Scȃnteia, decembrie 1951 (Anul 20, nr. 2209-2233)

1951-12-01 / nr. 2209

Pag. 2. Pentru intensificarea campaniei de exploatare şi fasonare a lemnului In exploatările forestiere din pădurile patriei noastre, muncitorii şi tehnicienii­­forestieri au început lucrările de exploa­tare şi fasonare a lemnului. Aşa cum şi-au luat angajamentul în scrisoarea trimisă iubitului conducător al partidului şi al întregului popor muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ei sunt hotărîţi să-şi în­deplinească cu cinste până la capăt sar­­­cinile ce le revin pe anul 1951. Până la 7 Noembrie, muncitorii şi tehnicienii din­­tr-un număr de 24 exploatări şi-au înde­­­plinit sarcinile planului anual, începând să lucreze în contul anului viitor. Muncitorii şi tehnicienii din această în-' '’semnată ramură a economiei naţionale au toate condiţiile necesare pentru reali­­­­zarea planului. In ultimii ani, datorită grijii partidului şi guvernului şi cu ajuto­rul utilajelor şi maşinilor primite din Uniunea Sovietică, au fost mecanizate o serie de munci grele în exploatările fo­restiere. Aşa, de pildă, în exploatarea fo­restieră ,,Sovromlemn“-Dornişoara pro­­­vensul de producţie a fost complect r­e­­­canizat. Cu ajutorul fierăstraielor electrice ,­­sosite din Uniunea Sovietică, se obţine o producţie ce întrece de 7—8 ori pe cea ■■ realizată cu joagărele, reducându-se, în a­­­celaş timp, şi eforturile fizice ale munci .'to-r'iîor. Astfel, brigăzile dogoritorilor U’r­­.' Sta. Sîmion şi a atemistului Roşu­ Siridon . ''din această exploatare, lucrând cu Pieră­­­-straie­ electrice sovietice, doboară zilnic­­peste 120 metri cubi buşteni fiecare­. Dea­­semeni prin folosirea din plin a mijloa­­celor mecanizate, corhănirea buştenilor se­­face-.în mod rapid şi în bune con­diţiuni. iJDe asemenea, în exploatările­­ unităţilor IIP-EJK­-Gura Humorului, IP,’SIL-Frasin, ,~Trust lemn - Câmpulung, „Solvrom lemn”­­, âDorni­şoara şi Fălcău, planul pe 1051 a­u fost îndeplinit încă din primele zile ale lui­­Noembrie. Organizaţiile de partid din a- l ceste întreprinderi luptă pentru a pune in practică Hotărîrea C.Mr. al P.M.R. şi a­l Consiliului de Miniştri cu privire la îmbu­nătăţirea muncii în sectorul forestier, spri­jinind îndeaproape conducerile adminis­trative şi comitetele­­ de întreprinderi în­­munca de organizare şi extindere a lu­­­crului în brigadă pe faze de lucru. O contribuţie însemnată în realizarea planului înainte fie termen au dat şi maiştrii manipulaţi de pădure. In ex­ploatarea IPEIJ­c-Reghin, de pildă, încă de la începutul campaniei, maistrul manipu­­lant Zsigmondi Iosif a organizat din timp parchetel­e planificate pentru exploa­tare, fiind in permanenţă pe teren, în mij­­­­locul muncito­rilor, arătându-le în mod prac­tic cum sa-şi organizeze cât mai bine munca în brigadă. Extinderea brigăzilor, ca şi fo­­­­­osirea tr­icii mecanizări şi a mijloacelor de­­ glunecafi­e a lemnului ca : specuri, canale etc. au contribuit ca planul anual ;itâf it0* exploatări să­ fie îndeplinit până la sfârşitul lunii octombrie în proporţie de­­950/0. Rezultatele dobândite puteau fi nu mai însemnate dacă conducerea între­ Bfrinderii, şi în special șeful serviciului de­­transporturi C.E.F., tov. Krafsch­, ar fi or­­­­ganizat mai temeinic transportul muncito­­’­riior d­in exploatări. Trebuie spus însă că nu în toate locurile­­ s’a vădit din partea organelor de partid, sindicale şi administrative preocuparea pentru crearea unor cât mai bune condiţii de lucru muncitorilor forestieri, pentru or­ganizarea, pe baze­ temeinice, a­ brigăzilor de producţie. Astfel, în unitatea IPEIL­­T Odorhei, unde organizaţia de partid şi co­mitetul de întreprindere nu se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi trai ale muncitorilor din ex­ploatări, nu s’a reuşit până acum să se or­ganizeze nici măcar o brigadă. Şi în alte privinţi situaţia din a­­cest IPEIL lasă de dorit. In exploatări nu există­ o ascuţitorie ; cabanele care au fost construite pentru odihna muncitorilor sunt lipsite în bună parte de saltele, pă­turi, cearceafuri, deoarece acestea stau de luni de zile în magazii. O situaţie asemănătoare se prezintă şi la unitatea de exploatare Făgăraş-I.P.E.I.L. Sibiu. Datorită faptului că munca politică de massă desfăşurată de organele de partid şi sindicate de aici a fost insuficientă, s-au constituit doar 3 brigăzi. Lipsa de interes din partea organelor administra­tive pentru extinderea metodelor de muncă înaintate reiese şi din faptul că însuşi or­­­­ganizatorul de brigăzi pe IPEIL este fo­­­­losit de către conducerea unităţii la di­verse munci cu totul străine sarcinii ce­­i-a fost încredinţate ca de pildă : plata salariaţilor, angajarea de noi muncitori etc. if Cea mai slabă activitate în direcţia or­ganizării muncitorilor în brigăzi pe faze de lucru după metoda sovietică este la Trustlemn-Piteşti. Aici, din totalul nu­mărului de muncitori din exploatările fo­restiere, doar foarte puţini au fost organi­zaţi in brigăzi. Aceasta a făcut ca sarci­nile de plan la fasonarea traverselor şi stâlpilor de telecomunicaţii să nu fie înde­plinite. Atitudinii de nepăsare faţă de extinde­rea lucrului în brigăzi, faţă de mai buna organizare a muncii, atitudine manifestată de către unele organe de partid, admi­nistrative şi sindicale din cadrul trustu­rilor şi unităţilor IPEIL, trebue să i se pună capăt cât mai grabnic ! Organele de partid, desfăşurând o in­tensă şi­­sistematică muncă politică de massă, au datoria să sprijine îndeaproape organele administrative şi sindicale în munca de organizare a muncitorilor din exploatări în brigăzi, pe faze de lucru, după metoda sovietică. Trebue să fie clar fiecăruia că brigada reprezintă unitatea de bază, cheia succesului în lupta pentru plan, deoarece numai în cadrul brigăzii există o justă împărţire a lucrului şi este întărit spiritul de răspundere personală în muncă. Organizaţiile de partid şi co­mitetele sindicale, desfăşurând lupta ho­­tărîtă pentru organizarea unor cât mai nu­meroase brigăzi, pe faze de lucru, trebuie să popularizeze larg succesele brigăzi­lor stahanoviste şi fruntaşe care, depăşind simţitor sarcinile de plan, realizează , în acelaş timp şi câştiguri însemnate. Organele de partid trebue să îndrume în acelaş timp comitetele sindicale să vegheze la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de­­trai ale muncitorilor fores­tieri. In fiecare exploatare, cantinele să funcţioneze în permanenţă asigurând zil­nic muncitorilor hrană caldă şi consistentă. Luptând necontenit pentru o mai bună organizare a muncii în exploatările fo­restiere, pentru extinderea pe scară largă a lucrului în brigăzi, pe faze de lucru, după metoda sovietică, muncitorii şi teh­nicienii din exploatările forestiere vor pu­tea traduce în fapt angajamentul luat în faţa conducerii partidului şi a guvernului de a îndeplini'cu­ 'cinste'sarcinile planului pe 1951. PETRE ŞTEFAN Trebue îmbunătăţită calitatea pâinii în regiunea Bacău In regiunea Bacău, ca şi în alte regiuni ale patriei noastre, numărul populaţiei muncitoare a crescut simţitor în ultimii ani. Pe marile şantiere, la Bicaz şi Comă­­neşti, în fabricile metalurgice şi de ciment,­­ de stofă şi încălţăminte, în schelele petro­lifere şi minele de pe Valea Trotuşului, au sosit zidari, tâmplari, dulgheri, fierari , mii de muncitori calificaţi şi necalificaţi­­din toate colţurile ţării. Aprovizionarea cu pâine a miilor de­­oameni ai muncii din oraşul Bacău şi de pe şantierele din regiune cade în sarcina trus­tului de panificaţie al regiunii Bacău, care trebue să se îngrijească atât de fabricarea pâinii cât şi de distribuirea ei. Unele centre de fabricare a pâinii din regiune n’au înţeles însă ca au datoria ’ de a da oamenilor muncii pâine de bună calitate. Ele au pus uneori în vânzare pâiine de calitate inferioară, acră la gust, strivită, nesocotind prevederile S.T.A.S.­­- urilor în care sunt prevăzute condiţiile ce trebue să le îndeplinească pâinea spre a putea fi dată în vânzare. Astfel, întreprin­derea de panificaţie Nr. 1 din Bacău — în sarcina căreia cade şi aprovizionarea ■muncitorilor de la schelele petrolifere din ■ Moineşti — pune deseori în vânzare pâine de­ proastă calitate, necoaptă şi acră la . ■ " ... La,unele din centrele de fabricaţie, con­diţiile în care se fabrică pâinea lasă de dorit în ce priveşte higiena. "La întreprinderea de panificaţie Nr. 1, de pildă, făina nu este cernută, ceea ce face­­ ca, uneori, consumatorii să aibă surpriza neplăcută de a găsi în pâine resturi de sfori de la sacii de făină şi alte impurităţi. Deasemeni cazanele de frământat sunt lip­site de apărători, fapt ce face ca, de multe ori, coca să cadă pe jos. Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre centrul de fabricaţie Nr. 5, unde pereţii sunt nevăruiţi de mult timp, podeaua mur­dară, etc. Din păcate acestea nu sunt sin­gurele exemple, cazuri asemănătoare fiind şi la alte­ centre de fabricaţie din regiune. Toate aceste deficienţe în aproviziona­rea oamenilor muncii din oraşul şi regiu­nea Bacău se datoresc în primul rând lip­sei de interes manifestate de trustul regio­nal de­­panificaţie, condus de tov. Urlui C., care nu controlează îndeaproape activita­tea centrelor de fabricaţie a pâinii. De ase­menea, aceste lipsuri­ se datoresc secţiunii comerciale a Sfatului Popular regional care nu s'a sesizat de aceste deficienţe, nu a controlat activitatea trustului de pani­ficaţie. . Sfatul Popular al regiunii Bacău trebue să acorde o mult­ mai mare atenţie proble­mei aprovizionării oamenilor muncii cu pâine de bună calitate. La rândul lor, or­ganizaţiile d­­e partid din întreprinderile de panificaţie din regiune au sarcina de a îndruma comitetele de întreprindere ca în întrecerea socialistă muncitorii brutali să acorde o atenţie necontenită îmbunată­ţirii calităţii pâinii. D. CODIŢOIU corespondentul ,,Scânteii" în regiunea Bacău PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÂNTEIA" „Pentru aplicarea strictă a Hotărîrii cu privire la cadrele didactice“ In „Scânteia" Nr. 2138 din 8 Septem­­brie a. c., în articolul de fond­­ intitulat: ‘ ,,Pentru aplicarea strictă’ a Hotărîrii cu .. privire la cadrele didactice" era criticat ,comitetul regional de partid Galaţi, care „a., prelucrat cu multă întârziere Hotărîrea , cp, privire la cadrele didactice şi nu şi-a alcătuit un plan concret de muncă pentru „aplicarea ei. r'î -Ihtr’o scrisoare adresată ziarului nostru, semnată de tovarăşii Tofan Adele­a, secre­­­tar cu problemele de propagandă şi agita­­ţie. Şi Coman Ion, şeful secţiei de propa­gandă şi agitaţie din comitetul regional de­­ partid­­Galaţi, se arată că în urma criticii „pdpse, comitetul de partid a prelucrat Hotă­­,­ri.rsa, alcătuind un plan de muncă concret. ..care a fost difuzat raioanelor şi comite­­ţel­or orăşeneşti de partid. Planul a fost­­aplicat cu începere dela 15 Septembrie a. c. In scrisoare se arată că în consfă­­tuiri­le cu activul de partid s’au discutat metodele de muncă care vor trebui folo­site în aplicarea I-Iotărîrii. îndrumată de comitetul regional de partid, presa locală a combătut atitudinea de nepăsare a unor organe de partid şi de stat faţă de apli­carea Hotărîrii. In acelaş articol de fond era criticat Comitetul Executiv al Sfatului Popular al comunei Ostrov, raionul Macin­, regiunea Galaţi care, chiar după apariţia Hotărîrii cu privire la cadr­e didactice, a pus pe învăţători să facă noaptea de serviciu la telefon. Răspunzând criticii aduse, Comitetul executiv al Sfatului popular al raionu­lui Măcin ne-a trimis o scrisoare în care analizează cauzele greşelii săvârşite. Ast­fel, una din cauzele încălcării Hotărîrii constă în faptul că Comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Măcin nu a prelucrat temeinic Hotărîrea şi nu a con­trolat şi îndrumat la timp organele subor­donate, lui. Această lipsă a fost combătută în şedinţa lunară de analiză a muncii cu preşedinţii şi secretarii sfaturilor populare comunale, Comitetul executiv, al Sfatului popular raional Măcin şi-a luat angaja­mentul să se ocupe cu seriozitate de apli­carea Hotărîrii cu privire la cadrele di­dactice, luând măsuri din timp pentru a preîntâmpina săvârșirea unor astfel de abateri. Conferinţă despre sesiunea de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii RÂMNICU-VÂLCEA. — In sala de festivităţi ,,7 Noembrie" din Râmnicu- Vâlcea, a avut loc joi seara o dare de seamă publică asupra lucrărilor sesiunii de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii, dare de seamă prezentată de preotul Ale­xandru Ionescu, membru in Comitetul Per­manent pentru Apărarea Păcii din R.P.R Vorbitorul a arătat uriaşa şi neîncetata creştere a mişcării populare pentru pace în toate ţările lumii, în frunte cu marea Ţară a Socialismului, unde semnarea Ape­lului pentru încheierea unui Pact al Păc­i între cele cinci puteri a prilejuit o gran­dioasă manifestare a voinţei de pace a po­porului sovietic. Sub steagul păcii se strâng sutele de milioane de partizani ai păcii de pretutindeni. Aceste impunătoare masse — a arătat în continuare preotul Alexandru Ionescu — şi-au trimis delegaţii la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii de la Viena, pentru a exprima cu tărie ho­tărî­rea lor nestrămutată de a lupta împo­triva agresorilor amr­ericano-englezi, cotro­pitorii sălbatici ai Coreei şi uneltitorii pla­nurilor de însângerare a întregii omeniri. Vorbitorul a analizat apoi istoricele re­zoluţii adoptate la Viena, subliniind că ele arată calea pe care se poate ajunge la salvarea celui mai de preţ bun al ome­nirii — pacea, la vindecarea rănilor adânci pricinuite de războaiele trecute, la prospe­ritate şi progres. (Agerpres). Palatul şi Casele Pionierilor Partidul şi guvernul au pus la dispo­ziţia pionierilor şi şcolarilor instituţii extraşcolare pentru pregătirea lor multi­laterală şi pentru recrearea lor. In afară de Palatul Pionierilor din Bucureşti au mai fost organizate în ţară 4 Case ale Pionierilor. Ele funcţionează în oraşele Ploeşti, Cluj, Oradea şi Zalău. La Palatul Pionierilor din Bucureşti funcţionează 43 de cercuri pe specialităţi la care sunt înscrişi 7.003 pionieri. A­­ceste cercuri desfăşoară o vie activitate. Aci pionierii îşi adâncesc cunoştinţele în diferite domenii de activitate şi-şi des­­voltă talentele. Mulţi dintre ei se simt atraşi îndeosebi înspre cercurile tehnice, cum ar fi, de pildă, cercul de aeromodele, de navomodele şi cel de electrotehnică. Pionierii arată deasemeni mult interes cursurilor de chimie, matematici, fizică, cercului de coregrafie, acordeoane, etc. Minunate sunt orele de muzică, de pic­­tură, de istorie, predate în cercuri. In ca­mera ,,Lenin şi fotalin", pionierii învaţă din lupta dusă de marii dascăli ai prole­tariatului pentru eliberarea oamenilor muncii din jugul exploatării. In Camera Partidului, pionierii învaţă deasemeni din lupta glorioasă a partidului nostru şi a iubitului conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Anul acesta, pionierii din regiunile Prahova şi Cluj au primit şi ei în dar câte o Casă a Pionierilor. Caea Pionierilor din regiunea Prahova are 29 camere şi este împrejmuită de un parc de 3000 m. p. Aici sunt amenajate terenuri sportive de baschet şi volei. Funcţionează deasemeni un număr de 14 cercuri tehnice şi de artă. In aceleaşi condiţiuni a fost deschisă şi Casa Pionierilor din oraşul Cluj. Asemenea Case de Pionieri sunt în curs de amenajare şi în oraşele Arad, Buzău, Hunedoara, Tg. Mureş, Dej, Focşani, etc. SCAITTEIA In vederea activităţii culturale de iarnă ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Prin cele cinci secţii ale sale: politică, tehnică, medicală, agricolă, şi ştiinţele na­turii, S.R.S.C. filiala regiunii Stalin duce o intensă activitate în fabrici şi la sate. Numai în cadrul Lunii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice s-au ţinut în Oraşul Stalin peste 100 conferinţe în faţa a peste 10.000 participanţi. Pentru lunile de iarnă S.R.S.C. filiala regiunii Stalin şi-a făcut un plan de muncă având ca obiective : munca de consolidare a gospodăriilor a­­gricole colective şi popularizarea succese­lor lor, combaterea superstiţiilor, pro­bleme de politică internaţională, probleme de higiena şi medicină, etc. Spre a cuprinde activitatea tuturor co­munelor, au fost înfiinţate lectorate (uni­tăţi locale cu câte 2—3 conferenţiari care vor ţine prelegeri pe centre de comune). In cursul acestei luni se vor ţine confe­rinţe cu subiectele: „Pentru combaterea superstiţiilor”, „Origina vieţii pe pământ", „Problema naţională”, ş. a. CE SĂ CITIM : CĂRŢI NOI Academia R.P.R.: „Documente privind istoria României", veacul XVII B. Ţara Românească, vol. III (1616—1620).­­­­Editura Academiei R. P. R. M. P. Kareva : Teoria Statului şi Drep­tului — Editura de Stat pentru Litera­tură Ştiinţifică. Prof. B. B. Kudriavţev: Mihail Vasi­­lievici Lomonosov — Editura­ Cartea Rusă. L. I. Timofeev. Literatura sovietică rusă — Editura Cartea Rusă. A. P. Cehov . Povestiri — Editura Ti­neretului. Veronica Porumbescu . Mărturii — Edi­tura de Stat pentru Literatură și Artă. Nagy István . Un an din cei treizeci - Editura de Stat pentru Literatură și Artă, îndrumări în munca cu pionierii — Edi­tura Tineretului. In ajutorul tehnicienilor şi muncitorilor Cerţi crpărura în Editura Tehnică M. I. Klj.imn: Studiul procesului de tăiere a metalelor, 143 pag., 210 lei. B. M. Tareev : Materiale electrotehnice, 184 pag., 250 lei. A. C. Ilicev: Instalaţii pneumatice, 414 pag., 693 lei. Tehnologia materialelor de construcţii, 260 pag., 235 lei. Călăuza călitorului, 104 pag., 85 lei. Călăuza forjarului de sfredele de mină, 144 pag., 127 lei. Călăuza ajustorului răzuitor, 60 pag., 45 lei. Călăuza pentru tăiere cu gaze a meta­lelor, 68 pag., 54 lei. Călăuza frezorului, 130 pag., 107 lei. Ing. Ghc. Nicolau : Călăuza artificieru­lui, 136 pag., 104 lei. împotriva amestecului imperialiştii©? americani în treburile interne ale ţării noastre! Meetinguri el­e protest ale oamenilor muncii In Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Legea odioasă a imperialiştilor ameri­cani cu privire la fondul da 100 milioane dolari puşi la dispoziţia trădătorilor fugiţi peste graniţă şi a constituirii unor grupuri subversive in ţările lagărului păcii, a um­plut de ură şi indignare inimile oamenilor muncii din Oraşul Stalin. întruniţi în ca­drul unor însufleţite meetinguri, muncitorii c­­in întreprinderile Oraşului Stalin au pro­testat cu putere împotriva neruşinatei pro­vocări săvârşite de Guvernul Statelor Unite. La meetingul de la uzinele „Strungul”, a luat cuvântul strungarul Farkas David : „Să nu creadă Truman şi clica lui că aci, la noi în ţară, îşi vor putea face cuibu­rile lor de gangsteri — a spus vorbitorul. Noi, muncitorii, ştim să fim vigilenţi şi aşa cum am demascat şi până acum unel­tirile lor ticăloase, tot aşa vom şti şi de aci înainte să-i facem să le treacă pofta de a ne lovi”. „Ştiu că ei vor pieirea noastră — a spus tov. Iane Albert, lăcătuş fruntaş — dar vai de acela ce va încerca să se atingă de noi, de realizările muncii noastre, de ţările taberei păcii”. La terminarea meetingului s’a transmis Organizaţiei Naţiunilor Unite o telegramă, semnată de toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii uzinei „Strungul”, prin care ei protestează împotriva legii mârșave a lui Truman, cerând totodată imediata a­­nulare a acestei legi. In aceeași zi, a mai avut loc un mee­ting de protest la fabrica de ciment „Te­melia”. BRÃILA­­ (de la corespondentul nostru). Oamenii muncii din oraşul Brăila îşi ridică glasul, plin de indignare şi revoltă, împotriva noii acţiuni agresive a guvernu­lui imperialist al Statelor Unite, care a aprobat de curând aşa zisa „lege a secu­rităţii mutuale pe 1051“. La meetingurile care au avut loc la Uzinele Metalurgice Progresul, la I.M.D., fabrică de confecţii-Brăila, şantierul naval „1 Mai" şi fabrica de ciment „Stânca”, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au în­fierat planul odios al imperialiştilor ame­ricani de finanţare a criminalilor de război şi a trădătorilor de ţară. La meetingul ce a avut loc la Uzinele Metalurgice Progresul, a luat cuvântul ca­zangiul Ghinea Vasile, preşedintele comi­tetului de luptă pentru pace. „Noi, muncitorii, şi mai ales muncitorii mai vechi din uzină, am simţit pe spinarea noastră jaful neruşinat şi ticăloşia capita­ Peste 6000 studenţi ai Institutului Poli­tehnic din Bucureşti s’au întrunit joi sea­ra, alături de profesorii lor precum şi de personalul tehnic şi administrativ, într’un meeting fulger de protest, împotriva aşa zisei „legi a securităţii mutuale pe anul 1951” semnate de Truman. Luând cuvântul, vorbitorii au arătat că La Brăila liştilor. Poate vă mai aduceţi aminte de cele 8 locomotive pe care le-am construit cu sudoarea frunţilor noastre. Oameni care erau în slujba capitaliştilor francezi şi care stăpâneau pe atunci fabrica ne-au pus bonurile de muncă pe foc şi astfel au avut locomotivele gratis, capitaliştii încasând venituri mari şi trimiţând bani în străinătate. Astfel de vremuri vor să readucă im­perialiştii americani , pentru a readuce astfel de vremuri pregătesc ei războiul, pentru astfel de vremuri comit ei mereu noi şi n­oi ticăloşii. Iată că acum capita­liştii din America au săvârşit o nouă şi nemaipomenită ticăloşie. Truman, sluga de la Casa Albă a capi­taliştilor, a semnat de curând o lege prin care 100 milioane dolari sunt daţi bacşiş spionilor şi ticăloşilor cu scopul de a pune piedici muncii noastre. Dacă imperialiştii au ajuns să recunoască pe faţă că numai cu bani mai pot câştiga oameni ticăloşi pentru activitatea lor agresivă — apoi, ro­ La Institutul Politehnic noua lege semnată de Truman este încă un atentat direct împotriva păcii şi secu­rităţii popoarelor. Ea demască încă odată făţărnicia demagogiei pacifiste a impe­rialiştilor. „Noi n’am uitat şi nu putem uita, se spune în moţiunea votată la sfârşitul adu­varăşi, asta e încă un semn că lagărul răz­boinic e şubrezit din temelii şi că se cla­tină ca o şandrama" , a încheiat Ghinea Vasile. La întreprinderile Metalurgice Dună­rene, meetingul de protest împotriva noii măsuri agresive a guvernului american a coincis cu sărbătorirea îndeplinirii planu­lui anual în 11 luni. Cei peste 400 sala­riaţi ai întreprinderii, după ce au ascultat notele de protest ale Guvernului Uniunii Sovietice şi Guvernului R.P.R., şi-au ma­nifestat indignarea faţă de noua mârşăvie a imperialiştilor americani. Tovarăşul Deneş Vâls­an, care a luat cu­vântul la meeting, a spus : „Aţâţătorii care au elaborat această lege ticăloasă pri­mesc chiar acum de la noi o lovitură ustu­rătoare, pentru că azi noi am mai repurtat o victorie pe drumul construirii socialis­mului". Meetinguri asemănătoare au avut loc în mai multe întreprinderi din oraş, nării de către cei de faţă, că toate acţiu­nile duşmănoase îndreptate împotriva poporului nostru au pornit de la imperia­liştii americano-englezi şi cerem cu ho­­tărîre ca acest nou act agresiv să fie discutat la O.N.U. şi să se ia măsuri ener­gice pentru anularea ruşinoasei legi”. NE SCRIU CORESP Mici inovaţii, mari economii Cu fiecare zi ce trece, apar în industria noastră socialistă oameni noi — muncitori, tehnicieni, conducători de întreprinderi — preocupaţi să îmbogăţească ţara prin cât mai multe inovaţii şi raţionalizări, aşa cum fac oamenii sovietici. Să aruncăm azi o privire la fabrica de încălţăminte „8 Mai” din Mediaş. De curând, tovarăşul Mi­hály David, directorul acestei fabrici, a găsit un nou procedeu de confecţio­nare a tocurilor­­ din rumeguş de lemn. Inovaţia lui constă din amestecarea rume­guşului de lemn în proporţie de 80% cu 18% clei obişnuit, la care se adaugă 2% aldehidă. Aceasta din urmă transformă cleiul obişnuit în clei insolubil. Noua metodă, de fabricare a tocurilor din rume­guş de lemn, dă rezultate foarte bune. Pe lângă faptul că materia primă există în cantităţi accesibile, acest sistem face­ să se reducă şi preţul de cost la jumătate. Apoi, tocurile din lemn mai şi crăpau, dând naştere la nenumărate rebuturi. Prin noul procedeu, rebuturile sunt înlăturate. Făcându-se socoteala, s-a constatat că această inovaţie va aduce anual o econo­mie de aproape 6 milioane lei. Exemplul directorului inovator n’a rămas fără ră­sunet. Tovarăşul Marc Samoilă, împreună cu un grup de tehnicieni, s’a gândit să confecţioneze un aparat de lipit panglică la întăriturile feţei pantofilor. Cu ajutorul acestui aparat, se fac acum economii de materiale în valoare de 741.800 lei, iar ritmul producţiei s-a accelerat. La rândul lor, tovarăşii Haţega Romulus şi Bogdan Matei, în colaborare cu mecanicul Szabó Pavel, au modificat maşina de fixat tocuri prin adaptarea unui dispozitiv cu ajutorul căruia ei realizează astăzi o economie de 20.844 lei. Pentru ca procesul de producţie să nu întârzie din cauza blacheurilor care nu so­seau la timp, maistrul ajustor Cenade Petru a făcut o matriţă cu ajutorul căreia se pot confecţiona blacheuri dintr’o­ singură ştan­­ţare. Datorită acestei mici inovaţii, la fa­brica „8 Mai” se realizează o economie anuală de 2.500.432 lei. Un alt grup de tehnicieni de la această fabrică a reuşit să recupereze, cu ajutorul acetonei sau al dizolvanţilor, ago de li­pit din furdalele rezultate de la ştanţatul plăcilor impregnate cu ago. Prin introdu­cerea acestei metode de lucru, se economi­sesc anual 1.900.000 lei. Până în prezent s-au recuperat după noua metodă 281 kg. ago care vor fi întrebuinţate din nou. Iată cum prin Inovaţii în aparenţă mă­runte se pot crea economii deosebit de mari. In întrecerea socialistă, o serie de mun­citori, urmând exemplul muncitorilor frun­taşi Pavăl Margareta şi Iossub Nusen, au reuşit să-şi îndeplinească sarcina anuală de plan, lucrând acum în contul anului 1952. ION SIMU Fabrica de lăzi „Nehoiu" lucrează în contul anului 1952 Organizaţi în brigăzi după metodele stahanoviştilor sovietici şi desfăşurând larg întrecerea socialistă, muncitorii şi tehni­cienii fabricii de lăzi din cadrul I.P.E.I.L.­­Nehoiu au îndeplinit sarcinile de plan pe anul 1951, păşind cu avânt sporit în cel de al doilea an al cincinalului. S-au evidenţiat în mod deosebit brigă­zile tovarăşilor Bucuraş Ion şi Toader Ion care depăşesc în medie normele cu 1 OOVo. Deasemeni, brigăzile tovarăşilor Barbu Traian, Pândaru Nicolae, Caplaniuc Rudolf şi Boşneanu Ştefan îşi depăşesc zilnic sar­cinile de plan. ION VLASCEANU Cooperativă fruntaşă în valorificări Salariaţii cooperativei din comuna Ştefăneşti, raionul Truşeşti, depun o rod­nică activitate pentru buna aprovizionare a ţăranilor muncitori cu mărfuri indus­triale. Cu sprijinul organizaţiei de bază ei duc totodată muncă de lămurire pentru a îndemna pe ţăranii muncitori să-şi valori­fice prisosul de produse prin cooperativă Astfel cooperativa a valorificat numai în lunile Septembrie şi Octombrie produse ţărăneşti în valoare de peste 4.000.000 lei printre care 24.308 kg. grâu, 16.809 kg. porumb, 72.115 ouă şi altele. S. NATANSOHN Nr. £203 Au mărit producţia de gazolină La oficiul „gaze-gazolină-compresoare” din cadrul trustului Nr. 2 „Sovrompetrol"­­Moreni, se desfăşoară larg întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea planului anual înainte de termen, pentru cât mai multe tone de gazolină peste plan. Astfel, echi­pele de sondori de la acest oficiu au montat cu 30 de zile înainte de termen o conductă între parcul de separatoare al sondei Nr. 812 şi staţia de desbenzinare Nr. 1 Moreni. Datorită acestei conducte, gazele rămase disponibile, în urma schimbării sistemelor de extracţie ale unor sonde, sunt folosite la producerea gazolinei. Prin folosirea gaze­lor, producţia de gazolină a crescut sim­ţitor, însufleţite de acest însemnat succes, a­­ceste echipe au început apoi montarea unei noi conducte între schela Roşioara-Măgu­­reni şi staţia de desbenzinare Nr. 2 Ţur­­cani. Prin folosirea­ materialelor recupe­rate, și lucrarea aceasta a fost terminată cu mult înainte de termen. M ANGHELINA MOCANU NICOLAE RECENZIE ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ Nr. 48 (160) La 30 Noembrie a. c. a apărut la Bucu­reşti numărul 48 (160) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie popu­lară !”, organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Articolul de fond al acestui număr, inti­tulat „Socialismul şi democraţia sunt de neînvins”, este consacrat aniversării a 15 ani de la adoptarea Constituţiei Staliniste a U.R.S.S. de către al VIII-lea Congres extraordinar al Sovietelor din U.R.S.S., a­­niversare care se serbează la 5 Decembrie. Ziarul scrie că Constituţia Stalinistă a consfinţit măreţele transformări sociale şi economice, care au schimbat din temelie viaţa Ţării Sovietice, structura de clasă a societăţii sovietice, chipul popoarelor U.R.S.S. Articolul tratează simplu şi pe scurt despre victoria socialismului în U.R.S.S., despre eliberarea oamenilor muncii din U.R.S.S., despre democraţia so­cialistă consecventă, desfăşurată până la capăt. Constituţia Uniunii Sovietice are o mare importanţă internaţională. Acea­sta, după cum se subliniază în arti­colul de fond al ziarului, datorită faptului că temelia Constituţiei Staliniste o consti­­tue principiile socialismului, care a­­rată că ceea ce s’a realizat în U.R.S.S. poate fi înfăptuit şi în alte ţări. Punând faţă în faţă Constituţia­ Statului Sovietic şi constituţiile statelor burgheze, ziarul demască declaraţiile făţarnice ale guvernanţilor imperialişti cu privire la drepturile şi libertăţile democratice, care, chipurile, există în ţările lor. Nicio consti­tuţie burgheză, scrie ziarul, nu cunoaşte şi nu poate să cunoască nimic asemănător cu măreţele principii ale Constituţiei U.R.S.S., deoarece „democraţia" burgheză este o camuflare făţarnică a dictaturii bur­gheziei, a puterii nelimitate a bandiţilor imperialişti In încheiere, articolul arată că Constitu­ţia Sovietică a avut o influenţă uriaşă a­supra elaborării legilor de bază ale ţări­lor de democraţie populară, milioane de oameni păşesc astăzi spre un viitor fericit pe drumul luminat de Constituţia Stali­nistă. Ziarul acordă o mare atenţie luptei po­poarelor pentru pace. Comunicatul Comi­tetului Sovietic pentru apărarea păcii, a­­părut în acest număr, arată că 117.669.320 cetăţeni sovietici au semnat Apelul Con­siliului Mondial al Păcii. Deasemeni, zia­rul mai publică şi o dare de seamă asupra celei de a treia conferinţe a partizanilor păcii din U.R.S.S. In materialele informa­tive din Italia, Franţa, Mexic, publicate în ziar, sunt arătate acţiunile eficace ale mas­­selor pentru apărarea păcii. Laurent Casa­nova, membru în Biroul Politic al Parti­dului Comunist Francez, demască în arti­colul „Socialiştii de dreapta, duşmani al mişcării popoarelor pentru pace” chipul laş al conducătorilor socialişti de dreapta care se ridică împotriva luptei pe care în­tregul popor o duce contra planurilor aţâţătorilor la război imperialişti. Ziarul mai publică articolul lui András Hegedűs, membru în Biroul Politic al Par­tidului celor ce muncesc din Ungaria. Inti­tulat „Sarcinile întăririi organizatorico­­economice a cooperativelor de producţie din Ungaria". Printr'o serie de exemple, autorul arată succesele obţinute de coope­rativele din R. P. Ungaria: se întăreşte gospodăria lor obştească, le cresc simţitor veniturile. Hegedűs scrie că sarcina cea mai importantă a organelor de partid și de stat este întărirea organizatorico-economică a cooperativelor existente, pentru ca prin exemplul succeselor acestora, massele largi ale ţărănimii muncitoare să se convingă de succesele gospodăriei colective. In articolul „Ajutorul dat de Uniunea Sovietică Republicii Democrate Germane” Heinrich Rau, membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, arată cum poporul sovietic, din­ prima zi a eliberării Germaniei de sub tirania hitleristă, ajută poporului german să-şi refacă economia distrusă de război, să democratizeze Germania, să îmbună­tăţească nivelul de trai al populaţiei Re­publicii Democrate Germane. Mario Montagnana, membru al C.C. al Partidului Comunist Italian, semnează în acest număr un articol închinat luptei oa­menilor muncii italieni pentru ridicarea nivelului de trai, Elena Kozlowska — membru al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez — scrie despre organizarea învăţământului de partid. Ziarul mai publică „Note politice” de Jan Marek, o rubrică informativă ,,In Re­publica Populară Chineză”, precum și diverse alte Informații.

Next