Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)
1952-06-12 / nr. 2372
ANUL XXI Nr. 2372 Joi 12 Iunie 1952 4 PAGINI - 20 BANI Construcţiile păcii şi socialismului din ţările de democraţie populară De curând, iubitorii de pace din lumea întreagă au salutat cu bucurie şi entuziasm punerea în funcţiune a canalului navigabil Volga-Don, una din măreţele construcţii ale comunismului, din Uniunea Sovietică. Ridicarea de construcţii gigantice, legată de desvoltarea uriaşă a forţelor de producţie, este caracteristică tuturor ţărilor din lagărul democraţiei şi socialismului, ţări care duc o politică fermă de apărare a păcii. Tovarăşul Stalin ne învaţă că ...„nici un Stat, inclusiv Statul Sovietic, nu poate să desfăşoare în toată amploarea sa industria civilă, să înceapă mari construcţii de felul staţiunilor hidroelectrice de pe Volga, Nipru, Amu Daria, care necesită cheltueli bugetare de zeci de miliarde... şi totodată, concomitent cu aceasta, să-şi sporească forţele sale armate, să desvolte industria de război. Nu este greu de înţeles că o astfel de politică nechibzuită ar duce la falimentul Statului”. Punerea în funcţiune a canalului Volga- Don este o expresie a politicii ferme de pace a Uniunii Sovietice. Mergând pe drumul glorios al constructorilor comunismului şi bucurându-se de imensul ajutor al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din ţările de democraţie populară desfăşoară, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, grandioase construcţii ale păcii şi socialismului. In lupta pentru construirea socialismului, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară se conduc după geniala învăţătură teninistăStalinistă despre industrializarea socialistă, factor care asigură desvoltarea şi consolidarea formelor socialiste în industrie, în transporturi şi în agricultură, reconstrucţia tehnică a întregii economii naţionale, reconstrucţia socialistă a satului, îngrădirea şi înlăturarea elementelor capitaliste din economia naţională. Faţă de nivelul de dinainte de război, producţia industriei grele în ţările de democraţie populară a sporit de 2—3 ori şi mai mult — şi ea continuă să crească neîncetat. Pe linia industrializării socialiste, anii din urmă au fost pentru aceste ţări ani de puternic avânt. In ultimul timp în Polonia au fost puse în funcţiune întreprinderi de bază pentru desvoltarea economică a țării, printre care turnătoria de otel a uzinei „Czestochowo”, un furnal al uzinei „Kosciuszko“, o uzină de autoturisme la Zeran, una de autocamioane la Lublin, etc. In Cehoslovacia, pe lângă uzinele terminate în 1951, în acest an vor fi puse în funcţiune, numai în Slovacia, 39 întreprinderi noi. In Ungaria a început construirea metroului din Budapesta, termocentrala „7 Noembrie“ a început să furnizeze curent electric, a fost înălţat furnalul uriaş de la Diósgyőr , în Bulgaria a fost dat în folosinţă, cu 13 luni înainte de termen, combinatul chimic „Stalin“, a fost terminată termocentrala „Vâlco Cervencov“ ; în Albania au fost terminate şi date în exploatare mari uzine, cum sunt combinatul textil „Stalin“, hidrocentrala „Lenin“, fabrica de zahăr de la Maliq. Cu mândrie patriotică vorbesc oamenii muncii din ţara noastră despre zecile de fabrici şi uzine construite în ultimii ani, ca de pildă fabrica „Electroputere“ din Craiova, filatura din Moldova, fabrica de scule de la Râşnov, furnale înalte, cuptoare Martin, fabrici de ciment, şi atâtea alte mari întreprinderi şi instalaţii industriale noi apărute pe tot cuprinsul ţării. Pe calea desvoltării industriale înaintează dobândind strălucite succese marele popor chinez. In R. P. Chineză se fabrică astăzi pentru prima dată automobile, tractoare cu şenile, motoare electrice, etc. Creşterea forţei industriale a R. P. Chineze constitue o contribuţie uriaşă la întărirea întregului lagăr al păcii. In R. D. Germană, care este baza şi reazimul luptei întregului popor german pentru o Germanie unită, paşnică şi democrată, cifrele planului cincinal se îndeplinesc cu succes. Prind viaţă cifrele stabilite în planurile pe termen lung pentru desvoltarea economiei naţionale. Pe marile şantiere ale socialismului din ţările de democraţie populară se înalţă tot mai sus zidurile unor adevăraţi giganţi ai industriei, ca de pildă combinatul „Nowa Huta“ în Polonia, a cărui producţie anuală va fi egală cu aceea a întregii producţii metalurgice antebelice din Polonia. In Cehoslovacia se construesc uriaşele uzine siderurgice „Clement Gottwald“ din Ostrava şi combinatul „Huko“ din Slovacia. Acesta din urmă va da anual un milion tone oţel, ceea ce va face ca Cehoslovacia să devină a şasea ţară din lume producătoare de fier şi oţel. In Ungaria se construeşte cu succes combinatul metalurgic „Stalin“, mândria poporului maghiar şi cea mai mare construcţie a cincinalului. In ţara noastră înaintează cu succes lucrările pe şantierele marilor construcţii ale păcii şi socialismului. In Moldova, odinioară urgisită şi înapoiată, se construeşte uriaşă hidrocentrală „V. I. Lenin“ de la Bicaz — principala lucrare a măreţului nostru plan de electrificare iniţiat sub conducerea directă a iubitului conducător al poporului nostru muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Puterea instalată a acestei gigantice hidrocentrale va fi egală cu a treia parte din actuala putere instalată în întreaga ţară, iar uriaşul lac de acumulare al hidrocentralei va iriga 300.000 ha. pământ. Sub conducerea directă a partidelor comuniste şi muncitoreşti, în ţările de democraţie populară se alcătuesc şi se realizează planurile măreţe ale unor adevărate bătălii cu natura. In urma acestor bătălii în care oamenii muncii, în frunte cu comuniştii dau dovadă de abnegaţie şi patriotism fierbinte, se schimbă înfăţişarea unor regiuni întregi. Pe locuri odinioară pustii, azi învinge viaţa. Aşa se întâmplă de pildă în Dobrogea. Construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, construcţie a socialismului de însemnătate internaţională, cu care se mândreşte întreg poporul nostru muncitor, trezeşte la viaţă o întinsă regiune, al cărei nucleu industrial a şi început să se creeze. O serie întreagă de mari construcţii din ţările de democraţie populară sunt destinate măreţei opere de culturalizare a masselor celor mai largi. Printre asemenea construcţii se numără, de pildă, oraşul universitar Miskolc din Ungaria, uriaşul combinat poligrafic „Casa Scânteii” din ţara noastră, etc. La Varşovia a început construirea giganticului Palat al ştiinţei şi culturii, înalt de 220 metri, minunat dar pe care poporul sovietic îl face poporului polonez. Minunatele construcţii ale socialismului din ţările de democraţie populară, ca şi întreaga desvoltare a acestor tari, sunt chezăşuite de prietenia şi ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Utilajul de tipul cel mai nou, documentarea tehnică, specialiştii, etc. cu care Uniunea Sovietică ajută ţările de democraţie populară dau posibilitatea acestor tari să construiască socialismul, cu mijloacele cu care în U. R. S. S. se construeşte comunismul. Desvoltarea ţărilor de democraţie populară pe calea spre socialism are loc în condiţiile unei tot mai ascuţite lupte împotriva duşmanilor interni şi externi. Turbaţi de furie că au pierdut posibilitatea de a înrobi şi jefui popoarele noastre, imperialiştii americani şi cozile lor de topor din rândurile exploatatorilor doborîţi dela putere, ale trădătorilor şi agenţilor de tot soiul, nu se dau în lături dela nimic în încercarea lor disperată de a frâna drumul nostru spre socialism, de a ne arunca înapoi, în robie şi mizerie. In Bulgaria, de pildă, bandiţii trahciocostovişti au încercat, acum câţiva ani, să lovească în cuceririle poporului muncitor, să submineze regimul de democraţie populară, provocând mârşave sabotaje la marile lucrări de interes naţional, ca barajele „Roşită“ şi „Gh. Dimitrov“. In R. D. Germană au fost prinse de curând bandele de terorişti „Câinii sângeroşi” şi „Anita“ care, acţionând sub conducerea spionajului american şi englez, au încercat să arunce în aer combinatul Ost, şantierele navale de la Warnemünde, uzina Sachsenwerk, etc. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară sunt însă hotărîţi să-şi apere cu orice sacrificii cuceririle şi patria. Ascuţindu-şi necontenit vigilenţa revoluţionară, ei sdrobesc cu fermitate uneltirile şi comploturile duşmanilor păcii şi socialismului. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară se unesc tot mai strâns în jurul partidelor comuniste şi muncitoreşti a căror politică o consideră ca pe propria lor politică. Victoriile în munca paşnică înregistrate în ţările de democraţie populară aruncă o lumină puternică asupra situaţiei jalnice din ţările capitaliste. Militarizarea economiei şi cursa înarmărilor din aceste ţări, desvoltarea industriei de război au ca urmare oprirea construcţiilor civile, reducerea producţiei civile, creşterea şomajului, sărăciei şi mizeriei în rândurile masselor muncitoare. Până şi ziarul reacţionar american „Journal of Commerce“ mărturiseşte că în S.U.A. „se procedează într-o serie de ramuri ale industriei la reducerea simţitoare a producţiei articolelor de larg consum“. Urmând porunca stăpânilor ei de la Washington şi Londra, cufundată până peste cap în mocirla pregătirilor de război, clica titoistă nici nu se mai gândeşte la construirea canalului Dunăre-Tisa-Dunăre în jurul căreia a făcut atâta zarvă. In Turcia, unde milioane de ţărani trăesc în bordeie săpate sub pământ, guvernanţii fascişti au iniţiat de curând un plan de 10 ani... pentru construirea de închisori. Pentru oamenii muncii din ţările capitaliste, exemplul ţărilor din lagărul păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu U.R.S.S., desvoltarea acestor ţări pe calea socialismului şi comunismului constitue un imbold puternic în lupta împotriva robiei capitaliste, pentru pâine, pace şi libertate. Marile construcţii ale socialismului constitue mărturii vii şi puternice ale politicii de pace a ţărilor de democraţie populară, exprimă dorinţa de pace şi încrederea popoarelor acestor ţări în triumful forţelor păcii. De aceea popoarele ţărilor de democraţie populară îşi sporesc eforturile în lupta pentru pace şi socialism, păşind mereu înainte pe calea glorioasă a Uniunii Sovietice, sub steagul atotbiruitor al lui Lenin şi Stalin. încă 9 gospodării agricole colective au luat fiinţă în regiunea Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). — Numărul ţăranilor săraci şi mijlocaşi care păşesc pe calea gospodăriilor agricole colective creşte cu fiecare zi în regiunea Sibiu. Acest fapt se datoreşte în primul rând unei intense munci de lămurire desfăşurate din casă în casă de către agitatori, îndrumaţi de către organizaţiile de bază din comune şi sate. In cadrul adunărilor ţinute la căminele culturale s’a dus deasemenea o intensă muncă de lămurire, vorbindu-se despre realizările din gospodăriile colective învecinate. Convinşi de avantagiile muncii în colectiv, în ultimele 3 luni 389 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comunele şi satele Felmer, Bazna, Cincşor, Câlnic, Criş, etc. au alcătuit 9 gospodării agricole colective. Numeroase familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comunele şi satele Agnita, Aţei, Dala, Măgheruş şi Merghindeal, au cerut partidului şi guvernului să le aprobe înfiinţarea de noi gospodării collective,. In interiorul ziarului: Pentru aplicarea agrominimului, pentru recolte bogate — Vizita fruntaşilor din agricultură organizată de ziarul „Scânteia”, la staţiunea experimentală agricolă din Mărculeşti-Ialomiţa. (pag. 2-a). Zenaida Palii — Spectacolele Corului Popular Ucrainian de Stat (pag. 2-a). N. Buzatu — In urma vieţii (pag. 2-a). S. Brucan — Mascarada din „grădina trandafirilor“ (pag. 3-a). Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace (pag. 3-a), împotriva tratatului separat militarist care înrobeşte Germania occidentală (pag. 3-a). Solidaritatea poporului polonez cu lupta poporului german (pag. 3-a). Greva muncitorilor din provincia Ancona (Italia) (pag. 3-a). Eșecul brașoavelor despre „spionajul comunist“ din Toulon — Un articol de Iuri Jukov, din ziarul „Pravda". [(pag. 4-a). Să se pună capăt barbariilor americane în Coreea (pag. 4-a). Cum a pregătit canibalul Boatner noul masacru de la Rocledo (pag. 4-a) ? In Franța continuă grevele pentru punerea în libertate a lui Jacques Duclos și Andre Stil (pag. 4-a). Pe marile şantiere ale socialismului din ţara noastră Eroismul constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin" PIATRA NEAMŢ (de la redacţia ziarului „Flacăra”). Muncitorii şi tehnicienii de pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ Bicaz obţin însemnate succese în muncă. In luna Mai, echipele de mineri de la sectorul tunel, conduse de tovarăşii Ştefan Cristea şi Fehér Petru, aplicând metoda sovietică Golovin, au reuşit să mărească simţitor productivitatea muncii. Deasemeni, lucrând după metoda graficului orar a stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova, echipele de muncitori care lucrează la transportul cu troliu al vagonetelor cu materiale de construcţii au transportat în ziua de 30 Mai un număr de 139 vagonete cu materiale, în loc de 70 vagonete, cât transportau înainte. In condiţii deosebit de grele au lucrat în luna trecută echipele conduse de minerii Alexandru Suc şi Ion Moldoveanu de la sectorul tunel-ieşire. Din cauza ploilor abundente, presiunea muntelui prin care se sapă tunelul era deosebit de mare. Armătura obişnuită de lemn nu mai era suficientă, trebuia armată galeria cu şine de fier. Neţinând seamă de pericolul de dărâmare, de apa şi noroiul ce curgeau în permanenţă peste ei, minerii din aceste echipe înaintau cu hotărîre în galerie, însufleţiţi de dorinţa de a contribui la terminarea cât mai grabnică a acestei însemnate lucrări a planului de electrificare a patriei noastre, minerii au reuşit să înfrângă aceste greutăţi şi să birue punctul cel mai dificil al tunelului. Zilele acestea, muncitorii şi tehnicienii sectorului 11 Excavaţii, de pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, au sărbătorit o nouă victorie în producţie. Sâmbătă 7 iunie, excavatoarele au încărcat în vagoane ultimii metri cubi de stâncă planificaţi pentru primul semestru al acestui an. Planul întregului sector pe primele 6 luni ale anului 1952, cel de al doilea an al cincinalului, a fost îndeplinit mai devreme cu 24 de zile. Succesele muncitorilor din acest sector se datoresc faptului că ei au folosit din plin capacitatea minunatelor excavatoare sovietice, ale căror cupe smulg şi încarcă dintr’odată trei metri cubi de stâncă. Muncind cu multă însufleţire în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul sectorului 11 Excavaţii, brigada stahanovistă condusă de tov. Filip Pronoza a realizat cea mai însemnată depăşire de plan. Deasemeni, au dobândit succese mari în producţie brigăzile conduse de stahanovistul Gheorghe Uzum şi de excavatoristul fruntaş Aurel Ciobănel. O contribuţie însemnată la îndeplinirea planului pe primul semestru înainte de termen au dat minerii din brigada condusă de stahanovistul Ion Pintilie, care, aplicând cu succes metodele sovietice de perforare rapidă a stâncii, au reuşit să sape galerii şi puţuri mai adânci, ajutând astfel la efectuarea unor derocări masive. Muncitorii şi tehnicienii sectorului 11 Excavaţii au pornit cu avânt sporit la muncă pentru îndeplinirea într’un timp cât mai scurt a sarcinilor de plan prevăzute pentru cel de al doilea semestru al anului 1952. O noua victorie pe șantierele Canalului Dunăre — Marea Neagra O şcoala stahanovistă N’a trecut multă vreme de când cunoscutul stahanovist Nicolae Vasu, de la uzinele „Mátyás Rákosi“, a fost la Atelierele Centrale Medgidia pentru a face un schimb de experienţă cu muncitorii din această întreprindere. Roadele acestui schimb de experienţă devin zi de zi mai bogate, îndemnaţi de organizaţia de partid a Atelierelor Centrale Medgidia, stahanoviştii Gheorghe Vasu, fratele lui Nicolae Vasu, Alexandru Buligescu şi Ion Săndulescu au organizat o şcoală de stahanovişti, în care sunt cuprinşi 19 muncitori fruntaşi în producţie. In cadrul acestei şcoli se predau cursuri de specializare în strungărie, ajustaj şi frezare, precum şi noţiuni de desen tehnologic, trasare, etc. Până acum cei 19 elevimuncitori au luat parte la 6 ore de curs, în urma cărora şi-au îmbogăţit simţitor cunoştinţele, obţinând însemnate succese în producţie. Aşa de pildă, strungarul Ştefan Scânteianu a reuşit să dea în ultimul timp câte două norme pe zi, iar strungarul Constantin Mihai, care execută şuruburi de bielă de calitate superioară, să depăşească deasemeni planul de producţie. Un preţios ajutor la ridicarea calificării celor 19 muncitori, elevi ai şcolii stahanoviste, îl dau tehnicianul Isac Neagu şi inginerii I. Vasilenco şi Gh. Neagu, care predau lecţii cu privire la compoziţia metalelor, desen, calcule şi trasare. Şcoala stahanovistă de la Atelierele Centrale Medgidia contribue la specializarea muncitorilor acestei uzine, în care se produc piese necesare lucrărilor măreţei construcții a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Acţiunea complexă pentru folosirea maximală a tehnicii se extinde în industria petroliferă în cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August brigada fruntaşului în producţie Grigore Manta, din schela Ţintea, formată din echipele maiştrilor sondori Gheorghe Bunget, Petre Bunea, Vasile Nicorescu şi Marin Mindoc, a trecut la aplicarea acţiunii complexe pentru folosirea maximală a tehnicii, la lucrările de foraj. Aplicând în mod creator — la specificul locului de muncă — experienţa stahanovistului Nicolae Vasu, de la uzinele „Mátyás Rákosi“ din Capitală, brigadierul Manta Grigore şi-a propus să realizeze mai buna folosire a granicului, pompelor, maşinii cu aburi, etc. prin aplicarea simultană a unui şir de metode de lucru ale stahanoviştilor sovietici şi ale stahanoviştilor şi fruntaşilor noştri, prin ridicarea necontenită a calificării profesionale, prin întărirea permanentă a disciplinei socialiste a muncii. In acest scop, îndrumate de comitetul de partid, toate echipele din brigada tov. Manta Grigore au început să aplice în mod sistematic și organizat un ansamblu de metode înaintate de lucru şi de organizare a muncii, în vederea folosirii maximale a utilajului de foraj şi a timpului de lucru. Conştient că randamentul instalaţiei de foraj poate fi simţitor mărit prin aplicarea metodelor sovietice, brigadierul Manta Grigore a propus întregii brigăzi să folosească metoda sovietică de foraj rapid, prin coordonarea celor trei factori principali : turaţia mare a masei rotative, greutatea pe sapă, circulaţia bogată de noroi. Deasemeni, în tot timpul forajului să aplice din plin metoda sovietică a pompelor înecate la circulaţia noroiului şi, atunci când condiţiile terenului permit, metoda sovietică a maistrului sondor Şarif Fatkuliev, de folosire a noroiului uşor la forare. In felul acesta se măreşte cu circa 30% debitul de noroi al pompelor şi se reduce cu 10% consumul de aburi necesar punerii pompelor în mişcare. In lupta pentru folosirea din plin a tehnicii, tov. Manta a propus tuturor maiştrilor sondori din brigadă să folosească din plin frâna hidromatică la operaţiunile de introducere a garniturii de foraj la puţ, pentru a se menaja astfel frâna mecanică şi a se prelungi cu mult durata de funcţionare a granicului. Pentru deplina folosire a timpului de lucru la sondă, brigadierul Manta Grigore a întocmit un „caet al minutelor“ pentru eliminarea timpului neproductiv la extragerea şi introducerea garniturilor de foraj. Deasemeni, prin aplicarea de către întreaga brigadă a metodei sovietice Jandarova-Agafonova (Sledkova), de executare perfectă a fiecărei operaţii de foraj în parte, echipele ajută pe sondorii din schimbul următor să reducă cu circa 20—30 minute timpul necesar pentru controlul şi ungerea utilajului. In cadrul acţiunii complexe, conducerea sectorului de foraj al schelei a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, s’a făcut o mai justă repartizare a numărului de metri programaţi pentru foraj, s’au luat măsuri pentru ca comanda geologo-tehnică să corespundă situaţiei concrete de pe teren, s-au creat condiţii aprovizionării la timp a echipelor cu materiale, scule, etc. Chiar din primele zile ale aplicării acţiunii complexe pentru folosirea maximală a tehnicii, brigada tov. Manta Grigore, folosind cu pricepere metodele sovietice de lucru, metodele stahanoviştilor şi fruntaşilor noştri în producţie, întărind necontenit disciplina socialistă a muncii, etc., a obţinut importante succese în lupta pentru forarea rapidă a sondelor. Ea a forat, în 10 zile, cu 50% peste sarcinile planului de foraj şi a sporit cu circa 90% viteza de avansare a sapei pe oră, în raport cu prevederile comandei geologotehnice. Deasemeni, prin repartizarea de sarcini precise fiecărui sondor la operaţiunile de manevrare a garniturii de foraj şi prin folosirea — după exemplul petroliştilor sovietici l a micii mecanizări a muncii la sondă (cleştele rotativ Zalkin, căruciorul pentru prăjini, amnarul pentru sape, etc.), brigada a reuşit să economisească la 4 „marşrut-uri“ (manevrarea garniturii) 90 minute pe care le-au folosit in producţie. Sondorii din cele patru echipe ale brigăzii lui Manta Grigore, însufleţiţi de primele succese obţinute, continuă cu avânt întrecerea socialistă pentru a obţine noi şi noi realizări în aplicarea acţiunii complexe pentru folosirea maximală a tehnicii, pentru forarea rapidă a sondelor. H. DOLJAN corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Prahova Aplicarea agrominimului, chezăşia unei recolte bogate In clişeu . La staţiunea experimentală agricolă a Institutului de Cercetări Agronomice din Mărculeşti-Ialomiţa, tov. acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., explică fruntaşilor din agricultură cum s’au aplicat regulile stabilite de agrominim, la cultura grâului de toamnă „Bărăgan 77“, un nou soi de grâu creat în țara noastră. ... (Darea de seamă în pag. 2-a) Roadele aplicării minimelor agrotehnice : grâul a trecut de brâu și ajunge la piept; bogată va fi recolta spicelor sale grele, pline de rod. Din Uniunea Sovietica CltMENTUL HIDROFOB Cimentul obişnuit este foarte avid de apă. Când dă de umezeală, se strică. Firele de ciment se acoperă cu un fel de platoşă şi-şi pierd în mare măsură, sau chiar cu totul, calitatea de a lega între ele materialele care compun betonul. Savanţii sovietici au hotărît să pună capăt acestui neajuns. M. I. Higherovici, docent al institutului de ingineri-constructori din Moscova, împreună cu B. G. Skramtaev, doctor în ştiinţe tehnice, au creat, după îndelungate cercetări, un nou soi de ciment, având calitatea de a nu se degrada sub influenţa apei. El a fost numit ciment hidrofob. Faţă de cel vechi, noul soi de ciment conţine în plus o substanţă specială, care acoperă firele de ciment cu un strat extrem de subţire. Când cimentul e amestecat cu nisip şi prundiş, stratul acela se roade, iar cimentul acţionează din nou ca cimentul obişnuit, dând totodată construcţiilor de beton la care este întrebuinţat o trăinicie mai mare. Folosirea lui este recomandabilă în special la stăvilare, staţiuni hidroelectrice, etc. Pentru inventarea cimentului hidrofob, M. I. Higherovici şi B. G. Skramtaev au fost distinși cu Premiul Stalin . CONSTRUIREA UNUI PALAT AL ŞTIINŢEI LA HARKOV In piaţa Dzerjinsk din Harkov se afla până nu demult un teren mare viran. Aci fusese altă dată Casa Proectelor, distrusă de către ocupanţii hitlerişti. De curând, pe acest teren, a început să se construiască noua clădire a Universităţii de Stat „A. M. Gorki“ din Harkov. Proectele elaborate de arhitectul V. Kostenko, arată că aceasta va fi o nouă minunată realizare a arhitecturii sovietice. După ansamblul de clădiri înalte ale Universităţii „M. V. Lomonosov“ din Moscova, noua clădire a universităţii din Harkov va fi una din cele mai mari şi mai frumoase clădiri din ţară. Viitoarea universitate va avea 8 facultăţi, două institute de cercetări ştiinţifice, o bibliotecă ştiinţifică centrală, o sală de spectacole cu 1.000 locuri, săli de sport, o tipografie proprie ; căminul ei va putea adăposti 800 studenţi. Volumul total al clădirii va depăşi 300.000 metri cubi. înălţimea corpului central va fi de 18 etaje, dintre care ultimul se va termina cu o săgeată aurită. Primul etaj va fi îmbrăcat în granit roşu lustruit, iar celelalte cu plăci de ceramică de culoare deschisă. In nişele de la primul etaj vor fi aşezate sculpturi reprezentând vestiţi oameni de ştiinţă. Construcţia clădirii va fi terminată în 1955. Tot atunci se vor împlini 150 ani de la înfiinţarea universităţii din Harkov. NOI ELECTRO-S.M.T. Cu trei ani în urmă au fost înfiinţate în U.R.S.S. primele staţiuni de maşini şi tractoare electrice care efectuează muncile agricole de bază cu ajutorul tractoarelor electrice pe o suprafaţă de zeci de mii hectare de câmpuri colhoznice. In prezent, întreprinderea de proectare „Ghiproselhoz“ a terminat proectul primei electro-S. M. T. , din regiunea marilor lucrări hidroenergetice de pe Don , staţiunea de maşini şi tractoare electrice din Mecetnovsk. In munca sa „Ghiproselhoz" a fost ajutat de un grup de colaboratori ai Institutului unional pentru electrificarea agriculturii şi ai Institutului energetic ,,G. M. Krjijanovski“. Electro-S.M.T. Mecetnovsk va folosi energia electrică a hidrocentralei de la Timlanskaia. Aceasta va fi prima staţiune de maşini şi tractoare electrice care va deservi pământuri irigate. In prezent se iau măsuri pentru organizarea a încă şase staţiuni de maşini şi tractoare electrice în regiunea Rostov. Electro-S.M.T. Mecetnovsk şi Dubentovsk vor intra în funcţiune încă în acest an. CREAŢIA ARTISTICA A OAMENILOR MUNCII Orânduirea socialistă a deschis cele mai largi posibilităţi pentru manifestarea talentelor ieşite din sânul poporului, a îndrumat milioane de muncitori şi ţărani spre creaţia artistică. Un exemplu grăitor al activităţii creatoare a oamenilor muncii îl oferă studioul de pe lângă clubul uzinei „Kompressor“ din Moscova, unul dintre numeroasele colective de artişti amatori organizate pe lângă cluburi muncitoreşti şi case de cultură. In acest studio sunt expuse lucrări de sculptură şi pictură ale membrilor colectivului ; ele te atrag de la prima vedere prin măestria cu care sunt executate. Remarcabile sunt statuia eroicei partizane Zola Kosmodemianskaia cât şi statui ale marilor scriitori ruşi şi sovietici, ca Puşkin, Gorki, etc. O temă favorită a celor care se ocupă cu sculptura în acest studio este munca entuziastă a inovatorilor în producţie. Acestei teme îi este cu succes consacrată sculptura reprezentând pe inovatorul în producţie Ivan Kuzmici Orlov, strungar la uzina „Kompressor", care îndeplineşte peste trei norme pe schimb la lucrări complicate. In afară de portrete de inovatori, la clubul uzinei poţi vedea o întreagă galerie de sculpturi înfăţişând stahanovişti. Unele dintre aceste sculpturi sunt executate de tânărul muncitor Vladislav Suslikov, care a început să înveţe în studioul uzinei după ce a terminat şcoala profesională. El a executat bustul miezuitorului stahanovist Stepan Osupovici, care lucrează în uzină din anul 1925, și al maistrului Leonid Potapov. Lucrările lui Suslikov vădesc un talent deosebit, în continuă creștere. Afară de Suslikov, în cadrul studioului de arte plastice al clubului uzinei „Kompressor“ studiază — sculptura sau pictura .— încă 54 de salariaţi ai uzinei..