era nevoie să fie transferate în vreun alt loc, fapt asupra căruia ambasada sovietică a atras în re­petate rânduri atenţia guvernului norve­gian. Cu toate acestea, guvernul norvegian a întreprins distrugerea în massă a mor­mintelor şi intenţionează să transfere ose­mintele ostaşilor sovietici în îndepărtata insulă Tjetta, situată într’o regiune puţin populată. Guvernul norvegian încearcă să afirme că insula Tjetta ar fi un loc mai accesibil şi mai potrivit pentru înhumarea osemintelor ostaşilor sovietici, decât majo­ritatea locurilor unde ele au fost înhu­mate la început. Dar această afirmaţie este cu totul neîntemeiată. Trebue să fie cu totul evident că vizitarea cimitirelor situate pe continent era incomparabil mai accesibilă populaţiei, decât vizitarea ci­mitirului de pe insula Tretta, situată la sute de kilometri de vechile locuri de în­humare. Astfel, faptele dovedesc că, în realitate, sub pretextul amenajării, guvernul norve­gian desfăşoară distrugerea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici pentru a lipsi poporul norvegian de posibilitatea de a cinsti memoria ostaşilor sovietici căzuţi în Norvegia în lupta împotriva ocupanţi­lor germano-fascişti. 2) Este deasemenea cu totul lipsită de temei încercarea guvernului norvegian de a prezenta lucrurile ca şi cum el ar fi aflat abia la 22 August a. c. de obiecţiile părţii sovietice împotriva planului de transferare în massă a mormintelor. Din nota ambasa­dei U.R.S.S. din 31 Mai a.c., precum şi din declaraţia ambasadorului U.R.S.S. a­dresată ministerului afacerilor externe al Norvegiei la 21 Iunie 1949, reiese în mod evident că ambasada sovietică a obiectat, cu mult înainte de 22 August, împotriva transferării în massă a mormintelor. La 5 iunie a.c., ambasada­ U.R.S.S. a prezentat guvernului norvegian planul său de ame­najare a mormintelor şi cimitirelor, plan în care transferarea osemintelor ostaşilor sovietici este prevăzută numai în cazuri excepţionale. Cu acelaş prilej, ambasada a declarat că ia asupra sa toate cheltuielile pentru înfăptuirea planului de amenajare a mormintelor. Cu toate acestea, guvernul norvegian nu a acceptat aceste propuneri ale ambasadei sovietice şi, în loc de ame­najarea mormintelor, a trecut la distruge­rea lor în întreaga Norvegie de Nord. 3) Guvernul norvegian încearcă să tărgă­duiască cazurile de profanare a oseminte­lor ostaşilor sovietici de către autorităţile norvegiene, cazuri citate în nota guvernu­lui sovietic din 1 Octombrie a. c„ crezând că va induce astfel în eroare opinia publică. Dar cazurile de profanare a osemintelor os­taşilor sovietici, enumerate în nota guver­nului sovietic, sunt bine cunoscute şi de populaţia norvegiană. Acest lucru este con­firmat, de exemplu, de faptul că locuitorii mai multor oraşe norvegiene — Narvik, Tromsö, Mo şi altele — indignaţi de acea­stă profanare din partea autorităţilor nor­vegiene — au protestat împotriva acţiu­nilor autorităţilor norvegiene faţă de ose­mintele ostaşilor sovietici. In momentul de faţă, guvernului sovie­tic i-au devenit cunoscute noi cazuri de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici de către autorităţile norvegiene. Autorităţile norvegiene au întreprins dis­trugerea în grabă a mormintelor ostaşilor sovietici din Heimbuktmoen, Skafferhuelet, Kiberg şi Tana, iar un mare monument ri­dicat de populaţia locală din Skafferhuelet a fost aruncat în aer. Au fost deasemenea distruse monumente şi pietre funerare la Bodo, Musheen, Elvenes, Shibotne, Kiks­­dalen şi Evergord. Gardurile cimitirelor sunt distruse şi sunt înlăturate orice urme ale mormintelor ostaşilor sovietici. 4) In nota sa, guvernul norvegian arată că poporul norvegian îşi va aminti tot­deauna cu recunoştinţă de aportul Armatei Sovietice la lupta împotriva ocupanţilor germani. Nu există niciun temei să fie puse la îndoială sentimentele de prietenie şi recunoştinţa poporului norvegian faţă de Uniunea Sovietică şi de Armata sa. O confirmare a acestor sentimente o consti­tue grija manifestată de cetăţenii norve­gieni pentru amenajarea şi păzirea mor­mintelor ostaşilor sovietici căzuţi în luptele pentru eliberarea Norvegiei. Gu­vernul norvegian a adoptat însă în această chestiune o poziţie diferită, incompatibilă cu respectul faţă de memoria ostaşilor so­vietici căzuţi. Guvernul sovietic declară din nou că distrugerea în massă a mormintelor osta­şilor sovietici, efectuată în Norvegia, nu poate fi calificată­ altfel decât ca un act într’adevăr neprietenesc faţă de Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic insistă asupra înce­tării imediate a distrugerii mormintelor ostaşilor sovietici din Norvegia de Nord. 5) Guvernul norvegian, acceptând pro­punerea guvernului sovietic de a se crea o comisie mixtă sovieto-norvegiană, pro­pune limitarea sarcinilor acestei comisii la examinarea chestiunilor de ordin tehnic in legătură cu amenajarea definitivă a ci­mitirului de pe insula Tretta. Guvernul Sovietic nu poate fi de acord cu aceasta, deoarece din sarcinile comisiei nu poate şi nu trebue să facă parte sprijinirea au­torităţilor norvegiene în distrugerea mor­mintelor şi cimitirelor ostaşilor sovietici din Norvegia, distrugere însoţită de pro­fanarea fără precedent a osemintelor osta­şilor sovietici. Sarcina comisiei trebue să fie adoptarea de măsuri în vederea ame­najării acestor morminte şi condiţia prin­cipală a activităţii ei trebue să fie înceta­rea imediată a distrugerii mormintelor ostaşilor sovietici, întreprinsă de guvernul norvegian. Guvernul sovietic aşteaptă un răspuns prompt la această notă a sa". Cuvântarea lui Mao-Tze-dun la sesiunea al Consiliului Politic Consultativ al PEKIN­­ (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La închiderea sesiunii primului Comi­tet Naţional al Consiliului Politic Con­sultativ al poporului chinez, preşedintele Mao Tze-dun a rostit următorul cuvânt de închidere : „Tovarăşi, sesiunea noastră se încheie cu succes. Daţi-mi voe să salut succesul ei. Sesiunea noastră a fost o sesiune a unităţii tot astfel cum am fost uniţi în toată lupta noastră măreaţă dusă pe plan internaţional şi intern. PEKIN, 1 (Agerpres). — TASS trans­mite: După cum relatează Agenţia CHINA NOUA, cea de a treia sesiune a primu­lui Comitet Naţional al Consiliului Poli-Cu fiecare an, unitatea noastră este mai bună, mai strânsă şi mai puternică. Lucrul acesta este întru totul de înţeles, deoarece Frontul unit popular democrat din ţara noastră se făureşte pas cu pas în măreaţa luptă revoluţionară. El este un front unit al sutelor de milioane de oa­meni, cuprinzând diferitele naţionalităţi, clase democrate, partide democrate, or­ganizaţii de masse şi toate elementele pa­triotice şi democrate din întreaga ţară. El este un front unit care se bazează pe tic Consultativ al poporului chinez a a­­probat în unanimitate, la 1 Noemb­rie o re­zoluţie prin care sprijină Apelul Consi­liului Mondial al Păcii cu privire la în­cheierea unui Pact al Păcii între cele cinci Comitetului Naţional poporului chinez muncitori şi ţărani, el se află sub condi­­cerea clasei muncitoare şi a partidului comunist şi foloseşte metoda autocriticii şi poate de aceea să se întărească con­tinuu, să devină şi mai puternic. El nu poate fi învins de niciun duşman. Tovarăşi, am făcut bilanţul experienţe­lor anului trecut şi am trasat sarcinile po­litice de viitor. Noi am ales de asemenea încă 18 membri în Comitet. Să­­condu­cem poporul întregii ţări spre noi pro­grese, pentru noi şi mai mari victorii !" , mari puteri. Comitetul cheamă întregul po­­por chinez să continue neobosit lupta pen­tru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Unităţi ale Armatei Populare Chineze de Eliberare au sosit in capitala Tibetului PEKIN, 1 (Agerpres). — Coresponden­tul din Lhassa al Agenţiei CHINA NOUA transmite : La 26 Octombrie, unităţi ale Armatei Populare de Eliberare, sub comanda ge­neralilor Cian Go Hua şi Tan Gan San, au sosit la Lhassa. In cinstea lor a avut loc un mare meeting, la care au partici­pat peste 20.000 locuitori ai oraşului. La intrarea în oraş, trupele au fost sa­lutate de reprezentanţi ai clerului şi ai guvernului local tibetan, de unităţile de avantgardă ale Armatei Populare de Eli­berare sosite anterior la Lhassa şi de ar­mata locală tibetană, încercaţii ostaşi ai Armatei Populare au defilat prin faţa tribunei în care se aflau generalul Cian Cen­tru, delegatul Guver­nului Central Popular, generalii Cian Go Hua şi Tan Gan San şi şase înalţi demni­tari ai guvernului local tibetan. In numele locuitorilor din Lhassa, Ka­­lun Lalu, care prezida meetingul, a salu­tat pe comandanţii şi ostaşii Armatei Popu­lare de Eliberare şi a vorbit despre sem­nificaţia intrării lor în Tibet pentru apă­rarea intereselor poporului tibetan. In numele preşedintelui Mao Tze-dun, generalul Cian Cen Wu, reprezentantul Guvernului Central Popular în Tibet, a prezentat daruri lui Dalai Lama. Primind aceste daruri, Dalai Lama a exprimat mul­ţumiri şi a elogiat pe preşedintele Mao Tze-dun. Evenimentele din Coreea PHENIAN, 31 (Agerpres). — TASS In comunicatul din 31 Octombrie al înaltului Comandament al Armatei Popu­lare a R.P.D. Coreene se anunţă că pe toate fronturile, unităţile Armatei Popu­lare Coreene, luptând în strânsă colaborare cu detaşamentele de voluntari chinezi, res­ping cu succes atacurile intervenţioniştilor americano-englezi şi ale trupelor listuma­niste, provocându-le grele pierderi în oa­meni şi materiale de război. La 31 octombrie, unităţile de artilerie antiaeriană ale Armatei Populare şi puş­­caşii-vânători de avioane au doborât şase avioane ale inamicului, care au bombardat şi mitraliat barbar populaţia paşnică din regiunile Hwanju, Anyuk, Anju, Kim Chaka, Phenian şi alte oraşe. Grosolana înscenare judiciară de la Atena ATENA 1 (Agerpres). — La tribunalul militar din Atena continuă judecarea pro­cesului înscenat lui Nikos Beloiannis şi altor 92 luptători pentru cauza poporului grec. Fiecare nouă şedinţă a procesului demască tot mai mult şi sfarmă în ţăndări înscenarea grosolană a lui Peurifoy şi a Siguranţei monarho-fasciste. Acum câteva zile Siguranţa a prezentat tribunalului fotocopii după pretinsele în­semnări ale lui Beloiannis. Martorul acu­zării, Anghelopulos, şeful serviciului pen­tru urmărirea comuniştilor al Siguranţei monarho-fasciste, nu a putut însă răspunde nimic când Beloiannis i-a pus întrebarea de unde are aceste însemnări. Totuşi, Si­guranţa nu a renunţat la încercările ei. Ea a venit la această şedinţă cu noi „probe" ; e vorba de data aceasta de fotocopii după însemnările acuzatului Vistakis. Preşedintele întreabă pe Vistakis dacă însemnările prezentate îi aparţin. Preşedintele: Refuzi să recunoşti că ele îţi aparţin ? Vistakis : Nu, d-le preşedinte, nu refuz Ele îmi aparţin. Preşedintele (foarte voios): Atunci re­cunoşti? Vistakis : Fireşte, pentru că sunt ale mele Cu o singură precizare însă : ele au fost scrise în cursul primei ocupaţii. Preşedintele : Atunci... Vistakis : Atunci este vina dvs., că nu aţi observat acest amănunt. Pentru a micşora impresia provocată de această scenă, procurorul se pregăteşte să dea citire depoziţiei scrise a acuzatului Papanikolau. Acesta protestează. Nimic din toate acestea nu e adevărat. Preşedintele (furios, intervine cu bruta­litate) Ajunge, tacă-ţi gura. Vei răspunde numai când vei fi întrebat. In cursul interogatoriului martorilor a­­părării, martorul Teodoropulos declară că acuzatul Nikolakopulos este un luptător din rezistenţă. Apărarea. Şi pentru ce a mai luptat acu­zatul ? Martorul: El a luptat în cursul ocupaţiei din toate puterile sale pentru salvarea poporului grec. Tot datorită luptei sale, funcţionarii de stat au obţinut majorarea salariilor, iar mobilizarea civilă generală pe care intenţionau s’o facă germanii, nu a avut loc. Astfel, în fiecare zi ies la iveală trucu­rile Siguranţei : fotocopii falsificate, „măr­turisiri" smulse acuzaţilor prin cele mai bestiale torturi, întreaga lume, care urmă­reşte cu indignare acest proces, s-a convins că e vorba de o înscenare grosolană şi criminală a ocupanţilor americani şi a poli­ţiei, urmărind să calomnieze pe luptătorii cinstiţi pentru cauza poporului, care în cursul primei ocupaţii şi mai târziu au luptat pentru pâine şi libertăţile poporului, pentru pace. Poporul grec înfierează această nouă mârşăvie a ocupanţilor americani ai Gre­ciei şi a lacheilor lor monarho-fascişti şi cere închiderea acestui proces criminal şi punerea în libertate a lui Nikos Beloiannis şi a celorlalţi 92 luptător pentru popor. Situaţia din Egipt CAIRO 31 (Agerpres). — TASS transmite : Directorul general al departamentului muncii din ministerul afacerilor interne al Egiptului, Ismail Bey, a declarat că în zona Tel-El-Kabir aproximativ 80% din muncitorii care deserveau trupele engleze au părăsit taberele militare. Potrivit ştirilor oficiale, greva echipa­jelor de pe şlepuri şi şalupe din Port Said continuă. Vasele engleze sunt descărcate de soldaţi englezi. După cum anunţă ziarul AZ-ZAMAN, 2.100 muncitori egipteni au părăsit la 30 octombrie societatea comercială engleză din Abu-Suveir şi niciunul din cei rămaşi nu s’a prezentat la lucru. Ziarul relatează că pe străzile Suezului circulă maşini blindate engleze de mare tonaj. încercările trupelor engleze de a intimida populaţia au suferit un eşec şi greva docherilor din Suez continuă. CAIRO­­ (Agerpres).­­ După cum transmite FRANCE PRESSE, într’un co­municat al ministerului de interne egiptean se arată că Miercuri a avut loc în faţa con­sulatului britanic din Tefwik o mare ma­nifestaţie de protest împotriva arestării arbitrare de către forţele britanice a doi cetăţeni egipteni, printre care fruntaşul sindicatului docherilor din Suez, Abdul El Shami. Solidaritatea docherilor algerieni PARIS 1 (Agerpres). — TASS transmite : Ziarul L’HUMANITE anunţă că do­cherii din Algeria au hotărît să nu în­carce vasele trimise în Egipt în sprijinul trupelor britanice. Ziarul aminteşte că în ultimii doi ani şi jumătate docherii alge­rieni nu au participat la încărcarea ma­terialelor de război pe vasele cu destinaţia Indochina. Acţiuni ale patrioţilor iugoslavi împotriva clicii titoiste Metalurgiştii iugoslavi sabotează tot mai hotărît producţia titoistă pusă în sluj­ba pregătirilor de război. După cum rela­tează ziarul „Sub steagul internaţionalis­mului", în urma sabotajului în massă or­ganizat de muncitorii de la oţelăria Zeniţa titoiştii au fost nevoiţi să introducă starea de asediu şi să ocupe cu trupele lor acea­stă uzină. La oţelăria Zeniţa numai în lu­na August a.c. 122 de muncitori au refu­zat să producă material de război. Totodată, muncitorii patrioţi luptă îm­potriva regimului fascist, provocând pa­gube imense întreprinderilor titoiste prin deteriorarea utilajului şi parcului de ma­şini. Astfel, de pildă, pierderile pricinuite titoiştilor la uzina „Ivo Lola Ribar", la fabrica „14 Octombrie" la uzina „Indus­tria de motoare" din Rakoviţa, etc. se ci­frează la zeci de milioane de dinari. In oraşul Scoplie muncitorii au scos din funcţiune o întreagă fabrică care producea materiale de război. Patrioţii iugoslavi împiedică cu hotă­rîre planurile titoiste de transport, distru­gând instalaţii feroviare, provocând per­turbări în mersul trenurilor, etc. Astfel, ei au incendiat nu demult o macara electrică din portul din Belgrad al fluviului Java, precum şi un tren încărcat cu materiale de război la gara Topoider. Tito a pus în libertate un grup de nazişti PARIS, 1 (Agerpres).— TASS damnaţi pentru crime de război. 22 dintre Ziarul L’HUMANITE a anunţat că Tito cei puşi în libertate fuseseră condamnaţi a pus în libertate un grup de nazişti cont la moarte. Nr. 2185 .—■—4 Un articol al lui Mihail Sadoveanu în ziarul PRAVDA MOSCOVA­­ (Agerpres). — Ziarul PRAVDA publică sub semnătura marelui scriitor român Mihail Sadoveanu un arti­col intitulat: „Ideile Marelui Octombrie". Autorul articolului trece în revistă uria­­șele transformări petrecute în Uniunea Sovietică în cei 34 ani care s-au scurs de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, precum şi realizările înfăptuite în Româ­nia după 23 August, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, realizări de­venite posibile datorită existenţei şi aju­torului marii Uniuni Sovietice. Mare meeting pentru pace în Anglia LONDRA, 1 (Agerpres).— TASS La 30 Octombrie a avut loc la Coventry un mare meeting organizat de Comitetul de luptă pentru pace din Anglia. La meeting a luat cuvântul Hewlett Johnson, cunoscut luptător pentru pace din Marea Britanie. Seimul polonez a aprobat deschiderea procesului Spyhalski—Gomulka VARŞOVIA­­ (Agerpres). — TASS La 31 Octombrie, Seimul R. Polone a aprobat o serie de proiecte de legi guver­namentale între care proiectele de legi cu privire la achiziţionarea planificată de cereale, la trecerea în proprietatea ţărani­lor a loturilor de pământ din partea de Apus a ţării şi altele. Seimul a examinat raportul Comisiei juridice asupra procesului deputaţilor Ma­rian Spyhalski şi Wladislaw Gomulka în legătură cu activitatea lor îndreptată îm­potriva regimului Poloniei populare, acti­vitate demascată în procesul Tatar. Seimul a aprobat deschiderea procesul­­ui Spyhalski — Gomulka. Greva minerilor japonezi TOKIO, 1. (Agerpres). — După cum a­­nunţă FRANCE PRESSE, în zilele de 31 Octombrie şi 1 Noembrie, aproape 180.000 mineri japonezi de pe insula Kinsiu au in­trat în grevă. Federaţia sindicatelor de mineri a anunţat că, în caz că revendică­rile economice ale muncitorilor nu sunt satisfăcute, 260 000 mineri vor declara la 5 Noembrie o grevă de 72 ore. PE SCURT . In cadrul Lunii prieteniei anglo-sovie­­tice, care a început la 31 octombrie, într’o se­rie de oraşe ale Angliei se organizează meetin­­guri închinate celei de a 34 a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Un asemenea meeting a avut loc la Birmingham.­­ Peste 300 şefi de ateliere din New York şi activişti de frunte ai unor organizaţii sin­dicale au adresat un apel oamenilor , muncii americani, chemându-l să ia parte la o con­ferinţă care va desbate problemele privitoare la încetarea războiului din Coreea şi la regle­mentarea paşnică a tuturor divergenţelor dintre marile puteri în scopul de a asigura în întreaga lume pacea. Conferinţa se va des­chide la 1 Decembrie. RADIO — SÂMBĂTĂ 3 NOEMBRIE Radio România şi Radio Bucureşti II: 6.15: Uverturi, dansuri şi scene din opere: 6.55: Buletin de ştiri în limba rusă: 7.00: Muzică uşoară. Tim.: 6.15: Emisiune în limba ma­ghiară: 7.00: Emisiune în limba sârbă; 7.15: Muzică populară sârbă Rom., Buc. II și Tim.: 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia” : 7.45 Program de cântece. Buc. I: 10.45: Din cântecele poporului rus: 11.00: Lecturi pentru copii: 11.20- Poemul simfo­nic „Stepa"; 11.40: Lecturi literare: 12.00: Cântece ostăşeşti ; 12.21 : Lucrări de Serghei Prokofiev; 13.05: Muzică populară româ­nească. Rom., Buc. I. şi Buc. II; 14.00: Mu­zică din opereta „Orăşelul de pe Volga”; 14.45: Program de cântece sovietice. Tim.: 14.00 : Emisiune in limba germană; 14.15: Emisiune In limba maghiară; 14.30: Muzică din ope­rele ruse şi sovietice; 15.00: Cântă Orches­tra de Estradă; 15.15: Emisiune In limba sârbă. Rom. şi Buc. II; 15.00: Emisiune pen­tru ostaşi; 16.25: Lucrări ale compozitorilor sovietici: 17.15: Cântece sovietice: 17.30: Curs de limba rusă. Buc. I: 19.00 : Program de muzică pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Rafinăria şi Atelierele Cen­trale . Sovrompetrol” din Ploeşti. Rom. şi Buc. II: 19.45: Solişti români şi sovietici: 20.00: Emisiune de satiră şi humor; 21.00: Program de cântece ale compozitorilor noş­tri. Tim.: 19.45 : Emisiune în limba maghiară; 20.00: Emisiune In limba sârbă; 20.30: Emi­siune In limba germană; 20.40: Emisiune in limba maghiară. Rom., Buc. I şi Tim.: 22 20 : Buletin de ştiri în limba rusă; 22.25: Sport; 22.40: Muzică variată de compozitori sovie­tici; 23.10: Muzică din folklorul muzical al ţărilor de democraţie populară. Rom., Buc. I şi Buc. II la orele: 16.00, 19.30, 21.30 şi 23.30: Radio Jurnal. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Naţional (Studio)* Trei surori! Armatei (B-dul General Magheru) ; Vocea A­­mericii ; Teatrul Evreesc de Stat: Vrăjitoa­rea: Teatrul de operetă; Vânt de libertate; Teatrul de revistă (Sala Savoy) • București, ce drag îmi eşti ! CINEMATOGRAFE: Republica, I. C. Frimu, 1 Mai, Alexandru Sahia, Gh. Doja, Moşilor, N. Bălcescu, Vasile Roaită, Popular : Ruslan şi Ludmila ; Elena Pavel : înfloritoarea Ucraină ; Mioriţa : Armenia Sovietică ; Timpuri Noi (Bulevard) ; Parada de 1 Mai 1951 la Moscova; Timpuri Noi (Griviţa) : Fiica marinarului ; Li­bertăţii: Volga; Arta : Balerina ; Bucureşti : Alex. Nevski ; Lumina : Brigada Kotowski ; 23 August: Program de desene animate: Alex. Popov ; Undeva în Europa : Donca Timo : Foc la graniţă; Cultural: Tudor Vladi­­mirescu : In sat la noi ; Rahova : Copiii căpi­tanului Grand; Flacăra: Misiunea secretă; 7 Noembrie: Cămătarul ; Olga Bancic : Caut o nevastă; Unirea: Comoara; Ilie Pintilie: Circul;­­Victoria : Consiliul zeilor. REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA„ Bucurefti Blata „ScântElf” Tel. 7.60.10 fi 7.60.40. Coat cea poştal 1.381. Tiparul „ Combinatul poligrafic „CASA SCÂNTEII", iai Abonamente­ individuale lunar lei 100, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80,

Next