Scȃnteia, noiembrie 1951 (Anul 20, nr. 2185-2208)
1951-11-02 / nr. 2185
Pag. 4 efer? Şedinţa Camerei Populare a R. D. Germane BERLIN (Agerpres). — TASS transmite : La 31 octombrie a avut loc la Berlin şedinţa plenară ordinară a Camerei Populare a Republicii Democrate Germane, a In numele guvernului, Walter Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri al Republicii Democrate Germane, a făcut o declaraţie în legătură cu „Planul Cincinal de construcţie paşnică". După ,cum a subliniat Ulbricht, planul economic pe 1950 a fost depăşit şi, în urma acestui fapt, sarcinile ce stau în faţa industriei metalurgice, industriei de construcţii de maşini grele, industriei energetice şi industriei chimice au fost sporite în comparaţie cu cifrele de control propuse anterior de Partidul Socialist Unit d In Germania. Referindu-se la scopurile fundamentale ale Planului Cincinal, Ulbricht a declarat: „Proiectul de lege asupra Planului Cincinal este propus într’un moment în care toţi cetăţenii iubitori de pace din Germania fac eforturi uriaşe pentru a obţine crearea unei Germanii unite, democrate, independente şi iubitoare de pace. Măreaţa mişcare naţională pentru unitatea patriei noastre, care se desfăşoară în toate părţile Germaniei, arată că a sosit timpul să se ia măsuri serioase pentru restabilirea unităţii Germaniei. Poporul german trebue să fie conştient de interesele sale naţionale şi nu trebue să se lase indus în eroare de propaganda anumitor grupuri interesate din U.S.A. şi Anglia care urmăresc menţinerea desmembrării Germaniei şi degradarea Germaniei până la situaţia unui stat vasal stăpânilor americani. însemnătatea naţională a Planului Cincinal constă în aceea că el arată întregului popor calea păcii şi a democraţiei". Subliniind că Planul Cincinal urmăreşte desvoltarea continuă a economiei de pace, desvoltarea tuturor capacităţilor poporului şi a tuturor domeniilor vieţii economice, politice şi culturale şi că acest plan se bazează pe relaţiile de prietenie şi pe colaborarea economică cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului păcii, Ulbricht a spus în continuare : „Măreaţa noastră operă de construcţie nu poate fi încununată de succes decât cu condiţia menţinerii păcii. De aceea, Planul Cincinal este un plan al păcii. Planul nostru serveşte construcţiei paşnice şi desvoltării forţelor de producţie pentru scopuri paşnice şi nu pentru înarmare Acest plan este în opoziţie totală cu planul Schuman care serveşte desvoltării industriei de război, în conformitate cu planurile monopolurilor americane". Ulbricht s-a ocupat în continuare de sarcinile principale ale desvoltării industriei de pace a Republicii Democrate Germane, prevăzute de Planul Cincinal. La sfârşitul primului Cincinal, producţia industrială a Republicii va reprezenta 192,3 %, în comparaţie cu anul 1950, adică va creşte de peste două ori în comparaţie cu 1936. In timp ce în 1936, valoarea producţiei industriale globale era de 21.282.000.000 mărci, în 1955 ea va rnsuma 45.006.300.000 mărci. Nu numai vând la ordinea de zi următoarele chestiuni : proiectul de lege asupra Planului Cincinal pentru desvoltarea economiei naţionale a Republicii Democrate Germane, darea de seamă a guvernului cu privire Declaraţia lui Walter Ulbricht vechea Germanie, dar nicio altă ţară capitalistă nu a cunoscut vreodată un asemenea ritm de desvoltare. Planul Cincinal prevede ridicarea productivităţii muncii în întreprinderile poporului şi în cele asimilate cu acestea cu cel puţin 72%. Sunt alocate fonduri considerabile pentru continuarea mecanizării producţiei. Sunt proiectate şi alte îmbunătăţiri tehnice. In comparaţie cu planul pe 1950, producţia industriei metalurgice se va cifra în 1955 la 253,6%, producţia instrumentelor de precizie şi industriei optice — la 238,9%, a industriei chimice — la 204,4%, a industriei materialelor de construcţii — la 209,8%, a industriei alimentare — la 186,9%. Totalul salariilor se va ridica cu 31% faţă de 1950. Totodată este prevăzută reducerea preţurilor produselor alimentare şi ale articolelor de larg consum şi reducerea continuă a impozitelor. Sistemul de cartele pentru produsele alimentare şi mărfurile industriale va fi desfiinţat în întregime. Preţul de cost al produselor urmează să fie redus în aceşti cinci ani cu cel puţin 26,8%. In 1955 volumul comerţului exterior al Republicii va fi superior cu 190% celui din anul 1950, iar venitul naţional va creşte cu cel puţin 60%. Planul prevede de asemenea ridicarea considerabilă a producţiei la hectar a culturilor agricole şi sporirea numărului capetelor de vite, pentru a acoperi nevoile de produse alimentare ale populaţiei şi aproviziona într’o mai mare măsură industria cu materii prime. In prima jumătate a acestei perioade de cinci ani toate forţele urmează să fie concentrate, în linii mari, asupra construirii de obiective industriale, dar până în anul 1955 vor fi învestite mari fonduri şi în construcţia de locuinţe şi de diferite instituţii culturale, acordându se o mare atenţie arhitecturii noilor construcţii. Walter Ulbricht a arătat că metoda principală de ridicare a productivităţii muncii este întrecerea în producţie, desvoltarea continuă a mişcării fruntaşilor în producţie. Este necesar să se folosească pe scară mai largă experienţa inovatorilor în producţie, mai ales experienţa sovietică. Ulbricht s-a ocupat în continuare de sarcinile ce stau în faţa ştiinţei şi artei, de chestiunile privitoare la învăţământul profesional al tineretului şi la învăţământ în general. Scoţând în evidenţă marea importanţă a Planului Cincinal în lupta pentru crearea unei Germanii unite, iubitoare de pace şi democrate, Ulbricht a declarat : „imperialiştii încearcă să transforme Germania Occidentală într’o colonie militară a Uniunii Atlanticului de Nord. Numeroşi paraziţi imperialişti exploatează crunt economia Germaniei Occidentale. Eliberarea Germaniei Occidentale de aceştia va aduce fără îndoială un mare folos economa veniturile şi cheltuielile de stat ale Republicii pe anul 1950 şi proiectul de lege cu privire la Banca germană de emisiune, mic întregului popor german. Obligaţia noastră, datoria noastră sfântă este să ne consacrăm toate forţele eliberării Germaniei Occidentale de sub jugul imperialiştilor. De aceea menţinem cu hotărîre propunerea noastră de a uni Germania pe calea organizării unor alegeri libere pe întreaga Germanie şi de a obţine un tratat de pace pentru Germania. Ca şi înainte, insistăm asupra convocării unei conferinţe pe întreaga Germanie în vederea soluţionării acestor chestiuni. Ştim că puterile imperialiste occidentale, ca şi imperialiştii germani şi reprezentanţii lor de teapa lui Adenauer, Kaiser şi ceilalţi, nu doresc unificarea Germaniei. Ei se tem de alegeri libere pe întreaga Germanie şi se străduesc, contrar intereselor naţionale ale poporului nostru şi contrar dreptului internaţional, să împiedice încheierea tratatului de pace cu Germania. De aceea, ei se străduesc să împiedice convocarea unei conferinţe pe întreaga Germanie. Ei vor să prelungească desmembrarea Germaniei şi să menţină posibilitatea de a jefui Germania Occidentală. Ei vor să arunce asupra populaţiei din Germania Occidentală jugul remilitarizării, întrucât au în vedere pregătirea unui nou război agresiv împotriva Germaniei democrate, împotriva Uniunii Sovietice scriitoare de pace şi împotriva ţărilor de dianocraţie populară. Din păcate, trebue să constatăm că sub influenţa forţelor imperialiste, Parlamentul Federal a nesocotit de două ori propunerile Camerei Populare a Republicii Democrate Germane care urmăresc înfăptuirea unităţii patriei noastre şi încheierea tratatului de pace cu Germania. Pentru a realiza, în ciuda rezistenţei scizioniştilor, unificarea Germaniei, treuue să continuăm cu o energie sporită munca noastră creatoare în Republica Democrată Germană, să desvoltăm în mod multilateral economia ei de pace și să întărim organele noii puteri democrate". Subliniind că îndeplinirea Planului Cincinal va cere mari eforturi din partea întregului popor, Walter Ulbricht a declarat în încheiere, în aplauzele furtunoase ale asistenţei: „Viitorul Germaniei aparţine acelora care luptă pentru cauza păcii, pentru unitatea Germaniei şi pentru progres. Viitorul Germaniei va fi construit de forţele reprezentate de adevăraţii patrioţi ai patriei germane, de acei care nu subordonează niciodată interesele naţionale ale poporului nostru unor interese ale stăpânilor americani şi englezi. Suntem convinşi că, în cadrul alegerilor democrate pe întreaga Germanie, majoritatea poporului va alege calea soluţionării paşnice a chestiunii germane, calea construcţiei paşnice a Germaniei şi nu calea americană a pactului Atlanticului şi a războiului". In continuarea şedinţei Camerei Populare, Heinrich Rau, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a prezentat un raport în legătură cu proiectul de lege asupra Planului Cincinal. SCÂNTEIA Nota guvernului sovietic adresată guvernului norvegian MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite textul notei guvernului sovietic adresate guvernului Norvegiei. La 10 Octombrie d. Gerhardsen, primul ministru al Norvegiei, a remis ambasadorului U.R.S.S. în Norvegia, S. A. Afanasiev, nota guvernului norvegian ca răspuns la nota din 1 Octombrie a. c. a guvernului U.R.S.S., în legătură cu distrugerea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici întreprinsă de autorităţile norvegiene în Nordul Norvegiei. In nota sa, guvernul norvegian declară că distrugerea în massă a mormintelor şi cimitirelor ostaşilor sovietici, pe care el a întreprins-o, ar fi, chipurile, dictată de dorinţa de a îmbunătăţi starea mormintelor şi de a păstra memoria ostaşilor sovietici căzuţi în Norvegia în anii războiului. In notă se subliniază că ,,concentrarea" mormintelor pe insula Tjetta a fost deasemenea întreprinsă și din pricină că în prezent numeroase morminte ar fi situate în locuri nepotrivite sau greu accesibile. In notă se arată că „după părerea guvernului norvegian, nu este bine să existe cimitire situate în zone militare unde persoanele civile nu se pot aştepta să aibă acces în orice moment". Astfel, în nota guvernului norvegian este dezvăluit unul din adevăratele motive ale distrugerii mormintelor ostaşilor sovietici din Norvegia, motiv care nu are nimic comun cu declaraţia guvernului norvegian cu privire la dorinţa de a pune în ordine mormintele ostaşilor sovietici In nota norvegiană se afirmă că guvernul sovietic şi-ar fi anunţat abia la 22 August a. c., obiecţiunile sale împotriva planului guvernului norvegian în legătură cu transferarea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici şi că, în consecinţă, după părerea guvernului norvegian, transferarea mormintelor în alte locuri, care a şi început, nu poate fi suspendată. In ce priveşte cazurile de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici, citate în nota guvernului sovietic, guvernul norvegian, contrar adevărului, încearcă fără niciun temei să afirme că ştirile privitoare la aceste cazuri ar fi eronate. Guvernul norvegian declară totuşi imediat că „a dat dispoziţii ca lucrările să fie efectuate pretutindeni în modul cel mai demn şi ca păstrarea şi transportarea osemintelor morţilor să se desfăşoare în modul cuvenit". In încheiere, guvernul norvegian consimte să se constitue o comisie mixtă sovieto-norvegiană pentru chestiunile privitoare la mormintele ostaşilor sovietici din Norvegia — comisie propusă de guvernul sovietic — cerând însă ca prima sarcină a comisiei să fie „desăvârşirea planurilor definitive pentru crearea unui cimitir pe insula Tretta" şi ca comisia să contribue la înfăptuirea planului norvegian de „concentrare" a mormintelor cetăţenilor sovietici şi în Norvegia de Sud. La 31 Octombrie, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., A. I. Vîşinski, a remis următoarea notă primului secretar al ambasadei, d. Vennem, care ţine provizoriu locul ambasadorului Norvegiei, d. Helgeby.: „Ca răspuns la nota guvernului norvegian din 10 Octombrie, guvernul sovietic consideră necesar să declare următoarele: 1) In nota susmenţionată, guvernul norvegian încearcă să acopere acţiunile sale , cu nimic justificate, de distrugere în massă a mormintelor şi cimitirelor ostaşilor sovietici din Norvegia, prin afirmaţii false şi făţarnice după care aceste acţiuni ar fi fost dictate de grija guvernului norvegian pentru amenajarea mormintelor ostaşilor sovietici căzuţi în luptele pentru eliberarea Norvegiei de sub ocupanţii hitlerişti. Aceste încercări sunt însă lipsite de orice temei. După cum se ştie, majoritatea cimitirelor şi mormintelor ostaşilor sovietici din Norvegia sunt situate în apropierea centrelor populate şi în locuri uşor accesibile populaţiei. înainte de distrugerea lor, o parte considerabilă a acestor cimitire se aflau într’o stare destul de bună şi prin urmare nu era nevoie să fie transferate în vreun alt loc, fapt asupra căruia ambasada sovietică a atras în repetate rânduri atenţia guvernului norvegian. Cu toate acestea, guvernul norvegian a întreprins distrugerea în massă a mormintelor şi intenţionează să transfere osemintele ostaşilor sovietici în îndepărtata insulă Tjetta, situată într’o regiune puţin populată. Guvernul norvegian încearcă să afirme că insula Tjetta ar fi un loc mai accesibil şi mai potrivit pentru înhumarea osemintelor ostaşilor sovietici, decât majoritatea locurilor unde ele au fost înhumate la început. Dar această afirmaţie este cu totul neîntemeiată. Trebue să fie cu totul evident că vizitarea cimitirelor situate pe continent era incomparabil mai accesibilă populaţiei, decât vizitarea cimitirului de pe insula Tretta, situată la sute de kilometri de vechile locuri de înhumare. Astfel, faptele dovedesc că, în realitate, sub pretextul amenajării, guvernul norvegian desfăşoară distrugerea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici pentru a lipsi poporul norvegian de posibilitatea de a cinsti memoria ostaşilor sovietici căzuţi în Norvegia în lupta împotriva ocupanţilor germano-fascişti. 2) Este deasemenea cu totul lipsită de temei încercarea guvernului norvegian de a prezenta lucrurile ca şi cum el ar fi aflat abia la 22 August a. c. de obiecţiile părţii sovietice împotriva planului de transferare în massă a mormintelor. Din nota ambasadei U.R.S.S. din 31 Mai a.c., precum şi din declaraţia ambasadorului U.R.S.S. adresată ministerului afacerilor externe al Norvegiei la 21 Iunie 1949, reiese în mod evident că ambasada sovietică a obiectat, cu mult înainte de 22 August, împotriva transferării în massă a mormintelor. La 5 iunie a.c., ambasada U.R.S.S. a prezentat guvernului norvegian planul său de amenajare a mormintelor şi cimitirelor, plan în care transferarea osemintelor ostaşilor sovietici este prevăzută numai în cazuri excepţionale. Cu acelaş prilej, ambasada a declarat că ia asupra sa toate cheltuielile pentru înfăptuirea planului de amenajare a mormintelor. Cu toate acestea, guvernul norvegian nu a acceptat aceste propuneri ale ambasadei sovietice şi, în loc de amenajarea mormintelor, a trecut la distrugerea lor în întreaga Norvegie de Nord. 3) Guvernul norvegian încearcă să tărgăduiască cazurile de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici de către autorităţile norvegiene, cazuri citate în nota guvernului sovietic din 1 Octombrie a. c„ crezând că va induce astfel în eroare opinia publică. Dar cazurile de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici, enumerate în nota guvernului sovietic, sunt bine cunoscute şi de populaţia norvegiană. Acest lucru este confirmat, de exemplu, de faptul că locuitorii mai multor oraşe norvegiene — Narvik, Tromsö, Mo şi altele — indignaţi de această profanare din partea autorităţilor norvegiene — au protestat împotriva acţiunilor autorităţilor norvegiene faţă de osemintele ostaşilor sovietici. In momentul de faţă, guvernului sovietic i-au devenit cunoscute noi cazuri de profanare a osemintelor ostaşilor sovietici de către autorităţile norvegiene. Autorităţile norvegiene au întreprins distrugerea în grabă a mormintelor ostaşilor sovietici din Heimbuktmoen, Skafferhuelet, Kiberg şi Tana, iar un mare monument ridicat de populaţia locală din Skafferhuelet a fost aruncat în aer. Au fost deasemenea distruse monumente şi pietre funerare la Bodo, Musheen, Elvenes, Shibotne, Kiksdalen şi Evergord. Gardurile cimitirelor sunt distruse şi sunt înlăturate orice urme ale mormintelor ostaşilor sovietici. 4) In nota sa, guvernul norvegian arată că poporul norvegian îşi va aminti totdeauna cu recunoştinţă de aportul Armatei Sovietice la lupta împotriva ocupanţilor germani. Nu există niciun temei să fie puse la îndoială sentimentele de prietenie şi recunoştinţa poporului norvegian faţă de Uniunea Sovietică şi de Armata sa. O confirmare a acestor sentimente o constitue grija manifestată de cetăţenii norvegieni pentru amenajarea şi păzirea mormintelor ostaşilor sovietici căzuţi în luptele pentru eliberarea Norvegiei. Guvernul norvegian a adoptat însă în această chestiune o poziţie diferită, incompatibilă cu respectul faţă de memoria ostaşilor sovietici căzuţi. Guvernul sovietic declară din nou că distrugerea în massă a mormintelor ostaşilor sovietici, efectuată în Norvegia, nu poate fi calificată altfel decât ca un act într’adevăr neprietenesc faţă de Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic insistă asupra încetării imediate a distrugerii mormintelor ostaşilor sovietici din Norvegia de Nord. 5) Guvernul norvegian, acceptând propunerea guvernului sovietic de a se crea o comisie mixtă sovieto-norvegiană, propune limitarea sarcinilor acestei comisii la examinarea chestiunilor de ordin tehnic in legătură cu amenajarea definitivă a cimitirului de pe insula Tretta. Guvernul Sovietic nu poate fi de acord cu aceasta, deoarece din sarcinile comisiei nu poate şi nu trebue să facă parte sprijinirea autorităţilor norvegiene în distrugerea mormintelor şi cimitirelor ostaşilor sovietici din Norvegia, distrugere însoţită de profanarea fără precedent a osemintelor ostaşilor sovietici. Sarcina comisiei trebue să fie adoptarea de măsuri în vederea amenajării acestor morminte şi condiţia principală a activităţii ei trebue să fie încetarea imediată a distrugerii mormintelor ostaşilor sovietici, întreprinsă de guvernul norvegian. Guvernul sovietic aşteaptă un răspuns prompt la această notă a sa". Cuvântarea lui Mao-Tze-dun la sesiunea al Consiliului Politic Consultativ al PEKIN (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : La închiderea sesiunii primului Comitet Naţional al Consiliului Politic Consultativ al poporului chinez, preşedintele Mao Tze-dun a rostit următorul cuvânt de închidere : „Tovarăşi, sesiunea noastră se încheie cu succes. Daţi-mi voe să salut succesul ei. Sesiunea noastră a fost o sesiune a unităţii tot astfel cum am fost uniţi în toată lupta noastră măreaţă dusă pe plan internaţional şi intern. PEKIN, 1 (Agerpres). — TASS transmite: După cum relatează Agenţia CHINA NOUA, cea de a treia sesiune a primului Comitet Naţional al Consiliului Poli-Cu fiecare an, unitatea noastră este mai bună, mai strânsă şi mai puternică. Lucrul acesta este întru totul de înţeles, deoarece Frontul unit popular democrat din ţara noastră se făureşte pas cu pas în măreaţa luptă revoluţionară. El este un front unit al sutelor de milioane de oameni, cuprinzând diferitele naţionalităţi, clase democrate, partide democrate, organizaţii de masse şi toate elementele patriotice şi democrate din întreaga ţară. El este un front unit care se bazează pe tic Consultativ al poporului chinez a aprobat în unanimitate, la 1 Noembrie o rezoluţie prin care sprijină Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci Comitetului Naţional poporului chinez muncitori şi ţărani, el se află sub condicerea clasei muncitoare şi a partidului comunist şi foloseşte metoda autocriticii şi poate de aceea să se întărească continuu, să devină şi mai puternic. El nu poate fi învins de niciun duşman. Tovarăşi, am făcut bilanţul experienţelor anului trecut şi am trasat sarcinile politice de viitor. Noi am ales de asemenea încă 18 membri în Comitet. Săconducem poporul întregii ţări spre noi progrese, pentru noi şi mai mari victorii !" , mari puteri. Comitetul cheamă întregul popor chinez să continue neobosit lupta pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Unităţi ale Armatei Populare Chineze de Eliberare au sosit in capitala Tibetului PEKIN, 1 (Agerpres). — Corespondentul din Lhassa al Agenţiei CHINA NOUA transmite : La 26 Octombrie, unităţi ale Armatei Populare de Eliberare, sub comanda generalilor Cian Go Hua şi Tan Gan San, au sosit la Lhassa. In cinstea lor a avut loc un mare meeting, la care au participat peste 20.000 locuitori ai oraşului. La intrarea în oraş, trupele au fost salutate de reprezentanţi ai clerului şi ai guvernului local tibetan, de unităţile de avantgardă ale Armatei Populare de Eliberare sosite anterior la Lhassa şi de armata locală tibetană, încercaţii ostaşi ai Armatei Populare au defilat prin faţa tribunei în care se aflau generalul Cian Centru, delegatul Guvernului Central Popular, generalii Cian Go Hua şi Tan Gan San şi şase înalţi demnitari ai guvernului local tibetan. In numele locuitorilor din Lhassa, Kalun Lalu, care prezida meetingul, a salutat pe comandanţii şi ostaşii Armatei Populare de Eliberare şi a vorbit despre semnificaţia intrării lor în Tibet pentru apărarea intereselor poporului tibetan. In numele preşedintelui Mao Tze-dun, generalul Cian Cen Wu, reprezentantul Guvernului Central Popular în Tibet, a prezentat daruri lui Dalai Lama. Primind aceste daruri, Dalai Lama a exprimat mulţumiri şi a elogiat pe preşedintele Mao Tze-dun. Evenimentele din Coreea PHENIAN, 31 (Agerpres). — TASS In comunicatul din 31 Octombrie al înaltului Comandament al Armatei Populare a R.P.D. Coreene se anunţă că pe toate fronturile, unităţile Armatei Populare Coreene, luptând în strânsă colaborare cu detaşamentele de voluntari chinezi, resping cu succes atacurile intervenţioniştilor americano-englezi şi ale trupelor listumaniste, provocându-le grele pierderi în oameni şi materiale de război. La 31 octombrie, unităţile de artilerie antiaeriană ale Armatei Populare şi puşcaşii-vânători de avioane au doborât şase avioane ale inamicului, care au bombardat şi mitraliat barbar populaţia paşnică din regiunile Hwanju, Anyuk, Anju, Kim Chaka, Phenian şi alte oraşe. Grosolana înscenare judiciară de la Atena ATENA 1 (Agerpres). — La tribunalul militar din Atena continuă judecarea procesului înscenat lui Nikos Beloiannis şi altor 92 luptători pentru cauza poporului grec. Fiecare nouă şedinţă a procesului demască tot mai mult şi sfarmă în ţăndări înscenarea grosolană a lui Peurifoy şi a Siguranţei monarho-fasciste. Acum câteva zile Siguranţa a prezentat tribunalului fotocopii după pretinsele însemnări ale lui Beloiannis. Martorul acuzării, Anghelopulos, şeful serviciului pentru urmărirea comuniştilor al Siguranţei monarho-fasciste, nu a putut însă răspunde nimic când Beloiannis i-a pus întrebarea de unde are aceste însemnări. Totuşi, Siguranţa nu a renunţat la încercările ei. Ea a venit la această şedinţă cu noi „probe" ; e vorba de data aceasta de fotocopii după însemnările acuzatului Vistakis. Preşedintele întreabă pe Vistakis dacă însemnările prezentate îi aparţin. Preşedintele: Refuzi să recunoşti că ele îţi aparţin ? Vistakis : Nu, d-le preşedinte, nu refuz Ele îmi aparţin. Preşedintele (foarte voios): Atunci recunoşti? Vistakis : Fireşte, pentru că sunt ale mele Cu o singură precizare însă : ele au fost scrise în cursul primei ocupaţii. Preşedintele : Atunci... Vistakis : Atunci este vina dvs., că nu aţi observat acest amănunt. Pentru a micşora impresia provocată de această scenă, procurorul se pregăteşte să dea citire depoziţiei scrise a acuzatului Papanikolau. Acesta protestează. Nimic din toate acestea nu e adevărat. Preşedintele (furios, intervine cu brutalitate) Ajunge, tacă-ţi gura. Vei răspunde numai când vei fi întrebat. In cursul interogatoriului martorilor apărării, martorul Teodoropulos declară că acuzatul Nikolakopulos este un luptător din rezistenţă. Apărarea. Şi pentru ce a mai luptat acuzatul ? Martorul: El a luptat în cursul ocupaţiei din toate puterile sale pentru salvarea poporului grec. Tot datorită luptei sale, funcţionarii de stat au obţinut majorarea salariilor, iar mobilizarea civilă generală pe care intenţionau s’o facă germanii, nu a avut loc. Astfel, în fiecare zi ies la iveală trucurile Siguranţei : fotocopii falsificate, „mărturisiri" smulse acuzaţilor prin cele mai bestiale torturi, întreaga lume, care urmăreşte cu indignare acest proces, s-a convins că e vorba de o înscenare grosolană şi criminală a ocupanţilor americani şi a poliţiei, urmărind să calomnieze pe luptătorii cinstiţi pentru cauza poporului, care în cursul primei ocupaţii şi mai târziu au luptat pentru pâine şi libertăţile poporului, pentru pace. Poporul grec înfierează această nouă mârşăvie a ocupanţilor americani ai Greciei şi a lacheilor lor monarho-fascişti şi cere închiderea acestui proces criminal şi punerea în libertate a lui Nikos Beloiannis şi a celorlalţi 92 luptător pentru popor. Situaţia din Egipt CAIRO 31 (Agerpres). — TASS transmite : Directorul general al departamentului muncii din ministerul afacerilor interne al Egiptului, Ismail Bey, a declarat că în zona Tel-El-Kabir aproximativ 80% din muncitorii care deserveau trupele engleze au părăsit taberele militare. Potrivit ştirilor oficiale, greva echipajelor de pe şlepuri şi şalupe din Port Said continuă. Vasele engleze sunt descărcate de soldaţi englezi. După cum anunţă ziarul AZ-ZAMAN, 2.100 muncitori egipteni au părăsit la 30 octombrie societatea comercială engleză din Abu-Suveir şi niciunul din cei rămaşi nu s’a prezentat la lucru. Ziarul relatează că pe străzile Suezului circulă maşini blindate engleze de mare tonaj. încercările trupelor engleze de a intimida populaţia au suferit un eşec şi greva docherilor din Suez continuă. CAIRO (Agerpres). După cum transmite FRANCE PRESSE, într’un comunicat al ministerului de interne egiptean se arată că Miercuri a avut loc în faţa consulatului britanic din Tefwik o mare manifestaţie de protest împotriva arestării arbitrare de către forţele britanice a doi cetăţeni egipteni, printre care fruntaşul sindicatului docherilor din Suez, Abdul El Shami. Solidaritatea docherilor algerieni PARIS 1 (Agerpres). — TASS transmite : Ziarul L’HUMANITE anunţă că docherii din Algeria au hotărît să nu încarce vasele trimise în Egipt în sprijinul trupelor britanice. Ziarul aminteşte că în ultimii doi ani şi jumătate docherii algerieni nu au participat la încărcarea materialelor de război pe vasele cu destinaţia Indochina. Acţiuni ale patrioţilor iugoslavi împotriva clicii titoiste Metalurgiştii iugoslavi sabotează tot mai hotărît producţia titoistă pusă în slujba pregătirilor de război. După cum relatează ziarul „Sub steagul internaţionalismului", în urma sabotajului în massă organizat de muncitorii de la oţelăria Zeniţa titoiştii au fost nevoiţi să introducă starea de asediu şi să ocupe cu trupele lor această uzină. La oţelăria Zeniţa numai în luna August a.c. 122 de muncitori au refuzat să producă material de război. Totodată, muncitorii patrioţi luptă împotriva regimului fascist, provocând pagube imense întreprinderilor titoiste prin deteriorarea utilajului şi parcului de maşini. Astfel, de pildă, pierderile pricinuite titoiştilor la uzina „Ivo Lola Ribar", la fabrica „14 Octombrie" la uzina „Industria de motoare" din Rakoviţa, etc. se cifrează la zeci de milioane de dinari. In oraşul Scoplie muncitorii au scos din funcţiune o întreagă fabrică care producea materiale de război. Patrioţii iugoslavi împiedică cu hotărîre planurile titoiste de transport, distrugând instalaţii feroviare, provocând perturbări în mersul trenurilor, etc. Astfel, ei au incendiat nu demult o macara electrică din portul din Belgrad al fluviului Java, precum şi un tren încărcat cu materiale de război la gara Topoider. Tito a pus în libertate un grup de nazişti PARIS, 1 (Agerpres).— TASS damnaţi pentru crime de război. 22 dintre Ziarul L’HUMANITE a anunţat că Tito cei puşi în libertate fuseseră condamnaţi a pus în libertate un grup de nazişti cont la moarte. Nr. 2185 .—■—4 Un articol al lui Mihail Sadoveanu în ziarul PRAVDA MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul PRAVDA publică sub semnătura marelui scriitor român Mihail Sadoveanu un articol intitulat: „Ideile Marelui Octombrie". Autorul articolului trece în revistă uriașele transformări petrecute în Uniunea Sovietică în cei 34 ani care s-au scurs de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, precum şi realizările înfăptuite în România după 23 August, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, realizări devenite posibile datorită existenţei şi ajutorului marii Uniuni Sovietice. Mare meeting pentru pace în Anglia LONDRA, 1 (Agerpres).— TASS La 30 Octombrie a avut loc la Coventry un mare meeting organizat de Comitetul de luptă pentru pace din Anglia. La meeting a luat cuvântul Hewlett Johnson, cunoscut luptător pentru pace din Marea Britanie. Seimul polonez a aprobat deschiderea procesului Spyhalski—Gomulka VARŞOVIA (Agerpres). — TASS La 31 Octombrie, Seimul R. Polone a aprobat o serie de proiecte de legi guvernamentale între care proiectele de legi cu privire la achiziţionarea planificată de cereale, la trecerea în proprietatea ţăranilor a loturilor de pământ din partea de Apus a ţării şi altele. Seimul a examinat raportul Comisiei juridice asupra procesului deputaţilor Marian Spyhalski şi Wladislaw Gomulka în legătură cu activitatea lor îndreptată împotriva regimului Poloniei populare, activitate demascată în procesul Tatar. Seimul a aprobat deschiderea procesului Spyhalski — Gomulka. Greva minerilor japonezi TOKIO, 1. (Agerpres). — După cum anunţă FRANCE PRESSE, în zilele de 31 Octombrie şi 1 Noembrie, aproape 180.000 mineri japonezi de pe insula Kinsiu au intrat în grevă. Federaţia sindicatelor de mineri a anunţat că, în caz că revendicările economice ale muncitorilor nu sunt satisfăcute, 260 000 mineri vor declara la 5 Noembrie o grevă de 72 ore. PE SCURT . In cadrul Lunii prieteniei anglo-sovietice, care a început la 31 octombrie, într’o serie de oraşe ale Angliei se organizează meetinguri închinate celei de a 34 a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Un asemenea meeting a avut loc la Birmingham. Peste 300 şefi de ateliere din New York şi activişti de frunte ai unor organizaţii sindicale au adresat un apel oamenilor , muncii americani, chemându-l să ia parte la o conferinţă care va desbate problemele privitoare la încetarea războiului din Coreea şi la reglementarea paşnică a tuturor divergenţelor dintre marile puteri în scopul de a asigura în întreaga lume pacea. Conferinţa se va deschide la 1 Decembrie. RADIO — SÂMBĂTĂ 3 NOEMBRIE Radio România şi Radio Bucureşti II: 6.15: Uverturi, dansuri şi scene din opere: 6.55: Buletin de ştiri în limba rusă: 7.00: Muzică uşoară. Tim.: 6.15: Emisiune în limba maghiară: 7.00: Emisiune în limba sârbă; 7.15: Muzică populară sârbă Rom., Buc. II și Tim.: 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia” : 7.45 Program de cântece. Buc. I: 10.45: Din cântecele poporului rus: 11.00: Lecturi pentru copii: 11.20- Poemul simfonic „Stepa"; 11.40: Lecturi literare: 12.00: Cântece ostăşeşti ; 12.21 : Lucrări de Serghei Prokofiev; 13.05: Muzică populară românească. Rom., Buc. I. şi Buc. II; 14.00: Muzică din opereta „Orăşelul de pe Volga”; 14.45: Program de cântece sovietice. Tim.: 14.00 : Emisiune in limba germană; 14.15: Emisiune In limba maghiară; 14.30: Muzică din operele ruse şi sovietice; 15.00: Cântă Orchestra de Estradă; 15.15: Emisiune In limba sârbă. Rom. şi Buc. II; 15.00: Emisiune pentru ostaşi; 16.25: Lucrări ale compozitorilor sovietici: 17.15: Cântece sovietice: 17.30: Curs de limba rusă. Buc. I: 19.00 : Program de muzică pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Rafinăria şi Atelierele Centrale . Sovrompetrol” din Ploeşti. Rom. şi Buc. II: 19.45: Solişti români şi sovietici: 20.00: Emisiune de satiră şi humor; 21.00: Program de cântece ale compozitorilor noştri. Tim.: 19.45 : Emisiune în limba maghiară; 20.00: Emisiune In limba sârbă; 20.30: Emisiune In limba germană; 20.40: Emisiune in limba maghiară. Rom., Buc. I şi Tim.: 22 20 : Buletin de ştiri în limba rusă; 22.25: Sport; 22.40: Muzică variată de compozitori sovietici; 23.10: Muzică din folklorul muzical al ţărilor de democraţie populară. Rom., Buc. I şi Buc. II la orele: 16.00, 19.30, 21.30 şi 23.30: Radio Jurnal. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Naţional (Studio)* Trei surori! Armatei (B-dul General Magheru) ; Vocea Americii ; Teatrul Evreesc de Stat: Vrăjitoarea: Teatrul de operetă; Vânt de libertate; Teatrul de revistă (Sala Savoy) • București, ce drag îmi eşti ! CINEMATOGRAFE: Republica, I. C. Frimu, 1 Mai, Alexandru Sahia, Gh. Doja, Moşilor, N. Bălcescu, Vasile Roaită, Popular : Ruslan şi Ludmila ; Elena Pavel : înfloritoarea Ucraină ; Mioriţa : Armenia Sovietică ; Timpuri Noi (Bulevard) ; Parada de 1 Mai 1951 la Moscova; Timpuri Noi (Griviţa) : Fiica marinarului ; Libertăţii: Volga; Arta : Balerina ; Bucureşti : Alex. Nevski ; Lumina : Brigada Kotowski ; 23 August: Program de desene animate: Alex. Popov ; Undeva în Europa : Donca Timo : Foc la graniţă; Cultural: Tudor Vladimirescu : In sat la noi ; Rahova : Copiii căpitanului Grand; Flacăra: Misiunea secretă; 7 Noembrie: Cămătarul ; Olga Bancic : Caut o nevastă; Unirea: Comoara; Ilie Pintilie: Circul;Victoria : Consiliul zeilor. REDACŢIA §1 ADMINISTRAŢIA„ Bucurefti Blata „ScântElf” Tel. 7.60.10 fi 7.60.40. Coat cea poştal 1.381. Tiparul „ Combinatul poligrafic „CASA SCÂNTEII", iai Abonamente individuale lunar lei 100, colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 80,