Scȃnteia, decembrie 1951 (Anul 20, nr. 2209-2233)
1951-12-01 / nr. 2209
Pag. 2. Pentru intensificarea campaniei de exploatare şi fasonare a lemnului In exploatările forestiere din pădurile patriei noastre, muncitorii şi tehnicieniiforestieri au început lucrările de exploatare şi fasonare a lemnului. Aşa cum şi-au luat angajamentul în scrisoarea trimisă iubitului conducător al partidului şi al întregului popor muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ei sunt hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste până la capăt sarcinile ce le revin pe anul 1951. Până la 7 Noembrie, muncitorii şi tehnicienii dintr-un număr de 24 exploatări şi-au îndeplinit sarcinile planului anual, începând să lucreze în contul anului viitor. Muncitorii şi tehnicienii din această în-' '’semnată ramură a economiei naţionale au toate condiţiile necesare pentru realizarea planului. In ultimii ani, datorită grijii partidului şi guvernului şi cu ajutorul utilajelor şi maşinilor primite din Uniunea Sovietică, au fost mecanizate o serie de munci grele în exploatările forestiere. Aşa, de pildă, în exploatarea forestieră ,,Sovromlemn“-Dornişoara provensul de producţie a fost complect recanizat. Cu ajutorul fierăstraielor electrice ,sosite din Uniunea Sovietică, se obţine o producţie ce întrece de 7—8 ori pe cea ■■ realizată cu joagărele, reducându-se, în acelaş timp, şi eforturile fizice ale munci .'to-r'iîor. Astfel, brigăzile dogoritorilor U’r.' Sta. Sîmion şi a atemistului Roşu Siridon . ''din această exploatare, lucrând cu Pieră-straie electrice sovietice, doboară zilnicpeste 120 metri cubi buşteni fiecare. Deasemeni prin folosirea din plin a mijloacelor mecanizate, corhănirea buştenilor seface-.în mod rapid şi în bune condiţiuni. iJDe asemenea, în exploatările unităţilor IIP-EJK-Gura Humorului, IP,’SIL-Frasin, ,~Trust lemn - Câmpulung, „Solvrom lemn”, âDornişoara şi Fălcău, planul pe 1051 au fost îndeplinit încă din primele zile ale luiNoembrie. Organizaţiile de partid din a- l ceste întreprinderi luptă pentru a pune in practică Hotărîrea C.Mr. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea muncii în sectorul forestier, sprijinind îndeaproape conducerile administrative şi comitetele de întreprinderi înmunca de organizare şi extindere a lucrului în brigadă pe faze de lucru. O contribuţie însemnată în realizarea planului înainte fie termen au dat şi maiştrii manipulaţi de pădure. In exploatarea IPEIJc-Reghin, de pildă, încă de la începutul campaniei, maistrul manipulant Zsigmondi Iosif a organizat din timp parchetele planificate pentru exploatare, fiind in permanenţă pe teren, în mijlocul muncitorilor, arătându-le în mod practic cum sa-şi organizeze cât mai bine munca în brigadă. Extinderea brigăzilor, ca şi foosirea tricii mecanizări şi a mijloacelor de glunecafie a lemnului ca : specuri, canale etc. au contribuit ca planul anual ;itâf it0* exploatări să fie îndeplinit până la sfârşitul lunii octombrie în proporţie de950/0. Rezultatele dobândite puteau fi nu mai însemnate dacă conducerea între Bfrinderii, şi în special șeful serviciului detransporturi C.E.F., tov. Krafsch, ar fi organizat mai temeinic transportul muncito’riior din exploatări. Trebuie spus însă că nu în toate locurile s’a vădit din partea organelor de partid, sindicale şi administrative preocuparea pentru crearea unor cât mai bune condiţii de lucru muncitorilor forestieri, pentru organizarea, pe baze temeinice, a brigăzilor de producţie. Astfel, în unitatea IPEILT Odorhei, unde organizaţia de partid şi comitetul de întreprindere nu se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi trai ale muncitorilor din exploatări, nu s’a reuşit până acum să se organizeze nici măcar o brigadă. Şi în alte privinţi situaţia din acest IPEIL lasă de dorit. In exploatări nu există o ascuţitorie ; cabanele care au fost construite pentru odihna muncitorilor sunt lipsite în bună parte de saltele, pături, cearceafuri, deoarece acestea stau de luni de zile în magazii. O situaţie asemănătoare se prezintă şi la unitatea de exploatare Făgăraş-I.P.E.I.L. Sibiu. Datorită faptului că munca politică de massă desfăşurată de organele de partid şi sindicate de aici a fost insuficientă, s-au constituit doar 3 brigăzi. Lipsa de interes din partea organelor administrative pentru extinderea metodelor de muncă înaintate reiese şi din faptul că însuşi organizatorul de brigăzi pe IPEIL este folosit de către conducerea unităţii la diverse munci cu totul străine sarcinii cei-a fost încredinţate ca de pildă : plata salariaţilor, angajarea de noi muncitori etc. if Cea mai slabă activitate în direcţia organizării muncitorilor în brigăzi pe faze de lucru după metoda sovietică este la Trustlemn-Piteşti. Aici, din totalul numărului de muncitori din exploatările forestiere, doar foarte puţini au fost organizaţi in brigăzi. Aceasta a făcut ca sarcinile de plan la fasonarea traverselor şi stâlpilor de telecomunicaţii să nu fie îndeplinite. Atitudinii de nepăsare faţă de extinderea lucrului în brigăzi, faţă de mai buna organizare a muncii, atitudine manifestată de către unele organe de partid, administrative şi sindicale din cadrul trusturilor şi unităţilor IPEIL, trebue să i se pună capăt cât mai grabnic ! Organele de partid, desfăşurând o intensă şisistematică muncă politică de massă, au datoria să sprijine îndeaproape organele administrative şi sindicale în munca de organizare a muncitorilor din exploatări în brigăzi, pe faze de lucru, după metoda sovietică. Trebue să fie clar fiecăruia că brigada reprezintă unitatea de bază, cheia succesului în lupta pentru plan, deoarece numai în cadrul brigăzii există o justă împărţire a lucrului şi este întărit spiritul de răspundere personală în muncă. Organizaţiile de partid şi comitetele sindicale, desfăşurând lupta hotărîtă pentru organizarea unor cât mai numeroase brigăzi, pe faze de lucru, trebuie să popularizeze larg succesele brigăzilor stahanoviste şi fruntaşe care, depăşind simţitor sarcinile de plan, realizează , în acelaş timp şi câştiguri însemnate. Organele de partid trebue să îndrume în acelaş timp comitetele sindicale să vegheze la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi detrai ale muncitorilor forestieri. In fiecare exploatare, cantinele să funcţioneze în permanenţă asigurând zilnic muncitorilor hrană caldă şi consistentă. Luptând necontenit pentru o mai bună organizare a muncii în exploatările forestiere, pentru extinderea pe scară largă a lucrului în brigăzi, pe faze de lucru, după metoda sovietică, muncitorii şi tehnicienii din exploatările forestiere vor putea traduce în fapt angajamentul luat în faţa conducerii partidului şi a guvernului de a îndeplini'cu 'cinste'sarcinile planului pe 1951. PETRE ŞTEFAN Trebue îmbunătăţită calitatea pâinii în regiunea Bacău In regiunea Bacău, ca şi în alte regiuni ale patriei noastre, numărul populaţiei muncitoare a crescut simţitor în ultimii ani. Pe marile şantiere, la Bicaz şi Comăneşti, în fabricile metalurgice şi de ciment, de stofă şi încălţăminte, în schelele petrolifere şi minele de pe Valea Trotuşului, au sosit zidari, tâmplari, dulgheri, fierari , mii de muncitori calificaţi şi necalificaţidin toate colţurile ţării. Aprovizionarea cu pâine a miilor deoameni ai muncii din oraşul Bacău şi de pe şantierele din regiune cade în sarcina trustului de panificaţie al regiunii Bacău, care trebue să se îngrijească atât de fabricarea pâinii cât şi de distribuirea ei. Unele centre de fabricare a pâinii din regiune n’au înţeles însă ca au datoria ’ de a da oamenilor muncii pâine de bună calitate. Ele au pus uneori în vânzare pâiine de calitate inferioară, acră la gust, strivită, nesocotind prevederile S.T.A.S.- urilor în care sunt prevăzute condiţiile ce trebue să le îndeplinească pâinea spre a putea fi dată în vânzare. Astfel, întreprinderea de panificaţie Nr. 1 din Bacău — în sarcina căreia cade şi aprovizionarea ■muncitorilor de la schelele petrolifere din ■ Moineşti — pune deseori în vânzare pâine de proastă calitate, necoaptă şi acră la . ■ " ... La,unele din centrele de fabricaţie, condiţiile în care se fabrică pâinea lasă de dorit în ce priveşte higiena. "La întreprinderea de panificaţie Nr. 1, de pildă, făina nu este cernută, ceea ce face ca, uneori, consumatorii să aibă surpriza neplăcută de a găsi în pâine resturi de sfori de la sacii de făină şi alte impurităţi. Deasemeni cazanele de frământat sunt lipsite de apărători, fapt ce face ca, de multe ori, coca să cadă pe jos. Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre centrul de fabricaţie Nr. 5, unde pereţii sunt nevăruiţi de mult timp, podeaua murdară, etc. Din păcate acestea nu sunt singurele exemple, cazuri asemănătoare fiind şi la alte centre de fabricaţie din regiune. Toate aceste deficienţe în aprovizionarea oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Bacău se datoresc în primul rând lipsei de interes manifestate de trustul regional depanificaţie, condus de tov. Urlui C., care nu controlează îndeaproape activitatea centrelor de fabricaţie a pâinii. De asemenea, aceste lipsuri se datoresc secţiunii comerciale a Sfatului Popular regional care nu s'a sesizat de aceste deficienţe, nu a controlat activitatea trustului de panificaţie. . Sfatul Popular al regiunii Bacău trebue să acorde o mult mai mare atenţie problemei aprovizionării oamenilor muncii cu pâine de bună calitate. La rândul lor, organizaţiile de partid din întreprinderile de panificaţie din regiune au sarcina de a îndruma comitetele de întreprindere ca în întrecerea socialistă muncitorii brutali să acorde o atenţie necontenită îmbunatăţirii calităţii pâinii. D. CODIŢOIU corespondentul ,,Scânteii" în regiunea Bacău PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÂNTEIA" „Pentru aplicarea strictă a Hotărîrii cu privire la cadrele didactice“ In „Scânteia" Nr. 2138 din 8 Septembrie a. c., în articolul de fond intitulat: ‘ ,,Pentru aplicarea strictă’ a Hotărîrii cu .. privire la cadrele didactice" era criticat ,comitetul regional de partid Galaţi, care „a., prelucrat cu multă întârziere Hotărîrea , cp, privire la cadrele didactice şi nu şi-a alcătuit un plan concret de muncă pentru „aplicarea ei. r'î -Ihtr’o scrisoare adresată ziarului nostru, semnată de tovarăşii Tofan Adelea, secretar cu problemele de propagandă şi agitaţie. Şi Coman Ion, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie din comitetul regional de partidGalaţi, se arată că în urma criticii „pdpse, comitetul de partid a prelucrat Hotă,ri.rsa, alcătuind un plan de muncă concret. ..care a fost difuzat raioanelor şi comiteţelor orăşeneşti de partid. Planul a fostaplicat cu începere dela 15 Septembrie a. c. In scrisoare se arată că în consfătuirile cu activul de partid s’au discutat metodele de muncă care vor trebui folosite în aplicarea I-Iotărîrii. îndrumată de comitetul regional de partid, presa locală a combătut atitudinea de nepăsare a unor organe de partid şi de stat faţă de aplicarea Hotărîrii. In acelaş articol de fond era criticat Comitetul Executiv al Sfatului Popular al comunei Ostrov, raionul Macin, regiunea Galaţi care, chiar după apariţia Hotărîrii cu privire la cadre didactice, a pus pe învăţători să facă noaptea de serviciu la telefon. Răspunzând criticii aduse, Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Măcin ne-a trimis o scrisoare în care analizează cauzele greşelii săvârşite. Astfel, una din cauzele încălcării Hotărîrii constă în faptul că Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Măcin nu a prelucrat temeinic Hotărîrea şi nu a controlat şi îndrumat la timp organele subordonate, lui. Această lipsă a fost combătută în şedinţa lunară de analiză a muncii cu preşedinţii şi secretarii sfaturilor populare comunale, Comitetul executiv, al Sfatului popular raional Măcin şi-a luat angajamentul să se ocupe cu seriozitate de aplicarea Hotărîrii cu privire la cadrele didactice, luând măsuri din timp pentru a preîntâmpina săvârșirea unor astfel de abateri. Conferinţă despre sesiunea de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii RÂMNICU-VÂLCEA. — In sala de festivităţi ,,7 Noembrie" din Râmnicu- Vâlcea, a avut loc joi seara o dare de seamă publică asupra lucrărilor sesiunii de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii, dare de seamă prezentată de preotul Alexandru Ionescu, membru in Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R Vorbitorul a arătat uriaşa şi neîncetata creştere a mişcării populare pentru pace în toate ţările lumii, în frunte cu marea Ţară a Socialismului, unde semnarea Apelului pentru încheierea unui Pact al Păci între cele cinci puteri a prilejuit o grandioasă manifestare a voinţei de pace a poporului sovietic. Sub steagul păcii se strâng sutele de milioane de partizani ai păcii de pretutindeni. Aceste impunătoare masse — a arătat în continuare preotul Alexandru Ionescu — şi-au trimis delegaţii la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Viena, pentru a exprima cu tărie hotărîrea lor nestrămutată de a lupta împotriva agresorilor amrericano-englezi, cotropitorii sălbatici ai Coreei şi uneltitorii planurilor de însângerare a întregii omeniri. Vorbitorul a analizat apoi istoricele rezoluţii adoptate la Viena, subliniind că ele arată calea pe care se poate ajunge la salvarea celui mai de preţ bun al omenirii — pacea, la vindecarea rănilor adânci pricinuite de războaiele trecute, la prosperitate şi progres. (Agerpres). Palatul şi Casele Pionierilor Partidul şi guvernul au pus la dispoziţia pionierilor şi şcolarilor instituţii extraşcolare pentru pregătirea lor multilaterală şi pentru recrearea lor. In afară de Palatul Pionierilor din Bucureşti au mai fost organizate în ţară 4 Case ale Pionierilor. Ele funcţionează în oraşele Ploeşti, Cluj, Oradea şi Zalău. La Palatul Pionierilor din Bucureşti funcţionează 43 de cercuri pe specialităţi la care sunt înscrişi 7.003 pionieri. Aceste cercuri desfăşoară o vie activitate. Aci pionierii îşi adâncesc cunoştinţele în diferite domenii de activitate şi-şi desvoltă talentele. Mulţi dintre ei se simt atraşi îndeosebi înspre cercurile tehnice, cum ar fi, de pildă, cercul de aeromodele, de navomodele şi cel de electrotehnică. Pionierii arată deasemeni mult interes cursurilor de chimie, matematici, fizică, cercului de coregrafie, acordeoane, etc. Minunate sunt orele de muzică, de pictură, de istorie, predate în cercuri. In camera ,,Lenin şi fotalin", pionierii învaţă din lupta dusă de marii dascăli ai proletariatului pentru eliberarea oamenilor muncii din jugul exploatării. In Camera Partidului, pionierii învaţă deasemeni din lupta glorioasă a partidului nostru şi a iubitului conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Anul acesta, pionierii din regiunile Prahova şi Cluj au primit şi ei în dar câte o Casă a Pionierilor. Caea Pionierilor din regiunea Prahova are 29 camere şi este împrejmuită de un parc de 3000 m. p. Aici sunt amenajate terenuri sportive de baschet şi volei. Funcţionează deasemeni un număr de 14 cercuri tehnice şi de artă. In aceleaşi condiţiuni a fost deschisă şi Casa Pionierilor din oraşul Cluj. Asemenea Case de Pionieri sunt în curs de amenajare şi în oraşele Arad, Buzău, Hunedoara, Tg. Mureş, Dej, Focşani, etc. SCAITTEIA In vederea activităţii culturale de iarnă ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Prin cele cinci secţii ale sale: politică, tehnică, medicală, agricolă, şi ştiinţele naturii, S.R.S.C. filiala regiunii Stalin duce o intensă activitate în fabrici şi la sate. Numai în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice s-au ţinut în Oraşul Stalin peste 100 conferinţe în faţa a peste 10.000 participanţi. Pentru lunile de iarnă S.R.S.C. filiala regiunii Stalin şi-a făcut un plan de muncă având ca obiective : munca de consolidare a gospodăriilor agricole colective şi popularizarea succeselor lor, combaterea superstiţiilor, probleme de politică internaţională, probleme de higiena şi medicină, etc. Spre a cuprinde activitatea tuturor comunelor, au fost înfiinţate lectorate (unităţi locale cu câte 2—3 conferenţiari care vor ţine prelegeri pe centre de comune). In cursul acestei luni se vor ţine conferinţe cu subiectele: „Pentru combaterea superstiţiilor”, „Origina vieţii pe pământ", „Problema naţională”, ş. a. CE SĂ CITIM : CĂRŢI NOI Academia R.P.R.: „Documente privind istoria României", veacul XVII B. Ţara Românească, vol. III (1616—1620).Editura Academiei R. P. R. M. P. Kareva : Teoria Statului şi Dreptului — Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică. Prof. B. B. Kudriavţev: Mihail Vasilievici Lomonosov — Editura Cartea Rusă. L. I. Timofeev. Literatura sovietică rusă — Editura Cartea Rusă. A. P. Cehov . Povestiri — Editura Tineretului. Veronica Porumbescu . Mărturii — Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Nagy István . Un an din cei treizeci - Editura de Stat pentru Literatură și Artă, îndrumări în munca cu pionierii — Editura Tineretului. In ajutorul tehnicienilor şi muncitorilor Cerţi crpărura în Editura Tehnică M. I. Klj.imn: Studiul procesului de tăiere a metalelor, 143 pag., 210 lei. B. M. Tareev : Materiale electrotehnice, 184 pag., 250 lei. A. C. Ilicev: Instalaţii pneumatice, 414 pag., 693 lei. Tehnologia materialelor de construcţii, 260 pag., 235 lei. Călăuza călitorului, 104 pag., 85 lei. Călăuza forjarului de sfredele de mină, 144 pag., 127 lei. Călăuza ajustorului răzuitor, 60 pag., 45 lei. Călăuza pentru tăiere cu gaze a metalelor, 68 pag., 54 lei. Călăuza frezorului, 130 pag., 107 lei. Ing. Ghc. Nicolau : Călăuza artificierului, 136 pag., 104 lei. împotriva amestecului imperialiştii©? americani în treburile interne ale ţării noastre! Meetinguri ele protest ale oamenilor muncii In Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Legea odioasă a imperialiştilor americani cu privire la fondul da 100 milioane dolari puşi la dispoziţia trădătorilor fugiţi peste graniţă şi a constituirii unor grupuri subversive in ţările lagărului păcii, a umplut de ură şi indignare inimile oamenilor muncii din Oraşul Stalin. întruniţi în cadrul unor însufleţite meetinguri, muncitorii cin întreprinderile Oraşului Stalin au protestat cu putere împotriva neruşinatei provocări săvârşite de Guvernul Statelor Unite. La meetingul de la uzinele „Strungul”, a luat cuvântul strungarul Farkas David : „Să nu creadă Truman şi clica lui că aci, la noi în ţară, îşi vor putea face cuiburile lor de gangsteri — a spus vorbitorul. Noi, muncitorii, ştim să fim vigilenţi şi aşa cum am demascat şi până acum uneltirile lor ticăloase, tot aşa vom şti şi de aci înainte să-i facem să le treacă pofta de a ne lovi”. „Ştiu că ei vor pieirea noastră — a spus tov. Iane Albert, lăcătuş fruntaş — dar vai de acela ce va încerca să se atingă de noi, de realizările muncii noastre, de ţările taberei păcii”. La terminarea meetingului s’a transmis Organizaţiei Naţiunilor Unite o telegramă, semnată de toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei „Strungul”, prin care ei protestează împotriva legii mârșave a lui Truman, cerând totodată imediata anulare a acestei legi. In aceeași zi, a mai avut loc un meeting de protest la fabrica de ciment „Temelia”. BRÃILA (de la corespondentul nostru). Oamenii muncii din oraşul Brăila îşi ridică glasul, plin de indignare şi revoltă, împotriva noii acţiuni agresive a guvernului imperialist al Statelor Unite, care a aprobat de curând aşa zisa „lege a securităţii mutuale pe 1051“. La meetingurile care au avut loc la Uzinele Metalurgice Progresul, la I.M.D., fabrică de confecţii-Brăila, şantierul naval „1 Mai" şi fabrica de ciment „Stânca”, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au înfierat planul odios al imperialiştilor americani de finanţare a criminalilor de război şi a trădătorilor de ţară. La meetingul ce a avut loc la Uzinele Metalurgice Progresul, a luat cuvântul cazangiul Ghinea Vasile, preşedintele comitetului de luptă pentru pace. „Noi, muncitorii, şi mai ales muncitorii mai vechi din uzină, am simţit pe spinarea noastră jaful neruşinat şi ticăloşia capita Peste 6000 studenţi ai Institutului Politehnic din Bucureşti s’au întrunit joi seara, alături de profesorii lor precum şi de personalul tehnic şi administrativ, într’un meeting fulger de protest, împotriva aşa zisei „legi a securităţii mutuale pe anul 1951” semnate de Truman. Luând cuvântul, vorbitorii au arătat că La Brăila liştilor. Poate vă mai aduceţi aminte de cele 8 locomotive pe care le-am construit cu sudoarea frunţilor noastre. Oameni care erau în slujba capitaliştilor francezi şi care stăpâneau pe atunci fabrica ne-au pus bonurile de muncă pe foc şi astfel au avut locomotivele gratis, capitaliştii încasând venituri mari şi trimiţând bani în străinătate. Astfel de vremuri vor să readucă imperialiştii americani , pentru a readuce astfel de vremuri pregătesc ei războiul, pentru astfel de vremuri comit ei mereu noi şi noi ticăloşii. Iată că acum capitaliştii din America au săvârşit o nouă şi nemaipomenită ticăloşie. Truman, sluga de la Casa Albă a capitaliştilor, a semnat de curând o lege prin care 100 milioane dolari sunt daţi bacşiş spionilor şi ticăloşilor cu scopul de a pune piedici muncii noastre. Dacă imperialiştii au ajuns să recunoască pe faţă că numai cu bani mai pot câştiga oameni ticăloşi pentru activitatea lor agresivă — apoi, ro La Institutul Politehnic noua lege semnată de Truman este încă un atentat direct împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Ea demască încă odată făţărnicia demagogiei pacifiste a imperialiştilor. „Noi n’am uitat şi nu putem uita, se spune în moţiunea votată la sfârşitul aduvarăşi, asta e încă un semn că lagărul războinic e şubrezit din temelii şi că se clatină ca o şandrama" , a încheiat Ghinea Vasile. La întreprinderile Metalurgice Dunărene, meetingul de protest împotriva noii măsuri agresive a guvernului american a coincis cu sărbătorirea îndeplinirii planului anual în 11 luni. Cei peste 400 salariaţi ai întreprinderii, după ce au ascultat notele de protest ale Guvernului Uniunii Sovietice şi Guvernului R.P.R., şi-au manifestat indignarea faţă de noua mârşăvie a imperialiştilor americani. Tovarăşul Deneş Vâlsan, care a luat cuvântul la meeting, a spus : „Aţâţătorii care au elaborat această lege ticăloasă primesc chiar acum de la noi o lovitură usturătoare, pentru că azi noi am mai repurtat o victorie pe drumul construirii socialismului". Meetinguri asemănătoare au avut loc în mai multe întreprinderi din oraş, nării de către cei de faţă, că toate acţiunile duşmănoase îndreptate împotriva poporului nostru au pornit de la imperialiştii americano-englezi şi cerem cu hotărîre ca acest nou act agresiv să fie discutat la O.N.U. şi să se ia măsuri energice pentru anularea ruşinoasei legi”. NE SCRIU CORESP Mici inovaţii, mari economii Cu fiecare zi ce trece, apar în industria noastră socialistă oameni noi — muncitori, tehnicieni, conducători de întreprinderi — preocupaţi să îmbogăţească ţara prin cât mai multe inovaţii şi raţionalizări, aşa cum fac oamenii sovietici. Să aruncăm azi o privire la fabrica de încălţăminte „8 Mai” din Mediaş. De curând, tovarăşul Mihály David, directorul acestei fabrici, a găsit un nou procedeu de confecţionare a tocurilor din rumeguş de lemn. Inovaţia lui constă din amestecarea rumeguşului de lemn în proporţie de 80% cu 18% clei obişnuit, la care se adaugă 2% aldehidă. Aceasta din urmă transformă cleiul obişnuit în clei insolubil. Noua metodă, de fabricare a tocurilor din rumeguş de lemn, dă rezultate foarte bune. Pe lângă faptul că materia primă există în cantităţi accesibile, acest sistem face să se reducă şi preţul de cost la jumătate. Apoi, tocurile din lemn mai şi crăpau, dând naştere la nenumărate rebuturi. Prin noul procedeu, rebuturile sunt înlăturate. Făcându-se socoteala, s-a constatat că această inovaţie va aduce anual o economie de aproape 6 milioane lei. Exemplul directorului inovator n’a rămas fără răsunet. Tovarăşul Marc Samoilă, împreună cu un grup de tehnicieni, s’a gândit să confecţioneze un aparat de lipit panglică la întăriturile feţei pantofilor. Cu ajutorul acestui aparat, se fac acum economii de materiale în valoare de 741.800 lei, iar ritmul producţiei s-a accelerat. La rândul lor, tovarăşii Haţega Romulus şi Bogdan Matei, în colaborare cu mecanicul Szabó Pavel, au modificat maşina de fixat tocuri prin adaptarea unui dispozitiv cu ajutorul căruia ei realizează astăzi o economie de 20.844 lei. Pentru ca procesul de producţie să nu întârzie din cauza blacheurilor care nu soseau la timp, maistrul ajustor Cenade Petru a făcut o matriţă cu ajutorul căreia se pot confecţiona blacheuri dintr’o singură ştanţare. Datorită acestei mici inovaţii, la fabrica „8 Mai” se realizează o economie anuală de 2.500.432 lei. Un alt grup de tehnicieni de la această fabrică a reuşit să recupereze, cu ajutorul acetonei sau al dizolvanţilor, ago de lipit din furdalele rezultate de la ştanţatul plăcilor impregnate cu ago. Prin introducerea acestei metode de lucru, se economisesc anual 1.900.000 lei. Până în prezent s-au recuperat după noua metodă 281 kg. ago care vor fi întrebuinţate din nou. Iată cum prin Inovaţii în aparenţă mărunte se pot crea economii deosebit de mari. In întrecerea socialistă, o serie de muncitori, urmând exemplul muncitorilor fruntaşi Pavăl Margareta şi Iossub Nusen, au reuşit să-şi îndeplinească sarcina anuală de plan, lucrând acum în contul anului 1952. ION SIMU Fabrica de lăzi „Nehoiu" lucrează în contul anului 1952 Organizaţi în brigăzi după metodele stahanoviştilor sovietici şi desfăşurând larg întrecerea socialistă, muncitorii şi tehnicienii fabricii de lăzi din cadrul I.P.E.I.L.Nehoiu au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1951, păşind cu avânt sporit în cel de al doilea an al cincinalului. S-au evidenţiat în mod deosebit brigăzile tovarăşilor Bucuraş Ion şi Toader Ion care depăşesc în medie normele cu 1 OOVo. Deasemeni, brigăzile tovarăşilor Barbu Traian, Pândaru Nicolae, Caplaniuc Rudolf şi Boşneanu Ştefan îşi depăşesc zilnic sarcinile de plan. ION VLASCEANU Cooperativă fruntaşă în valorificări Salariaţii cooperativei din comuna Ştefăneşti, raionul Truşeşti, depun o rodnică activitate pentru buna aprovizionare a ţăranilor muncitori cu mărfuri industriale. Cu sprijinul organizaţiei de bază ei duc totodată muncă de lămurire pentru a îndemna pe ţăranii muncitori să-şi valorifice prisosul de produse prin cooperativă Astfel cooperativa a valorificat numai în lunile Septembrie şi Octombrie produse ţărăneşti în valoare de peste 4.000.000 lei printre care 24.308 kg. grâu, 16.809 kg. porumb, 72.115 ouă şi altele. S. NATANSOHN Nr. £203 Au mărit producţia de gazolină La oficiul „gaze-gazolină-compresoare” din cadrul trustului Nr. 2 „Sovrompetrol"Moreni, se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului anual înainte de termen, pentru cât mai multe tone de gazolină peste plan. Astfel, echipele de sondori de la acest oficiu au montat cu 30 de zile înainte de termen o conductă între parcul de separatoare al sondei Nr. 812 şi staţia de desbenzinare Nr. 1 Moreni. Datorită acestei conducte, gazele rămase disponibile, în urma schimbării sistemelor de extracţie ale unor sonde, sunt folosite la producerea gazolinei. Prin folosirea gazelor, producţia de gazolină a crescut simţitor, însufleţite de acest însemnat succes, aceste echipe au început apoi montarea unei noi conducte între schela Roşioara-Măgureni şi staţia de desbenzinare Nr. 2 Ţurcani. Prin folosirea materialelor recuperate, și lucrarea aceasta a fost terminată cu mult înainte de termen. M ANGHELINA MOCANU NICOLAE RECENZIE ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ Nr. 48 (160) La 30 Noembrie a. c. a apărut la Bucureşti numărul 48 (160) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !”, organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Articolul de fond al acestui număr, intitulat „Socialismul şi democraţia sunt de neînvins”, este consacrat aniversării a 15 ani de la adoptarea Constituţiei Staliniste a U.R.S.S. de către al VIII-lea Congres extraordinar al Sovietelor din U.R.S.S., aniversare care se serbează la 5 Decembrie. Ziarul scrie că Constituţia Stalinistă a consfinţit măreţele transformări sociale şi economice, care au schimbat din temelie viaţa Ţării Sovietice, structura de clasă a societăţii sovietice, chipul popoarelor U.R.S.S. Articolul tratează simplu şi pe scurt despre victoria socialismului în U.R.S.S., despre eliberarea oamenilor muncii din U.R.S.S., despre democraţia socialistă consecventă, desfăşurată până la capăt. Constituţia Uniunii Sovietice are o mare importanţă internaţională. Aceasta, după cum se subliniază în articolul de fond al ziarului, datorită faptului că temelia Constituţiei Staliniste o constitue principiile socialismului, care arată că ceea ce s’a realizat în U.R.S.S. poate fi înfăptuit şi în alte ţări. Punând faţă în faţă Constituţia Statului Sovietic şi constituţiile statelor burgheze, ziarul demască declaraţiile făţarnice ale guvernanţilor imperialişti cu privire la drepturile şi libertăţile democratice, care, chipurile, există în ţările lor. Nicio constituţie burgheză, scrie ziarul, nu cunoaşte şi nu poate să cunoască nimic asemănător cu măreţele principii ale Constituţiei U.R.S.S., deoarece „democraţia" burgheză este o camuflare făţarnică a dictaturii burgheziei, a puterii nelimitate a bandiţilor imperialişti In încheiere, articolul arată că Constituţia Sovietică a avut o influenţă uriaşă asupra elaborării legilor de bază ale ţărilor de democraţie populară, milioane de oameni păşesc astăzi spre un viitor fericit pe drumul luminat de Constituţia Stalinistă. Ziarul acordă o mare atenţie luptei popoarelor pentru pace. Comunicatul Comitetului Sovietic pentru apărarea păcii, apărut în acest număr, arată că 117.669.320 cetăţeni sovietici au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Deasemeni, ziarul mai publică şi o dare de seamă asupra celei de a treia conferinţe a partizanilor păcii din U.R.S.S. In materialele informative din Italia, Franţa, Mexic, publicate în ziar, sunt arătate acţiunile eficace ale masselor pentru apărarea păcii. Laurent Casanova, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez, demască în articolul „Socialiştii de dreapta, duşmani al mişcării popoarelor pentru pace” chipul laş al conducătorilor socialişti de dreapta care se ridică împotriva luptei pe care întregul popor o duce contra planurilor aţâţătorilor la război imperialişti. Ziarul mai publică articolul lui András Hegedűs, membru în Biroul Politic al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Intitulat „Sarcinile întăririi organizatoricoeconomice a cooperativelor de producţie din Ungaria". Printr'o serie de exemple, autorul arată succesele obţinute de cooperativele din R. P. Ungaria: se întăreşte gospodăria lor obştească, le cresc simţitor veniturile. Hegedűs scrie că sarcina cea mai importantă a organelor de partid și de stat este întărirea organizatorico-economică a cooperativelor existente, pentru ca prin exemplul succeselor acestora, massele largi ale ţărănimii muncitoare să se convingă de succesele gospodăriei colective. In articolul „Ajutorul dat de Uniunea Sovietică Republicii Democrate Germane” Heinrich Rau, membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, arată cum poporul sovietic, din prima zi a eliberării Germaniei de sub tirania hitleristă, ajută poporului german să-şi refacă economia distrusă de război, să democratizeze Germania, să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei Republicii Democrate Germane. Mario Montagnana, membru al C.C. al Partidului Comunist Italian, semnează în acest număr un articol închinat luptei oamenilor muncii italieni pentru ridicarea nivelului de trai, Elena Kozlowska — membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez — scrie despre organizarea învăţământului de partid. Ziarul mai publică „Note politice” de Jan Marek, o rubrică informativă ,,In Republica Populară Chineză”, precum și diverse alte Informații.