Scȃnteia, august 1952 (Anul 21, nr. 2415-2441)
1952-08-01 / nr. 2415
BrBiloTECA RES palastic cultural TG MURES PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA!antele Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXI Nr. 2415 Vineri 1 August 1952 4 PAGINI - 20 BANI Dreptul la odihnă, o mare cucerire a oamenilor muncii Mii şi mii de oameni ai muncii au luat cunoştinţă de proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române, în minunatele staţiuni balneo-climaterice din ţara noastră, unde au fost trimişi de statul democrat-popular spre a se odihni şi a-şi reface puterile, după un an de muncă rodnică. Citind cu emoţie proiectul de Constituţie, miile de muncitori aflaţi la odihnă ca şi milioanele de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării au simţit realitatea marilor drepturi şi libertăţi consfinţite în proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române. Printre aceste măreţe cuceriri, dreptul la odihnă, care nici măcar nu figurează în constituţiile burgheze pentru că este de neconceput în condiţiile capitalismului, constitue o realitate vie pentru oamenii muncii din patria noastră. Dreptul la odihnă este asigurat oamenilor muncii din ţara noastră prin stabilirea zilei de muncă de 8 ore pentru muncitori şi funcţionari; reducerea zilei de muncă sub 8 ore pentru anumite profesiuni cu condiţii de muncă grele şi foarte grele; stabilirea de concedii anuale plătite pentru toţi muncitorii şi funcţionarii; punerea la dispoziţia oamenilor muncii a caselor de odihnă, sanatoriilor şi instituţiilor de cultură. Citind luminoasele prevederi ale proiectului de Constituţie, oamenii muncii din ţara noastră îşi amintesc cu ură şi mânie de vremurile blestemate ale stăpânirii burghezo-moşiereşti, când muncitorii erau nevoiţi să muncească ziua şi noaptea fără pic de odihnă, pentru satisfacerea poftei nesăţioase de câştig a capitaliştilor români şi străini. Pe vremea când fabricile erau ale capitaliştilor, muncitorii — ca să nu moară de foame — erau deseori siliţi să lucreze câte 12—14 şi chiar mai multe ore pe zi, până cădeau frânţi de oboseală. Pe atunci muncitorii nu aveau putinţa să respire aerul curat al munţilor sau să cunoască frumuseţea mării. Vremurile acele au apus însă pentru totdeauna. Eliberaţi din lanţurile robiei capitaliste, luptând şi muncind sub conducerea partidului să-şi făurească o viaţă nouă, după exemplul luminos al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din patria noastră simt azi ce înseamnă bucuria de a trăi, cunosc satisfacţiile culturii şi ale unei vieţi civilizate, spre care altădată le erau închise porţile, privesc cu încredere şi bucurie perspectivele tot mai luminoase ale viitorului. Cucerirea puterii de către oamenii muncii, întărirea şi desvoltarea formaţiunii socialiste în economia naţională — formaţiune în care nu există exploatarea omului de către om — stau la baza marilor drepturi şi libertăţi cucerite de poporul muncitor. Datorită eforturilor patriotice ale clasei muncitoare, pe măsura creşterii producţiei şi a productivităţii muncii, statul democrat-popular are putinţa să asigure trimiterea la odihnă a unui număr tot mai mare de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, precum şi de copii ai oamenilor muncii. Anul acesta pleacă în diferite localităţi, la cură şi la odihnă, peste 300.000 de salariaţi, adică cu peste 60.000 mai mulţi decât în 1951, şi peste 130.000 de elevi, pionieri şi preşcolari, adică cu 30.000 mai mulţi decât anul trecut. Statul nostru trimite anul acesta la băi — pe linia Ministerului Sănătăţii — numărul de oameni fixat în planul cincinal pentru anul 1955. Acest lucru s’a realizat prin mărirea numărului de locuri în sanatorii, prin amenajarea de noi case senatoriale şi preventorii — la Soveja, Poiana Mărului, Valea Putnei, Bran, Borşa, — precum şi prin permanentizarea unorstaţiuni, adică prin amenajarea lor pentru a primi vizitatori în tot cursul anului. Un număr însemnat dintre oamenii muncii, care merg în preventorii şi case sanatoriale, primesc gratuit întreţinerea, restul de oameni ai muncii plătind între o cincime şi o treime din costul întreţinerii lor. In fiecare din numeroasele staţiuni balneare şi climaterice de pe întinsul patriei noastre, se simte grija părintească a statului pentru odihna şi sănătatea oamenilor muncii. La Borsec s’a amenajat un nou pavilion de băi, la Buziaş s’a deschis un nou sanatoriu cardio-vascular; la Călimăneşti au fost captate 2 noi izvoare de apă minerală cu ajutorul specialiştilor pregătiţi pentru prima dată în ţara noastră şi s’a amenajat pavilionul de hidroterapie; la Eforie s’au introdus instalaţii de aerosol pentru afecţiunile căilor respiratorii superioare; la Căciulata a fost modernizat pavilionul de cură, etc. La Bran şi Homorod s-a introdus apa, au fost electrificate Techirghiolul, Borşa, Zăbala, Soveja. O grijă deosebită acordă statul nostru stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie. Pentru ei şi familiile lor au fost amenajate case de odihnă speciale pe Valea Prahovei, pe Valea Oltului, pe litoralul mării, etc. Anul acesta au fost deschise case speciale pentru mame cu copii mici, pentru copii bolnavi. In total, în ţară funcţionează anul acesta 150 de tabere pentru pionieri şi şcolari şi 120 de colonii pentru preşcolari. Confederaţia Generală a Muncii şi organele sanitareacordă anul acesta o atenţie deosebită îmbunătăţirii hranei în staţiuni, prin transformarea majorităţii cantinelor în adevărate restaurante, prin organizarea „blocului alimentar dietetic“, etc. Numărul medicilor şi al personalului auxiliar în staţiuni a crescut cu 200% faţă de anul trecut. De asemenea, au fost înfiinţate şcoli speciale pentru personalul administrativ din staţiuni, pentru surori şi bucătari dietetici, etc. Localităţile balneare şi climaterice, în trecut adevărate focare de desfrâu, au devenit azi centre cu o bogată şi multilaterală viaţă culturală. Aci se află numeroase biblioteci, cluburi, terenuri de sport. In fiecare săptămână au loc spectacole de teatru şi de cinema, audiţii muzicale, recenzii, conferinţe, seri culturale, se organizează excursii, etc. In taberele de copii, profesori de specialitate conduc cercuri de ştiinţe naturale, literatură, educaţie fizică. Grija statului nostru de democraţie populară pentru odihna şi sănătatea oamenilor muncii nu se manifestă numai în perioada concediilor, ci în tot timpul anului. Pe lângă numeroase întreprinderi, cum ar fi Griviţa Roşie, C.A.M.Belvedere,Sovrompetrol-Ploeşti, Anina, Textila Roşie-Iaşi, etc. au fost înfiinţate sanatorii de noapte pentru muncitorii care urmează anumite tratamente medicale fără a fi nevoiţi să părăsească lucrul. Zeci de cantine dietetice sunt puse la îndemâna oamenilor muncii. In anul 1951 a luat parte la excursiile de Duminică organizate de C.G.M. un număr de 1.150.000 de persoane. Anul acesta numărul lor va fi și mai mare. Cabanele „Turing-Clubului”, „Casei regale’’, etc. — unde nu călca picior de muncitor — sunt acum pline de oameni ai muncii. Numărul locurilor în cabane a crescut de la 4600 în 1948, la peste 8000. Se schimbă şi aspectul oraşelor patriei noastre. Noi şi noi grădini, parcuri de odihnă şi cultură, ştranduri, sunt amenajate şi puse la dispoziţia oamenilor muncii, spre a le asigura o odihnă plăcută, spre a le înfrumuseţa viaţa. Duşmanii poporului — din ţară şi de peste hotare — cărora clasa muncitoare le-a retezat ghiarele înfipte în trupul patriei noastre, încearcă zadarnic să calomnieze viaţa nouă,a poporului nostru muncitor, măreţele cuceriri în folosul celor ce muncesc, înscrise în proiectul de Constituţie. Zadarnic se străduesc duşmanii de moarte ai poporului nostru să prezinte drept rai iadul în care se sbat oamenii muncii din ţările înrobite lor. Nu case de odihnă şi sanatorii pregătesc oamenilor muncii guvernanţii americani, ci lagăre de concentrare, temniţe şi moarte. Ultima „inovaţie” introdusă la uzinele „Ford Motors” este „supraveghetorulmecanic”, menit să descopere automat pe muncitorul care încetineşte o clipă ritmul turbat al lucrului. Despre „libertatea” americană vorbeşte cu prisosinţă inscripţia „Lagăr demuncă sclavagistă Taft-Hartley-Truman” pusă la intrarea uzinei „American Smelting and Refining Co”. — Tacoma Washington. Ea a fost pusă de către muncitorii siliţi să lucreze printr’un ordin care punea capăt grevei pe scară naţională din industria cuprului, grevă dusă pentru îmbunătăţirea salariului şi a nivelului de trai. In Anglia cad anual victimă accidentelor 170.000 de mineri, iar 500 mor de tuberculoză, în timp ce în întreaga ţară există o singură casă de odihnă pentru mineri. In Iugoslavia — unde oamenii muncii sunt siliţi să lucreze câte 12—14 ore pe zi şi chiar mai mult — guvernanţii titoişti au anunţat oficial desfiinţarea caselor de odihnă ale sindicatelor, care sunt amenajate acum pentru a-i primi pe „turiştii” străini, pe politicienii, afaceriştii şi generalii americani şi englezi ce inspectează Iugoslavia ca propria lor moşie. Toate acestea fac ca oamenii muncii din ţara noastră să-şi dea seama şi mai bine de schimbările radicale care au avut loc în viaţa lor, despre marile drepturi şi libertăţi care le sunt garantate prin proiectul de Constituţie. Organele răspunzătoare de organizarea odihnei trebue să ia măsuri pentru ca oamenii muncii săprofite din plin de grija deosebită pe care partidul şi guvernul o are pentru bunăstarea lor, să le asigure întreg folosul de pe urma marilor fonduri pe care statul le cheltueşte pentru a face viaţa celor ce muncesc tot mai frumoasă şi mai veselă. Fiecărui om al muncii să-i fie clar că muncind mai bine, mai cu spor, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, întărind şi lărgind necontenit formaţiunea socialistă a economiei naţionale, contribue la consolidarea măreţelor cuceriri consfinţite în proiectul de Constituţie, la făurirea vieţii noi, fericite, la apărarea păcii. Ambasadorul R. P. R. în U. R. S. S. şi-a prezentat scrisorile de acreditare MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie preşedintele prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. M. Svetnik, a primit la Kremlin pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S., M. Dalea, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. M. Dalea a fost însoţit de Ş. Ducu, consilier de ambasadă ; V. Steriopol, consilier economic; locotenent-colonelul V. Frunză, ataşat militar adjunct; N. Zlatev, M. Crişan şi F. Hera, primi secretari de ambasadă ; T. Ivan şi D. Florescu, secretari III de ambasadă ; G. Neamu şi Z. Dudaş, ataşaţi de ambasadă, care au fost prezentaţi lui N. M. Svernik de către ambasador. La prezentarea scrisorilor de acreditare au fost de faţă G. M. Puşkin, ministru adjunct al afacerilor externe al U.R.S.S. ; A. F. Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. ; D. S. Cluvahin, şeful ad-interim al Direcţiei pentru ţările balcanice din ministerul afacerilor externe al U.R.S.S., şi V. V. Pastoev, şeful ad-interim al Direcţiei protocolului din ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. După prezentarea scrisorilor de acreditare, N. M. Svernik s-a întreţinut cu M. Dalea. La discuţii a luat parte şi G. M. Puşkin. Dreptul de proprietate personală al cetăţenilor Republicii Populare Române asupra veniturilor şi economiilor provenite din muncă, asupra casei de locuit şi gospodăriei auxiliare pe lângă casă, asupra obiectelor casnice şi de uz personal, cât şi dreptul de moştenire asupra proprietăţii personale a cetăţenilor sunt ocrotite de lege. (Din proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române) In cinstea proiectului de Constituţie şi a zilei de 23 August Schimb de onoare pe şantierele hidrocentralei „V. I. Lenin“ BICAZ (de la corespondentul nostru). In cinstea proiectului de Constituţie, minerii, mecanicii şi excavatoriştiii de la sectorul-tunel al hidrocentralei ,,V. I. Lenin“ au lucrat un schimb de onoare. In ziua schimbului de onoare trei echipe de mineri şi excavatorişti au obţinut cea mai mare productivitate din timpul anului. Brigada utemistă condusă de stahanovistul Nicolae Mălăncioiu a obţinut un succes deosebit, întreaga brigadă formată din 3 echipe de mineri a depăşit normele de producţie, excavând în ziua schimbului de onoare 3,90 m. tunel în loc de 2,70 m. cât prevedea planul. Succese însemnate au dobândit şi brigăzile care lucrează la inelul de betonare din tunel. Astfel, brigada ,,Gh. Gheorghiu- Dej“ condusă de fruntaşul în producţie Vasile Vâşcan a excavat 14 m. c. în loc de 8 m. c. cât prevedea planul, iar brigada „Jacques Duclos“ care are în frunte pe Gavrilă Paşca a excavat 11,75 m. c. în loc de 8 m. c. însemnate depăşiri de plan au obţinut şi celelalte echipe care au lucrat în ziua schimbului de onoare, manifestându-şi astfel hotărîrea de a întări prin noi succese în producţie marile realizări ale poporului nostru muncitor, consfinţite prin proiectul noii Constituţii. Sporeşte avântul întrecerii socialiste în întreprinderile din oraşul şi regiunea Cluj CLUJ (de la corespondentul nostru). Discutarea proiectului de Constituţie şi apropierea zilei de 23 August constitue pentru muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii întreprinderilor din oraşul şi regiunea Cluj un nou şi puternic imbold în lupta pentru dobândirea de noi succese in producţie. La uzinele metalurgice „Unirea", muncitorii discută în grupuri, în timpul pauzei de prânz, proiectul noii Constituţii,, In fiecare zi este desbătut câte un articol sau două din proiect. Agitaţia vie care se desfăşoară în întreprindere în jurul popularizării proiectului de Constituţie a făcut ca mulţi dintre muncitori să-şi ia angajamente sporite în muncă. La secţia de montaj, munca s-a organizat pe brigăzi, obţinându-se un randament mult mai mare. De când a citit proiectul noii Constituţii, turnătorul fruntaş Valentin Borşoş şi-a sporit eforturile în producţie şi, în întrecerea pe profesiuni în care se află cu turnătorul Erdély Karol de la întreprinderea „Menajul“, reuşeşte să depăşească zilnic norma cu 80%. De la data de 27 Iulie el dă produse în contul anului 1955. La secţia strungărie, stahanovistul Karol Török şi-a depăşit sarcina de plan pe luna Iulie cu 90%, iar utemistul Iosif Kilim cu 74%. Şi la întreprinderea metalurgică „Armătura" muncitorii obţin noi succese în întrecerea socialistă. Echipele turnătorilor loan Taşnadi şi Ştefan Chirilă depăşesc regulat normele cu 50—70%, iar agitatoarea Băban Ana îşi depăşeşte norma în medie cu 50%. Strungarii loan Păcurar şi Alexandru Demeter, care se califică la locul de muncă, după metoda sovietică Kotlear, au ajuns ca numai după 4 luni să depăşească normele cu câte 30%. Minerii de la întreprinderea carboniferă Şorocani, după ce au discutat proiectul noii Constituţii, au organizat în ziua de 26 iulie un schimb de onoare închinat acestui măreţ eveniment. In această zi, minerii au obţinut succese deosebite, dând patriei cu mult mai mult cărbune, ca până acurm. Astfel, în această zi, mina Curturiş şi-a depăşit sarcinile de plan cu 57,75%, mina Ticu cu 28,08%, mina Surduc cu 17,24% şi mina Tămaşa cu 15%. Minerul stahanovist Iosif Flora a dat, în această zi, două norme şi jumătate, iar minerul Ludovic Szűcs a extras două norme şi jumătate de cărbune; tot în aceeaşi zi a realizat două norme şi stahanovistul Marian Miron. I A 25-a aniversare a Armatei Populare Chineze de Eliberare ★ ★ ★ TELEGRAME Tovarășului Mao Tze-din Președintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a 25-a aniversări a întemeierii eroicei Armate Populare Chineze de Eliberare, apărătoare credincioasă a păcii, vă exprim, în numele Guvernului Republicii Populare Române și al meu personal, cele mai călduroase felicitări. Gheorghe Gheorghiu-Dej Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Comandantului Suprem al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu-Iie Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la crearea glorioasei Armate Populare Chineze de Eliberare, vă rog să primiţi călduroase felicitări pentru vitejii ostaşi ai Armatei Populare Chineze şi pentru Dvs. personal. Militarii Forţelor Armate ale R. P. R. urează vitejilor ostaşi ai Chinei Populare noi succese în lupta pentru apărarea marii lor patrii şi pentru pace. Ministrul Forţelor Armate ale R. P. R. General de Armată Emil Bodnăraş Tovarăşului Ciu Eu-lai Preşedinte al Consiliului Administrativ de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Chineze Pekin Vă rog să primiţi călduroase felicitări cu ocazia celei de a 25-a aniversări a întemeierii eroicei Armate Populare Chineze de Eliberare. Sintion Buiţjinci Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Victoria constructorilor de la Doiceşti DOICEŞTI (de la trimişii noştri). — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe şantierul termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej" dela Doiceşti — prima dintre marile lucrări ale planului de electrificare — trăesc zile de mare sărbătoare. In întâmpinarea zilei de 23 August şi în cinstea proiectului de Constituţie, care consfinţeşte marile drepturi şi libertăţi cucerite de poporul muncitor din ţara noastră , sute de muncitori şi tehnicieni pregătesc cu emoţie şi bucurie ziua inaugurării uzinei. In sălile care se finisează încă, montării lucrează zi şi noapte, asamblând noile agregate furnizate de industria Republiciisurori Cehoslovace. Constructorii grăbesc lucrările de finisaj, accelerează ritmul ridicării noilor blocuri muncitoreşti. Populaţia din satele şi cartierele din jur — care vede în realizarea acestei mari lucrări o nouă şi puternică realizare în lupta pentru înflorirea patriei dragi, pentru pace şi fericire— este cu trup şi suflet alături de harnicii constructori. Cu multe zile înaintea intrării în funcţiune a primului grup producător de energie electrică, vestea se răspândise în oraşele şi satele din întreg raionul. Doiceştii vor da în curând lumină! Sâmbătă după amiază şi Duminică dimineaţa, pe şantier au sosit sute de oameni ai muncii din Târgovişte, Pucioasa şi Brădeşti. Cu entuziasm, ei s-au alăturat muncii constructorilor. Şi astfel, în câteva zile, uzina a fost pregătită pentru intrarea în funcţiune. Luni seara, cu puţin înainte de ora schimbului, în sala maşinilor şi în camera de comandă s-au adunat, plini de emoţie, cei mai vechi şi mai încercaţi dintre electricieni şi mecanici. Maistrul-şef de tură Eugen Dreptu, de la turbine, notase în caetul zilnic de rapoarte: „Luat serviciul în primire cu tura complectă. Toate agregatele în stare de repaos“. Era ultima zi când cuvintele „stare de repaos" aveau să mai figureze în caetul de evidenţă zilnică a muncii din uzină, însemnările făcute în ziua de 28 iulie au înregistrat momentele emoţionante când prima dintre lucrările planului de electrificare a intrat în funcţiune. „...Ora 18,35. S’a pornit ejectorul rapid... Ora 18,40. S’a deschis ventilul principal şi aburii au pătruns în turbină... Ora 19,17. Turbina merge cu 800 ture pe minut... Ora 20,05. Turbina se învârteşte cu 3.000 ture pe minut !“ Sus, în camera de comandă, tehnicienii se adunaseră în jurul aparatelor. Telefonul era ocupat de ore întregi. Legătura cu Bucureştii se menţinea în permanenţă. La celălalt capăt al firului, la uzina Grozăveşti, dispecerul de serviciu era înconjurat şi el de o mulţime de tehnicieni. Clipele treceau greu. Deodată, de la celălalt capăt al firului a răsunat un glas plin de emoţie: „Grozăveştii, allo, Grozăveştii! Peste câteva clipe vom furniza energie. Atenţiune !“ La Doiceşti, un tehnician a întors o manetă. Acul sincronoscopului (un aparat care compară turaţia maşinii care se pune în funcţiune cu turaţia celorlalte maşini) începu să se rotească. A ajuns încet la punctul 6. In aceeaşi clipă, tehnicianul de serviciu apăsă pe butonul prin care s’a comandat închiderea întrerupătorului liniei. Din generatorul turboagregatului, primele sute de kilowaţi porniră cu iuţeala gândului pe cablurile de oţel-aluminiu ale liniei de înaltă tensiune. In clipa aceasta, munca plină de entuziasm şi de elan patriotic a sutelor de constructori, care timp de aproape 2 ani au înfruntat greutăţile cele mai mari, a fost încununată de o strălucită victorie. Feţele constructorilor erau luminate de bucurie. Ei se îmbrăţişau plini de emoţie unii pe alţii, felicitându-se pentru marea sărbătoare. Gândurile muncitorilor şi tehnicienilor se întorceau, în aceste clipe solemne, spre partid, spre marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi prietena poporului nostru. Construirea într’un timp atât de scurt a termocentralei dela Doiceşti dovedeşte entuziasmul şi hotărîrea cu care muncitorii şi tehnicienii noştri luptă pentru a da viaţă măreţului nostru plan de electrificare a ţării. Termocentrala de la Doiceşti este totodată o imagine vie a urmărilor binefăcătoare pe care le au pentru desvoltarea şi înflorirea patriei noastre relaţiile internaţionaliste cu marea Uniune Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. Pentru marile lucrări ale planului de electrificare, Uniunea Sovietică ne trimite în cantităţi masive maşini şi instalaţii electrice, utilaje, aparataje, proecte, etc. Un nepreţuit ajutor pentru muncitorii şi tehnicienii care lucrează pe şantierele electrificării îl constitue experienţa şi sprijinul pe care ni le dau specialiştii sovietici. Aşa, de pildă, construcţia termocentralei de la Doiceşti a fost realizată într’un timp atât de scurt cu ajutorul specialiştilor şi consilierilor sovietici, aplicându-se principiile şi soluţiile tehnicii sovietice — tehnica cea mai avansată din lume. In construirea acestei termocentrale s’au vădit încă odată legăturile frăţeşti dintre Republica Populară Română şi Republica Cehoslovacă, colaborarea rodnică dintre ţările noastre. Din Cehoslovacia ne-a sosit utilaj de cea mai bună calitate , demonstrând înaltul nivel tehnic la care a ajuns Republica-soră Cehoslovacă. La lucrări au luat parte deasemeni ingineri şi tehnicieni cehoslovaci. Călăuziţi şi însufleţiţi de glorioasa pildă a constructorilor comunismului din U.R.S.S. — care au înfăptuit recent grandioasa lucrare a Canalului Navigabil Volga-Don — montatorii români şi cehoslovaci s’au înfrăţit în acelaş efort de a termina şi a pune în funcţiune termocentrala înainte de termen. Centrala termoelectrică de la Doiceşti este cea mai mare uzină termoelectrică construită până acum în ţara noastră. Această primă construcţie a planului de electrificare este nu numai o lucrare de mare însemnătate economică, ci şi o importantă realizare a constructorilor noştri. Pentru alimentarea cu apă a termocentralei, s’a realizat o construcţie hidrotehnică complexă, formată dintr’un baraj pe râul Ialomiţa, instalaţii de captare şi denisipare precum şi o serie de conducte de aducere şi evacuare a apei. Uzina funcţionează cu cărbune pulverizat şi are o serie de staţii de sfărâmare, benzi transportoare, mori pentru pulverizarea cărbunelui, etc. Toate aceste instalaţii funcţionează automat. Odată cu darea in exploatare a acestei prime părţi a termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej“, ţara noastră face un însemnat pas pe linia valorificării raţionale a resurselor ei energetice, prin folosirea de combustibili inferiori, economisindu-se astfel însemnate cantităţi de combustibil superior. După calculele prealabile, s-a constatat că numai prin punerea în funcţiune a unei şesimi din puterea ei de instalaţie se poate economisi zilnic o cantitate de peste 100 tone păcură, folosindu-se în schimb ligniţi. In afară de aceasta, prin aşezarea ei în mijlocul unei regiuni carbonifere în plină desvoltare, se vor realiza însemnate economii la cheltuelile de transport, ale combustibilului. Energia electrică produsă de termocentrala de la Doiceşti este debitată in sistemul interconectat Bucureşti-Câmpina- Oraşul Stalin, contribuind astfel la alimentarea cu sute de mii de kilowaţi-ore a uzinelor din Bucureşti, a instalaţiilor de extracţie şi prelucrare a petrolului din Valea Prahovei, a uzinelor din Oraşul Stalin, etc. Numai prin intrarea în funcţiune a primului grup al termocentralei se va produce energie electrică necesară pentru alimentarea a trei întreprinderi de mărimea uzinelor „23 August“ din Capitală Constructorii termocentralei Doiceşti au răspuns cu cinste sarcinii puse de partid, terminând într’un timp scurt această importantă lucrare. Ei au arătat prin fapte cât de uriaşă este puterea clasei muncitoare eliberată din cătuşele exploatării, cât de puternice sunt încrederea în viitor, dorința de pace a poporului nostru. Decernarea Steagului Roşu de producţie colectivului fabricii „Temelia“ ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Intr’un cadru festiv, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin au primit Marţi Steagul Roşu de producţie pe primul semestru al acestui an, în întrecerea desfăşurată între fabricile de ciment din ţară. In darea de seamă prezentată, tov. Matei Pincovici, directorul întreprinderii, a arătat că muncitorii şi tehnicienii fabricii, desfăşurând larg întrecerea socialistă, aplicând şi extinzând metodele stahanoviştilor sovietici, au reuşit să realizeze planul pe semestrul I al anului 1952 până la data de 16 iunie, adică cu 14 zile înainte de termen, însufleţiţi de Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la consolidarea succesului reformei băneşti, muncitorii şi tehnicienii fabricii de ciment „Temelia“, îndrumaţi de organizaţia de bază, au dat un avânt şi mai puternic întrecerii socialiste. Datorită antrenării unui număr tot mai mare de muncitori în întrecere, precum şi măsurilor tehnico-organizatorice luate de conducerea întreprinderii, productivitatea muncii a crescut pe semestrul I cu 9,1% peste sarcina planificată, iar preţul de cost a fost redus cu 7,42%, faţă de anul 1951. In cadrul întrecerii socialiste, muncitorii şi tehnicienii au intensificat lupta pentru reducerea consumului de combustibil şi de energie electrică, pentru folosirea materialelor vechi şi recuperarea deşeurilor, conştienţi , că în felul acesta aduc o contribuţie însemnată la consolidarea succesului reformei băneşti, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Suma totală a economiilor realizate pe primul semestru se ridică la peste 1.000.000 lei. In lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru, un aport însemnat l-au adus muncitorii Ştefan Salzer, Petre Ruja, Iuliu Aranyos, stahanovistul Domocoş Hossu, etc. Hotărîţi să dobândească — în cinstea proiectului de Constituţie — noi victorii în lupta pentru plan, să trimită marilor şantiere ale păcii şi socialismului cât mai mult ciment, muncitorii şi tehnicienii de la „Temelia“, urmând exemplul muncitorilor şi tehnicienilor de la uzinele „Sovromtractor“, şi-au sporit angajamentele în muncă. Astfel, ei s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să depăşească planul producţiei de ciment cu 8%, în loc de 5,5% cât prevede angajamentul iniţial ; să realizeze economii în valoare de 165.000 lei, în loc de 120.000 , să reducă preţul de cost cu 5%, în loc de 4,5%, cât prevede angajamentul iniţial. De asemenea, colectivul întreprinderii „Temelia“ şi-a luat angajamentul să realizeze planul pe anul 1952 în ÎL luni şi 8 zile, în loc de 11 luni şi 10 zile.