Scȃnteia, septembrie 1952 (Anul 21, nr. 2442-2466)

1952-09-02 / nr. 2442

JTi. îi AXI­V -iar — EP.CILDE SCY TO MUESS ANUL XXI Nr. 2442 Marți 2 Septembrie 1952 4 PAGINI - 20 BUNI Familia frăţească * a popoarelor libere Proiectul de Constituţie a R.P.R. cons­finţeşte o măreaţă cucerire a poporului nostru : politica de prietenie şi alianţă cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de demo­craţie populară, politica de pace şi prie­tenie cu toate popoarele iubitoare de pace, ca principiu fundamental al politicii ex­terne a statului nostru. Corespunzând pe deplin intereselor cele mai vitale ale po­porului nostru, reprezentând continuarea pe plan extern a operei de construcţie paşnică pe care o desfăşoară pe plan in­tern statul democrat-popular, această po­litică se bucură de sprijinul entuziast al tuturor oamenilor muncii din patria noa­stră. Poporul nostru face parte din marea familie frăţească a popoarelor libere, care, educate de partidele comuniste şi munci­toreşti în spiritul internaţionalismului pro­letar, înarmate cu conştiinţa clară a uni­tăţii intereselor lor, având în frunte glo­riosul popor sovietic, luptă unite pentru aceleaşi ţeluri — socialismul şi comunis­mul. Far luminos, exemplu călăuzitor, scut de nădejde pentru toate ţările ce compun familia popoarelor ce păşesc sub stindar­dul păcii şi socialismului este primul Stat Socialist al muncitorilor şi ţăranilor, centrul viguros al mişcării revoluţionare internaţionale, marea şi invincibila Uniune Sovietică. Ajutorul uriaş al U.R.S.S. în toate domeniile — economic, politic, di­plomatic, tehnic şi ştiinţific, experienţa ei glorioasă constitue factorul hotărîtor al progresului nostru, chezăşia independenţei şi suveranităţii noastre naţionale, cheză­şia construirii socialismului. Poporul mun­­citor român nutreşte dragoste fierbinte şi recunoştinţă nemărginită marii sale prie­tene şi aliate, Uniunea Sovietică, şi genia­lului ei conducător, tovarăşul Stalin. Totodată, de o mare însemnătate pentru desvoltarea pe calea spre socialism a ţării noastre­­şi a tuturor ţărilor de democraţie populară sunt relaţiile de prietenie şi co­laborare reciprocă stabilite între aceste ţări. Timp de decenii, înainte de eliberare, înrobitorii imperialişti şi exploatatorii băş­tinaşi învrăjbeau popoarele acestor ţări, asmuţindu-le unul împotriva celuilalt, po­trivit ticăloasei formule imperialiste „des­­bină şi stăpâneşte“. Astfel ei izbuteau să jefuiască după bunul lor plac petrolul ro­mânesc, cărbunele polonez, minereurile maghiare, etc., să deschidă drum fascis­mului şi cotropirii hitleriste, să-şi desfa­­şoare­ nestingheriţi politica creării de „an­tante“­­ şi „alianţe“ agresive îndreptate împotriva Uniunii Sovietice şi a propriilor popoare. In ciuda acestei politici, forţele progresiste din ţările noastre au militat consecvent pentru strângerea legăturilor dintre popoarele respective, în lupta co­mună împotriva exploatatorilor străini şi băştinaşi. Eliberarea din jugul fascist a ţărilor din centrul şi Sud-Estul Europei de către eroica Armată Sovietică a făcut posibilă statornicirea între aceste ţări a unor relaţii noi, relaţii de prietenie, colaborare, întra­jutorare frăţească. Conţinutul nou şi bogat pe care l-a că­pătat colaborarea din sânul familiei ţărilor de democraţie populară se datoreşte fap­tului că oamenii muncii din aceste ţări au doborît de la putere clasele exploa­tatoare,­ clasa muncitoare a devenit forţa conducătoare în stat, iar popoarele descă­tuşate au păşit unite spre realizarea teiului comun — construirea socialismului. In aceste condiţii, partidele comuniste şi muncitoreşti au desfăşurat şi desfăşoară cu succes lupta victorioasă pentru smul­gerea din rădăcini a buruienii otrăvite a naţionalismului burghez, a aţâţărilor im­perialiste la ură şovină şi vrajbă naţio­nală, dând şi în această direcţie grele lovituri duşmanilor externi şi interni ai ţarilor noii democraţii. Consfinţită prin tratate de prietenie, co­­laborare şi asistenţă mutuală, prietenia dintre ţările de democraţie populară con­stitue o stavilă puternică în calea planu­rilor agresive ale imperialiştilor america­­no-englezi şi ale slugilor lor de teapa lui Iuda-Tito Ce izvor uriaş de forţă consti­tue pentru ţara noastră faptul că simte alături de ea braţul vânjos al celui mai puternic stat din lume — Uniunea Sovie­tică — faptul că este înconjurată de ţări prietene ca IT Cehoslovacă, R.P. Polonă, R­aP. Ungară, R. P Bulgaria ! Poporul ro­mân ştie că are în popoarele acestor ţări prieteni credincioşi pe care se poate bizui în orice împrejurare. Nicicând nu se putea bucura vechea Românie burghezo-moşie­­rească de un asemenea avantaj uriaş.. Aducând o puternică contribuţie în lupta pentru pace pe care o desfăşoară întreaga omenire progresistă în frunte cu invinci­bila Uniune Sovietică, prietenia şi colabo­rarea între ţările de democraţie populară constitue totodată un factor de mare în­semnătate al progresului economic al ace­stor ţări. O pildă minunată a acestor le­gături o constitue acordul de colaborare economică încheiat recent între ţara noa­stră şi R P. Chineză, sau acordul de lungă durată încheiat între R P.R. şi R. P. Un­gară, din iniţiativa personală a tovarăşi­lor Gh Gheorghiu-Dej şi Mátyás Rákosi, acord care prevede înfiinţarea unei socie­tăţi mixte român­o-maghiare „Romagchim“ pentru construirea în ţara noastră a unui combinat chimic de gaz metan. Punerea în funcţiune a uriaşei termocentrale de la Doiceşti este de asemenea o victorie cuce­rită pe baza relaţiilor de tip nou dintre ţările lagărului păcii, democraţiei şi so­cialismului. După cum se ştie, la construi­rea termocentralei, poporul nostru a avut — în afară de ajutorul neprecupeţit al U.R.S.S. în mijloace de mecanizare şi specialişti — sprijinul de frate al poporu­lui cehoslovac, care ne-a trimis utilaj, echipament şi cadre de constructori. O trăsătură caracteristică a legăturilor economice multilaterale dintre ţările de de­mocraţie populară este faptul că ele ţin seama întru totul de interesele de desvol­­tare economică a fiecărei ţări în parte, de interesele consolidării independenţei lor naţionale, pe baza colaborării în cadrul minunatului instrument care este Consiliul de Asistenţă Economică Mutuală. Zi de zi, colaborarea frăţească dintre ţările de democraţie populară se lărgeşte şi se adânceşte în toate domeniile, îmbo­găţind mereu conţinutul marii prietenii dintre popoarele acestor ţări. Paralel cu desfăşurarea relaţiilor economice se inten­sifică necontenit colaborarea culturală, schimbul de experienţă tehnică, pe plan ştiinţific şi în producţie. Cât de puternic contrastează relaţiile de tip nou, staliniste, statornicite între ţările şi popoarele din lagărul păcii — cu relaţiile de junglă din lumea capitalistă ! Acolo, în virtutea legilor trusturilor, cel mai tare îl înrobeşte şi îl jefueşte pe cel mai slab. Nu demult, în cadrul des­­baterilor din parlamentul olandez asu­pra bugetului pe 1952, deputatul Pol­e­­ma, (membru al partidului creştin-istoric) referindu-se la slugărnicia guvernanţilor de la Haga faţă de imperialiştii americani, a declarat: „Probabil că guvernul olan­dez nu cunoaşte cuvântul „nu“ când este vorba de pretenţiile americane faţă de ţara noastră... Nu trebuie să trăim aşa cum ne dictează americanii. Guvernul nostru execută orbeşte toate ordinele Statelor Unite. Olanda se americanizează tot mai mult. Prin politica lor de violenţă, Statele Unite ale Americii subminează economia noastră şi ruinează poporul olandez“. Cât priveşte ţările cârmuite de slugile cele mai netrebnice ale Wall Streetului — clicile fasciste de la Belgrad, Atena, Ankara — acestea au devenit în fapt simple colonii ale imperialismului războinic american. In Iugoslavia, pe care Iuda-Tito a transfor­mat-o într’un iad şi o ocnă pentru poporul muncitor, adevăraţii stăpâni sunt trust­menii americani şi englezi, „experţii“ şi generalii sângeroşi ai acestora. Relaţiile dintre ţările capitaliste sunt în acelaş timp izvor de contradicţii ce se ascut tot mai mult în sânul lagărului im­perialist şi care sapă la temelia acestui lagăr, constituind pentru el un ferment de slăbiciune şi desagregare. Poporul nostru muncitor are fericirea să facă parte din lagărul ţărilor cele mai îna­intate din lume, care păşesc sub steagul invincibil al lui Lenin şi Stalin pe calea socialismului şi comunismului. El consi­deră o datorie de cinste şi onoare să con­­tribue cu toate forţele la întărirea şi pro­gresul patriei sale, la cimentarea necon­tenită a prieteniei şi alianţei frăţeşti cu Uniunea Sovietică — bastionul păcii, libertăţii şi independenţei popoarelor — şi cu ţarile de democraţie populară. Organizaţiile de partid trebue să dea o mare atenţie educării internaţionaliste a poporului nostru muncitor în spiritul dra­gostei şi recunoştinţei faţă de marea Uni­une Sovietică, în spiritul dragostei şi so­lidarităţii frăţeşti cu ţările de democraţie populară Discutarea publică a proiectului noii Constituţii trebue să fie un prilej de popularizare puternică a roadelor colabo­rării şi prieteniei frăţeşti din cadrul fami­liei popoarelor libere, un prilej de întărire a acestei mari şi binefăcătoare prietenii. Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi Consiliul de Mi­niştri al Republicii Populare Române anunţă cu profundă durere partidul şi pe oamenii muncii că în ziua de 1 Septembrie 1952 a încetat din viaţă, după o boală îndelungată, tovarăşul IOSIF RANGHEŢ, membru supleant al Birou­lui Politic a! Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţionale a R.P.R., fiu devotat al partidului, luptător neobosit pentru cauza poporului muncitor şi pentru întărirea statului de democraţie populară. Din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române anunţă cu profundă mâhnire încetarea din viaţă, la 1 Septembrie 1952, a lui Iosif Rangheţ, emi­nent om de stat, neînfricat luptător pentru cauza poporului muncitor, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, deputat al Marii Adunări Naţionale. ÎNŞTIINŢARE Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Iosif Rangheţ comunică : Sicriul cu corpul tovarăşului I. Rangheţ este depus în rotonda Ateneului R.P.R. Pentru a-şi lua rămas bun de la tovarăşul I. Rangheţ, oamenii muncii au acces în rotonda Ateneului R.P.R. în ziua de 2 Septembrie de la ora 10 până la ora 20. Desbrnerea proiectului de Constituţie Adunarea oamenii muncii de la uzinele ,,Mátyás Rákosi“ Luni, curtea uzinelor „Mátyás Rákosi“ îmbrăcase haine de sărbătoare încă­ din primele ore ale dimineţii. In scurt timp după lăsarea lucrului, sala mare de festi­vităţi a devenit arhiplină. Au venit aci sute şi sute de muncitori şi tehnicieni ai uzinei, pentru a lua parte la adunarea de desbatere a proiectului noii Constituţii. In primele rânduri se aflau stăhanovişti ca Alexandru Boţone, care şi-a depăşit cu mult angajamentele luate în cinstea proiec­tului de Constituţie, Eugen Niţu, care şi-a îndeplinit planul pe luna August până la data de 15 August, Petre Stoiculescu, Ion Dinu şi­ alţii. După alegerea prezidiului, a luat cu­vântul tov. Vasile Chivu, preşedintele Consiliului F.D.P. al raionului Tudor Vladimirescu din Capitală. Făcând un scurt bilanţ al desbaterii proiectului de Constituţie în grupele sin­dicale din uzinele „Mátyás Rákosi“, vorbi­torul a arătat că muncitorii acestei între­prinderi au participat cu viu interes la desbaterea proiectului. In cele 64 de grupe sindicale proiectul a fost discutat cu în­sufleţire, articol cu articol. Un număr mare de muncitori au arătat cu acest pri­lej măreţele realizări pe care le cuprinde proiectul şi au demascat constituţiile bur­gheze, care prin fiecare cuvânt apăsau viaţa oamenilor muncitori. Au fost lămu­rite 73 de întrebări şi s-au făcut nume­roase propuneri. Uzinele „Mátyás Rákosi“ au dat 42 de agitatori, care activează în cadrul cercurilor F.D.P. de pe străzile Bela Brainer, Octavian, etc. situate în ju­rul uzinelor. Arătând că producţia globală a uzinelor a crescut cu 239% faţă de anul 1949 iar cea de motoare de 13 ori, vorbitorul a sub­liniat că, în cinstea proiectului de Consti­tuţie, datorită avântului cu care a muncit întregul colectiv al întreprinderii, produc­tivitatea muncii a crescut cu 12,41% in loc de 6% cât era planificat. De asemenea, preţul de cost a fost redus cu 3,41% faţă de 2,5% cât a fost angajamentul. Mulţi muncitori, cum sunt Valeria Ionescu, Gheorghe Manea, Dumitru Ţonea şi alţii, au cerut reducerea timpului de lucru l­i executarea diferitelor piese. Toate aceste succese — a spus vor­bitorul — arată că desbaterea proiectului de Constituţie în grupele sindicale a con­tribuit la ridicarea gradului de conştiinţă politică a muncitorilor, tehnicienilor şi in­ginerilor din uzină. Colectivul uzinelor şi îndeosebi cei de la bancul de probă şi mon­tarea compresoarelor au dovedit prin suc­cesele lor în muncă că sunt hotărîţi să-şi respecte cu cinste angajamentele luate în întrecerea la care au fost chemaţi de co­lectivul şantierelor ,,Gh. Gheorghiu-Dej" din Budapesta. S-au evidenţiat în mod deosebit fruntaşii în producţie Radu Bellu, I. Catană şi alţii. După ce preşedintele Consiliului F.D.P. al raionului Tudor Vladimirescu şi-a ter­minat expunerea, numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie au luat cuvântul. Cunoscutul stahanovist N. Vasu a arătat că în cinstea proiectului noii Constituţii îşi ia angajamentul ca până la 7 Noembrie brigada sa să lucreze in contul anului 1955. Totodată eu personal — a spus sta­­hanovistul — îmi iau angajamentul ca la sfârşitul anului 1952 să dau produse în contul anului 1957. Sudoriţa Maria Schwartz, fruntaşă în producţie, a vorbit despre drepturile fe­meii — drepturi pe care le garantează proiectul noii Constituţii. Ea a amintit dubla exploatare la care au fost su­puse femeile în regimul burghezo-moşie­­resc. In încheiere şi-a luat angajamentul ca în cinstea votării noii Constituţii să facă economii de materiale de 150 lei lunar şi să-şi îndeplinească planul lunar înainte de termen. Strungarul utemist Tănase Tăbârca a arătat că numeroşi tineri din uzină, prin­tre care se numără şi el, au putut să-şi ridice nivelul profesional şi politic. Drep­tul la învăţătură — a spus el — este trecut la loc de cinste în proiectul noii Consti­tuţii. Tânărul strungar a încheiat, luân­du-şi angajamentul în numele brigăzii de tineret din care face parte, ca în cinstea proiectului noii Constituţii, brigada să-şi îndeplinească planul anual în 10 luni. La sfârşitul adunării s-a trimis tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej o telegramă prin care colectivul uzinelor „Mátyás Rákosi“ îşi ia angajamentul în cinstea proiectului de Constituţie de a îndeplini planul îna­inte de termen, de a spori productivitatea muncii cu 6% şi de a reduce preţul de cost cu 3% peste cel planificat, etc. De ase­menea, colectivul acestei întreprinderi și-a luat angajamentul să realizeze în semestrul II încă 300.000 lei economii și să mă­rească rentabilitatea întreprinderii cu 8%. Adunarea oamenilor muncii din uzinele „Mátyás Rákosi“ s-a încheiat printr-un fru­mos program artistic executat de o echipă artistică a M.F.A. interiorul ziarului. In Marea sărbătoare naţională a po­porului vietnamez (pag. 2-a). N. Ţurcu — Pentru intensificarea colectărilor de cereale în regiunea Bârlad (pag. 2-a). In legătură cu naţionalizarea indus­triei petrolifere a Iranului (pag. 2-a). O nouă crimă a cotropitorilor ame­ricani în Coreea (pag. 2-a). PROCESUL BANDEI DE SABO­TORI ŞI DIVERSIONISTI DE LA CA­NALUL DUNARE-MAREA NEAGRA: Continuarea interogatoriului acuzaţi­lor; Depoziţiile martorilor; Şedinţa de Duminică (pag. 3-a). Poporul german salută nota Guver­nului Sovietic, (pag. 4-a). Populaţia R. D. Germane cere con­vocarea Conferinţei celor patru puteri, (pag. 4-a). Ecourile presei din străinătate la proiectul de Constituţie a R. P. R. (pag. 4-a). Echipa U.R.S.S. a cucerit titlul de campioană mondială de şah (pag. 4-a) Discursul istoric al lui Eisenhower a provocat derută în lagărul imperia­list (pag. 4-a). Cârdășia agresivă între clicile fas­ciste de la Belgrad și Atena (pag. 4-a). TELEGRAME Tovarăşului Ho Si Hin Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Cu ocazia celei de a 7-a aniversări a constituirii Republicii Democrate Vietnam în urma înfrângerii imperialismului japonez de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog, în numele poporului român şi al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R., să primiţi cele mai calde felicitări şi urări pentru victorie deplină în lupta de eli­berare împotriva cotropitorilor imperialişti. Dr. Pelea Greta Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşului Ho Si Min Preşedintele Republicii Democrate Vietnam şi Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Vietnam Cu prilejul celei de a 7-a aniversări a înfiinţării Republicii Democrate Viet­nam ca urmare a sdrobirii imperialismului japonez de către glorioasa Armată Sovie­tică, vă transmit în numele Guvernului R.P.R. şi al meu personal cele mai călduroase felicitări. Poporul român îşi exprimă frăţeasca sa solidaritate cu lupta eroică pe care o duce poporul vietnamez pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva cotro­pitorilor imperialişti. Urez viteazului popor vietnamez victorie deplină în lupta sa dreaptă. Ghecryhe Gheorgháu-Doj Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Tovarăşului Hoang Min Gian Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de a 7-a aniversări a proclamării independenţei naţionale a R. D. Vietnam, în urma înfrângerii imperialismului japonez de către glorioasa Ar­mată Sovietică, vă exprim călduroase felicitări şi vă urez izbândă deplină în lupta eroică pe care viteazul popor vietnamez o duce împotriva cotropitorilor imperialiști. Simion Bugiuci Ministrul Afacerilor Externe al R.P.R. Confirmarea unei secţii fruntaşe în producţie la uzinele ,,1 Mai“ Sovrompetrol-Ploeşti PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Zilele trecute, muncitorii şi tehnicienii secţiei mecanică Nr. 2 a uzinelor „1 Mai“ Sovrompetrol-Ploeşti au sărbătorit o im­portantă victorie dobândită în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a proiectului noii Constituţii , secţia lor a fost confirmată secţie fruntaşă în producţie. La colţul roşu al secţiei, un mare nu­măr de muncitori, tehnicieni şi ingineri au ascultat cu viu interes darea de seamă a şefului secţiei, stahanovistul Dra­­gomirescu Dumitru, care a arătat că în uzină, datorită condiţiilor create de re­gimul de democraţie populară — condiţii care nu au existat pe vremea capitaliştilor — producţia şi productivitatea muncii spo­resc lună de lună, iar mişcarea pentru ex­tinderea metodelor sovietice a luat o mare desvoltare. Numai în secţia mecanică Nr. 2 lucrează acum după metodele stahano­­viştilor sovietici un număr de 263 mun­citori, adică majoritatea personalului pro­ductiv. Dintre aceştia, 19 sunt stahanovişti şi 114 fruntaşi in producţie. Datorită aplicării pe scară din ce in ce mai largă a metodelor stahanoviştilor so­vietici Bâkov-Bortkevici, de tăiere rapidă a metalelor, Jandarova-Agafonova (Slid­kova), de executare perfectă a fiecărei operaţii de producţie în parte, în luna iulie — când secţia a avut cel mai sporit program de producţie din cursul anului , s-a reuşit să se realizeze o depăşire la va­lori de 2,5 %, iar la tonaj de 9 %. Creşte mereu numărul muncitorilor şi tehnicienilor care lucrează în contul ani­lor viitori. Până în prezent, 152 munci­tori din această secţie lucrează în contul anului 1953, 39 în contul anului 1954, iar 5 dau produse în contul anului 1955. In fruntea acestora sunt membrii brigă­zilor conduse de stahanoviştii Prusan Con­stantin, Breajăn Ion şi Barbu Mihai, care au aplicat primii în uzină acţiunea com­plexă pentru folosirea maximală a tehnic­ii, iniţiată de stahanovistul Nicolae Vasu din Capitală, îndrumată de comitetul de partid, con­ducerea secţiei a dat o deosebită atenţie ridicării nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor care îşi îndeplinesc cu greu normele. Cu sprijinul filialei A.S.I.T. s-au ţinut în acest scop, la colţul roşu al sec­ţiei, circa 20 de conferinţe în legătură cu aplicarea metodelor sovietice de lucru, conferinţe care au fost urmate de instruc­taje concrete, in felul acesta s'a ajuns ca toţi muncitorii să-şi depăşească cu regu­laritate normele. Iniţiativa inginerului stahanovist Vasile Dicu, de la Oraşul Stalin, este, aplicată de către 5 ingineri şi tehnicieni fruntaşi din secţie. In secţie au fost organizate două şcoli stahanoviste, ale căror cursuri sunt frec­ventate de 36 de stahanovişti şi fruntaşi în producţie. Prin punerea în practică a unor măsuri tehnico-organizatorice şi datorită aplicării metodelor înaintate de lucru, productivita­­tea muncii în secţie a crescut, în luna iu­lie, cu 9,30% faţă de media trimestrului II, iar preţul de cost a fost redus cu 2,14% faţă de cel planificat. Planul sec­ţiei a fost realizat la toţi indicii, însufleţiţi de aceste succese, numeroşi muncitori şi tehnicieni din secţie, printre care stahanoviştii şi fruntaşii în produc­ţie Iliescu Constantin, Popescu Ion, Pa­­raschiv Ion şi alţii, au luat cuvântul, fă­când o serie de propuneri în legătură cu întărirea disciplinei socialiste a muncii, extinderea metodelor înaintate de lucru, luarea de noi măsuri tehnico-organizato­rice in vederea sporirii necontenite a pro­ductivităţii muncii etc. In acelaş timp, ei şi-au luat angajamente concrete în pro­ducţie, hotărâţi ca până la 7 Noembrie sec­ţia lor să dobândească titlul de secţie sta­­hanovistă. Se extinde metoda „planul financiar de producţie al locomotivei11 ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). In cinstea proiectului de Constituţie, mecanicii Depoului C.F.R.-Timiş-Triaj din regiunea Stalin şi-au luat angajamentul de a extinde, în cadrul întrecerii socialiste, metoda sovietică „planul financiar de pro­ducţie al locomotivei“, de la 10 la 20 loco­motive. In această acţiune colectivul de meca­Duminică dimineaţa a sosit în Capitală un grup de activişti ai secretariatului Uniunii Internaţionale a Studenţilor, în frunte cu B. Bereanu, preşedinte, şi Paolo Pescetti, secretar­­ general al U.I.S. Îm­preună cu grupul de activişti ai U.I.S. au sosit reprezentanţi ai studenţilor din Fran­ţa, Australia, Africa de Sud, R. D. Ger­mană şi India. Oaspeţii au fost salutaţi la sosire pe aeroportul Băneasa de tovarăşii Vasile Muşat, prim secretar al C.C. al U.T.M., Paul Cornea, Chiţu Florea, secretari ai C.C. al U.T.M., G. Smoleanu, prim secre­tar al Comitetului orăşenesc U. T. M­­Bucureşti, Covaci Lorant, membri în Bi­roul C.C. al U.T.M., precum şi de alţi membri şi activişti ai C.C. al U.T.M. Erau deasemeni prezenţi pe aeroport numeroşi tineri, studenţi, muncitori şi elevi din Capitală. Salutând pe oaspeţi în numele­­Comite­niei de la Depoul C.F.R.-Timiş-Triaj a ob­ţinut importante succese. Metoda sovietică a Klavdiei Baranov­­skaia — „planul financiar de producţie al locomotivei“ — este aplicată în prezent de 53 echipe de mecanici, care deservesc 24 de locomotive. Prin aplicarea acestei meto­de, echipele de mecanici au obţinut eco­nomii de combustibil convenţional pe pri­mele două decade ale lunii August în va­lului Central U.T.M., tov. Chiţu Florea a spus : „Tineretul nostru muncitor, studenţimea din ţara noastră preţuesc mult activitatea rodnică a U.I.S., care uneşte milioane de studenţi din lumea întreagă în lupta pen­tru pace, pentru condiţiuni mai bune de viaţă şi de studiu. Suntem convinşi că lu­crările sesiunii vor fi dintre cele mai rod­nice şi că vor duce la întărirea unităţii în lupta pentru pace a studenţilor din lumea întreaga". Răspunzând salutului, Paolo Pescetti, secretar general al U.I.S., a adus un salut frăţesc tineretului din Republica Populară Română, care se pregăteşte ,să întâmpine pe delegaţii din toate ţările lumii, parti­cipanţi la cea de a 6-a sesiune a Consi­liului U.I.S. „Mai mult de 200 delegaţi şi observa­tori vor discuta la această sesiune proble­mele lor, vor propune măsurile pentru îm­loare de peste 45.000 lei. Cea mai mare economie a fost realizată de echipele me­canicilor fruntaşi în producţie Dumitru To­­pârlan şi Ion Turcaş. Ei au economisit combustibil în valoare de peste 6.700 lei. Succese asemănătoare au obţinut şi me­canicii Ion Zecheru şi Hneţcu Vasile, care au făcut economii de peste 6.400 lei, precum şi mecanicii Ion Şerban, Victor Goga, Ene Voicu, Iacob Todeasa şi alţii. bunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de stu­diu ale studenţilor de pretutindeni — a spus Paolo Pescetti. Consiliul va exprima dorinţa de pace, dorinţa principală a Au­­m­enţimii din lumea întreagă. U.I.S.-ul cere încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri, încetarea războiului în Coreea, interzicerea armelor de distrugere în massă. Iată de ce întâmpinăm cu entu­ziasm hotărîrea Consiliului Mondial al Păcii de a organiza la Viena Congresul popoarelor. Sute de studenţi din lumea întreagă vor avea ocazia să vadă cum trăesc studenţii din R. P. R., cum construesc ei, alături de întregul popor, o viaţă luminoasă. Invita­ţia pe care ne-aţi făcut-o, precum şi gene­roasa ospitalitate pe care o acordaţi Con­siliului U.I.S., taberei internaţionale, pre­cum şi manifestărilor artistice şi sportive, sunt o mare contribuţie la întărirea unităţii internaţionale a studenţilor". (Agerpres) Sosirea unor delegaţi la sesiunea Consiliului U. I. S. din Bucureşti IN EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN a apărut: GH. GHEORGHIU-DEJ Statul de democraţie populara, instrumentul construirii vieţii noi 19 pagini 20 bani In raionul Vălenii de Munte s’a îndeplinit planul colectărilor de grâu Ţăranii muncitori şi membrii gospodă­riilor agricole colective din raionul Vălenii de Munte, regiunea Ploeşti, au reuşit să termine la timp secerişul şi treerişul păioa­­selor, predând statului cotele cuvenite. Până la 30 August ei au îndeplinit sarci­nile de plan în ce priveşte colectarea grâului. Un exemplu pentru ţăranii muncitori din raionul Vălenii de Munte l-au consti­tuit membrii gospodăriei colective „I. V. Miciurin" din comuna Bătrâni, care şi-au predat primii cotele către stat. Urmând exemplul colectiviştilor, şi ţă­ranii muncitori cu gospodărie individuală din comunele raionului Vălenii de Munte, în frunte cu cei din comunele Podenii Noi, Bălţeşti, Olteni, Măgurele, au predat la termen cotele cuvenite statului. In primele rânduri ale bătăliei pentru realizarea planului de colectări au stat comunişti ca Nicolae Radu, Ion Iordache, Bădici Ioan, Cioară Ion, Ioniţă Vasile din comunele de mai sus şi alţi comunişti din satele raionului Vălenii de Munte, care s’au achitat primii de datoriile ce le au faţă de stat, antrenând prin exemplul lor şi pe ceilalţi ţărani muncitori. noi gospodarii colective în raionul Agnita Organizaţiile de bază din satele raionu­lui Agnita, regiunea Stalin, şi-au intensifi­cat munca politică pentru convingerea ţă­ranilor săraci şi mijlocaşi de a întemeia noi gospodării colective. In­ducerea muncii de lămurire sunt folosite cu succes vizitele la gospodăriile colective existente, unde ţă­ranii muncitori pot vedea marile avantaje ale agriculturii socialiste. Roadele acestei munci au început să se arate : 38 de familii de ţărani muncitori din Agnita, în frunte cu comuniştii, au consti­tuit d­e curând o gospodărire colectivă, ca să scape de sărăcie şi de exploatarea chia­­burească. A luat fiinţă de curând o gos­podărie colectivă şi în comuna Merghin­­deal. La inaugurarea acestor gospodării co­lective au participat ţărani muncitori şi colectivişti din comunele Dealul-Frumos, Seliștat și Cincul.

Next