Scȃnteia, mai 1952 (Anul 21, nr. 2338-2362)

1952-05-03 / nr. 2338

Nr. 2338 SCÂNTEIA Pag. 3 Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1-a) tâmpină cu căldură coloanele masive, în rândurile cărora se găsesc vechi luptători ilegalişti, care au înfruntat cu eroism nea­semuit teroarea, temniţele şi gloanţele re­gimului burghezo-moşieres­c, se găsesc fruntaşi în producţie, stahanovişti, etc. In rândurile, lor se află muncitori care au luptat în formaţiunile patriotice, care au jucat un rol însemnat în desfăşurarea eve­nimentelor istorice de la 23 August 1944, în doborârea odiosului regim antonescian. Formaţiunile patriotice şi-au arătat vitejia în luptele crâncene împotriva cotropitorilor hitlerişti, salvând Capitala ţării de la dis­trugerea pregătită de hoardele fasciste, puse pe fugă de măreaţa Armată Sovietică eliberatoare. Alinierea perfectă care vă­deşte o disciplină fermă, figurile dârze exprimă hotărîrea clasei muncitoare, a în­tregului nostru popor muncitor de a-şi apăra cu cea mai mare străşnicie patria independentă şi înfloritoare, marile drep­turi şi libertăţi cucerite, împotriva planu­rilor de jaf şi înrobire ale agresorilor americano-englezi.­ UN MARŞ AL COPILĂRIEI FERICITE In piaţă îşi fac apariţia primele coloane de pionieri — şi parcă soarele e mai viu şi mai puternic, parcă primăvara e mai strălucitoare, într’atât se umple piaţa de tinereţe şi prospeţime. Ropote puternice de aplauze îi întâmpină pe cei mai tineri participanţi la această măreaţă demonstra­ţie de 1 Mai, veniţi să arate, îmbujoraţi de emoţie, că se pregătesc să devină un inimos schimb al constructorilor socialis­mului, luptători înfocaţi pentru marea cauză a lui Lenin­ Stalin. Fanfara militară a tăcut. Nu se aud decât tobele şi trom­petele pioniereşti. Deodată, coloana schimbă ritmul pasu­lui. Intr’un iureş tineresc, sute de pio­nieri se avântă spre tribună. Urale puter­nice izbucnesc din piepturile tinere. Pio­nierii ridică deasupra capului buchete de liliac, fluturându-le. Piaţa se transformă într’o grădină fremătătoare. In pas aler­gător pionierii se apropie de tribuna cen­trală. O delegaţie oferă flori conducători­lor partidului şi oaspeţilor. Apoi, pornesc mai departe, în fugă cu acelaş nestăpânit avânt al tinereţii fericite.­­ Un portret mare al tovarăşului Stalin e purtat de un grup de pionieri care au încadrat portretul cu nenumărate ghirlande şi flori. Lui Stalin, marele părinte şi cel mai iubit prieten al copiilor din lumea întreagă, îi datorează ei copilăria lipsită de griji, viitorul fericit, toate bucuriile de azi şi de mâine. In tot timpul defilării miilor şi miilor de pionieri, imensa piaţă a răsunat de glasurile voioase ale copiilor cântând şi strigând:' STALIN-STALIN ! STALIN-JPACE ! Pionierii poartă pe cap coroniţe de ver­deaţă, duc în mâini cărţi şi caete — unel­tele lor de fiecare zi. Un car alegoric re­prezintă activitatea multilaterală de la Pa­latul Pionierilor care desvoltă în copii dra­gostea de ştiinţă şi artă, de muncă paş­nică creatoare. Despre activitatea extra­­şcolară a pionierilor vorbeşte şi un pa­nou mare, care arată că pionierii au plan­tat peste 3.500.000 poeţi de pomi. Trecând prin piaţă, pionierii dau dru­mul la sute de baloane colorate — sim­bol al păcii, al copilăriei fericite. SCHIMBUL DE MÂINE AL INDUSTRIEI NOASTRE In frumoasele lor uniforme bleumarin, defilează elevii şi elevele şcolilor Direc­ţiei Generale a Rezervelor de Muncă — schimbul de mâine al industriei noastre socialiste. Ţinuta minunată a acestor ti­neri şi tinere cu feţele luminoase, pline de sănătate şi optimism, stârneşte admira­ţia şi aplauzele tuturor. Simţind din plin dragostea plină de grijă a partidului şi a întregului popor muncitor, în aceste şcoli cresc stahanoviştii şi fruntaşii în produc­ţie de mâine, muncitorii şi tehnicienii che­maţi să dea viaţă cifrelor cincinalelor, să stăpânească maşini noi şi complicate, să ridice uzine şi fabrici, să construiască viaţa fericită a socialismului şi comunis­mului. In şcolile Rezervelor de Muncă în­vaţă aproape 90.000 tineri, iar spre sfâr­şitul cincinalului, numărul lor se va ridica la 140.000. Frumoasă şi fericită este ziua de mâine a tineretului patriei noastre ! Partidul şi guvernul asigură fiilor şi fiicelor oame­nilor muncii posibilităţi largi de a învăţa, de a-şi desăvârşi mai departe cunoştinţele in cele mai înalte institute de învăţământ. Privind feţele luminoase ale tinerilor şi­ tinerelor care păşesc prin faţa tribunelor, nu se poate să nu-ţi vină în minte chipul ucenicului din trecut, pe faţa căruia foa­mea, mizeria, boala şi exploatarea îşi lă­sau de timpuriu pecetea. Şi amintindu-ţi de trecutul blestemat, simţi că iubeşti mai puternic viaţa luminoasă pe care ne-o fău­rim sub conducerea partidului. Valul de uniforme albastre dispare în depărtare. Stârnind urale şi ovaţii puter­nice, pătrund în piaţă coloanele oameni­lor muncii, SLAVĂ LUI STALIN „Slavă lui Stalin !“, „Slavă lui Stalin!“. Scandând numele celui mai scump prie­ten al poporului nostru, trec prin faţa tri­bunelor, în rânduri compacte, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzine­lor „23 August“, „Vulcan" şi „Griviţa Roşie“. Plini de mândrie, ei raportează conducătorilor iubiţi ai partidului şi gu­vernului că şi-au îndeplinit cu cinste an­gajamentele luate în cinstea zilei, de 1 Mai şi-şi exprimă, totodată, hotărîrea de a dobândi noi succese pe drumul desvol­­tării economiei naţionale, pentru consoli­darea succesului reformei băneşti. Deasupra fiecărei coloane se înalţă portretul marelui­ Stalin, conducătorul şi învăţătorul iubit al oamenilor muncii din lumea întreagă. In semn de­ dragoste fier­binte şi recunoştinţă adâncă, mâini har­nice au împodobit portretul slăvitului con­ducător cu ghirlande de flori şi de brad. Sutele de mii de oameni ai muncii care, timp de aproape cinci ceasuri, se scurg prin faţa tribunelor, îşi exprimă cu putere dragostea şi devotamentul fără margini faţă de patrie, faţă de partid şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care conduce oamenii muncii pe drumul lui Lenin şi Stalin, drumul victorios al socialismului. Prin aclamaţii puternice este salutat preşedintele Consiliului de miniştri, tov. dr. Petru Groza. Cu dragoste, manifestanţii duc nenu­mărate tablouri ale tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel mai iubit fiu al po­porului nostru; tablourile tov. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lotar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Miron Constantinescu, Gheor­ghe Apostol, Chivu Stoica, Emil Bodnăraş. De asemenea, tablourile prof. dr. C. I. Parhon şi ale dr. Petru Groza. In fruntea coloanei uzinelor „23 Au­gust“ păşeşte cunoscutul stahanovist Iureş Nicolae, ducând Steagul Roşu de Produc­ţie pe ţară al Confederaţiei Generale a Muncii cucerit de colectivul acestei uzine în urma succeselor în întrecerea socialistă în cursul anului trecut. In primele rânduri, păşesc peste 300 stahanovişti şi fruntaşi în producţie, mândria întregii uzine. Pe piepturile multora dintre ei, strălucesc Ordine şi Medalii. SUCCESE ÎNSEMNATE PE DRUMUL INDUSTRIALIZĂRII SOCIALISTE ...Se aude duduit de puternice motoare. In uralele puternice şi pline de entuziasm ale mulţimii, înaintează coloana maşinilor şi utilajelor construite pentru prima dată în ţara noastră şi terminate în cinstea zilei de 1 Mai. Cu huruit greu de şenile, înaintează puternicul tractor de 120 C.P. fabricat în întregime de uzinele ,,23 August“ din Capitală. Având 8 viteze înainte şi­ 8 viteze înapoi, şi o forţă de tracţiune de 10.000 kg., acest tractor constitue o însemnată vic­torie a tinerei noastre industrii de con­strucţii de maşini. Urmează apoi locomotiva Diesel de mină de 35 C.P. pentru transporturi în subte­ran, fabricată de aceeaşi uzină, precum şi încărcătorul de cărbune şi vagonetul de mină, realizate de uzinele „Unic“ Satu Mare. Cu ajutorul acestor maşini şi utilaje bravii mineri ai patriei vor putea scoate şi trimite la suprafaţă tot mai mult căr­bune. In aplauzele puternice ale asistenţei, înaintează acum în Piaţa Stalin prototipul buldozerului, al screperului, al grederu­­lui şi compresorului construite pentru şan­tierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, pentru măreţele lucrări ale planului cin­cinal şi ale planului de electrificare. Toate aceste maşini au fost construite la uzinele :„Progresul“-Brăila. Toţi aclamă cu entuziasm aceste roade ale politicii înţelepte, leninist-staliniste, de industrializare socialistă duse de partid şi guvern, roade ale muncii paşnice, pline de avânt a clasei muncitoare din ţara noa­stră, roade ale imensului şi frăţescului ajutor pe care ni-l acordă în permanenţă marea Uniune Sovietică! Cu putere îţi revin în minte cuvintele rostite în urmă cu un an de către tovarăşul Gheorghiu- Dej, iubitul conducător al poporului nostru : „Industria noastră de azi — industria so­cialistă — nu mai seamănă cu cea de ieri... Numai în decurs de 3 ani au fost create noi ramuri ale industriei, s’a desvoltat con­siderabil industria grea şi — ceea ce este deosebit de important — a fost creată in­dustria de construcţii de maşini, pe care Lenin o numeşte pârghia principală a des­­voltării întregii economii“. In 1951, au fost puse în funcţiune noi cuptoare şi furnale, noi hale în industria de maşini, noi fabrici de ciment, etc ; s’au întreprins însemnate acţiuni de desvoltare şi reconstrucţie privind peste 100 de fa­brici şi uzine din diferite ramuri de pro­ducţie. In anul care a trecut, s’au produs pe scară industrială numeroase maşini noi pentru care, în trecut, eram tributari ne­săţioaselor trusturi imperialiste americane şi engleze. Industria noastră a produs noi tipuri de benzi cu raclete, maşini de ra­­botat de 625 mm, cursă, elevatoare, mo­toare pentru funiculare, gatere, etc. Datorită marilor succese obţinute pe calea industrializării socialiste a ţării, prin munca creatoare a milioanelor de munci­tori, tehnicieni şi ingineri, la sfârşitul anu­lui trecut, greutatea specifică a industriei, în ansamblul economiei naţionale, era de 60,4 %. Demonstraţia prilejueşte deasemeni un viu raport al realizărilor obţinute în în­trecerea socialistă, care a cuprins două treimi din numărul total al muncitorilor şi tehnicienilor. In întrecerea socialistă, o serie de co­lective de întreprinderi din Capitală au reuşit să se situeze la locul întâi, cuce­rind Steagul Roşu de întreprindere frun­taşă pe ramura de producţie. Printre ace­ste întreprinderi se află uzinele „23 Au­gust“, fabrica de motoare electrice „Di­namo“, atelierele „Griviţa Roşie“, uzinele „Vulcan“, fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, depoul C.F.R. Bucureşti- Triaj, întreprinderea 18 Instalaţii etc. Din Capitala patriei iubite au pornit asemenea iniţiative valoroase cum este aceea a strun­garului stahanovist Nicolae Vasu, de la uzi­nele „Mátyás Rákosi", pentru mai buna folosire a tehnicii. In prezent, peste 600 muncitori din întreprinderile din Bucu­reşti aplică această iniţiativă, sporind cu mult producţia şi productivitatea muncii.­ VOM CONSOLIDA MARELE SUCCES AL REFORMEI BĂNEŞTI Prin panouri, lozinci, grafice şi carica­turi, demonstranţii înfăţişează bucuria cu care au fost primite de oamenii muncii re­forma bănească şi reducerile de preţuri, înfăptuite de guvern şi partid în folosul celor ce muncesc. Numeroase grafice ex­primă în mod plastic creşterea puterii de cumpărare a salariilor în urm­a înfăptuirii reformei băneşti. In această zi, clasa mun­citoare îşi reînoeşte în mod solemn anga­jamentul de a lupta pentru consolidarea succesului reformei băneşti, pentru întă­rirea continuă a leului. ...Metalurgiştii de la „Vulcan” raportează partidului şi guvernului că luptând cu hotă­­rîre pentru consolidarea succesului refor­mei băneşti şi-au îndeplinit cu cinste anga­jamentele luate. In primele 4 luni planul a fost depăşit la tonaj cu 12,8%, iar valoric cu 8,2%. Deasemeni a fost îndeplinit şi planul pe sortimente. Sarcina de redu­cere a preţului de cost a fost depăşită cu 16%. Asemenea rapoarte prezintă şi co­lectivele uzinelor „Dinamo", „Steaua Ro­şie", „Vasile Roaită". Colectivul fabricii „Dinamo“, luptând pentru realizarea mă­reţului plan de electrificare a ţării, a depăşit pe trimestrul I cu 24%, pe cap de salariat, productivitatea muncii. In acelaş timp, a fost eliberată şi pusă la dispo­ziţia statului, din fondul de rulment al întreprinderii, suma de 250.000 lei. Alături de muncitorii din industria grea, muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile din industria uşoară îşi arată hotărîrea de a contribui la consolidarea succesului re­formei băneşti, dând din ce în ce mai multe bunuri de larg consum pentru în­destularea trebu­inţelor celor ce muncesc. Acesta este angajamentul textilistelor de la „Industria Bumbacului", „F.R.B.", „Bum­­băcăria Jilava", „Donca Simo", etc., al muncitorilor şi tehnicienilor din industria de încălţăminte, al celor din întreprinde­rile alimentare, etc. BUCURIA MUNCII LIBERE Fiecare grafic de depăşire a planului, fiecare succes în scăderea preţului de cost, în îmbunătăţirea calităţii produselor arată marea forţă a întrecerii socialiste, care, zi de zi, cuprinde masse tot mai largi de muncitori şi tehnicieni. In între­cerea socialistă, oamenii muncii din ţara noastră îşi manifestă din plin nesecata lor energie creatoare, aptitudinile şi talentele, pe care capitalismul le apăsa, le strivea şi le înăbuşea fără milă. Participanţii la de­monstraţie poartă tablourile tovarăşilor lor de muncă, ale stahanoviştilor, mândria clasei noastre muncitoare. Iată portretele cunoscuţilor strungari Ionescu State, Duţu Constantin, Ruseanu Stan, ale turnători­lor Spătaru Pantelimon şi Wagner Constantin, al filatoarei Chişiu Elena şi al arzătorului de cărămizi Harbuz Constantin, al inginerului Tuzu C. şi al tânărului Angelescu Vasile. Ei, staha­noviştii, inovatorii şi raţionalizatorii, fruntaşii luptei pentru economii şi pro­duse de bună Calitate, sunt oamenii noi ai patriei noastre, luptători neînfricaţi pentru cauza păcii, oameni care, educaţi de partid, pun interesele statului mai pre­sus de orice, închinându-şi toate forţele pentru victoria socialismului în ţara noastră. Spiritul Inventiv al poporului a găsit mii de forme pentru a-şi exprima bucuria muncii libere, hotărîrea de a păşi înainte, sub conducerea înţeleaptă a partidului, în lupta pentru o viaţă fericită. Carul alegoric al ceferiştilor de la „Grivi­ţa Roşie” înfăţişează o locomotivă în func­ţiune. In faţa tribunelor, sirena sună pre­lung, aducând salutul sutelor de mii de ce­ferişti care, pe vânt, pe ploae şi furtună, muncesc cu abnegaţie pentru a asigura o bună funcţionare a transporturilor. Deose­bit de reuşite sunt şi carele alegorice ale întreprinderilor F.R.B. şi Bumbăcăria Ji­lava, reprezentând ajutorul binefăcător al U.R.S.S., carul întreprinderii „Boleslaw Bierut”, I.R.E.R., etc. SUB SEMNUL INTERNAŢIONALISMULUI PROLETAR Demonstraţia de 1 Mai a fost o puter­nică manifestaţie a internaţionalismului proletar, o manifestaţie a solidarităţii cla­sei muncitoare din ţara noastră şi a în­tregului popor muncitor cu lupta oameni­lor muncii din lumea întreagă pentru pace, democraţie şi socialism. Prin ovaţii şi urale, prin lozincile pe care le scandează, ca şi prin portretele pe care le poartă, sutele de mii de demon­stranţi exprimă dragostea şi prietenia de nesdruncinat a­­poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică, patria socialismului victorios, faţă de marele Stalin. Nenu­mărate sunt portretele tovarăşului Stalin, purtate de oamenii muncii — toate împodobite cu dragoste şi măestrie. Chipul tovarăşului Stalin domină în­treaga manifestaţie, tot aşa cum şi sen­timentele de dragoste şi recunoştinţă către marele discipol şi continuator al lui Lenin domină sufletul fiecărui om al muncii. După portretele lui Lenin şi ale to­varăşului Stalin, genialul conducător şi învăţător al oamenilor muncii din lumea întreagă, manifestanţii poartă portretele celor mai apropiaţi tovarăşi de luptă ai marelui Stalin : Molotov, Malenkov, Berio, Voroşilov, Mikoian, Bulganin, Kaganovici, Andreev, Hruşciov, Kosâghin, Svernik, Suslov, Ponomarenko, Skiriatov. Sutele de mii de oameni ai muncii îşi exprimă totodată sentimentele frăţeşti pe care le poartă faţă de marele popor chi­nez, faţă de ţarile de democraţie popu­lară,­ faţă de poporul din R.D. Germană. De asemenea, ei îşi exprimă solidaritatea puternică cu lupta proletariatului din ţă­rile capitaliste, precum şi cu lupta an­­tiimperialistă a popoarelor din colonii. In semn de solidaritate internaţională, oa­menii muncii poartă cu dragoste portretele tovarăşilor Mao Tze-dun, Kim Ir Sen, Bo­leslaw Bierut, Mátyás Rákosi, Clement Gottwald, Valco Cervenkov, Ho Ci Min, Maurice Thorez, Palmiro Togliatti, Dolores Ibarrumi, William Foster, etc. întreaga demonstraţie s’a desfăşurat în­­tr’un puternic spirit antiimperialist. In cuvinte pline de mânie, oamenii muncii îşi exprimă indignarea, ura şi dispreţul faţă de imperialiştii americani şi englezi, aţâ­ţători ai unui nou război mondial, care turbaţi de furie şi disperare în faţa înfrân­gerilor suferite, au deslănţuit în Coreea mişelescul război bacteriologic. Nenumărate caricaturi înfăţişează ade­văratul chip de slugă josnică a imperia­liştilor americani, călăul fascist Iuda­ Tito. Astfel, o caricatură îl înfăţişează pe că­lăul poporului iugoslav cu braţele mân­jite de sângele patrioţilor pe care îi asa­sinează, la ordinul stăpânilor săi din Wall Street; altă caricatură înfăţişează pe Tito şi Plastiras, întinzând slugarnic mâinile lor pătate cu sânge, ca să-şi primească preţul trădării, etc. Ceasuri dearândul, fără sfârşit, coloa­nele se scurg prin faţa tribunelor. Ceasuri dearândul, poporul muncitor al Capitalei manifestează cu entuziasm pentru pace, împotriva imperialiştilor americani şi a slugilor lor de teapa bandei titoiste, ex­­primându-şi hotărîrea internaţionalistă de a munci din toate puterile pentru a întări patria noastră şi, prin ea, întreg lagărul păcii şi libertăţii, forţele clasei muncitoare din lumea întreagă. DEFILAREA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ Trec în rânduri dese coloanele de stu­denţi, viitorii ingineri şi medici, econo­mişti şi agronomi, profesori şi geologi. Deasupra capetelor, printre batistele roşii fluturate de vânt, se înalţă albe şi strălu­citoare sute de rigle de calcul, purtate de mâinile studenţilor Institutului Politehnic. Sute de tineri, până mai ieri muncitori, azi studenţi, înalţă deasupra capului cio­canul şi cartea, înfrăţite. Hărţile măreţelor construcţii ale comu­nismului din U.St.S.S. şi ale marilor şan­tiere ale patriei noastre, globurile pămân­teşti azurii îţi arată că acum defilează studenţii Facultăţii de Geologie-Geogra­fie. Studenţii ridică spre tribune cărţi şi broşuri marxist-leniniste, ca expresie a hotărîrii lor de a aşeza, la baza viitoarei lor activităţi ştiinţifice, concepţia despre lume a clasei muncitoare, călăuza sigură a ştiinţei puse în slujba păcii şi progresu­lui. Studenţii Facultăţilor de Filozofie şi Pedagogie, viitori învăţători şi profesori, poartă placarde mari, roşii, pe care sunt înscrise citate din cuvântarea rostită de iubitul conducător al poporului nostru, to­varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Congresul învăţătorilor din R.P.R.: „La baza concep­ţiei­ regimului de democraţie populară asupra învăţământului, asupra educaţiei tineretului, stă nu cultul morţii, ci cultul vieţii, cultul muncii creatoare, cultul lup­tei dârze pentru fericirea poporului". Cu aplauze puternice sunt salutaţi elevii şcolilor cu limba de predare a minorităţi­lor naţionale, mărturie a libertăţilor şi drepturilor egale de care se bucură toţi oamenii muncii din patria noastră. In coloanele ce se scurg fără încetare păşesc profesori şi învăţători emeriţi şi decoraţi, care, răspunzând chemării parti­dului şi urmând exemplul glorios al pe­dagogilor sovietici, înarmează cu cu­noştinţe ştiinţifice tânăra noastră genera­ţie, o educă în spiritul dragostei de pa­trie şi al internaţionalismului proletar, în spiritul urii neîmpăcate faţă de duşmanii vieţii noastre noi. Trec membrii secţiilor Academiei Re­publicii Populare Române, academicieni, tehnicieni şi laboranţi. Munca lor paşnică, creatoare, este înconjurată de stima şi dragostea întregului popor muncitor. Sta­tul nostru de democraţie populară a creat condiţii nemaiîntâlnite în trecut în ţara noastră pentru desvoltarea ştiinţei şi cul­turii puse în slujba poporului ; mulţi din­tre oamenii de ştiinţă din patria noastră au avut posibilitatea să cunoască direct, prin vizitele lor în Uniunea Sovietică, uriaşa desvoltare pe care o capătă ştiinţa în ţara care construeşte comunismul. Tre­când prin faţa tribunelor ei îşi exprimă hotărîrea de a-şi însuşi şi de a aplica mai larg în munca lor marile cuceriri ale ştiinţei sovietice, de­ a sprijini din toate puterile lupta poporului pentru pace şi socialism. Defilează membri ai Uniunii Scriitori­lor, Uniunii Artiştilor Plastici, Uniunii Compozitorilor, operatorii, tehnicienii şi regizorii Studioului de Filme „Alexandru Sahia“, elevii şcolii de literatură şi critică literară „Mihail Eminescu", actori, re­gizori şi tehnicieni ai teatrelor — repre­zentanţi ai artei noi, naţionale în formă şi socialiste în conţinut, care înfloreşte în ţara noastră, inspirându-se din lupta po­porului şi însufleţind-o mereu spre noi realizări. In massa manifestanţilor întâlneşti co­loanele diferitelor asociaţii ale minorităţi­lor naţionale maghiari, germani, sârbi evrei, albanezi, greci, etc. Laolaltă cu în­treg poporul muncitor, minorităţile naţio­nale luptă cu entuziasm pentru constru­irea socialismului în patria noastră liberă , patrie în care toţi cei ce muncesc se bu­cură de dreptul de a-şi făuri o viaţă din ce în ce mai fericită. In nesfârşitul şuvoi de manifestanţi se văd, militari ai Forţelor Armate ale Repu­blicii noastre Populare, scutul de oţel al cuceririlor revoluţionare ale poporului. Participarea entuziastă a ostaşilor şi ofi­ţerilor, la această sărbătoare a frăţiei mun­citorilor din toate ţările, arată cu putere caracterul nou al armatei noastre populare, înfrăţirea ei cu poporul muncitor, hotărîrea de nestrămutat a ostaşilor de a apăra la nevoie şi cu preţul vieţii, libertatea şi independenţa patriei noastre scumpe. PENTRU ÎNTĂRIREA ALIANŢEI INTRE CLASA MUNCITOARE ŞI ŢĂRĂNIMEA MUNCITOARE Pătrund acum în piaţă coloane formate din oameni ai muncii de la sate, muncitori din gospodăriile agricole de stat, tracto­rişti de la S.M.T.-uri, ţărani colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospo­dărie individuală din regiunea Bucureşti. Ei au venit la această măreaţă sărbătoare muncitorească pentru ca să-şi exprime ata­şamentul faţă de regimul de democraţie populară prin al cărui puternic ajutor viaţa ţărănimii muncitoare s’a îmbunătăţit considerabil. Lozincile pe care le strigă, panourile şi pancartele — toate demon­strează hotărîrea celor ce muncesc la sate de a întări alianţa cu clasa muncitoare sub conducerea clasei muncitoare — alianţă de luptă împotriva elemen­telor capitaliste de la oraşe şi de la sate — de a obţine o recoltă bogată şi a asigura aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu alimente şi a industriei cu ma­terii prime, de a participa din plin la con­struirea temeliilor socialismului în ţara noastră. In fruntea coloanei de ţărani muncitori demonstrează un grup de călăreţi cu caii împodobiţi cu panglici multicolore. Sunt oameni vânjoşi, cu feţele arse de soarele şi vântul primăverii, care s’au evidenţiat prin hărnicie în munca pentru terminarea însămânţărilor înainte de 1 Mai, încadrat între două grup­ri de fete, îm­brăcate în costume naţionale, trece un grup de tractorişti. Ei au arat şi semănat cu tractoarele şi maşinile sute şi mii de hec­tare pe tarlalele gospodăriilor agricole co­lective şi ale întovărăşirilor agricole, ară­tând ţăranilor muncitori, prin fapte vii, ce înseamnă lucrarea pământului cu mij­loace mecanizate. Defilează apoi delegaţii de muncitori agricoli din numeroase ferme alimentare şi din gospodăriile agricole de stat care îşi iau angajamentul în faţa partidului ,să­­ lupte pentru întărirea continuă a puterii leului nou, pentru buna aprovizionare­ a clasei muncitoare, pentru a realiza şi preda statului o producţie cât mai mare de măr­furi agricole. Colectiviştii din Livedea raportează partidului şi guvernului că şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile puse de Hotă­rîrea cu privire la executarea campaniei însămânţărilor de primăvară. Pe o pan­cartă purtată de doi colectivişti, stă scris: „Pentru consolidarea succesului reformei băneşti, colectiviştii din gospodăria colec­tivă „Drumul lui Lenin“ din Livedea au terminat însămânţările din epoca I-a şi- a Il-a la 1 Aprilie, iar cele din epoca IlI-a la 2­ Aprilie“. „ Am muncit cu râvnă să putem raporta partidului la 1 Mai despre cât mai multe succese în lupta noastră pentru înflorirea gospodăriei colective, pentru belşugul colectiviştilor, pentru convingerea ţărani­lor muncitori că numai calea gospodăriei colective îi poate duce la bunăstare şi fericire — spune tov. Gheorghe Tache, preşedintele gospodăriei colective. Şi colectiviştii din Valea Roşie, Das­­călu-Creaţa şi din alte sate raportează despre terminarea însămânţărilor. Mem­brii gospodăriei colective din Valea Roşie arată cu mândrie că, înfrângând uneltirile şi zvonurile duşmănoase ale chiaburilor, au reuşit să convingă încă 183 familii de ţărani muncitori să intre în gospodăria lor colectivă, să meargă, cu bună voie, cu drag, pe calea socialismului. Grupul de ţărani muncitori din comuun­a Negoeşti poartă o pancartă prin care a­­rată că 103 familii din satul lor au for­mat o întovărăşire agricolă pe baza statu­tului model, dobândind astfel posibilitatea de a se bucura din plin de roadele aso­cierii şi mecanizării muncii. In nenumărate feluri oamenii muncii dela sate îşi arată hotărîrea lor de luptă împotriva uneltirilor ticăloase ale chia­burilor — duşmanii înrăiţi, turbaţi de fu­rie împotriva clasei muncitoare şi a ţără­nimii muncitoare. Ilustrând cârdăşia din­tre imperialiştii americani şi slugile lor din ţară, un grup de colectivişti poartă o caricatură care înfăţişează pe chiaburi răspândind zvonurile şoptite la ureche de un bogătaş american. PARADA SPORTIVILOR Piaţa rămâne un moment liberă. De­odată îşi face apariţia un grup compact de tineri în tricouri albe, păşind într-o a­­liniere perfectă şi purtând în braţele lor vânjoase, steagur roşii şi tricolore. Un freamăt trece prin tribune: „Vin spor­tivii !“ Cu vii aplauze sunt salutaţi elevii şi elevele şcolii ,medii tehnice sportive şi sportivii Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă ce trec fluturând deasupra ca­petelor batiste albe şi roşii. De departe, se zăresc steagurile clubu­lui sportiv „Casa Centrală a Armatei". In fruntea coloanei defilează maeştri ai spor­tului. Pasul hotărît, alinierea perfectă, chipurile oţelite ale sportivilor — totul radiază vigoare şi forţă, optimism şi băr­băţie. In faţa tribunei un detaşament de sportivi se opreşte brusc ; în răpăitul mă­runt al tobelor, sportivii schimbă rapid formaţia şi alcătuesc cu trupurile lor in­scripţia : „Trăiască 1 Mai !" Trec sportivii asociaţiilor „Avântul”, „Flamura Roşie", „Ştiinţa", etc. trec mereu coloane nesfârşite de sportivi — într’o revărsare splendidă de tine­reţe, vigoare şi avânt care se îmbină mi­nunat cu culorile vii ale tricourilor, cu ziua de primăvară însorită. Niciodată în ţara noastră sportul nu a cuprins masse atât de largi ca acum sub regimul de de­­mocraţie populară. Steagurile felurite­ ale numeroaselor cluburi, ramurile atâţ dte variate de sport care sunt reprezentate ,­r­­aseţi, gimnaşti, ciclişti, paraşutişti, skiori, etc. — imensa massă a sportivilor care se perindă neîncetat în faţa tribune­lor, totul vorbeşte cu putere despre faptul că astăzi în patria noastră sportul, mijloc puternic de educare comunistă, a devenit un­­­bun al masselor muncitoare. Pretutin­deni, coloanele au în frunte pe campionii naţionali şi pe purtătorii insignei „Gata pentru muncă şi apărare". In fruntea asociaţiei sportive „Progre­sul" defilează un detaşament întreg de campioni. Printre ei se află şi Angelica Rozeanu, maestră a sportului din R.P.R., campioană mondială la tenis de masă. Parada sportivilor este încheiată­ de asociaţia „Dinamo", care execută în faţa tribunei o măiastră piramidă, având în vârf un glob pământesc deasupra căruia un băeţel şi o fetiţă încrucişează secera şi ciocanul. Din tribune se înalţă urale puternice. Fanfara intonează imnul clasei muncitoare, „Internaţionala", care răsună ca o che­mare înflăcărată la luptă împotriva mon­ştrilor imperialişti, pentru pace şi liber­tate în lumea întreagă. Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală s-a încheiat în juru­l or­elor 3 d. a. ★ Bogate şi pline de frumuseţe au fost manifestările artistice prezentate după amiază şi seara în numeroase pieţe şi parcuri ale Capitalei. In Parcul de Cul­tură şi Odihnă „I. V. Stalin“, la Arenele Libertăţii, în parcul „8 Mai", în Piaţa Re­publicii şi în multe alte locuri ale Capita­lei, ansambluri muncitoreşti şi artişti ai diferitelor teatre au prezentat, în faţa unor mulţimi imense, frumoase programe. Până noaptea târziu au continuat marile serbări populare în cadrul cărora oameni muncii din Bucureşti au sărbătorit cu inima plină de bucurie ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc şi lupt pentru pace şi libertate, pentru triumfu, în lumea întreagă a cauzei măreţe a lui Lenin-Stalin ! ★ In întreaga ţară, în cinstea zilei de­­ 1 Mai au avut loc însufleţite manifestaţii ale oamenilor muncii dela oraşe şi sata. In pas hotărît, trec gărzile muncitoreşti înarmate. Ore întregi s’au scurs prin faţa tribunelor coloanele de oameni al muncii, manifestând cu înflăcărare pentru pace­ şi socialism, pentru genialul­­ conducător al omenirii muncitoare — tovarășul Stalin.

Next