Scȃnteia, februarie 1952 (Anul 21, nr. 2261-2285)

1952-02-01 / nr. 2261

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXI Nr. 2281 Vineri 1 Februarie 1952 4 PAGINI - 20 BANI Ţărănimea muncitoare şi reforma bănească . Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al partidului cu pri­vire la reforma bănească şi reducerile de preţuri a fost primită cu multă bucurie şi încredere de oamenii muncii din întreaga ţară. Această reformă a întărit puterea de cumpărare a leului ; ea a făcut să crească salariul real al muncitorilor şi funcţionari­lor şi a dat ţărănimii muncitoare bani pu­ternici care fac ca veniturile ţărănimii muncitoare să aibă o valoare mai mare ca înainte. Reforma bănească şi celelalte mă­suri economice prevăzute în Hotărîre duc la creşterea schimbului de mărfuri între oraş şi sat pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării celor ce muncesc. Reforma bănească este o nouă lovitură puternică dată elementelor capitaliste Ea este o nouă măsură de îngrădire a pu­tinţei chiaburilor şi a speculanţilor de a jefui pe cei ce muncesc. Reforma bănească arată grija şi înţe­lepciunea cu care partidul şi guvernul apără interesele celor ce muncesc. Datorită muncii încordate a clasei mun­citoare şi a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, planul primului an al pla­nului cincinal a fost îndeplinit şi depăşit. Producţia fabricilor şi uzinelor creşte mereu, se ridică noi fabrici şi uzine, se construesc numeroase centrale electrice, se înalţă şcoli, spitale şi alte aşezăminte pentru îmbunătăţirea şi înfrumuseţarea vieţii omului muncitor. Cât de mult s’a schimbat starea ţără­nimii muncitoare, sub regimul democra­ţiei populare ! Ţărănimea a scăpat pen­tru totdeauna de greul jug boeresc, pă­mântul moşieresc a fost luat din mâinile moşierilor prin reforma agrară care a dat ţăranilor fără, de pământ sau cu pământ pufin, peste un milion de hectare. Ţăranul sărac şi mijlocaş nu mai este robit mo­şierului, iar statul îl apără împotriva ex­ploatării chiabureşti. Statul democraţiei populare a dat şi dă un ajutor foarte puternic ţărănimii mun­citoare, pentru a-i face munca agricolă mai spornică şi mai uşoară. Ţăranii mun­citori au primit — mai ales după anii de secetă — avansuri şi credite mari din partea statului pentru a cumpăra vite de muncă şi de prăsilă, iar statul a ridicat grajduri comunale pe care le-a înzestrat cu vite de prăsilă. Clasa muncitoare — ca un prieten şi aliat puternic şi credincios — a pus până acum la dispoziţia ţărănimii muncitoare mii şi mii de tractoare şi ma­şini agricole care o ajută să dobândească recolte mai mari, şi a trimis la sate, prin cooperative, numai în doi ani de zile, mărfuri industriale în valoare de peste 130 miliarde lei. Fata satului se schimbă. Ţărănimea muncitoare nu mai flămânzeşte ca pe vre­mea jugului capitaliştilor şi moşierilor, ea se hrăneşte mai bine şi mai rămâne şi cu un prisos de produse agricole. Mul­ţumită­­ajutorului clasei muncitoare, a putut să cumpere de la cooperative şi de la magazinele de stat multe produse indus­triale de care înainte ducea lipsă — îm­brăcăminte, încălţăminte, unelte agricole şi altele. Zeci de mii de familii de ţărani muncitori, pornind pe drumul belşugului şi fericirii, au alcătuit peste o mie de gos­podării colective, dobândind în cele mai multe locuri recolte mari şi câştiguri mult sporite. Mulţumită succeselor obţinute de re­gimul de democraţie populară, a devenit cu putinţă ca guvernul şi partidul să ia mă­suri în vederea întăririi puterii leului, pe calea reformei băneşti în folosul celor ce muncesc. In acelaş timp reforma bănească are menirea să înlăture unele piedici ivite în viata economică în timpul scurs dela reforma bănească din 1947 — piedici care dăunează intereselor tării şi intereselor oamenilor muncii dela oraşe şi sate. In perioada ce s’a scurs după reforma bănească din 1947, chiaburii, speculanţii şi alte elemente capitaliste au uneltit pen­tru a slăbi puterea leului şi pentru a pune piedici schimbului de mărfuri între oraş şi sat. Ei au strâns în mâinile lor hrăpă­reţe cantităţi mari de mărfuri alimentare trebuincioase clasei muncitoare, pe care le scoteau pe piaţă doar puţin câte puţin, ca să speculeze, să umfle preţurile. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească arată că, deşi statul democraţiei populare a adus ţără­nimii avantaje serioase, piaţa n’a fost în destulă măsură aprovizionată cu produse agricole trebuincioase consumului popu­laţiei şi producţiei industriale. Datorită nivelului coborît al colectărilor de produse agricole ca şi faptului că orga­nele de colectare a produselor agricole au muncit nesatisfăcător, statul n’a avut cantităţi îndestulătoare de produse de larg consum şi în primul rând de produse ali­mentare pentru a interveni pe piaţă şi a influenţa cursul preţurilor pentru cobo­­rîrea lor. Unul din rezultatele acestor unel­tiri ale chiaburilor şi speculanţilor a fost că, în timp ce preţurile mărfurilor indu­­triale pe care statul le vinde ţăranilor prin cooperative şi magazine de stat au rămas aproape neschimbate din anul 1947 până la reforma bănească, preţul produselor agricole a crescut pe piaţa neorganizată, cu mai mult de 3 ori. Elementele capitaliste au încercat să atragă o parte dintre ţă­rani pe calea înşelătoare de a cere preţuri tot mai mari pentru produsele agricole alimentare şi să îngreuneze astfel aprovi­zionarea oamenilor muncii de la oraşe care cumpărau aceste produse la preţuri din ce în ce mai ridicate. Umflarea preţurilor produselor agri­cole este însă nu numai în dauna cla­sei muncitoare dar şi în dauna ţă­rănimii muncitoare, căci dacă clasa muncitoare capătă mărfurile agricole la preţuri mari, dacă industria capătă ma­teria primă agricolă la preţuri mari, statul nu va putea vinde în cantitate tre­buincioasă şi la preţuri eftine mărfurile industriale necesare ţărănimii. Aşadar, a­­vantagiile obţinute de unii ţărani care s’au lăsat ademeniţi de chiaburi şi au vândut la preţuri mari sunt doar avantagii de moment, înşelătoare, de pe urma preţuri­lor umflate, pe spinarea clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare, s’au îmbo­găţit speculanţii şi chiaburii. Aceştia au strâns în mâinile lor mari cantităţi de produse agricole şi mari sume de bani pentru a scumpi preţurile şi pentru a dăuna regimului de democraţie populară Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la reforma bănească arată că nu au fost destul de mult folosite impunerile şi colectările de produse agricole, pentru a stăvili îmbogăţirea elementelor capitali­ste la sate. In felul acesta, chiaburii au reuşit să profite şi ei, în scopuri de îmbo­găţire, de pe urma măsurilor pe care re­gimul de democraţie populară le-a luat în sprijinul ţărănimii sărace şi mijlocaşe. Toate acestea au contribuit ca numărul banilor aflaţi în circulaţie să crească în oarecare măsură mai mult decât era să­nătos şi să slăbească puterea de cumpă­rare a leului. Interesul clasei muncitoare şi al ţără­nimii muncitoare este ca leul să fie tare. Atunci când banul slăbeşte, cu el poţi cumpăra mai puţin. Când însă banul se întăreşte, cu el poţi cumpăra mai multe din cele trebuincioase. De aceea, partidul şi guvernul au hotărît să facă reforma bă­nească, să apere interesele ţării şi ale po­porului muncitor. Banii vechi au fost în­locuiţi cu bani noi, care au o putere de cumpărare mai mare; în acelaş timp s’au făcut şi însemnate reduceri de pre­ţuri ca să crească şi mai mult salariile reale ale muncitorilor şi valoarea venitu­rilor ţărănimii muncitoare. Reforma bănească a lovit îndeosebi în chiaburi, în aceia care prin speculă au în­­greunat aprovizionarea populaţiei munci­toare, care au făcut să crească preţurile produselor agricole şi care au sabotat rea­lizarea planului de colectări şi de achiziţii ale produselor agricole. Desigur, o parte din ţărănimea munci­toare a făcut şi ea unele sacrificii în mo­mentul preschimbării banilor. Dar aceste sacrificii sunt neînsemnate dacă ţinem seama de ce a primit ţărănimea muncitoare din partea statului şi a clasei muncitoare şi de avantagiile pe care reforma bănească i le aduce. Ţărănimea a primit la preschimbare bani noi, mai puternici , cu bani mai pu­ţini, ţăranul muncitor poate cumpăra, de la cooperativă sau de la magazinul de stat, mărfuri mai multe decât cu banii­ vechi. Reforma bănească nu numai că dă mai multă statornicie preţurilor, dar face şi posibil ca într’un viitor apropiat să aibă loc noi ieftiniri de preţuri comerciale şi să se treacă la desfiinţarea cartelelor, ceea ce înseamnă că se va înmulţi cantitatea de marfă pe piaţă. Pentru realizarea scopurilor urmărite de reforma bănească, sarcini mari stau în faţa clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Clasa muncitoare depune sforţări eroice în întrecerea socialistă pentru a mări cât mai mult producţia şi a scădea cât mai mult preţul de cost al mărfurilor indus­triale, ca astfel să dea ţării şi poporului muncitor mărfuri cât mai multe şi mai ieftine. In faţa ţărănimii muncitoare stau dea­­semeni sarcini de mare răspundere, în lupta pentru sprijinirea reformei băneşti şi întărirea banilor poporului. Hotărîrea guvernului şi partidului pune pe primul plan mărirea producţiei agri­cole pentru a avea cât mai multe măr­furi agricole necesare aprovizionării popu­laţiei şi industriei. Fiecare gospodărie de stat, gospodărie colectivă, întovărăşire (Continuare în pag. IV-a) ------------------------------ In întreaga ţară se sărbătoreşte centenarul lui L L. Caragiale Sărbătorirea centenarului lui Ion Luca Caragiale se desfăşoară intens în întreaga ţară, în uzine şi fabrici, cămine culturale, şcoli şi instituţii de artă. In Bucureşti, echipele artistice sindicale de la F.R.B., Gara de Nord, Ministerul Me­talurgiei etc. au prezentat piesa „O noapte furtunoasă“. Piesa va fi jucată în curând şi de echipele artistice de la uzinele „23 August" şi de la F. C. Gheorghiu-Dej. In numeroase întreprinderi din oraşul Sibiu, muncitorii au ascultat conferinţe despre viaţa şi opera marelui nostru scrii­tor. S-au ţinut deasemeni conferinţe închi­nate lui Caragiale în toate căminele cultu­rale din regiunea Sibiu. Teatrul de Stat din Sibiu a pus în scenă comedia ,,O noapte furtunoasă“. Tot la Sibiu, un colectiv de artişti plastici au pic­tat un portret al lui Ion Luca Caragiale. Cu sprijinul cenaclului literar „Orizonturi noi“, din localitate, la uzinele „Indepen­denţa“ a luat fiinţă un nou cenaclu literar, care va purta numele lui I. L. Caragiale. Cenaclul literar „Zorii Noi“ din Sighi­şoara a organizat un concurs pentru cea mai bună lucrare cu tema „Caragiale văzut în lumina operelor sale". La Cisnădie, elevii şcolii medii textile au organizat un festival în cadrul căruia s’a ţinut conferinţa „Caragiale şi şcoala“ şi s’a reprezentat piesa „O noapte furtu­noasă“. In cadrul festivalului s’a citit şi schiţa ,,Un pedagog de şcoală nouă“. La Teatrul de stat din oraşul Brăila a avut loc un simposion cu tema : „Drama­turgia şi proza lui I. L. Caragiale”, iar în majoritatea căminelor culturale din raionul Brăila au fost organizate seri culturale în­chinate lui Caragiale. La Cluj, în localul Bibliotecii centrale a Filialei Academiei R. P. R., a avut loc în ziua de 30 ianuarie, în prezenţa a nu­meroşi academicieni şi scriitori români şi maghiari, festivitatea deschiderii unei ex­poziţii documentare închinate lui I. L. Ca­ragiale. La Teatrul Maghiar de Stat a fost prezentată în premieră piesa „O noapte furtunoasă". Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari! Ridicaţi tot mai sus steagul întrecerii socialiste, intensificaţi lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, pentru reducerea preţului de cost, folosiţi din plin utilajul şi timpul de lucru, introduceţi un regim sever de economii, pentru a întări din ce în ce mai mult puterea banilor noi, pentru a face să crească nivelul de trai și de cultură al celor ce muncesc! Mesajul de salut adresat de tovarășul Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite textul mesajului de salut adresat de I. V. Stalin colectivului combina­tului metalurgic din Magnitogorsk. Orașul Magnitogorsk. COMBINATUL METALURGIC DIN MAGNITOGORSK. Tovarăşului Borisov, directorul combinatului. Tovarăşului Voronov, inginer şef al combinatului. Tovarăşului Svetlov, organizator de partid al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. Tovarăşului Pliskanos, preşedintele Comitetului sindical al combinatului. Tovarăşului Pankov, organizator de Com­s­omol al Comitetului Central al Comsomolului. Salut şi felicit pe muncitorii, muncitoarele, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii combinatului metalurgic din Magnitogorsk şi ai trustului „Magnitostroi“ cu prilejul celei de a 20-a aniversări a punerii în funcţiune a combi­natului — puternică bază metalurgică a ţării. In toţi aceşti ani, cei din Magnitogorsk, credincioşi fii şi fiice ai patriei noastre, au muncit cinstit şi cu abnegaţie pentru făurirea capacităţilor de producţie ale combinatului, şi-au însuşit cu succes tehnica nouă,­ au sporit neîncetat producţia de metal şi au îndeplinit cu cinste sarcinile trasate de partid şi guvern pentru asigu­rarea ţării noastre cu metal. ’ Din toată inima vă urez, tovarăşi, noi succese în munca voastră. I. STALIN Mecanizarea şi automatizarea muncii în Donbas In ultimii ani munca în minele din Donbas a fost aproape în întregime me­canizată şi automatizată. Toate lucrările de tăiere, încărcare în vagonete şi adu­cere la suprafaţă a cărbunelui se efec­tuează cu ajutorul maşinilor conduse de mineri care şi-au însuşit tehnica cea mai înaintată. Iată, de pildă, mina Novo-Musketovo. Aici lucrează minunatele combine „Don­­bas“, transportoare puternice, trenuri şi lif­turi electrice cu ajutorul cărora cărbunele este adus la suprafaţă, unde se sortează şi se încarcă în vagoane de cale ferată. Mecanizarea complexă a lucrărilor de extracţie a cărbunelui a uşurat foarte mult munca minerilor, sporind totodată produc­tivitatea muncii. Astfel, la mina Novo- Musketovo producţia zilnică de cărbune a crescut cu o treime, odată cu mecanizarea lucrărilor. In acelaş timp au crescut cu 20% veni­turile minerilor şi s’au îmbunătăţit condi­ţiile lor de trai. Ei câştigă acum în me­die câte 3­5.000 ruble lunar. COMUNICATUL Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri al R. P. R. cu privire la rezultatele îndeplinirii Planului de Stat pentru desvoltarea economiei naţionale a R. P. R. pe anul 1951 Economia naţională a Republicii Popu­lare Române a obţinut în cursul anului 1951, primul an al planului cincinal, noi succese în desvoltarea industriei, agricul­turii, construcţiilor, transporturilor şi în In 1951, s’au produs peste prevederile planului anual însemnate cantităţi de : mi­nereuri de fier, ţiţei, oţel, laminate, mo­toare electrice, cazane cu aburi, motoare cu combustiune internă, strunguri, maşini de rabotat, maşini de găurit, rulmenţi, va­goane de marfă, secerători-legători, ba­toze, betoniere, coloranţi organici, îngră­şăminte, ţesături de lână, ţesături de mă­tase, încălţăminte, paste făinoase, produse zaharoase, săpun şi altele. Industria locală a realizat un nivel de producţie de 136,9% faţă de anul 1950. Realizările în 1951 în procente faţă de 1950 In anul 1951, producţia globală a in­dustriei în Republica Populară Română a crescut faţă de 1950 cu 28,7%. Rezultatele obţinute se datoresc efortu­rilor oamenilor muncii, investiţiilor efec­tuate în industrie precum şi introducerii tehnicii avansate sovietice. In industria minieră s’a extins metoda minerului Golovin, în siderurgie oţelarii au micşorat timpul de elaborare a şarjelor, după metoda Matulineț, iar în metalur­gia prelucrătoare s’a intensificat folosi­rea metodelor Bâkov-Bortkevici. Dea­­semenea aplicarea metodelor de lucru ale stahanoviștilor Kuznețov, Kotlear, Nina Nazarova, Korabelnikova, Kovaliov, Clut­­kih, s’a extins în majoritatea întreprin­derilor noastre. Indicii de utilizare a maşinilor şi insta­laţiilor au fost îmbunătăţiţi. Astfel, în in­dustria petroliferă viteza de foraj a­gri-creşterea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Succesele obţinute de oamenii muncii în cursul anului 1951 se caracterizează prin următoarele rezultate: Nerealizarea planului de către Departa­mentul Cărnii şi Centrocoop se datoreşte lipsurilor organizatorice, precum şi a greutăţilor provocate de chiaburi şi spe­culanţi. In 1951, s-a îmbunătăţit calitatea pro­duselor şi a sortimentelor. Totuşi, nu toate întreprinderile au respectat sarcinile pri­vind sortimentul, ceea ce a dus la greutăţi în aprovizionarea unităţilor consuma­toare. Producţia principalelor produse indus­triale a crescut faţă de 1950 astfel: Realizările în 1951 în procente faţă de 1950 nicelor a crescut la explorare cu 28%, iar la exploatare cu 16%. In industria siderurgică, indicele de utilizare al volu­mului furnalelor a depăşit planul cu 9%. Utilizarea maşinilor-unelte de prelu­crare a metalelor a depăşit sarcina de plan cu 7,5% pe întreaga Direcţie Generală a Construcţiilor de Maşini şi Utilaj Greu Indicii de consum au fost îmbună­tăţiţi în 1951, realizându-se însem­nate economii de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică. Astfel, în industria siderurgică consumul de cocs pe tona de fontă a fost cu 2,8% mai mic decât sarcina de plan pe 1951. Dease­­meni, s-au redus consumurile specifice la o serie de produse importante din ind­stria chimică, industria lemnului, indu­stria uşoară. Preţul de cost al producţiei industriale faţă de anul 1950 — în preţuri compa­rabile — a scăzut cu 5,65%. In domeniul mecanizării muncilor grele şi cu volum mare de muncă, s-au obţinut succese importante. Acestea au făcut posi­bilă reducerea treptată a volumului mun­cilor care cer un mare efort fizic. Astfel, în industria carboniferă, la operaţia de tăiere în abataj, nivelul de mecanizare a ajuns la 83,3%. Nivelul de mecanizare de transport în abataj la minele din „Sov­­romcărbune“ a atins 65,8%, iar în subte­ran 85,1%. Productivitatea muncii nu a crescut însă pe măsura introducerii mij­loacelor mecanizate. La întreprinderile de construcţii din cadrul Ministerului Construcţilor şi In­dustriei Materialelor de Construcţii, pre­pararea mecanică a betonului a atins ni­velul de 88%, iar prepararea mecanică a mintPHinul 4P 0/1 . In agricultură, în cursul anului 1951 s a lărgit şi întărit sectorul socialist şi s’au in­trodus pe scară mai largă metodele agro­tehnicii înaintate. Suprafaţa­­cultivată în 1951 a fost cu 130.000 ha. mai mare decât cea din 1950. Producţia totală a principalelor culturi a crescut faţă de anul 1950 cu : 58,7% la grâu, 29,7% la porumb, 147,3% la bumbac, 32,4% la floarea soarelui şi 126% la sfecla de zahăr; totuşi, datorită nivelului coborît al colectărilor şi al achi­ziţiilor de produse agricole, statul nu a pu­tut concentra în mâinile sale cantităţi su­ficiente pentru a asigura complet aprovi­zionarea. Planul însămânţărilor de toamnă a fost depăşit cu peste 50.000 ha. In comparaţie cu anul trecut, gospodă­riile agricole de stat au recoltat pe ha. cu 49% mai mult grâu de toamnă, cu 115% mai mult bumbac, cu 112,5% mai multă sfeclă de zahăr. Gospodăriile agricole colective, folo­sind metodele agrotehnice sovietice pre­cum şi tractoarele şi maşinile S.M.T., au realizat şi în acest an producţii superioare faţă de gospodăriile agricole individuale. Astfel, gospodăria agricolă colectivă din comuna Ghimbav, regiunea Stalin, a obţinut 3.000 kg. grâu la ha. faţă de 1.200 kg. la ha. obţinute de gospodăriile­ agri­cole individuale din aceeaşi comună. Gos­podăria agricolă colectivă din comuna Belobreşca, regiunea Severin, a obţinut 3.150 kg. orz de toamnă la ha. faţă de 1.000 kg. la ha. obţinute de gospodăriile agricole individuale. Mergându-se pe linia consolidării gos­podăriilor agricole colective, s-au organizat şi desvoltat fermele zootehnice, realizân­decanizarea lucrărilor de escavaţii la Canalul Dunăre-Marea Neagră a atins ni­velul de 74%. In 1951, industria noastră a produs pe scară industrială numeroase maşini noi. Astfel, maşina de încărcat tip minier, noi tipuri de benzi cu racleţi pentru industria extractivă şi cea a construcţiilor, tractor pe şenile, motoare pentru funiculare şi gatere pentru industria forestieră; gre­­dere şi elevatoare pentru industria con­strucţiilor; maşina de rabotat cu 625 mm, cursă, instalaţii mecanice pentru ascen­soare. In cursul anului 1951, iniţiativa crea­toare a oamenilor muncii s-a manifestat prin 11.000 invenţii şi inovaţii care au constituit o importantă contribuţie la desvoltarea tehnicii, du­se la gospodăriile existente peste 1.900 ferme, dintre care peste 280 ferme de vaci, 440 ferme de oi şi 500 ferme de porci. In această acţiune s’au evidenţiat gospodăriile agricole colective: Berveni — regiunea Baia Mare, Turzii — regiunea Bârlad, Ceacu — regiunea Ialomiţa, Con­teşti — regiunea Teleorman. In 1951, staţiunile de maşini şi trac-­ toare au fost dotate cu un mare număr de: tractoare, pluguri de tractor, desmirişti­­toare, cultivatoare, secerători-legători şi alte utilaje, înfiinţându-se totodată încă 50 staţiuni de maşini şi tractoare. In cursul campaniei de toamnă, ţărăni­mea muncitoare a trecut la organizarea de întovărăşiri după modelul celor sovietice de tip T.O.Z. In domeniul zootehnic, pentru îmbună­tăţirea calitativă şi cantitativă a efectivu­lui de animale, s’au achiziţionat şi repar­tizat staţiunilor comunale de montă peste 72.400 reproducători din toate speciile. La gospodăriile agricole de stat, nu­mărul animalelor a crescut faţă de 1950 cu 15,5% la cabaline, cu 6,7% la taurine, cu 7,6% la ovine şi cu 18,1% la porcine. In silvicultură, planul de împădurire a fost realizat în proporţie de 122%, de­­păşindu-se realizările anului 1950 cu 44,4%. Suprafaţa împădurită în 1951 repre­zintă mai mult decât cea împădurită în 10 ani sub regimul burghezo-moşieresc. Planul de amenajare a pădurilor a fost realizat în proporţie de 115%. Planul de valorificare a produselor ac­cesorii a fost realizat în proporţie de 140,7% la răşină şi în proporţie de 125% la floare de tei. I. INDUSTRIA Planul anual al producţiei globale în- Pe ministere, s’au înregistrat urină­­dustriale a fost îndeplinit în proporţie de toarele realizări: 104,5%. Procentul de îndepli­nire a planului anual pe 1951 — Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice 114,7 — Ministerul Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui 107,9 — Ministerul Industriei Metalurgice şi Industriei Chimice 115,5 — Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii 116,0 — Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei 107,8 — Ministerul Gospodăriei Silvice 130,0 — Ministerul Industriei Ușoare 105,8 — Ministerul Industriei Alimentare 101,1 — Departamentul Cărnii 42,1 — întreprinderile Industriale ale Ministerului Transporturilor 125,8 — întreprinderile Industriale ale Ministerului Comerţului Exterior 101,4 — întreprinderile Industriale ale Ministerului Sănătăţii 104,1 — Direcţia Generală a Editurilor, Industriei Poligrafice, Difuzării Cărţii şi Presei (E.P.D.) 120,4 — Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti (UCECOM) 119,8 — Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum (CENTROCOOP) 94,2 — Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale 100,0 II. AGRICULTURA - SILVICULTURA Energie Electrică 117,0 Carbid 169,4 Ţiţei 123,1 Negru de fum 186,0 Gaz metan (consum) 131,2 îngrăşăminte chimice 189,7 Cărbuni 119,4 Coloranţi organici 132,1 Minereuri de fier 120,9 Ciment ■ 111,6 Oţel 115,7 Cărămizi de construcţii 122,0 Laminate 114,3 Mobilă 153,1 Maşini electrice rotative 218,7 Hârtie 106,8 Motoare cu combustiune Sape, casmale, greble, furci, internă 171,8 vase din tablă emailate 139,0 Compresoare 128,2 Ţesături din bumbac şi in-Strunguri paralele 249,7 goane 117,7 Rulmenţi mici şi mijlocii 182,4 Ţesături de lână 122,6 Secerători-legători 392,2 Ţesături de mătase şi mixte 109,0 Semănători pentru cereale 211,8 Tricotaje 116,7 Trolii pentru foraj peste Confecţii 129,0 1500 m. 153,1 încălţăminte 119,3 Mese Rotary 112,9 Pâine 139,7 Pompe cu piston pentru Produse şi paste făinoase 126,4 noroi 130,9 Produse zaharoase 126,9 Sondeuze mecanice 188,0 Peşte 164,5 Maşini de cardat pentru Ulei comestibil 105,4 bumbac 151,6 Unt 162,2 Vagoane marfă şi cis- Conserve de legume şi I­terne în echivalent va- fructe 126,1 goane marfă pe 4 osii 126,6 Bere 110,4 Sodă caustică 127,3 Tutun 105,7 III. TRANSPORTURI Ministerul Transporturilor şi-a îndepli­nit şi depăşit planul transporturilor astfel: la mărfuri în proporţie de 109,4%, iar la călători în proporţie de 116,4% . La transporturile feroviare, planul a fost îndeplinit astfel: la mărfuri 112,1%, iar la călători 116,1 %. La transporturile auto, planul a fost în­deplinit, realizându-se 111,3% la mărfuri şi 123,8% la călători. Rulajul vagoanelor de marfă a fost redus cu 4,1% faţă de plan. Co­­sumul de combustibil la transporturile feroviare a fost redus cu 10,4% faţă de prevederile planului. Cu toate îmbunătăţirile obţinute faţă de 1950 sarcina de plan privind încărcă­tura dinamică pe osie a vagonului de marfă şi viteza comercială pe secţie a tre­nului de marfă nu a fost îndeplinită. Sarcina de reducere a preţului de cost în transporturi a fost depăşită, realizân­du-se o reducere — în prețuri compara­bile — de 12,1%. IV. INVESTIŢII ŞI CONSTRUCŢII Volumul investiţiilor centralizate reali­zat în anul 1951 reprezintă o creştere de 30,5% faţă de 1950, iar lucrările de con­strucţii au depăşit volumul realizat în 1950 cu 42,4%.­ In cursul anului 1951, au fost terminate şi date în funcţiune un număr important de întreprinderi din industria metalurgică, electrotehnică, chimică, materialelor de construcţii, lemnului şi încălţămintei. De asemenea, au fost desvoltate nu­meroase întreprinderi existente prin crea­rea de secţiuni noi. Mari şantiere prevăzute în planul cinci­nal au fost începute sau continuate, prin­tre care­­ Hidrocentralele „V. I. Lenin“, „Mo­­roeni“, termocentrala „Doiceşti“, şi altele. In cursul anului 1951, Direcţia Gene­rală a Canalului Dunăre-Marea Neagră a executat un volum de lucrări cu 130% mai mare decât cel realizat în 1950. La combinatul poligrafic „Casa Scân­teii“ s’a executat un mare volum de lucrări, reuşindu-se astfel a se da în func­ţiune o parte însemnată, în prima jumătate a anului 1951. S’a terminat construirea unei prime tranşe de locuinţe muncitoreşti care repre­zintă aproape 2.000 apartamente. S’au realizat cantități importante de prefabricate din beton armat; s’au folosit (Continuare. în pag. IV-a)-

Next