Scȃnteia, aprilie 1952 (Anul 21, nr. 2312-2337)
1952-04-01 / nr. 2312
ANUL XXI Nr. 2312 Marți 1 Aprilie 1952 4 PAGINI - 20 BANI Iniţiative noi în întrecerea socialistă In ultima vreme, în întrecerea socialistă pentru realizarea planului de stat pe 1952 pentru consolidarea succesului reformei oneşti, au apărut o serie de iniţiative noi, deosebit de preţioase. Având fiecare obiective proprii, bine precizate, aceste inițiative au ca o trăsătură caracteristică comună faptul că toate merg pe linia sarcinilor trasate de Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la consolidarea succesului reformei bănești, că ridică întrecerea socialistă la un nivel mai înalt, după exemplul glorioasei mişcări stahanoviste sovietice. O preţioasă iniţiativă ivită în întrecerea socialistă este cea a arzătorului Faur Simion, de la fabrica de ciment Turda. Conştient că planul este un ansamblu complex de sarcini, care trebue îndeplinit nu numai în ceea ce priveşte sarcinile cantitative, ci şi în ceea ce priveşte sarcinile calitative, stahanovistul Faur Simion, învăţând de la stahanovistele sovietice Maria Rojneva şi Lidia Kononenko, şi-a propus să scoată la iveală şi să mobilizeze rezervele interne existente la locul de producţie, în vederea realizării tuturor indicilor planului de stat pe 1952. Valoarea acestei iniţiative stă în faptul că ea pune în centrul întrecerii socialiste obiective de o asemenea însemnătate, cum este lupta pentru reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea planului pe sortimente, etc. De mare însemnătate este şi iniţiativa maistrului stahanovist Creman Francisc, de la combinatul „Sovrommetal“-Reşiţa, care, pătruns de ideia că realitatea planului sunt oamenii, cadrele, a organizat în secţia sa o şcoală de calificare la locul de producţie. In cadrul iniţiativelor de importanţă naţională se situează şi acţiunea fruntaşului în producţie Anton Bálint, de la Uzinele Textile Timişoara, care a pornit lupta pentru mai buna organizare a lucrului în secţii, astfel ca întreprinderea să fie în măsură a elibera şi pune la dispoziţia statului sumele de bani care-i prisosesc din fondul de rulment De aserenea, în întrecerea socialistă, au apărut numeroase alte iniţiative preţioase, ca de pildă, cea a muncitorilor şi tehnicienilor de la „1 Mai”-Ploeşti, de a executa perfect fiecare operaţie în producţie; iniţiativa stahanovistelor Maria Cincă, Paraschiva Andrei, Maria Andrei şi Ana Boghină de a trece la câte 100 războae automate ; cea a tânărului stahanovist Virgil Petrescu, de la fabrica I.C.A.R., care a făcut din brigada sa prima brigadă stahanovistă din ţară ; iniţiativa tinerilor de la „Flacăra Roşie“ de a organiza la locul de producţie posturi utemiste de control al calităţii producţiei; extinderea tot mai mare în toate ramurile industriale, a metodelor rapide de lucru, etc. Aceste iniţiative minunate constitue mărturia entuziasmului cu care clasa muncitoare din ţara noastră luptă şi munceşte sub conducerea partidului pentru consolidarea succesului reformei băneşti, pentru realizarea planului de stat pe 1952. Ele arată marea forţă creatoare a întrecerii socialiste, în desfăşurarea căreia activitatea masselor îşi găseşte cea mai strălucită expresie. In condiţiile construirii socialismului în ţara noastră, se confirmă astfel din nou cuvintele marelui Lenin, care încă acum câteva decenii a arătat că socialismul creează pentru întâia oară posibilitatea atragerii majorităţii oamenilor muncii în arena unei activităţi în care ei pot să se manifeste, să-şi desfăşoare aptitudinile, să dea la iveală talentele care se află în popor şi pe care capitalismul le apăsa, le strivea şi le înăbuşea necruţător. Un fapt deosebit de grăitor în această privinţă sunt cele peste 11.000 invenţii şi inovaţii venite din massă în anul 1951 — importantă contribuţie la desvoltarea tehnicii noastre. Exemplul viu al muncitorilor şi tehniicienilor care, stăpâni pe soarta şi viitorul lor, îşi pun toate forţele şi energia lor creatoare în slujba ridicării patriei şi a desvoltării continue a economiei naţionale, a căpătat în ţara noastră o uriaşă forţă mobilizatoare. Acest lucru îl arată ritmul rapid în care se extind în fabricile şi uzinele de pe întreg cuprinsul ţării iniţiativele ivite în întrecerea socialistă. Sub lozinca „Să realizăm toţi indicii planului de stat pe 1952 !”, iniţiativa arzătorului Faur Simion s’a extins într’o serie întreagă de fabrici, şi în mod deosebit în întreprinderile de construcţii, obţinându-se succese însemnate. La fabrica de ciment „Temelia”, din Oraşul Stalin, a fost introdus un sistem de evidenţă cu ajutorul căruia se urmăreşte acum îndeplinirea planului, atât în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi sortimentul producţiei, cât şi în ceea ce priveşte realizarea indicilor de utilizare şi consum. Ca urmare a avântului întrecerii socialiste, în această fabrică planul pe primele luni ale anului 1952 a fost depăşit, realizându-se totodată însemnate economii. Iniţiativa arzătorului de la Turda a fost deasemenea urmată de colectivele altor întreprinderi industriale, printre care fabrica de ciment „Dej“, fabricile de cărămizi Timişoara şi Cărpiniş, „Industria Lânii”-Timişoara, F.R.B., „Constantin David“, „Ilie Pintilie“. O extindere tot mai largă capătă în întreprinderi şi iniţiativa maistrului stahanovist Creman Francisc. La „Sovrommetal“-Reşiţa, un număr de 92 maiştri şi-au însuşit până acum această iniţiativă, angajându-se, prin contract, să califice 583 muncitori. La „Industria Sârmei”-Câmpia Turzii, la „Victoria”-Arad, la atelierele C.F.R.-Arad, pe şantierele întreprinderii Nr. 6 Craiova, etc. — sute de maiştri şi-au propus să organizeze calificarea unui număr cât mai mare de muncitori. Trebue spus însă că aceste iniţiative izvorîte din masse nu au găsit pretutindeni înţelegerea şi sprijinul necesar spre a-şi croi drum înainte, spre a creşte şi a se desvolta necontenit. Comitetul de întreprindere de la Reşiţa, de pildă, a ignorat multă vreme iniţiativa maistrului Crenian, de care „a aflat“ deabia după ce presa a publicat ştiri despre această acţiune. Cu toată dorinţa vie a muncitorilor de a desvolta întrecerea socialistă, extinderea iniţiativei arzătorului Faur Simion este îngreunată de faptul că într’o serie de întreprinderi, ba chiar în unele ramuri industriale, nu se cunosc nici acum normativele de consum şi indicii de utilizare a maşinii lor. Această situaţie, de natură să frâneze iniţiativa muncitorilor, există în industria petroliferă, unde Ministerul Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui nu s-a preocupat în mod consecvent de stabilirea normativelor şi indicilor, în special la lucrările de foraj. Din această cauză, ca şi din lipsa de interes a organizaţiilor de partid şi a organelor sindicale locale, iniţiativa arzătorului Faur Simion este aproape necunoscută în schele însemnate ca, de pildă, Boldeşti, Urlaţi, Moreni, etc. O situaţie asemănătoare din acest punct de vedere există şi în industria uşoară, unde întrecerea pentru realizarea tuturor indicilor planului de stat pe 1952 întâmpină greutăţi din cauza necunoaşterii, de către muncitorii dintr-o serie de întreprinderi, a sarcinilor care le revin în cadrul planului pe 1952. De asemenea, faptul că atât iniţiativa arzătorului Faur Simion, cât şi cea a maistrului Creman Francisc s-au extins până acum relativ în puţine întreprinderi carbonifere se datoreşte în cea mai mare măsură lipsurilor serioase de care a dat dovadă, în ultimul timp. Uniunea Sindicatelor din Industria Cărbunelui în ceea ce priveşte organizarea întrecerii socialiste. Nu e pentru prima dată când unii activişti ai acestei importante Uniuni, rămânând în urma vieţii, privesc cu nepăsare noul care apare în întrecerea socialistă, încearcă să creeze întrecerii un cadru artificial, înghesuind-o într-o albie îngustă, care-i restrânge proporţiile şi-i răpeşte în bună parte ceea ce are ea mai important, iniţiativa masselor. întrecerea socialistă nu poate fi privită ca o chestiune de cancelarie, ea nu rabdă cătuşele birocratismului ! „Sarcina întrecerii socialiste — ne învaţă tovarăşul Stalin — este de a sfărâma aceste lanţuri birocratice, de a deschide câmp larg pentru desfăşurarea energiei şi iniţiativei creatoare a masselor, de a scoate la iveală uriaşele rezerve ascunse în sânul orânduirii noastre şi de a le arunca în talerul balanţei în lupta împotriva duşmanilor noştri de clasă, atât dinăuntrul, cât şi din afara ţării noastre“. Partidul cere tuturor organizaţiilor de partid, sindicatelor, precum şi cadrelor conducătoare din economie, să sprijine cu toată dragostea şi căldura tot ceea ce este nou, înaintat, ceea ce se naşte în masse, să desvolte larg întrecerea socialistă şi mişcarea stahanovistă în ţara noastră. Pentru organizaţiile de partid, conducerea întrecerii socialiste este o importantă sarcină politică. A conduce întrecerea înseamnă a cunoaşte temeinic sarcinile pe care partidul şi guvernul le pun în faţa clasei muncitoare în fiecare etapă a construcţiei socialiste, a cunoaşte obiectivele întrecerii în fiecare ramură, a sprijini din plin şi a răspândi iniţiativele care contribue la rezolvarea sarcinilor planului. Organizaţiile de partid trebue să desfăşoare o intensă muncă politică de massă, îndrumând îndeaproape sindicatele, să asigure cele mai bune condiiuni desfăşurării întrecerii, să stimuleze tot ceea ce împinge întrecerea înainte, criticând cu tărie birocratismul, inerţia, atitudinile de subapreciere a întrecerii. Sarcini de răspundere în legătură cu desfăşurarea întrecerii socialiste revin conducerilor administrative. Ministerele, direcţiile generale, administraţiile întreprinderilor trebue să asigure cunoaşterea şi defalcarea planului în fiecare fabrică, până la om şi maşină, buna aprovizionare cu materie primă, materiale, combustibil, etc. astfel încât muncitorii să aibă cât mai bune condiţiuni de lucru. O atenţie specială trebue dată stimulării stahanoviştilor şi fruntaşilor în întrecere. In aceste zile, când în fabrici şi uzine muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii îşi propun să intensifice întrecerea socialistă în întâmpinarea zilei de 1 Mai, organizaţiile de partid şi sindicatele au datoria să popularizeze larg iniţiativele noi, care merg pe linia realizării sarcinilor legate de consolidarea succesului reformei băneşti şi al îndeplinirii planului de stat pe 1952, făcând totul în vederea extinderii lor în massă, învăţând din glorioasa experienţă a stahanoviştilor sovietici, să desvoltăm larg întrecerea socialistă, pentru întărirea continuă a leului, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru realizarea planului de stat pe 1952, pentru pace și socialism . Plecarea delegaţiei române la Consfătuirea economică internaţională de la Moscova Luni dimineaţa a plecat la Moscova delegaţia română care participă la Consfătuirea economică internaţională ce va avea loc în Capitala Uniunii Sovietice. Delegaţia este compusă din tovarăşii: Gh. Savin, preşedintele Camerei de Comerţ Exterior a R.P.R., şeful delegaţiei, prof. univ. P. Bălăceanu, economist, C. Agiu, preşedintele Centrocoop-ului, N. Anghel, directorul Societăţii „Industrial-Import“, Şt. Vicol, directorul Societăţii „Agroexport“, prof. univ. Barbu Zaharescu, economist, Stelian Moraru, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., C. Filoreanu, membru în Comitetul Executiv al C.G.M., şi conf. univ. Şt. Arsene, secretarul delegaţiei. Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai C.G.M., ai organizaţiilor noastre economice, etc. Deasemenea, a fost de față M. A. Filatov, secretar al Ambasadei Uniunii Sovietice. (Agerpres). In interiorul ziarului: DECADA LITERATURII RUSE. V. Gospodin — Mândria de a răspândi cartea rusă şi sovietică (pag. 2-a). V. Albulescu — Şcoala maistrului Cremian (pag. 2-a). PE PROBLEME ACTUALE ! Să punem în valoare bogăţiile locale! (pag. 2-a). V. Firu — Afară cu chiaburul din conducerea cooperativei! (pag. 3-a). UCIGAŞII LUI BELOIANNIS NU VOR SCĂPA DE JUDECATA POPOARELOR ! — Comunicatul Biroului Politic al C. C. al Partidului Comunist Grec — Apelul postului de radio „Grecia Liberă” — Atena trăeşte sub semnul revoltei provocate de odioasa asasinare a lui Beloiannis — Un luptător eroic pentru cauza poporului grec (pag. 3). Popoarele înfierează mârşavul asasinat de la Atena (pag. 4-a). Declaraţia lui I. A. Malik în şedinţa Comisiei O. N. U. pentru dezarmare (pag. 4-a). Deschiderea sesiunii Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a) . In preajma Consfătuirii economice internationale de la Moscova (pag. 4-a), împotriva folosirii criminalei arme bacteriologice (pag. 4-a). A 5-a reducere de preţuri în U. R. S. 5. la mărfurile alimentare de larg consum MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : A fost dată publicităţii Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare. In Hotărîre se spune : In legătură cu succesele obţinute în 1951 în domeniul producţiei industriale şi agricole, in legătură cu creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor, Guvernul sovietic şi Comitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au socotit posibil să înfăptuiască, cu începere de la 1 Aprilie 1952, o nouă reducere — a cincea la număr — a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Comitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au hotărit: 1. — Să reducă Începând dela 1 Aprilie 1952 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare după cum urmează: PAINE, FAINA ŞI MACAROANE Pâine de secară — cu 12%. Pâine din făină de grâu integrală — cu 12%. Pâine din făină măcinată mărunt — cu 15%. Pâine din făină de grâu de calitate superioară, franzele, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 15%. FAINA Făină de secară — cu 12%’. Făină de grâu integrală — cu 12%'. Făină de secară măcinată mărunt şi cernută — cu 15%'. Făină de grâu de calitate superioară şi alte sorturi de făină — cu 15%. Macaroane, fidea şi alte paste făinoase - cu 15%. Drojdie de bere — cu 20%. CRUPE, OREZ, PASTAIOASE ŞI CONCENTRATE ALIMENTARE Griş, arpacaş şi fulgi de ovăz — cu 20%. Crupe de meiu, hrişcă, orez, sago şi alte crupe şi păstăioase — cu 15%. Concentrate alimentare — cu 10%. Amidon — cu 15%. CEREALE ŞI NUTREŢ Secară — cu 12%. Grâu, ovăz, orz şi alte cereale — cu 15%. Tărâţe, turte oleaginoase, şroturi, nutreţuri mixte, fân şi paie — cu 15%. CARNE ŞI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, salamuri, crem curşti, cârnaţi, găini şi alte produse de care — cu 15%. Raţe, gâşte şi curci — cu 20%. Conserve de care, conserve de legume cu carne — cu 20%. GRĂSIMI, BRÂNZETURI ŞI PRODUSE LACTATE Unt — cu 15%. Slănină — cu 20%. Lapte, produse lactate şi lapte condensat — cu 10%. Brânză sovietică, şvelţer, brânză de Olanda şi alte brânzeturi — cu 20%. Brânzeturi locale — cu 10%. Ulei vegetal — cu 20%. Ulei de arahide şi din sâmburi — cu 30%. Margarină — cu 15%. Sosuri maioneze — cu 30%. îngheţată — cu 15%. Ouă — cu 15%. ZAHAR. PRODUSE DE COFETĂRIE ŞI COLONIALE Zahăr tos şi rafinat — cu 10%. Caramele învelite, fondante, şocolată şi alte produse zaharoase de cofetărie — cu 10%. Caramele neînvelite — cu 15% . Biscuiţi, diferite prăjituri, turtă dulce, pesmeţi şi alte produse făinoase de cofetărie — cu 12%. Dulceaţă, ram şi jeleuri — cu 10%. Vitamine — cu 10%. Ceai natural — cu 20%. Cafea naturală şi cacao — cu 15%'. Băuturi pe bază de cafea — cu 10%. Sare — cu 30%. Esenţă de oţet — cu 15%. FRUCTE Mere, pere şi struguri — cu 20%. Fructe congelate — cu 20%. Fructe uscate şi nuci — cu 20%'. CONSERVE DE LEGUME ŞI FRUCTE Conserve de legume naturale : castraveţi, ardei, mazăre verde, tomate şi legume congelate — cu 20%. Conserve de fructe: compoturi, pură şi pastă, legume marinate, tomate-pastă, tomate-pure, sucuri de fructe şi tomate — cu 10%. Sucuri naturale: de struguri, de mere, prune şi de tomate — cu 20%. 2. Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi la alte întreprinderi de alimentaţie publică. 3. Să se reducă cu începere dela 1 Aprilie 1952 preţurile cu amănuntul la cărţi, inclusiv manuale, în medie cu 18%. 4. Să se reducă deasemenea, cu începere dela 1 Aprilie 1952, tarifele la hoteluri în medie cu 15 %’. Consolidarea succesului reformei băneşti cauza intregului popor muncitor Se extinde iniţiativa fruntaşului în producţie Anton Bálint TIMIŞOARA (de la redacţia ziarului „Luptătorul Bănăţean). Tot mai numeroşi sunt muncitorii şi tehnicienii din Timişoara care, însufleţiţi de hotărîrea de a contribui la consolidarea succesului reformei băneşti, îşi însuşesc iniţiativa tovarăşului Anton Balint de la Uzinele Textile Timişoara, pornită sub lozinca „Să punem la dispoziţia statului sumele de bani ce ne prisosesc din fondul de rulment“. La fabrica „Partizanul“ maiştrii de la sectorul 1, împreună cu fruntaşii în producţie şi cu muncitorii de la sectorul 1 şi 2, au făcut o serie de propuneri concrete privind îmbunătăţirea măsurilor tehnico-organizatorice, pentru a se elibera astfel unele sume din fondul de rulment al fabricii. Ei au propus, de pildă, mărirea turaţiei la maşinile de îndoit zale ■— ceea ce permite realizarea unei productivităţi sporite — introducerea standurilor la secţia ţintărie, etc. Muncitorii şi tehnicienii de aici şi-au propus ca până la data de 23 August 1952, să pună la dispoziţia statului, din fondul de rulment, suma de 10.000 lei. Iniţiativa muncitorului comunist Anton Balint a găsit un larg răsunet şi în rândul muncitorilor şi tehnicienilor de la fabrica „Prima Banat“. Colectivul acestei întreprinderi, care în cursul anului trecut a eliberat din fondul de rulment suma de 7.231.000 lei vechi, a desbătut iniţiativa lui Anton Balint, în adunări pe secţii, apoi în cadrul unei adunări generale. Studiind propunerile care au venit din partea muncitorilor şi tehnicienilor, conducerea întreprinderii şi-a luat angajamentul, ca până în luna Decembrie a acestui an, să elibereze din fondul de rulment suma de 138.450 lei. CĂLĂRAŞII VECHI (de la trimisul nostru). Ziua de Duminică 30 Martie a fost o zi aşteptată cu emoţie şi nerăbdare de către toţi membrii gospodăriei colective „Filimon Sârbu“ din satul Călăraşii Vechi, regiunea Ialomiţa. Ei aveau să ştie care dintre cele 4 brigăzi de câmp va câştiga Drapelul Roşu de brigadă fruntaşă în prima săptămână de muncă în întrecere socialistă pentru obţinerea unei recolte bogate. încă din zorii zilei, comisia de întrecere şi brigadierii au mers pe tarlaua „de pe luncă“ pentru a controla felul în care au fost executate muncile agricole în timpul săptămânii. După ce a analizat împreună cu brigadierii mersul întrecerii socialiste, felul în care a lucrat fiecare brigadă de câmp, comisia de întrecere a hotărît să dea Drapelul Roşu brigăzii a IV-a, conduse de U.T.M.-ista Ivanca Asan, brigadă fruntaşă în cea dintâi săptămână de întrecere. Inmânarea drapelului s'a făcut de către secretarul organizaţiei de bază într’un cadru festiv, în adunarea generală a membrilor gospodăriei colective. Numeroşi membri ai brigăzii a IV-a şi-au luat angajamentul să muncească cu dârzenie pentru a păstra cu cinste drapelul în tot timpul întrecerii socialiste. In numele celorlalte brigăzi, au vorbit tovarăşii Aurel Baicu, Constantin Baicu şi Dumitru A. Petcu, care au arătat că vor lupta cu mai multă hotărîre ca în a doua săptămână să câştige drapelul. Lupta pentru câştigarea drapelului de brigadă fruntaşă în campania însămânţărilor a fost deosebit de încordată în tot cursul săptămânii de la 21—29 Martie. Niciodată în trecut când erau ţărani cu gospodării individuale, oamenii aceştia nu au muncit cu atâta bucurie, cu atâta încredere în puterile lor. Atunci priveau neputincioşi spre cer, iar acum cu forţe unite înving greutăţile, creează ei înşişi condiţiile pentru a dobândi o recoltă bogată. Timpul neprielnic a întârziat oarecum însămânţările. Insă cu puterile pe care le dă munca în colectiv ei pot învinge timpul. Muncile pentru care altădată era nevoie de săptămâni întregi se fac acum în câteva zile. încă din prima zi de întrecere, colectiviştii au căutat să folosească cu chibzuială fiecare om, fiecare semănătoare, fiecare pereche de cai, să nu piardă nicio clipă. Toate atelajele repartizate brigăzilor au lucrat din plin. Un exemplu în ceea ce priveşte buna organizare a muncii şi folosirea raţională a atelajelor a fost brigada I-a, condusă de tov. Aurel Baicu. Această brigadă n’a avut atat din timp de către S.M.T. tot terenul ce trebuia însămânţat cu floarea soarelui — așa cum se prevedea în planul de muncă săptămânal al brigăzii. De aceea, munca trebuia în așa fel organizată ca până ce tractoarele arau o bucată de teren, atelajele brigăzii să nu stea degeaba. In ziua de 25 Martie, de exemplu, tov. Aurel Baicu a repartizat pentru însămânţat floarea soarelui numai patru perechi de cai la 2 semănători; pentru boronirea terenului care trebuia însămânţat cu floarea soarelui a repartizat o singură boroană, deoarece o parte din teren era boronit cu o zi mai înainte; două atelaje au fost trimise „pe luncă" la grăpatul grâului de toamnă; o echipă a fost repartizată să scoată puieţii de salcâm pentru plantat, iar altă echipă să planteze puieţii scoşi in ziua precedentă. Deasemenea, în ziua de 27 Martie, brigada a dat exemplu în ce priveşte organizarea muncii şi spiritul de răspundere. Dimineaţa începuse ploaia. Vremea nu era prielnică pentru însămânţat. Pe la orele 10, când a văzut că e posibil să se îmbunătăţească vremea, Aurel Baicu a trimis imediat 2 semănători, fiecare cu câte 2 atelaje, la semănatul borceagului şi sfeclei furajere , trei atelaje le-a trimis la grăpat grâul „de pe luncă“. O deosebită importanţă în desfăşurarea întrecerii socialiste o are urmărirea îndeplinirii planului săptămânal. In fiecare seară, brigadierii analizează felul în care au decurs muncile de peste zi, lipsurile, greutăţile întâmpinate, dacă muncile au întârziat sau nu, dacă s’au făcut sau nu lucrări de bună calitate, dacă s’a respectat planul zilelor-muncă necesare pentru fiecare lucrare; brigadierii se sfătuesc apoi între ei cum să lucreze mai bine a doua zi, fac schimb de experienţă. Consfătuirile acestea din fiecare seară sunt un puternic ajutor pentru fiecare brigadă. In întrecerea socialistă, brigadierii cu mai multă experienţă au ajutat pe ceilalţi. Astfel, tovarăşii Aurel Baicu şi Constantin Baicu au ajutat-o pe tovarăşa Ivanca Asan atât în ce priveşte reglarea semănătorilor cât şi în ce priveşte organizarea muncii. Deşi muncile sunt zorite şi trebuie făcute foarte repede, brigăzile din gospodăria colectivă din Călăraşii Vechi dau o deosebită importanţă controlului calităţii lucrărilor, aplicării măsurilor agrotehnice.. Fiecare brigadier controlează zilnic calitatea lucrărilor executate de brigada sa. De asemenea, se face şi un control reciproc al lucrărilor între brigăzi. De exemplu, în ziua de 26 Martie, brigadierii Aurel Baicu, Constantin Baicu şi Dumitru A. Petcu au controlat calitatea grăparului la toată tarlaua ,,de peste calea ferată“, unde lucrau atelajele tuturor brigăzilor de câmp şi au luat imediat măsuri de îndreptare acolo unde lucrările erau de proastă calitate. In ziua de 29 Martie, la sfârşitul săptămânii, s’au văzut succesele obţinute îa întrecerea socialistă: brigăzile au grăpat 292 ha. grâu de toamnă, au însămânţat cu floarea soarelui 50 ha., cu ovăz 40 ha., cu borceag 10 ha., cu sfeclă furajeră 8 ha.; au însămânţat, deasemenea b orzul şi lucerna. In plus, brigăzile au boronit lucerna însămânţată anul trecut, au arat cu caii 7,50 ha, clinuri unde tractoarele ar fi pierdut mult timp şi ar fi consumat mult combustibili şi au plantat mii de puieţi de salcâm. Toate brigăzile gospodăriei colective „Filimon Sârbu“ din Călăraşii Vechi au terminat însămânţările din epoca I-a. Brigada a IV-a a obţinut Drapelul Roşu pentru că a plantat mai mulţi puieţi de salcâm decât celelalte brigăzi şi a plivit 2,50 ha. grâu din tarlaua pentru semincer. întrecerea socialistă a scos la iveală numeroşi fruntaşi în muncă. Duminică 30 Martie pe tabla de onoare a gospodăriei colective au fost trecute la loc de cinste numele fruntaşilor: Dumitru T. Mihai, Gh. N. Mandache din brigada I-a ; Leon Gh. Baicu, Gh. N. Boţea din brigada II-a ; Marin Şt. Radu din brigada IlI-a ; Dumitru I. Barac, Dumitru C. P. Baicu, Teofila Ioniţă, D. Mihalache din brigada IV-a. Succesele dobândite în campania insămânţărilor de gospodăria colectivă „Filimon Sârbu“ oglindesc munca organizaţiei de bază, care a organizat întrecerea socialistă şi mobilizează şi îndrumează pe toţi colectiviştii în lupta pentru terminarea campaniei de însămânţări la vreme şi pentru aplicarea măsurilor agrotehnice. Luni dimineaţa, brigada a IV-a a pornit la lucru purtând Drapelul Roşu de brigadă fruntaşă. In momentul de faţă, colectiviştii muncesc cu hotărîre pentru a executa în cel mai scurt timp şi însămânţările din epoca a II-a. Steagul roşu al întrecerii fâlfâie în gospodăria colectivă In luptă pentru economisirea materialelor la forarea sondelor PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Brigada de foraj, condusă de brigadierul fruntaş Manta Grigore şi formată din echipele maiştrilor sondori Nicorescu Vasile, Vintilă Marin, Bunea Petre şi Mihăilă Gheorghe este socotită ca una din cele mai bune brigăzi din schela Ţintea. Hotărîţi să îndeplinească cu cinste prevederile Hotărîrii guvernului şi partidului, privind măsurile necesare pentru consolidarea succesului reformei băneşti, sondorii din brigada lui Manta Grigore, împreună cu tehnicienii sectorului de foraj, îndrumaţi de comitetul organizaţiei de partid, au început să caute noi şi noi forme de luptă pentru descoperirea şi punerea în valoare a numeroaselor rezerve interne ale sondei. Astfel, brigadierul Manta Grigore, ajutat de inginerul Stoianov Nicolae, şeful sectorului de foraj al schelei, a pus în valoare — după exemplul maistrului sondor Şarif Fatkuliev de la Oficiul de foraj Buzovnî din R. S. S. Azerbaidjeană — una din cele mai importante rezerve interne ale sondei, care permite reducerea simţitoare a cheltuielilor şi a timpului necesar pentru forarea sondei , renunţarea la întrebuinţarea materialelor de îngreunare a noroiului. Pentru a nu mai trata noroaiele la forarea sondei cu materialele de îngreunare ce erau prevăzute în comanda geologo-tehnică a sondei, inginerul Stoianov şi brigadierul Manta au studiat temeinic condiţiile specifice ale fiecărui strat în parte. Cercetând minuţios condiţiile geologice şi particularităţile terenului, sondorii din brigada lui Manta Grigore, forând fără noroaie grele la o adâncime de peste 3.000 metri, au reuşit, la această adâncime, să depăşească cu 470% viteza de avansare a sapei pe oră, faţă de viteza prevăzută în comanda geologo-tehnică. De asemenea, brigada a economisit în numai 7 zile zeci de mii kg. de barită şi importante cantităţi de chimicale, realizând în total economii în valoare de peste 100.000 lei noi. Deasemeni, sondorii din brigada lui Manta Grigore şi muncitorii din serviciile auxiliare, care deservesc sonda, au hotărit să execute cât mai perfect fiecare operaţiune de producţie, după metoda stahanovistelor sovietice Jandarova şi Agafonova. Astfel, podarii, după ce au terminat lucrul la pod, răspund în timpul forajului de calitatea şi tratarea noroiului. Ajutorii de maiştri supraveghează modul cum se comportă utilajul în timpul săpării, iau măsuri din vreme pentru prevenirea defecţiunilor care pot produce gâtuiri în operațiunile forajului. Comuniştii din Şipote muncesc pentru intensificarea achiziţiilor După reforma bănească şi reducerile de preţuri organizaţia de bază din comuna Şipote, raionul Iaşi, a luat măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativei în ce priveşte achiziţionarea produselor agricole în vederea intensificării schimbului de mărfuri între oraş şi sat. Membrii de partid din conducere şi salariaţi ai cooperativei au fost chemaţi, să facă dări de seamă în adunările organizaţiei de bază despre felul cum îşi duc munca în cooperativă, luându-se măsuri concrete pentru intensificarea achiziţiilor. Totodată, organizaţia de bază a pregătit agitatori care au dus muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, arătându-le importanţa valorificării produselor prin cooperativă. Ei au demascat totodată pe chiaburii din sat, care umblă cu tot felul de zvonuri şi înşelătorii pentru a slăbi activitatea cooperativei. In urma acestor măsuri, valorificările prin cooperativă au sporit, iar între cooperativă şi membrii săi s’a stabilit o legătură mai trainică. Primii au valorificat produsele prin cooperativă comuniştii D. Melinte, I. Rodeş, V. Amarandei, E. Druşcă şi alţii. Exemplul lor a fost urmat de ţăranii muncitori din comună, astfel că după reforma bănească şi reducerile de preţuri cooperativa a achiziţionat peste 100.000 kg. cereale, 48.000 kg. floarea soarelui, 50.000 ouă, 95 kg. lână şi zeci de kg. brânză, păsări, fasole, grăsimi, etc. Aceste rezultate au întărit şi mai mult hotărîrea consiliului de conducere şi a salariaţilor cooperativei de a-şi îmbunătăţi necontenit activitatea în vederea unei mai bune aprovizionări a oamenilor muncii de la oraşe cu produse agricole şi a ţăranilor muncitori cu mărfuri industriale. D. AMARANDEI corespondent voluntar