Scȃnteia, mai 1952 (Anul 21, nr. 2338-2362)

1952-05-03 / nr. 2338

ANUL XXI Nr. 2338 Sâmbătă 3 Mai 1952 4 PAGINI - 20 BANI Mişcarea de neînvins a vremurilor noastre Anul acesta, ziua de 1 Mai, ziua­ soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost sărbătorită de clasa muncitoare in­ternaţională, de popoarele lumii, în plină luptă pentru apărarea păcii, împotriva provocărilor agresive ale sângerosului im­perialism american. Grandioasa paradă militară şi demons­traţia oamenilor muncii din Moscova, ce s’au desfăşurat în Piaţa Roşie în prezenţa tovarăşului Stalin, demonstraţiile oame­nilor muncii din ţările de democraţie popu­lară, ca şi din ţările capitaliste, s’au des­făşurat sub semnul luptei pentru apărarea păcii. Agenţia „France Presse“ anunţă că la Tokio, unde poliţia a atacat pe de­monstranţi, iar în urma ciocnirilor au că­zut 7 morţi şi 1500 răniţi, mulţimea a isgonit pe soldaţii americani aflaţi în apro­pierea comandamentului călăului Ridgway şi a dat foc maşinilor americane aflate acolo. Impresionantele demonstraţii de 1. Mai, desfăşurate pretutindeni, au constituit o puternică dovadă a faptului că noi masse de partizani ai păcii s-au alăturat clasei muncitoare în luptă activă împo­triva imperialismului american. In Capitala patriei noastre, sutele de mii de oameni ai muncii, care au demons­trat în faţa conducătorilor partidului şi guvernului, au scandat cu însufleţire che­mările de 1 Mai ale C.C. al P.M.R.: „La luptă împotriva aţâţătorilor sângeroşi ai unui nou război mondial — imperialiştii americani şi englezi, duşmani de moarte ai independenţei şi libertăţii popoarelor!" Din totdeauna omenirea a năzuit din adâncul inimii spre pace, dar experienţa a nenumărate generaţii a dovedit că răz­boiul nu poate fi împiedicat prin simple dorinţi, că pacea trebue cucerită prin luptă. In zilele noastre a apărut şi s’a desvoltat cea mai largă şi mai puternică mişcare organizată a tuturor timpurilor: mişcarea mondială a partizanilor păcii. In ultimii ani, mişcarea partizanilor păcii a obţinut rezultate de seamă în demascarea imperialismului american, care-şi mani­festă cu cinism tendinţa de a înrobi po­poarele libere, de a transforma în sclavi locuitorii planetei noastre, de a distruge forţele democraţiei şi progresului, de a in­staura în lumea întreagă sălbatica dic­tatură a reacţiunii imperialiste. Călcând în picioare independenţa şi suveranitatea naţională a ţărilor ocupate din Europa occidentală, pornind tâlhărească agre­siune împotriva popoarelor coreean şi chi­nez şi deslănţuind monstruosul război bacteriologic, imperialismul american s-a dovedit cel mai înverşunat duşman al omenirii. Mânia şi ura împotriva noilor ocupanţi, care întrec prin fărădelegile şi cruzimile lor chiar pe bandiţii hitlerişti, au făcut ca masse tot mai largi să fie antrenate în lupta pentru pace. Intr’un timp scurt, mişcarea pentru apărarea păcii a cuprins toate ţările şi continentele. Dacă, la început, imperialiştii căutau să nege însemnătatea acţiunii mondiale pen­tru pace, pretinzând că ea ar reprezenta o neînsemnată minoritate a omenirii, astăzi ei sunt nevoiţi să recunoască „forţa de atracţie pe care o exercită mişcarea pentru pace“. Agenţi ai propagandei im­perialiste, printre care şi postul de radio­ Londra, vorbesc azi cu amărăciune despre faptul că „dorinţa de pace este adânc înrădăcinată în sufletul tuturor oameni­lor“, mustrând pe stăpânii lor că „au subestimat această mişcare“. Marea forţă a mişcării pentru pace con­stă în aceea că ea reflectă interesele vi­tale ale celor mai largi masse din toate ţările şi continentele. Alături de clasa mun­citoare internaţională, care s’a dovedit cea mai consecventă şi mai combativă apărătoare a păcii, păşesc az­i, în luptă împotriva agresorilor imperialişti, masse tot mai largi ale ţărănimii, ale intelec­tualităţii progresiste, preoţi, pături însem­nate ale micii burghezii, etc. Faptul că la acţiunile întreprinse de mişcarea mondială a partizanilor păcii participă astăzi organizaţii pacifiste bur­gheze din cele mai diferite, cum sunt „A­­sociaţia Quakerilor“, mişcarea din Marea Britanie „Pentru pace cu China“, Fede­raţia Mondială a Asociaţiilor „Prietenii Naţiunilor Unite“ etc., demonstrează imen­sa forţă mobilizatoare a luptei pentru pace. Lărgirea bazei sale de massă este unul din cele mai însemnate rezultate ale mişcării partizanilor păcii care, de la crearea ei, şi-a propus să atragă în lupta pentru pace oameni de cele mai diferite credinţe politice şi religioase. Smulgând vălul propagandei imperia­liste, care încerca să ascundă popoarelor pregătirile de război ale guvernului ameri­can şi ale sateliţilor săi, mişcarea mon­dială a partizanilor păcii a ajutat popoare­lor să vadă în imperialiştii americani pe cei mai sângeroşi duşmani ai omenirii, aliaţii ciumei, holerei şi tifosului. Popoarele văd azi în imperialiştii ame­ricani pe duşmanii înrăiţi ai colaborării internaţionale, pe cei ce resping propune­rile de dezarmare făcute de Uniunea So­vietică şi propunerile de încheiere a unui tratat de pace cu Germania, pe cei ce fac totul pentru a împiedica restabilirea co­merţului mondial, pe cei care finanţează, instruesc şi trimit spioni şi complotişti pentru a face spionaj şi a organiza acte de teroare şi sabotaj pe teritoriul U.R.S.S şi al ţărilor de democraţie populară. Acea­sta a sporit vigilenţa mişcării partizanilor păcii şi a făcut să-i crească combativitatea Imperialiştii — pentru a demobiliza ma­­ssele şi a le abate dela lupta pentru pace — s’au străduit ani în şir să convingă po­poarele că mişcarea mondială a partiza­nilor păcii e lipsită de eficacitate. Chiar şi unii oameni cinstiţi aveau îndoeli asupra felului în care lupta pentru pace ar pu­tea influenţa mersul evenimentelor. Azi însă, nimeni nu mai contestă imensa forţă şi eficacitate a mişcării mondiale a parti­zanilor păcii. Cele aproape 500 milioane de semnături puse pe Apelul de la Stock­holm au făcut pe agresorii imperialişti să nu îndrăsnească a arunca bomba ato­mică în Coreea. Cele peste 603.000.000 de semnături pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii arată că sute de mi­lioane de oameni au înţeles adânca sem­nificaţie a cuvintelor staliniste: „Pacea va fi menţinută şi consolidată dacă po­poarele vor lua în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra până la capăt“. Faptul că popoarele iau în mâinile lor cauza păcii a făcut ca mişcarea mondială a partizanilor păcii să devină un factor care-şi spune cu tărie cuvântul în viaţa internaţională, in dese rânduri presiunea popoarelor i-a silit pe imperialiştii ame­ricani să bată în retragere. La cea de a 6-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., sub influenţa uriaşei presiuni a popoarelor, propunerile sovietice de reducere a ar­mamentelor şi forţelor armate, de inter­zicere a armei atomice şi de încheiere a unui Pact al Păcii au fost votate de nu­meroase delegaţii ale ţărilor care în tre­cut urmau docil poziţia delegaţiei State­lor Unite. Tot presiunea popoarelor a si­lit O.N.U. să ia în discuţie problema de­­zarmării generale. Ideea luptei pentru apărarea păcii s’a dovedit o idee de o imensă forţă mobiliza­toare, insuflând eroism şi vitejie masselor. In cadrul frontului mondial al păcii se îmbină lupta de eliberare a popoarelor subjugate de imperialişti şi avântul con­strucţiei paşnice al popoarelor libere. Glo­riosul popor sovietic dobândeşte succese istorice în lupta pentru construirea comu­nismului. Marele popor al Chinei şi cele­lalte popoare frăţeşti ale lagărului socia­list obţin noi victorii în făurirea vieţii noi. Poporul român, iubitor de pace, îşi afirmă cu tărie voinţa de pace prin victo­riile obţinute pe frontul construcţiei socia­liste. Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii a fost semnat de 11.060.141 de cetăţeni. Sute de mii de partizani ai păcii sunt antrenaţi în comitetele de luptă pen­tru pace. Dar, pe măsură ce cresc forţele păcii, miliardarii americani, care privesc pacea drept o nenorocire şi războiul ca pe o afa­cere rentabilă, intensifică pregătirile fe­brile în vederea unui nou război mondial. Deslănţuirea războiului bacteriologic este una dintre cele mai tipice manifestări ale furiei şi disperării de care sunt cuprinşi imperialiştii americani în urma înfrângeri­lor politice, rporale şi militare suferite în ultima vreme, împotriva hitlerilor americani, unelti­­tori ai unui nou măcel, popoarele îşi în­tăresc necontenit vigilenţa şi intensifică lupta pentru lărgirea mişcării partizani­lor păcii. Ziua de 1 Mai, zi a frăţiei muncitorilor din toate ţările, a constituit o puternică demonstraţie a voinţei de pace a omenirii. Ea a arătat din nou ce forţe imense se ridică în întreaga lume în apărarea păcii. Popoarele păşesc spre noi lupte cu cre­dinţa mai fermă ca oricând că pacea va în­vinge în lumea întreagă. Această credinţă îşi trage izvorul din faptul că în fruntea luptei pentru pace păşeşte ţara care zi­deşte comunismul. Uniunea Sovietică, şi marele stegar al păcii, tovarăşul Stalin, încă din primele ore ale dimineţii, Ca­pitala patriei noastre a cunoscut freamă­tul şi însufleţirea unei măreţe sărbători. Din toate cele opt raioane ale Bucureştiu­­lui, grupuri, masive de oameni ai muncii se îndreaptă spre imensa Piaţă Stalin, unde avea să se desfăşoare demon­straţia de 1 Mai. Peste 500.000 de oa­meni ai muncii au participat la această grandioasă demonstraţie. Piaţa ce poartă numele marelui şi iubi­tului prieten al poporului nostru, învăţă­torul oamenilor muncii din lumea întreagă, tovarăşul Stalin, este deosebit de frumos împodobită cu steaguri roşii şi tricolore, flori, etc. Tribuna oficială, drapată în roşu şi împodobită cu multă măestrie, cu ghir­lande de brad şi buchete de fiori de diferite culori, este dominată de efigia uriaşă cu chipurile marilor dascăli ai proletariatu­lui din întreaga lume : Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Deasupra trioonei aflate de cealaltă parte a pieţii, se înalţă un şir de panouri cu portretele conducătorilor iubiţi ai partidului nostru ; în mijloc se afă aşezat portretul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, încadrat de portretele tovarăşilor Ana Pauker, Vasile Luca, Teo­fari Georgescu, Lotar Rădăceanu­, Iosi­f Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica,­ Emil Bodnăraş. De o parte şi de altă sunt portretele preşedintelui Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, tov. prof. dr. C. I. Parhon, şi al preşedintelui Consiliului de Miniştri, tov. dr. Petru Groza, întreaga piaţă este dominată de statuia marelui Stalin, care sclipeşte albă, scăldată în razele soarelui , ca un simbol al vieţii luminoase şi însorite spre care călăuzeşte popoarele marele stegar al păcii trainice şi comunismului. Tribunele se umplu repede. Vin aci, ca invitaţi, stahanovişti şi fruntaşi în produc­ţie, oameni ai ştiinţei şi artei, studenţi şi militari, activişti de partid şi ai organiza­ţiilor de massă. Pe piepturile multora stră­lucesc ordine şi medalii — recunoaştere a meritelor lor deosebite în lupta pentru libertatea şi fericirea patriei noastre dragi, pentru apărarea cauzei scumpe a păcii. I­n piaţă, în faţa tribunei oficiale, s'au aliniat într’o ordine perfectă coloane de muncitori din diferite uzine din Capitală, care vor lua parte la meetingul ce va des­chide demonstraţia. Coloanele acestea au adus cu ele în piaţă o adevărată pădure de steaguri roşii. Lozinci care exprimă bucuria poporului nostru liber cu ocazia acestei sărbători, lozinci care dau glas dragostei neţărmurite a oamenilor muncii din patria noastră faţă de genialul condu­­cător al omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin, aclamaţii către iubitul conducător al partidului nostru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, chemări înflăcărate la lupta pentru apărarea păcii ţâşnesc cu vigoare din rândurile massei compacte strânse în piaţă. E aproape de ora 9. In piaţă pătrunde, în pas cadenţat, fanfara militară. Privirile tuturor se îndreaptă către tribuna oficială unde îşi fac apariţia conducătorii partidului şi guvernului. Ura­­lele şi aclamaţiile stărite îndelung, stea­gurile sunt fluturate salutând prezenţa tovarăşului Gheorghiu-Dej şi a celorlalţi conducători ai partidului şi membri ai gu­vernului. In tribuna oficială au luat loc : acad. prof. dr. C. I. Parhon, dr. Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lotar Rădăceanu, I. Chişinevschi, Al. Moghioroş, Miron Constantinescu, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş şi alţi membri ai C.C. al P.M.R.­ al guvernului şi ai Prezidiului Marii Adu-* nări Naţionale. Au participat : S. I. Kavtaradze, amba­sadorul Uniunii Sovietice, I. A. Korolev, prim consilier al ambasadei Uniunii Sovie­tice, S. S. Spandarian și S. A. Pivovarov, consilieri ai­ ambasadei Uniunii Sovietice, general It. K. S. Melnik, ataşat militar al Uniunii Sovietice, Liu Tin-tui, însărcinat cu afaceri ad-interim ai R. P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, Robert Schmeltz, ambasadorul R. Ceho­slovace, D. K. Grekov, ambasadorul R. P. Bulgaria, Ko Bon Ghi, ambasadorul R.P.D. Coreene, L. Pataki, ministrul R. P. Ungare, H. Göck, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.D. Germane, S. Kumbaro, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost de faţă M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Au participat delegaţiile de oameni ai muncii din ţările prietene, invitate la săr­bătorirea zilei de 1 Mai în ţara noastră : delegaţia sovietică, condusă­­de Evgheni Cerednicenko, delegaţia chineză în frunte cu Ivan Ci-ho, delegatul R. P. Bulgaria D. I. Ivanov-Mihailov, delegaţia R. Ceho­slovace în frunte cu Jaroslav Mevald, dele­gaţia R. P. Ungare în frunte, cu Földvári Aladar, delegaţia R. D. Germane în frunte cu Rudi Schmidt. Au mai participat deasemeni: Henry Turter (Franţa), A. D. Connell şi Jack Madon (Anglia). * La orele 9 precis, se deschide meetin­gul. Ia cuvântul tov. Gheorghe Apostol, membru, al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi preşedinte al­ C.G.M. Cuvintele vorbitorului, care în numele C. C. al P.M.R. felicită pe oamenii muncii din pa­tria noastră pentru succesele obţinute în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, în campania însămânţărilor, în lupta pentru înflorirea ştiinţei şi culturii, sunt puternic aplaudate. Propunerea de a se trimite o telegramă de salut tovarăşului Stalin stârneşte un entuziasm de nedescris. Minute în şir, văz­duhul răsună de cuvintele „SLAVA LUI STALIN !“■ ţâşnite din mii de piepturi. Sub lozinca aceasta — care exprimă sentimentele cele mai sfinte de dragoste şi profundă recunoştinţă pe care poporul nostru le poartă marelui său prieten şi eli­berator, învăţătorul şi părintele oamenilor muncii din lumea întreagă — se desfă­şoară manifestaţia din Capitală, ca şi din celelalte oraşe ale ţării, din întreaga noa­stră patrie ca şi din lumea în­treagă. TREC GĂRZILE PATRIOTICE MUNCITOREŞTI Fanfara intonează „Marşul partizani­lor”. Primite cu urale nesfârşite, în piaţă pătrund gărzile patriotice muncitoreşti înarmate. Miile de oameni ai muncii în­(Continuare în pag. 3-a) Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a prilejuit o ma­nifestaţie sărbătorească de o deosebită forţă şi măreţie. Ea a oglindit însemna­tele succese pe care poporul nostru — condus şi însufleţit în luptă de către partid — le-a obţinut în toate domeniile de activitate. Ea a redat optimismul, vigoarea şi încrederea cu care oamenii muncii din patria noastră liberă păşesc înainte, spre noi şi noi victorii. Oamenii muncii din scumpa noastră patrie şi-au reafirmat, cu tărie, hotărîrea lor de a-şi închina toate puterile, capacitatea lor de muncă, cauzei scumpe a apărării păcii, împotriva imperialiştilor americani şi englezi, duşmanii de moarte ai poporului nostru, autorii monstruosului război bacteriologic din Coreea. Demonstraţia oamenilor muncii a constituit o gran­dioasă şi înflăcărată manifestaţie de luptă pentru pace. Dovadă vie a marii forţe a internaţionalismului proletar care însufleţeşte astăzi poporul nostru, demonstraţia de 1 Mai a arătat încă odată că oamenii muncii din patria noastră consideră solidaritatea şi prietenia cu popoarele Uniunii Sovietice, cu cele ale ţărilor de democraţie populară şi cu toate popoarele luptă­toare pentru pace din lume, drept o chezăşie a apărării şi cuceririi de noi suc­cese pe drumul vieţii libere şi înfloritoare. Mai fierbinte şi mai puternică decât oricând s’a manifestat în­ această zi dragostea poporului nostru muncitor pentru genialul învăţător al omenirii munci­toare, slăvitul stegar al păcii trainice, eliberatorul şi sprijinitorul de zi cu zi al poporului nostru, tovarăşul STALIN. Trecându-şi în revistă victoriile obţinute, oamenii muncii au manifestat cu entuziasm pentru partid — organizatorul şi inspiratorul acestor victorii — pen­tru iubitul său conducător, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej —­ care conduce poporul nostru cu fermitate de neclintit pe calea luminată de experienţa gloriosu­lui Partid Bolşevic — pentru triumful măreţei cauza a lui Lenin şi Stalin. Tovarăşului Iosif Vissarionovici Stalin Moscova-Kremlin Oamenii muncii din Capitala Republicii Populare Române, întruniţi în marea demonstraţie cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, vă trimit, scumpe Iosif Vissarionovici, iubit prieten al poporului nostru şi marele condu­cător al popoarelor în lupta pentru pace şi socialism, un fierbinte salut de dragoste şi recunoştinţă. Cu prilejul acestei mari sărbători, oamenii muncii din Capitala Repu­blicii noastre îşi trec în revistă măreţele realizări în lupta pentru construirea socialismului in patria noastră, realizări obţinute cu ajutorul frăţesc al marii Uniuni Sovietice şi sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. In această măreaţă zi de sărbătoare a solidarităţii şi frăţiei muncito­reşti internaţionale, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noastre îşi manifestă solidaritatea cu oamenii muncii din toate ţările lumii, în lupta comună împotriva agresorilor imperialişti americani şi englezi şi a lacheilor lor, pentru apărarea păcii şi a colaborării frăţeşti între popoare. In rândurile frontului mondial al păcii, în frunte cu invincibila Uniune Sovietică, poporul nostru muncitor ia parte cu hotărîre la lupta pentru apărarea păcii. Sub steagul lui Marx, Engels, Lenin, Stalin păşim cu încredere în viitor şi suntem convinşi de izbânda cauzei păcii în lume, pentru că în fruntea acestei măreţe lupte se află conducătorul comunismului mondial, Iosif Vissarionovici Stalin. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască lupta popoarelor pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască bastionul păcii şi independenţei popoarelor, marea Uniune Sovietică ! „­­ Slavă celui mai iubit prieten al poporului român, genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din întreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin! Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a constituit o expresie vie a solida­rităţii internaţionale şi frăţiei oamenilor muncii din ţara noastră cu lupta popoarelor din lumea întreagă pentru pace şi socialism, împotriva imperia­liştilor americani şi englezi. Ea a constituit o afirmare entuziastă a devo­tamentului nemărginit faţă de partid, a dragostei fierbinţi faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de slăvitul stegar al comunismului, eliberatorul şi marele prieten al poporului nostru, tovarăşul Stalin. Cuvântarea tovarăşului Gh. Apostol Dragi tovarăşi şi tovarăşe, Scumpi oaspeţi veniţi în ţara noastră pentru sărbătorirea lui I î1 mai Din însărcinarea şi în numele Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român, vă salut , şi vă felicit cu prilejul zilei solidarităţii internaţionale a­­celor ce muncesc," ziua frăţiei muncitorilor" din toate ţările, ziua de 1 Mai. Oamenii muncii din oraşele şi satele Republicii noastre Populare sărbătoresc ziua de 1 Mai a acestui an cu un senti­ment de mare bucurie. Sub conducerea­ Partidului Muncitoresc Român, clasă muncitoare, aliată cu ţără­nimea muncitoare, obţine succese însem­nate în lupta pentru înfăptuirea primului nostru Cincinal, pentru construirea bazei economice a socialismului în­­ scumpa noastră patrie. In anul acesta­, sub conducerea­ partidu-­ lui­­nostru, poporul muncitor a­­ obţinut o nouă şi însemnată victorie. A­­fost reali­zată cu surges reforma bănească , înso­ţită de reducerile de preţuri, ceea ce a­ avut ca rezultat creşterea puterii de cumpă­rare a leului şi a salariului real al celor ce muncesc­, ridicarea bunei stări a oame­nilor muncii şi mărirea consumului arti­colelor de primă necesitate.­Răspunzând chemărilor Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român şi ale Guvernului Republicii­­ Populare Ro­mâne,­­muncitorii, ţăranii muncitori, tine­retul nostru şi­­ intelectualii devotaţi cau­zei clasei muncitoare şi socialismului nu-şi precupeţesc forţele şi munca lor creatoare pentru a da viaţă sarcinilor de consoli­dare a succesului reformei băneşti. In toate întreprinderile socialiste mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii muncesc cu­­avânt sporit pentru realizarea planului celui de al doilea an al Cincina­lului înainte, de termen, pe tâţi indicii, pe toate sortimentele. Normele îmbunătăţite, de timp şi de pro­ducţie, au deschis largi posibilităţi între­prinderilor noastre din toate ramurile in­dustriale de a obţine succese însemnate în lupta pentru sporirea­­continuă a produc­tivităţii, muncii, pentru realizarea, unui re­gim sever de economii,*­i pentru reducerea preţului de cost al produselor şi pentru extinderea largă a metodelor înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi ale propriilor noştri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, întrecerea socialistă a cuprins în cin­stea zilei de 1 Mai peste două treimi din numărul muncitorilor şi funcţionarilor. Angajamentele, luate de oamenii muncii în cinstea zilei de 1 Mai au fost îndepli­nite cu­ succes. Planul trimestrial al producţiei globale a fost îndeplinit pe ansamblu în industrie în proporţie de 102,4%, iar sute de între­prinderi lucrează în contul Celei de a doua decade a lunii Mai. Ţăranii mici şi mijlocaşi care s’au unit în gospodăriile agricole colective şi în în­tovărăşiri­ (T.O.Z.) pentru a scăpa de mi­zerie, sărăcie şi exploatarea câinească a chiaburilor, muncitorii din S.M.T. şi gos­podăriile agricole de stat, ţărănimea mun­citoare în genere, obţin succese însemnate în munca lor , pentru a asigura industriei noastre materiile prime necesare şi popu­­­liţiei­ muncitoare de la oraşe, produsele a­­grare­ alimentare de care are nevoie. Planul însămânţărilor de primăvară a fost îndeplinit. Tovarăşi şi tovarăşe, 1 Mai din acest­­an este­ sărbătorit de popoarele sovietice în condiţiunile înfăp­tuirii cu­ succes a programului stalinist de construire a comunismului. Marile construcţii ale comunismului sunt o­­dovadă vie al politicii de pace a Uniunii Sovietice şi arată, lumii intre şi calea spre viitorul luminos al păcii, demo­craţiei şi socialismului. Popoarele ţărilor de democraţie popu­lară, eliberate de către invincibila Armată Sovietică, sărbătoresc acest 1 Mai prin noi şi remarcabile succese pe frontul construc­ţiei socialiste. Marele popor chinez trece în revistă în acest 1 Mai succesele sale istorice pe care le-a obţinut, sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, în construirea Chinei democrat-populare. Eroicul popor coreean, sprijinit cu fer­mitate de vitejii voluntari chinezi­, duce o luptă eroică împotriva imperialismului a­­merican şi a sateliţilor săi, demonstrând că imperialiştii nu mai pot să cotropească şi să înrobească popoarele, dacă aceste popoare luptă hotărît pentru Independenţa lor naţională.­­ ■ In lumea în­treagă, toţi oamenii cinstiţi sunt profund revoltaţi de monstruoasele crime săvârşite în Coreea şi China de Nord-Est de către agresorii americani care­­ folosesc arma bacteriologică pentru exter­minarea în massă a oamenilor paşnici, înspăimântat de valul mereu crescând al forţelor pă­ii, democraţiei şi socialismu­lui, lagărul imperialist, în frunte cu impe­rialiştii americani, continuă cu turbare po­litica de pregătire a unui nou război mondial, întreaga povară a acestor nebunești pre­gătiri de război este suportată de massele , largi populare. Dar oamenii muncii se ridică tot mai ferm la luptă împotriva exploatării capita­liste, împotriva jugului imperialist și poli­­­­ticii de provocare a unui nou război mondial. Aceasta o dovedesc întărirea mişcării muncitoreşti şi creşterea acţiv­(Continuare în pag. 2-a, col. 1-2-3) In tribuna oficială din piaţa Generalissimul Stalin, la demonstraţia de 1 Mai, conducătorii partidului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej , tovarăşii acad. prof. dr. C. I. Parhon şi dr. Petru Groza împreună cu membrii delegaţiilor din ţările prietene. In frunte cu delegaţia Uniunii Sovietice.

Next