Scȃnteia, aprilie 1952 (Anul 21, nr. 2312-2337)

1952-04-01 / nr. 2312

ANUL XXI Nr. 2312 Marți 1 Aprilie 1952 4 PAGINI - 20 BANI Iniţiative noi în întrecerea socialistă In ultima vreme, în întrecerea socialistă pentru realizarea planului de stat pe 1952 p­entru consolidarea succesului reformei oneşti, au apărut o serie de iniţiative noi, deosebit de preţioase. Având fiecare obiec­tive proprii, bine precizate, aceste iniția­tive au ca o trăsătură caracteristică co­mună faptul că toate merg pe linia sarci­nilor trasate de Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la consolidarea suc­cesului reformei bănești, că ridică între­cerea socialistă la un nivel mai înalt, după exemplul glorioasei mişcări stahanoviste sovietice. O preţioasă iniţiativă ivită în întrece­rea socialistă este cea a arzătorului Faur Simion, de la fabrica de ciment Turda. Conştient că planul este un ansamblu complex de sarcini, care trebue îndeplinit nu numai în ceea ce priveşte sarcinile can­titative, ci şi în ceea ce priveşte sarcinile calitative, stahanovistul Faur Simion, în­văţând de la stahanovistele sovietice Ma­ria Rojneva şi Lidia Kononenko, şi-a pro­pus să scoată la iveală şi să mobilizeze rezervele interne existente la locul de pro­ducţie, în vederea realizării tuturor indi­cilor planului de stat pe 1952. Valoarea acestei iniţiative stă în faptul că ea pune în centrul întrecerii socialiste obiective de o asemenea însemnătate, cum este lupta pentru reducerea preţului de cost, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, realizarea planului pe sortimente, etc. De mare însemnătate este şi iniţiativa maistrului stahanovist Crem­an Francisc,­ de la combinatul „Sovrommetal“-Reşiţa, care, pătruns de ideia că realitatea planu­lui sunt oamenii, cadrele, a organizat în secţia sa o şcoală de calificare la locul de producţie. In cadrul iniţiative­lor de importanţă naţională se situează şi acţiunea fruntaşului în producţie Anton Bálint, de la Uzinele Textile Timişoara, care a pornit lupta pentru mai buna or­ganizare a lucrului în secţii, astfel ca în­treprinderea să fie în măsură a elibera şi pune la dispoziţia statului sumele de bani care-i prisosesc din fondul de rulment De aser­enea, în întrecerea socialistă, au apărut numeroase alte iniţiative pre­ţioase, ca de pildă, cea a muncitorilor şi tehnicienilor de la „1 Mai”-Ploeşti, de a executa perfect fiecare operaţie în produc­ţie; iniţiativa stahanovistelor Maria Cincă, Paraschiva Andrei, Maria Andrei şi Ana Boghină de a trece la câte 100 războae automate ; cea a tânărului stahanovist Vir­gil Petrescu, de la fabrica I.C.A.R., care a făcut din brigada sa prima brigadă staha­­novistă din ţară ; iniţiativa tinerilor de la „Flacăra Roşie“ de a organiza la locul de producţie posturi utemiste de control al ca­lităţii producţiei; extinderea tot mai mare în toate ramurile industriale, a metodelor rapide de lucru, etc. Aceste iniţiative minunate constitue mărturia entuziasmului cu care clasa muncitoare din ţara noastră luptă şi mun­ceşte sub conducerea partidului pentru consolidarea succesului reformei băneşti, pentru realizarea planului de stat pe 1952. Ele arată marea forţă creatoare a între­cerii socialiste, în desfăşurarea căreia ac­tivitatea masselor îşi găseşte cea mai stră­lucită expresie. In condiţiile construirii socialismului în ţara noastră, se confirmă astfel din nou cuvintele marelui Lenin, care încă acum câteva decenii a arătat că socialismul creează pentru întâia oară posibilitatea atragerii majorităţii oameni­lor muncii în arena unei activităţi în care ei pot să se manifeste, să-şi desfăşoare aptitudinile, să dea la iveală talentele care se află în popor şi pe care capitalis­mul le apăsa, le strivea şi le înăbuşea ne­cruţător. Un fapt deosebit de grăitor în această privinţă sunt cele peste 11.000 invenţii şi inovaţii venite din massă în anul 1951 — importantă contribuţie la desvoltarea tehnicii noastre. Exemplul viu al muncitorilor şi tehni­i­cienilor care, stăpâni pe soarta şi viito­rul lor, îşi pun toate forţele şi energia lor creatoare în slujba ridicării patriei şi a desvoltării continue a economiei naţio­nale, a căpătat în ţara noastră o uriaşă forţă mobilizatoare. Acest lucru îl arată ritmul rapid în care se extind în fabri­cile şi uzinele de pe întreg cuprinsul ţării iniţiativele ivite în întrecerea socialistă. Sub lozinca „Să realizăm toţi indicii planului de stat pe 1952 !”, iniţiativa ar­zătorului Faur Simion s’a extins într’o serie întreagă de fabrici, şi în mod deo­sebit în întreprinderile de construcţii, ob­­ţinându-se succese însemnate. La fabrica de ciment „Temelia”, din Oraşul Stalin, a fost introdus un sistem de evidenţă cu ajutorul căruia se urmăreşte acum înde­plinirea planului, atât în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi sortimentul pro­ducţiei, cât şi în ceea ce priveşte reali­zarea indicilor de utilizare şi consum. Ca urmare a avântului întrecerii socialiste, în această fabrică planul pe primele luni ale anului 1952 a fost depăşit, realizân­­du-se totodată însemnate economii. Iniţia­tiva arzătorului de la Turda a fost dease­­menea urmată de colectivele altor între­prinderi industriale, printre care fabrica de ciment „Dej“, fabricile de cărămizi Timi­şoara şi Cărpiniş, „Industria Lânii”-Timi­­şoara, F.R.B., „Constantin David“, „Ilie Pintilie“. O extindere tot mai largă capătă în întreprinderi şi iniţiativa maistrului sta­hanovist Crem­an Francisc. La „Sovrom­­metal“-Reşiţa, un număr de 92 maiştri şi-au însuşit până acum această iniţia­tivă, angajându-se, prin contract, să ca­lifice 583 muncitori. La „Industria Sâr­­mei”-Câmpia Turzii, la „Victoria”-Arad, la atelierele C.F.R.-Arad, pe şantierele în­treprinderii Nr. 6 Craiova, etc. — sute de maiştri şi-au propus să organizeze califi­carea unui număr cât mai mare de mun­citori. Trebue spus însă că aceste iniţiative iz­­vorîte din masse nu au găsit pretutindeni înţelegerea şi sprijinul necesar spre a-şi croi drum înainte, spre a creşte şi a se des­­volta necontenit. Comitetul de întreprin­dere de la Reşiţa, de pildă, a ignorat multă vreme iniţiativa maistrului Crenian, de care „a aflat“ deabia după ce presa a pu­blicat ştiri despre această acţiune. Cu toată dorinţa vie a muncitorilor de a desvolta întrecerea socialistă, extinderea iniţiativei arzătorului Faur Simion este în­greunată de faptul că într’o serie de între­prinderi, ba chiar în unele ramuri indus­triale, nu se cunosc nici acum normativele de consum şi indicii de utilizare a maşinii lor. Această situaţie, de natură să frâneze iniţiativa muncitorilor, există în industria petroliferă, unde Ministerul Industriei Pe­­trolului şi Industriei Cărbunelui nu s-a preocupat în mod consecvent de stabilirea normativelor şi indicilor, în special la lu­crările de foraj. Din această cauză, ca şi din lipsa de interes a organizaţiilor de par­tid şi a organelor sindicale locale, iniţia­tiva arzătorului Faur Simion este aproape necunoscută în schele însemnate ca, de pildă, Boldeşti, Urlaţi, Moreni, etc. O situaţie asemănătoare din acest punct de vedere există şi în industria uşoară, unde întrecerea pentru realizarea tuturor indicilor planului de stat pe 1952 întâm­pină greutăţi din cauza necunoaşterii, de către muncitorii dintr-o serie de întreprin­deri, a sarcinilor care le revin în cadrul planului pe 1952.­­ De asemenea, faptul că atât iniţiativa arzătorului Faur Simion, cât şi cea a maistrului Crem­an Francisc s-au extins până acum relativ în puţine întreprinderi carbonifere se datoreşte în cea mai mare măsură lipsurilor serioase de care a dat dovadă, în ultimul timp. Uniunea Sindi­catelor din Industria Cărbunelui în ceea ce priveşte organizarea întrecerii socialiste. Nu e pentru prima dată când unii acti­­vişti ai acestei importante Uniuni, rămâ­nând în urma vieţii, privesc cu nepăsare noul care apare în întrecerea socialistă, încearcă să creeze întrecerii un cadru ar­tificial, înghesuind-o într-o albie în­gustă, care-i restrânge proporţiile şi-i ră­peşte în bună parte ceea ce are ea mai im­portant, iniţiativa masselor. întrecerea socialistă nu poate fi privită ca o­ chestiune de cancelarie, ea nu rabdă cătuşele birocratismului ! „Sar­cina întrecerii socialiste — ne învaţă tovarăşul Stalin — este de a sfărâma aceste lanţuri birocratice, de a deschide câmp larg pentru desfăşurarea energiei şi iniţiativei creatoare a masselor, de a scoate la iveală uriaşele rezerve ascunse în sânul orânduirii noastre şi de a le arunca în talerul balanţei în lupta împo­triva duşmanilor noştri de clasă, atât dinăuntrul, cât şi din afara ţării noastre“. Partidul cere tuturor organizaţiilor de partid, sindicatelor, precum şi cadrelor conducătoare din economie, să sprijine cu toată dragostea şi căldura tot ceea ce este nou, înaintat, ceea ce se naşte în masse, să desvolte larg întrecerea socialistă şi mişcarea stahanovistă în ţara noastră. Pentru organizaţiile de partid, con­­ducerea­ întrecerii socialiste este o im­portantă sarcină politică. A conduce în­trecerea înseamnă a cunoaşte temeinic sar­cinile pe care partidul şi guvernul le pun în faţa clasei muncitoare în fiecare etapă a construcţiei socialiste, a cunoaşte obiecti­vele întrecerii în fiecare ramură, a sprijini din plin şi a răspândi iniţiativele care con­­tribue la rezolvarea sarcinilor planului. Organizaţiile de partid trebue să desfă­şoare o intensă muncă politică de massă, îndrumând îndeaproape sindicatele, să asi­gure cele mai bune condiiuni desfăşurării întrecerii, să stimuleze tot ceea ce împinge întrecerea înainte, criticând cu tărie biro­cratismul, inerţia, atitudinile de subapre­ciere a întrecerii. Sarcini de răspundere în legătură cu desfăşurarea întrecerii socialiste revin con­ducerilor administrative. Ministerele, di­recţiile generale, administraţiile întreprin­derilor trebue să asigure cunoaşterea şi defalcarea planului în fiecare fabrică, până la om şi maşină, buna aprovizionare cu materie primă, materiale, combustibil, etc. astfel încât muncitorii să aibă cât mai bune condiţiuni de lucru. O atenţie spe­cială trebue dată stimulării stahanoviştilor şi fruntaşilor în întrecere. In aceste zile, când în fabrici şi uzine muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii îşi propun să intensifice întrecerea socialistă în întâmpinarea zilei de 1 Mai, organiza­ţiile de partid şi sindicatele au datoria să popularizeze larg iniţiativele noi, care merg pe linia realizării sarcinilor legate de consolidarea succesului reformei bă­neşti şi al îndeplinirii planului de stat pe 1952, făcând totul în vederea extinderii lor în massă, învăţând din glorioasa experienţă a sta­hanoviştilor sovietici, să desvoltăm larg întrecerea socialistă, pentru întărirea con­tinuă a leului, pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru reali­zarea planului de stat pe 1952, pentru pace și socialism . Plecarea delegaţiei române la Consfătuirea economică internaţională de la Moscova Luni dimineaţa a plecat la Moscova de­legaţia română care participă la Consfă­tuirea economică internaţională ce va avea loc în Capitala Uniunii Sovietice. Delegaţia este compusă din tovarăşii: Gh. Savin, preşedintele Camerei de Comerţ Exterior a R.P.R., şeful delegaţiei, prof. univ. P. Bălăceanu, economist, C. Agiu, preşedintele Centrocoop-ului, N. Anghel, directorul Societăţii „Industrial-Import“, Şt. Vicol, directorul Societăţii „Agro­­export“, prof. univ. Barbu Zaharescu, eco­nomist, Stelian Moraru­, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., C. Filo­­reanu, membru în Comitetul Executiv al C.G.M., şi conf. univ. Şt. Arsene, secreta­rul delegaţiei. Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost salutată de reprezentanţi ai C.G.M., ai or­ganizaţiilor noastre economice, etc. Deasemenea, a fost de față M. A. Fila­tov, secretar al Ambasadei Uniunii Sovie­tice. (Agerpres). In interiorul ziarului: DECADA LITERATURII RUSE. V. Gospodin — Mândria de a răspândi cartea rusă şi sovietică (pag. 2-a). V. Albulescu — Şcoala maistrului Cremian (pag. 2-a). PE PROBLEME ACTUALE ! Să punem în valoare bogăţiile locale! (pag. 2-a). V. Firu — Afară cu chiaburul din conducerea cooperativei! (pag. 3-a). UCIGAŞII LUI BELOIANNIS NU VOR SCĂPA DE JUDECATA PO­POARELOR ! — Comunicatul Birou­lui Politic al C. C. al Partidului Co­munist Grec — Apelul postului de ra­dio „Grecia Liberă” — Atena trăeşte sub semnul revoltei provocate de odioasa asasinare a lui Beloiannis — Un luptător eroic pentru cauza po­porului grec (pag. 3). Popoarele înfierează mârşavul asa­sinat de la Atena (pag. 4-a). Declaraţia lui I. A. Malik în şedinţa Comisiei O. N. U. pentru dezarmare (pag. 4-a). Deschiderea sesiunii Biroului Con­siliului Mondial al Păcii (pag. 4-a) . In preajma Consfătuirii economice internationale de la Moscova (pag. 4-a), împotriva folosirii criminalei arme bacteriologice (pag. 4-a). A 5-a reducere de preţuri în U. R. S. 5. la mărfurile alimentare de larg consum MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : A fost dată publicităţii Hotărîrea Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comite­tului Central al Partidului Comunist (bol­şevic) al Uniunii Sovietice cu privire la noua reducere a preţurilor de stat cu amă­nuntul la mărfurile alimentare. In Hotărîre se spune : In legătură cu succesele obţinute în 1951 în domeniul producţiei industriale şi agricole, in legătură cu creşterea producti­vităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor, Guvernul sovietic şi Comite­tul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au soco­tit posibil să înfăptuiască, cu începere de la 1 Aprilie 1952, o nouă reducere — a cin­­cea la număr — a preţurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare de larg consum. Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi Co­mitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au hotărit: 1. — Să reducă Începând dela 1 Aprilie 1952 preţurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare după cum urmează: PAINE, FAINA ŞI MACAROANE Pâine de secară — cu 12%. Pâine din făină de grâu integrală — cu 12%. Pâine din făină măcinată mărunt — cu 15%. Pâine din făină de grâu de calitate su­perioară, franzele, covrigi şi alte produse de brutărie — cu 15%. FAINA Făină de secară — cu 12%’. Făină de grâu integrală — cu 12%'. Făină de secară măcinată mărunt şi cernută — cu 15%'. Făină de grâu de calitate superioară şi alte sorturi de făină — cu 15%. Macaroane, fidea şi alte paste făinoase - cu 15%. Drojdie de bere — cu 20%­. CRUPE, OREZ, PASTAIOASE ŞI CONCENTRATE ALIMENTARE Griş, arpacaş şi fulgi de ovăz — cu 20%. Crupe de meiu, hrişcă, orez, sago şi alte crupe şi păstăioase — cu 15%. Concentrate alimentare — cu 10%­. Amidon — cu 15%. CEREALE ŞI NUTREŢ Secară — cu 12%­. Grâu, ovăz, orz şi alte cereale — cu 15%. Tărâţe, turte oleaginoase, şroturi, nu­treţuri mixte, fân şi paie — cu 15%. CARNE ŞI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, salamuri, crem curşti, cârnaţi, găini şi alte produse de care — cu 15%. Raţe, gâşte şi curci — cu 20%. Conserve de care, conserve de legume cu carne — cu 20%. GRĂSIMI, BRÂNZETURI ŞI PRODUSE LACTATE Unt — cu 15%­. Slănină — cu 20%. Lapte, produse lactate şi lapte condensat — cu 10%. Brânză sovietică, şvelţer, brânză de O­­landa şi alte brânzeturi — cu 20%. Brânzeturi locale — cu 10%. Ulei vegetal — cu 20%. Ulei de arahide şi din sâmburi — cu 30%. Margarină — cu 15%­. Sosuri­ maioneze — cu 30%. îngheţată — cu 15%. Ouă — cu 15%. ZAHAR. PRODUSE DE COFETĂRIE ŞI COLONIALE Zahăr tos şi rafinat — cu 10%. Caramele învelite, fondante, şocolată şi alte produse zaharoase de cofetărie — cu 10%. Caramele neînvelite — cu 15% . Biscuiţi, diferite prăjituri, turtă dulce, pesmeţi şi alte produse făinoase de cofetă­rie — cu 12%. Dulceaţă, ram şi jeleuri — cu 10%. Vitamine — cu 10%­. Ceai natural — cu 20%­. Cafea naturală şi cacao — cu 15%'. Băuturi pe bază de cafea — cu 10%. Sare — cu 30%. Esenţă de oţet — cu 15%. FRUCTE Mere, pere şi struguri — cu 20%. Fructe congelate — cu 20%. Fructe uscate şi nuci — cu 20%'. CONSERVE DE LEGUME ŞI FRUCTE Conserve de legume naturale : castra­veţi, ardei, mazăre verde, tomate şi le­gume congelate — cu 20%. Conserve de fructe: compoturi, pură şi pastă, legume marinate, tomate-pastă, tomate-pure, sucuri de fructe şi tomate — cu 10%. Sucuri naturale: de struguri, de mere, prune şi de tomate — cu 20%. 2. Să se reducă în mod corespunzător preţurile la restaurante, cantine şi la alte întreprinderi de alimentaţie publică. 3. Să se reducă cu începere dela 1 Aprilie 1952 preţurile cu amănuntul la cărţi, inclusiv manuale, în medie cu 18%. 4. Să se reducă deasemenea, cu înce­pere dela 1 Aprilie 1952, tarifele la ho­teluri în medie cu 15 %’. Consolidarea succesului reformei băneşti cauza intregului popor muncitor Se extinde iniţiativa fruntaşului în producţie Anton Bálint TIMIŞOARA (de la redacţia ziarului „Luptătorul Bănăţean).­­ Tot mai nume­roşi sunt muncitorii şi tehnicienii din Ti­mişoara care, însufleţiţi de hotărîrea de a contribui la consolidarea succesului re­formei băneşti, îşi însuşesc iniţiativa to­varăşului Anton Balint de la Uzinele Tex­tile Timişoara, pornită sub lozinca „Să punem la dispoziţia statului sumele de bani ce ne prisosesc din fondul de rul­ment“. La fabrica „Partizanul“ maiştrii de la sectorul 1, împreună cu fruntaşii în producţie şi cu muncitorii de la sectorul 1 şi 2, au făcut o serie de propuneri con­crete privind îmbunătăţirea măsurilor teh­­nico-organizatorice, pentru a se elibera ast­fel unele sume din fondul de rulment al fabricii. Ei au propus, de pildă, mărirea turaţiei la maşinile de îndoit zale ■— ceea ce permite realizarea unei productivi­tăţi sporite — introducerea standurilor la secţia ţintărie, etc. Muncitorii şi tehnicie­nii de aici şi-au propus ca până la data de 23 August 1952, să pună la dispoziţia sta­tului, din fondul de rulment, suma de 10.000 lei. Iniţiativa muncitorului comunist Anton Balint a găsit un larg răsunet şi în rân­dul muncitorilor şi tehnicienilor de la fa­brica „Prima­ Banat“. Colectivul acestei în­treprinderi, care în cursul anului trecut a eliberat din fondul de rulment suma de 7.231.000 lei vechi, a desbătut iniţiativa lui Anton Balint, în adunări pe secţii, a­­poi în cadrul unei adunări generale. Stu­diind propunerile care au venit din par­tea muncitorilor şi tehnicienilor, conduce­rea întreprinderii şi-a luat angajamentul, ca până în luna Decembrie a acestui an, să elibereze din fondul de rulment suma de 138.450 lei. CĂLĂRAŞII VECHI (de la trimisul nos­tru). Ziua de Duminică 30 Martie a fost o zi aşteptată cu emoţie şi nerăbdare de că­tre toţi membrii gospodăriei colective „Filimon Sârbu“ din satul Călăraşii Vechi, regiunea Ialomiţa. Ei aveau să ştie care dintre cele 4 brigăzi de câmp va câştiga Drapelul Roşu de brigadă fruntaşă în prima săptămână de muncă în întrecere socialistă pentru obţinerea unei recolte bogate. încă din zorii zilei, comisia de în­trecere şi brigadierii au mers pe tar­laua „de pe luncă“ pentru a controla fe­lul în care au fost executate muncile a­­gricole în timpul săptămânii. După ce a analizat împreună cu brigadierii mersul întrecerii socialiste, felul în care a lucrat fiecare brigadă de câmp, comisia de în­trecere a hotărît să dea Drapelul Roşu brigăzii a IV-a, conduse de U.T.M.-ista Ivanca Asan, brigadă fruntaşă în cea din­tâi săptămână de întrecere. Inmânarea drapelului s'a făcut de către secretarul organizaţiei de bază într’un ca­dru festiv, în adunarea generală a mem­brilor gospodăriei colective. Numeroşi membri ai brigăzii a IV-a şi-au luat anga­jamentul să muncească cu dârzenie pen­tru a păstra cu cinste drapelul în tot timpul întrecerii socialiste. In numele celorlalte brigăzi, au vorbit tovarăşii Aurel Baicu, Constantin Baicu şi Dumitru A. Petcu, care au arătat că vor lupta cu mai multă hotărîre ca în a doua săptămână să câştige drapelul. Lupta pentru câştigarea drapelului de brigadă fruntaşă în campania însămânţă­­rilor a fost deosebit de încordată în tot cursul săptămânii de la 21—29 Martie. Niciodată în trecut când erau ţărani cu gospodării individuale, oamenii aceştia nu au muncit cu atâta bucurie, cu atâta în­credere în puterile lor. Atunci priveau ne­putincioşi spre cer, iar acum cu forţe unite înving greutăţile, creează ei înşişi condi­ţiile pentru a dobândi o recoltă bogată. Timpul neprielnic a întârziat oarecum însă­­mânţările. Insă cu puterile pe care le dă munca în colectiv ei pot învinge timpul. Muncile pentru care altădată era nevoie de săptămâni întregi se fac acum în câ­teva zile. încă din prima zi de întrecere, colectiviştii au căutat să folosească cu chib­zuială fiecare om, fiecare semănătoare, fie­care pereche de cai, să nu piardă nicio clipă. Toate atelajele repartizate brigăzilor au lucrat din plin. Un exemplu în ceea ce priveşte buna organizare a muncii şi folosirea raţională a atelajelor a fost brigada I-a, condusă de tov. Aurel Baicu. Această brigadă n’a a­­vut atat din timp de către S.M.T. tot te­renul ce trebuia însămânţat cu floarea soa­relui — așa cum se prevedea în planul de muncă săptămânal al brigăzii. De aceea, munca trebuia în așa fel organizată ca până ce tractoarele arau o bucată de teren, atelajele brigăzii să nu stea de­geaba. In ziua de 25 Martie, de exemplu, tov. Aurel Baicu a repartizat pentru în­sămânţat floarea soarelui numai patru pe­rechi de cai la 2 semănători; pentru bo­­ronirea terenului care trebuia însămân­ţat cu floarea soarelui a repartizat o sin­gură boroană, deoarece o parte din teren era boronit cu o zi mai înainte; două ate­laje au fost trimise „pe luncă" la grăpa­­tul grâului de toamnă; o echipă a fost repartizată să scoată puieţii de salcâm pentru plantat, iar altă echipă să planteze puieţii scoşi in ziua precedentă. Deasemenea, în ziua de 27 Martie, bri­gada a dat exemplu în ce priveşte organiza­rea muncii şi spiritul de răspundere. Di­mineaţa începuse ploaia. Vremea nu era prielnică pentru însămânţat. Pe la orele 10, când a văzut că e posibil să se îmbu­nătăţească vremea, Aurel Baicu a trimis imediat 2 semănători, fiecare cu câte 2 a­­telaje, la semănatul borceagului şi sfeclei furajere , trei atelaje le-a trimis la grăpat grâul „de pe luncă“. O deosebită importanţă în desfăşurarea întrecerii socialiste o are urmărirea în­deplinirii planului săptămânal. In fiecare seară, brigadierii analizează felul în care au decurs muncile de peste zi, lipsurile, greutăţile întâmpinate, dacă muncile au în­târziat sau nu, dacă s’au făcut sau nu lu­crări de bună calitate, dacă s’a respectat planul zilelor-muncă necesare pentru fie­care lucrare; brigadierii se sfătuesc apoi între ei cum să lucreze mai bine a doua zi, fac schimb de experienţă. Consfătuirile acestea din fiecare seară sunt un puternic ajutor pentru fiecare brigadă. In întrecerea socialistă, brigadierii cu mai multă experienţă au ajutat pe ceilalţi. Astfel, tovarăşii Aurel Baicu şi Constan­tin Baicu au ajutat-o pe tovarăşa Ivanca Asan atât în ce priveşte reglarea semă­nătorilor cât şi în ce priveşte organizarea muncii. Deşi muncile sunt zorite şi trebuie fă­cute foarte repede, brigăzile din gospo­dăria colectivă din Călăraşii Vechi dau o deosebită importanţă controlului calităţii lucrărilor, aplicării măsurilor agrotehnice.. Fiecare brigadier controlează zilnic calita­tea lucrărilor executate de brigada sa. De asemenea, se face şi un control reci­proc al lucrărilor între brigăzi. De exem­plu, în ziua de 26 Martie, brigadierii Au­rel Baicu, Constantin Baicu şi Dumitru A. Petcu au controlat calitatea grăparului la toată tarlaua ,,de peste calea ferată“,­ unde lucrau atelajele tuturor brigăzilor de câmp şi au luat imediat măsuri de îndrep­tare acolo unde lucrările erau de proastă calitate. In ziua de 29 Martie, la sfârşitul săp­tămânii, s’au văzut succesele obţinute îa­ întrecerea socialistă: brigăzile au gră­­pat 292 ha. grâu de toamnă, au însă­mânţat cu floarea soarelui 50 ha., cu ovăz 40 ha., cu borceag 10 ha., cu sfeclă fu­rajeră 8 ha.; au însămânţat, deasemenea b orzul şi lucerna. In plus, brigăzile au boro­nit lucerna însămânţată anul trecut, au a­­rat cu caii 7,50 ha, clinuri unde tractoa­rele ar fi pierdut mult timp şi ar fi con­sumat mult combustibil­i şi au plantat mii de puieţi de salcâm. Toate brigăzile gospodăriei colective „Filimon Sârbu“ din Călăraşii Vechi au terminat însămânţările din epoca I-a. Bri­gada a IV-a a obţinut Drapelul Roşu pen­­tru că a plantat mai mulţi puieţi de sal­câm decât celelalte brigăzi şi a plivit 2,50 ha. grâu din tarlaua pentru semincer. întrecerea socialistă a scos la iveală nu­meroşi fruntaşi în muncă. Duminică 30 Martie pe tabla de onoare a gospodăriei colective au fost trecute la loc de cinste numele fruntaşilor: Dumitru T. Mihai, Gh. N. Mandache din brigada I-a ; Leon Gh. Baicu, Gh. N. Boţea din brigada II-a ; Marin Şt. Radu din brigada IlI-a ; Dumitru I. Barac, Dumitru C. P. Baicu, Teofila Ioniţă, D. Mihalache din brigada IV-a. Succesele dobândite în campania insă­­mânţărilor de gospodăria colectivă „Fili­mon Sârbu“ oglindesc munca organizaţiei de bază, care a organizat întrecerea social­­istă şi mobilizează şi îndrumează pe toţi colectiviştii în lupta pentru terminarea campaniei de însămânţări la vreme şi pen­tru aplicarea măsurilor agrotehnice. Luni dimineaţa, brigada a IV-a a pornit la lucru purtând Drapelul Roşu de brigadă fruntaşă. In momentul de faţă, colectiviştii muncesc cu hotărîre pentru a executa în cel mai scurt timp şi însămânţările din epoca a II-a. Steagul roşu al întrecerii fâlfâie în gospodăria colectivă In luptă pentru economisirea materialelor la forarea sondelor PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Brigada de foraj, condusă de brigadie­rul fruntaş Manta Grigore şi for­mată din echipele maiştrilor sondori Nicorescu Vasile, Vintilă Marin, Bunea Petre şi Mihăilă Gheorghe este socotită ca una din cele mai bune brigăzi din schela Ţintea. Hotărîţi să îndeplinească cu cinste pre­vederile Hotărîrii guvernului şi partidu­lui, privind măsurile necesare pentru con­solidarea succesului reformei băneşti, son­dorii din brigada lui Manta Grigore, îm­preună cu tehnicienii sectorului de foraj, îndrumaţi de comitetul organizaţiei de partid, au început să caute noi şi noi for­me de luptă pentru descoperirea şi pune­rea în valoare a numeroaselor rezerve in­terne ale sondei. Astfel, brigadierul Manta Grigore, aju­tat de inginerul Stoianov Nicolae, şeful sectorului de foraj al schelei, a pus în valoare — după exemplul maistrului son­dor Şarif Fatkuliev de la Oficiul de foraj Buzovnî din R. S. S. Azerbaidjeană — una din cele mai importante rezerve in­terne ale sondei, care permite reducerea simţitoare a cheltuielilor şi a timpului ne­cesar pentru forarea sondei , renunţarea la întrebuinţarea materialelor de îngreu­­nare a noroiului. Pentru a nu mai trata noroaiele la forarea sondei cu materialele de îngreunare ce erau prevăzute în coman­da geologo-tehnică a sondei, inginerul Sto­ianov şi brigadierul Manta au studiat te­meinic condiţiile specifice ale fiecărui strat în parte. Cercetând minuţios condiţiile geologice şi particularităţile terenului, sondorii din brigada lui Manta Grigore, forând fără noroaie grele la o adâncime de peste 3.000 metri, au reuşit, la această adân­cime, să depăşească cu 470% viteza de a­­vansare a sapei pe oră, faţă de viteza pre­văzută în comanda geologo-tehnică. De a­semenea, brigada a economisit în numai 7 zile zeci de mii kg. de barită şi impor­tante cantităţi de chimicale, realizând în total economii în valoare de peste 100.000 lei noi. Deasemeni, sondorii din brigada lui Manta Grigore şi muncitorii din serviciile auxiliare, care deservesc sonda, au hotărit să execute cât mai perfect fiecare opera­ţiune de producţie, după metoda stahano­vistelor sovietice Jandarova şi Agafo­nova. Astfel, podarii, după ce au terminat lu­crul la pod, răspund în timpul forajului de calitatea şi tratarea noroiului. Ajutorii de maiştri supraveghează modul cum se com­portă utilajul în timpul săpării, iau mă­suri din vreme pentru prevenirea defec­ţiunilor care pot produce gâtuiri în ope­rațiunile forajului. Comuniştii din Şipote muncesc pentru intensificarea achiziţiilor După reforma bănească şi reducerile de preţuri organizaţia de bază din comuna Şi­pote, raionul Iaşi, a luat măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativei în ce priveşte achiziţionarea produselor a­­gricole în vederea intensificării schimbu­lui de mărfuri între oraş şi sat. Membrii de partid din conducere şi sa­lariaţi ai cooperativei au fost chemaţi, să facă dări de seamă în adunările organiza­ţiei de bază despre felul cum îşi duc mun­ca în cooperativă, luându-se măsuri con­crete pentru intensificarea achiziţiilor. Totodată, organizaţia de bază a pregătit agitatori care au dus muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, arătându-le importanţa valorificării produselor prin cooperativă. Ei au demascat totodată pe chiaburii din sat, care umblă cu tot felul de zvo­nuri şi înşelătorii pentru a slăbi activitatea cooperativei. In urma acestor măsuri, valorificările prin cooperativă au sporit, iar între coope­rativă şi membrii săi s’a stabilit o legă­tură mai trainică. Primii au valorificat produsele prin co­operativă comuniştii D. Melinte, I. Ro­­deş, V. Amarandei, E. Druşcă şi alţii. E­­xemplul lor a fost urmat de ţăranii mun­citori din comună, astfel că după reforma bănească şi reducerile de preţuri coopera­tiva a achiziţionat peste 100.000 kg. ce­reale, 48.000 kg. floarea soarelui, 50.000 ouă, 95 kg. lână şi zeci de kg. brânză, pă­sări, fasole, grăsimi, etc. Aceste rezultate au întărit şi mai mult hotărîrea consiliului de conducere şi a salariaţilor cooperativei de a-şi îmbunătăţi necontenit activitatea în vederea unei mai bune aprovizionări a oamenilor muncii de la oraşe cu produse agricole şi a ţă­ranilor muncitori cu mărfuri industriale. D. AMARANDEI corespondent voluntar

Next