Scȃnteia, noiembrie 1952 (Anul 21, nr. 2495-2518)

1952-11-01 / nr. 2495

Pag. 2 SCÂNTEIA MANIFESTUL Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare (Urmare din pag. l-a) americani şi englezi, şi haita de slugi nemernice ale imperialismului, de la social-democraţii de dreapta până la titoişti, înalta conştiinţă patriotică a oamenilor muncii, dragostea lor puternică faţă de Republica Populară Română, realizările obţinute de poporul nostru în toate domeniile sunt o chezăşie că uneltirile duşmanilor noştri vor fi frânte. Vrednicul şi înzestratul popor român, eroica noastră clasă munci­toare, harnica noastră ţărănime muncitoare, intelectualitatea noastră legată de popor, conduse de partid, vor duce cu succes până la capăt opera de construire a socialismului în patria noastră. Cetăţeni şi cetăţene, Amintiţi-vă cum arăta ţara noastră acum 8 ani. Războiul criminal, în care a fost aruncată ţara noastră de burghezie şi moşierime şi partidele ei politice, provocase economiei naţionale distrugeri grele. Industria şi trans­porturile erau dezorganizate. Muncitorii mai trudeau din greu pentru capi­talişti. Agricultura era înapoiată. Sărăcimea satelor, împovărată de impozite şi înglodată în datorii, mai slugărea pe ogoarele moşierilor şi chiaburilor. Aproape 4.000.000 de oameni erau analfabeţi şi semianalfabeţi. Mii de lo­cuinţe erau distruse de bombardamente. Muncitorii şi funcţionarii nu pu­teau să cumpere cu salariile lor nici cele strict necesare pentru hrană. In schimb moşierii, capitaliştii, bancherii, speculanţii huzureau în bine şi strângeau averi din munca celor mulţi şi asupriţi. Au trecut doar câţiva ani de atunci. Aceşti ani au fost ani de luptă dârză, plini de înfăptuiri. Priviţi acum la ţara noastră I­­ntr’un timp scurt poporul român, în fră­ţeasca colaborare cu minorităţile naţionale, a transformat România dintr’o ţară înrobită şi exploatată, suptă zeci şi zeci de ani de hienele imperialiste, într’o ţară liberă, independentă, cu un regim de democraţie populară. Dintr’o ţară agrară înapoiată, cum a fost sub regimul burghezo-moşieresc, Ro­mânia a devenit o ţară cu o economie în plină dezvoltare, o ţară care se industrializează repede şi a cărei agricultură se mecanizează treptat. Po­porul muncitor este astăzi stăpân pe minunatele frumuseţi şi bogăţii ale ţării noastre. Pe harta ţării apar oraşe noi. Se făuresc şosele şi căi ferate. Se construesc uzine şi fabrici, centrale electrice, şcoli, instituţii ştiinţifice, lo­cuinţe, creşe, cămine. Apar mereu noi şantiere. Construim o viaţă nouă ! Construim socialismul ! România este astăzi mai puternică decât oricând. Niciodată ţara noastră nu a avut la graniţă prieteni şi aliaţi atât de încercaţi şi de devotaţi ca Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Situaţia oamenilor muncii din ţara noastră se deosebeşte ca de la cer la pământ de situaţia oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, de situaţia oamenilor muncii din Iugoslavia, înrobită de fasciştii titoişti. Oamenii muncii din aceste ţări gem încă sub jugul exploatării. Ei trăesc în mizerie şi sărăcie, pradă foamei, bolilor şi şomajului. In Italia, Franţa, Anglia, numeroase întreprinderi îşi închid porţile. In ţările capitaliste sunt astăzi aproape 40 milioane de şomeri. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţările capitaliste nu au siguranţa zilei de mâine, ei nu cunosc fericirea de a trăi şi munci liber pentru sine, pentru familia şi pentru patria lor. Poporul nostru muncitor, popor constructor al vieţii noi, priveşte cu mândrie măreţele sale cuceriri şi este plin de încredere în viitorul său însorit. Suntem oameni liberi, simţim bucuria muncii noastre libere în patria noas­tră liberă. Aceste cuceriri istorice dovedesc justeţea politicii Partidului Muncito­resc Român care a condus poporul nostru muncitor din victorie în victorie. Partidul a dovedit prin fapte că nu cunoaşte interese mai înalte decât inte­resele poporului muncitor. Convins că între vorbele şi faptele comuniştilor este o deplină armonie, poporul muncitor îşi însuşeşte politica partidului, se simte legat trup şi suflet de partid, este strâns unit în jurul partidului, în jurul Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cetăţeni şi cetăţene. In faţa noastră se deschid perspectivele măreţe ale planului cincinal şi planului de electrificare. Creşte şi se va întări şi mai mult puterea eco­nomică a patriei noastre. Industria noastră se dezvoltă într’un ritm nemaicunoscut în istoria ţării. Ea va fi în 1955 de 5 ori mai puternică decât in 1948 Producţia industriei de construire a maşinilor, pe care n’am avut-o niciodată în ţară şi pe care a creat-o regimul de democraţie populară, va fi de 3 ori mai mare decât în 1950. Producţia de maşini-unelte va fi de 5 ori mai mare decât în 1950. Producţia de cărbune va fi la sfârşitul cincinalului de peste 3 ori mai mare decât în 1948, producţia de oţel de aproape 4 ori mai mare, producţia de fontă de peste 4 ori mai mare, producţia de petrol de aproape 3 ori mai mare faţă de 1948 In anul 1955, producţia de energie electrică va fi de peste 3 ori mai mare decât în 1948. In decursul planului cincinal vor căpăta viaţă noi întreprinderi, care vor valorifica tot mai mult bogăţiile ţării în folosul poporului. Vor intra în funcţiune noi hidrocentrale şi termocentrale. Se va construi Combinatul si­derurgic şi metalurgic din Moldova, care va da peste un milion de tone me­tal, constituind baza industrializării acestei părţi a ţării. Se vor construi mari furnale şi cuptoare Martin, iar altele vor fi reconstruite. Se vor construi o fabrică de autocamioane, fabrici de utilaj electrotehnic, un combinat de aluminiu, o nouă cocserie, o fabrică de rulmenţi, fabrici noi de ciment, etc. Bogatele resurse naturale ale ţării noastre — petrol, cărbune, gaze natu­rale, sare — formează baza dezvoltării unei puternice industrii chimice în ţara noastră. Planul cincinal prevede construirea unor combinate chimice pe bază de gaz metan, a unor fabrici de medicamente, de penicilină şi altele. Unele vor intra în funcţiune şi vor da producţie încă în cursul acestui plan cincinal. In cadrul planului cincinal vor începe să circule vapoare pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Puterea apelor Bistriţei, care se irosea înainte în zadar, va pune în mişcare uriaşele turbine ale hidrocentralei „V. I. Lenin“ şi va face să înflorească regiuni întregi ce erau ţinute în stare de înapoiere de regimul burghezo-moşieresc. Va începe construirea canalului Bucureşti-Dunăre care va face ca oraşul Bucureşti să devină port la mare. Va lua un mare avânt munca de reconstrucţie, sistematizare şi dez­voltare a oraşului Bucureşti. Capitala Republicii noastre dragi, se vor cons­trui noi oraşe moderne, socialiste. Va începe construirea centrului universi­tar din Bucureşti şi a unor institute de învăţământ superior, în diferite oraşe ale ţării, vor intra în funcţiune Centrul Cinematografic de la Buftea, Teatrul muzical din Bucureşti şi alte teatre, instituţii de cultură, aşezăminte de sănă­tate, de cultură fizică şi de sport. In agricultură valoarea întregii producţii agricole va spori de aproape 2 ori, faţă de 1950. întinse suprafeţe de pământ, altădată sterpe, vor deveni rodnice. Din apele Canalului Dunăre-Marea Neagră vor fi irigate 120.000 de hectare, iar alte 170.000 vor fi redate agriculturii prin îndiguiri. Se vor împăduri 390.000 ha., ceea ce va ajuta la înlăturarea urmărilor secetei. In Delta Dunării va începe cultivarea unor plante industriale şi subtropicale cum nu au mai existat până acum în ţara noastră. Această frumoasă regiune a ţării, lăsată în paragină de regimul burghezo-moşieresc, va fi transformată în viitor într-o grădină minunată. Ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii vor fi sprijiniţi de statul democrat­­popular pentru a obţine recolte bogate şi a-şi asigura o viaţă tot mai îm­belşugată. Gospodăriile colective vor fi ajutate pentru a mări rodul care să asigure ridicarea bunei stări a membrilor lor. Se vor înfiinţa noi S.M.T.-uri înzestrate cu maşini agricole moderne. Vor fi luate măsuri pentru ca gos­podăriile agricole de stat să-şi poată îndeplini cu tot mai mult succes rolul însemnat pe care-1 au în dezvoltarea agriculturii noastre. In cursul cincinalului ţărănimea muncitoare va primi alte mii şi mii de tractoare, combaine, batoze, secerători şi alte maşini agricole. Se vor electrifica 2.000 de sate. Dezvoltarea agriculturii va permite aprovizionarea industriei şi a oame­nilor muncii cu produse agricole mai multe şi mai eftine. Se va lărgi schimbul de mărfuri între oraş şi sat. întreaga dezvoltare a economiei ţării noastre are drept scop satisface­rea într-o măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale mereu cres­cânde ale celor ce muncesc. In cursul planului cincinal, venitul naţional se va dubla faţă de nivelul dinainte de război. Nivelul de trai al oamenilor muncii va fi în 1955 cu 80% mai ridicat decât în 1950. Partidul şi guvernul vor duce în mod consecvent şi cu perseverenţă politica de micşorare a pre­ţului de cost al produselor, de economii şi de ridicare a productivităţii muncii, pentru a obţine pe această bază micşorarea preţurilor de vânzare ale mărfurilor de larg consum şi creşterea puterii de cumpărare a oamenilor muncii. Valoarea mărfurilor ce se vor distribui populaţiei prin comerţul de stat şi cooperatist va fi în 1955 de peste două ori mai­­mare decât în 1950. Se vor construi noi locuinţe muncitoreşti. Se va ridica nivelul cultural al celor ce muncesc. Analfabetismul va rămâne doar o tristă amintire. Pe tot întinsul ţării se vor înălţa noi şcoli şi institute. Se vor dezvolta ştiinţa şi cultura. Toate acestea dovedesc cât de mari sunt puterile creatoare ale poporu­lui nostru muncitor, care, eliberat de exploatare, îşi făureşte o viaţă nouă sub conducerea înţeleaptă a partidului şi cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Iată pe scurt rodul muncii desfăşurate în trecutul apropiat şi viitorul luminos pe care şi-l făureşte poporul, sub conducerea partidului. FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE cheamă pe oamenii muncii să întâmpine alegerile din 30 Noembrie prin noi succese în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe anul 1952. MUNCITORI ŞI MUNCITOAREI Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului la toţi indicii pe anul 1952 în 11 luni! Daţi patriei mai multe produse ! Ele fac să crească nivelul de viaţă material şi cultural al oamenilor muncii. ŢARANI MUNCITORI ! Luptaţi pentru dobândirea unei recolte bo­gate ! Aplicaţi prevederile agrominimului şi zootehminimului, care vă ajută să obţineţi roade îmbelşugate ! OAMENI AI ŞTIINŢEI ŞI CULTURII ! Puneţi întreaga voastră putere de muncă, toate talentele şi cunoştinţele voastre în slujba întăririi patriei, în slujba păcii, în slujba construirii socialismului­­. In cinstea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională să dăm un si ma mare avânt muncii pentru înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Popu­lară Română! Cetăţeni şi cetăţene, In ultimii ani sistemul capitalist a continuat să slăbească, în timp , forţele păcii şi democraţiei din întreaga lume cresc neîncetat. 800 milioane de oameni eliberaţi din lanţurile exploatării imperialiste îşi construesc az o viaţă nouă. Aceste forţe se opun lagărului aţâţătorilor la război şi întă­resc lagărul internaţional al păcii şi democraţiei, în fruntea căruia se găseşte Uniunea Sovietică, ţara unde se construeşte comunismul. Ca rezultat al succeselor obţinute pe tărâmul construcţiei paşnice, in­dustria Uniunii Sovietice este astăzi de peste două ori mai puternică decâ înainte de război, iar la sfârşitul acestui plan cincinal va fi de trei ori ma puternică decât în 1940. Marile succese obţinute de Uniunea Sovietică sub conducerea slăvitului Partid Comunist al lui Lenin şi Stalin în opera die construire a comunismului contribue la întărirea şi lărgirea continuă ; colaborării economice cu ţările ele democraţie populară şi la dezvoltare; legăturilor economice cu toate ţările, pe bază de egalitate în drepturi. Aceste succese întăresc forţele păcii şi însufleţesc lupta popoarelor pentru apărarea marii cauze a păcii. Documentele istorice ale Congresului al XIX-lea al Partidului Comunis al Uniunii Sovietice, genialele lucrări ale tovarăşului Stalin înarmează oamenii muncii în lupta pentru socialism şi pace, întăresc convingerea la că victoria va fi de partea forţelor socialismului, democraţiei şi păcii. In acelaş timp, lagărul imperialist este măcinat de contraziceri cu neîmpăcat. Imperialiştii americani calcă în picioare independenţa naţională a Angliei, Franţei, Italiei şi altor tari, înrobindu-le, cu scopul de a folosi po­poarele lor drept carne de tun şi a deveni stăpânitorii lumii. Imperialiştii ame­ricani vor să împingă omenirea într-un nou război mondial. Ei au trecut la o agresiune barbară împotriva paşnicului popor coreean care-şi apără eroi, libertatea şi independenţa ţării sale, împotriva imperialismului american se ridică tot mai puternic valul d­­ură şi de împotrivire din partea popoarelor asuprite de el. Chiar în rândurile cercurilor conducătoare ale altor ţări capitaliste creşte nemulţumirea faţă de politica de cucerire a dominaţiei mondiale, dusă de imperialismul ame­rican. In întreaga lume creşte şi se lărgeşte mişcarea pentru pace, care are drept scop să ridice massele populare la lupta pentru menţinerea păcii, pen­tru preîntâmpinarea unui nou război mondial. Sute şi sute de milioane de oameni, urmând îndemnul marelui Stalin, iau în propriile lor mâni cauza menţinerii păcii, hotărîţi s’o apere până la capăt. Politica externă a statului nostru democrat popular este o politică de apărare a păcii. Ea se sprijină pe munca paşnică, creatoare şi voinţa de pace a poporului nostru, pe creşterea tăriei economice, politice şi culturale a Repu­blicii Populare Române. Politica externă a statului nostru este o politică de prietenie şi alianţă cu U.R.S.S. şi cu ţările de democraţie populară, o politică de pace şi prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. Republica Populară Română, stat liber şi independent, este un factor activ în uriaşul lagăr al păcii, care se opune uneltirilor imperialiştilor ame­ricani şi care apără cu străşnicie pacea. Votând în alegeri pentru Frontul Democraţiei Populare, vom arăta unitatea şi tăria poporului nostru, hotărîrea sa neclintită de a sta de strajă intereselor de stat ale Republicii Populare Române, de a apăra libertatea şi independenţa noastră naţională împotriva duşmanilor ei — imperialiştii americano-englezi şi lacheii lor slugarnici, trădătorii propriului lor popor — bandiţii titoişti. Votând candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vom demonstra voinţa poporului nostru de a apăra pacea. Cetăţeni şi cetăţene, Frontul Democraţiei Populare vă cheamă să alegeţi ca deputaţi în Marea Adunare Naţională pe cei mai buni şi mai devotaţi fii ai patriei, luptători hotărîţi pentru cauza păcii şi socialismului. Votaţi cu toţii pe candidaţii Frontului Democraţiei Populare, candidaţii celor ce muncesc ! Ei sunt muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor, femei muncitoare, tineri, militari din rândurile oamenilor muncii, credincioşi până la capăt cauzei poporului muncitor. Fiţi vigilenţi ! Zădărniciţi orice încercare a duşmanilor Republicii de a lovi în cuceririle poporului muncitor! Toţi cei ce-şi iubesc patria, toţi cei ce vor face, toţi cei ce vor să asigure un viitor luminos de bunăstare şi fericire lor şi copiilor lor să voteze la 39 Noembrie pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare ! Trăiască Frontul Democraţiei Populare! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej ! Trăiască scumpa noastră patrie liberă şi independentă, Republica Popu­lară Română! Cu toţii la vot pentru socialism, pentru pace, pentru bunăstare, pentru fericirea poporului şi a patriei noastre scumpe! CONSILIUL CENTRAL AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE Intense pregătiri pentru alegeri la Baia Mare In oraşul Baia Mare se desfăşoară o vie activitate în vederea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej asu­pra proiectului de Constituţie şi legea elec­torală au fost larg dezbătute în cadrul adu­nărilor din cele peste 200 grupe sindicale din întreprinderile şi instituţiile oraşului şi în cele 180 cercuri F.D.P. din cartiere. In toate grupele sindicale dela I.P­­.I.L. Baia Mare s’au ţinut adunări în care au avut loc însufleţite discuţii în legătură cu diferite probleme ridicate de raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. La adunarea grupei sindicale de la şcoala elementară Nr. 9 din Baia Mare au­ luat parte 14 membri ai corpului didactic. Luând cuvântul, învăţătorul Vasile Juga a arătat că minunatele perspective deschise poporului nostru de care se vorbeşte în ra­portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej umplu de bucurie şi mândrie inimile ori­cărui om cinstit din ţara noastră. Vorbind apoi despre marile drepturi şi libertăţi ale poporului nostru, el a arătat că azi învă­ţătura nu mai este un privilegiu­ al celor bogaţi, ci un drept garantat prin Consti­tuţie tuturor oamenilor muncii, învăţătoarele Daubner Rozalia şi Mer­­gheş Ileana şi-au luat angajamentul de a munci cu şi mai multă hotărîre pentru educarea copiilor în spiritul dragostei de patrie şi al internaţionalismului proletar, pentru a face din ei vrednici constructori ai socialismului. O intensă activitate se desfăşoară în ca­drul cercurilor F.D.P. La cercul F.D.P. din strada Ferenczi Karol Nr. 21, agitatoarea Maria Talpoş a vorbit în faţa a peste 30 cetăţeni, bărbaţi şi femei, despre princi­piile profund democratice care stau la baza legii noastre electorale. La cercul F.D.P. de la căminul „23 Au­gust", raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej şi legea electorală au fost prelucrate atât în limba română cât şi în limba maghiară. Oamenii muncii şi-au exprimat satisfacţia pentru faptul că politica leninist­­stalinistă a partidului nostru, asigurând deplina egalitate în drepturi a minorităţi­lor naţionale cu poporul român şi izbin­d fără cruţare în orice manifestare naţiona­listă, contribue la întărirea frăţiei între oamenii muncii de toate naţionalităţile, la consolidarea regimului nostru de democra­ţie populară. In zilele de 25 şi 26 octombrie, sub îndrumarea Comitetului regional de partid Baia Mare s-a organizat în oraşul Baia Mare o ieşire în m­assă a agitatorilor pe teren, pentru a îndemna pe cetăţeni să se înscrie în listele de alegători. Datorită muncii de lămurire din casă în casă şi de la om la om desfăşurate de cei peste 800 agi­tatori, până în seara zilei de 27 octombrie, în oraşul Baia Mare s-au înscris în listele de alegători peste 90% din cetăţenii cu drept de vot. Despre „alegerile" de altădată Bătrânii gospodăriei agricole colective ..Victoria socialismului" din satul Perișoru, raionul ..Filimon Sârbu", se strâng adese­ori pe înserat să mai stea de vorbă. Zilele trecute după ce s'au întors dela sfatul popular, unde s'au înscris in listele de alegători, bătrânii au adus vorba despre fe­lul cum se făceau alegerile altădată în sa­tul lor. Înainte de alegeri satul mişuna de clocot care promiteau ţăranilor muncitori marea cu sarea, dacă îi vor vota pe ei. Colecti­vistul Dumitru Cazacu, om în vârstă de 64 de ani, îşi aminteşte că prin 1926 a venit la el în sat avocatul Petrea Jecu, membru al partidului naţional-ţărănesc. „Ciocoiul strânse mai mulţi ţărani şi începu să vor­bească. Promitea avocatul Jecu atunci că dacă 11 alegem pe el o să ne dea pământ, şi câte şi mai câte. După alegeri însă, nu l-am mai văzut prin sat, iar noi am rămas tot fără pământ". „Dar când venea ziua votului ? — intră în vorbă colectivistul Petre Cociaş din brigada întâia. Erau mânaţi bieţii oa­meni cale de câţiva kilometri până în co­muna Ianca, unde era centrul de vot. Dar nu ajungeau toţi să voteze. Celor bănuiţi că ar vota cu „opoziţia" le luau buletinele de vot „oamenii de încredere" ai guver­nului care votau de câte 5—6 ori. Cine erau aceşti „oameni de încredere" ? Chia­burii, cârciumarii, uneltele bogătanilor pe care primarul îi lua cu câteva zile înainte de alegeri, le dădea să bea şi apoi îi tri­mitea înarmaţi cu bâte să „voteze". Sate întregi erau împiedicate să participe la vot. Aşa s-a întâmplat cu satul Ga­brielescu. In ziua alegerilor, cei aflaţi la Ianca la centrul de vot au aflat că săteni­lor din satul Gabrielescu nu li se dă voie să se prezinte la vot pentrucă peste noapte s’au îmbolnăvit cică cu toţii de holeră. Aşa se desfăşurau alegerile şi pe timpul ţărăniştilor, şi pe timpul liberalilor sau al averescanilor. Acuma însă, ţăranii muncitori din Peri­şoru au cu adevărat putinţa de a-şi spune în deplină libertate cuvântul. Ei s'au dus cu bucurie să se înscrie în listele de ale­gători iar mai dăunăzi şi-au propus can­didatul lor­­ pe Tudora Părlog, preşedinta gospodăriei colective din Ianca, pentru ale­gerile de deputaţi în Marea Adunare Na­ţională. La 30 Noembrie, toţi cetăţenii cins­tiţi din sat se vor prezenta în faţa urnelor spre a da votul lor candidaţilor vieţii noi şi al păcii, candidaţilor F.D.P. Răsfoind presa locală Ziarele locale, organe ale comitetelor regionale şi raionale de partid şi ale sfaturilor populare, publică în actuala campanie electorală numeroase articole şi informaţii ce oglindesc frumuseţea vieţii noi, libere, care se dezvoltă în regiunile şi raioanele ţării, activitatea creatoare a oamenilor muncii pentru dezvoltarea şi înflorirea patriei dragi. Ziua stahanoviştilor Ziarul „Făclia Ardealului” din Cluj pu­blică sub acest titlu o informaţie în care arată cum s-a desfăşurat „Ziua stahanoviş­tilor” la uzinele „Ianoş Herbak". „In prezenţa stahanoviştilor şi tehnicie­nilor — arată ziarul — stahanovistul faso­­nator Tordai Adalbert a făcut o expunere despre metoda sa pe care o aplică la cuţi­tele de frezat, arătând că numai în urma studierii revistelor şi presei sovietice a reuşit să aplice această metodă, care este folosită azi la trei maşini în uzină, reali­, zându-se însemnate economii. Prin această metodă se înlocuieşte munca a 10 tova­răşi, obţinându-se economii în timp de un an in valoare de 200.000 lei". Parcuri noi Sub acest titlu, ziarul „Flacăra Roşie" din Arad publică o informaţie în care se spune printre altele : „In mai multe cartiere, ca şi în centrul oraşului, pe locurile unde se mai vedeau înainte ruinele caselor bombardate, au fost amenajate în ultimul timp parcuri şi gră­dini. Astfel au fost refăcute 12 parcuri, în mare parte prin posibilităţi locale. Cea mai frumoasă lucrare însă este parcul „Vasile Roaită", amenajat pe un teren ce ocupă o suprafaţă de peste 1.600 m.p in mijlocul acestui parc s-a amenajat o fân­tână arteziană ale cărei ape se revarsă într'un bazin alcătuit din plăci de mozaic. Prin felul construcţiei şi amenajării lui, acest parc va fi unul dintre cele mai fru­moase locuri de odihnă ale oamenilor mun­cii din întreprinderile oraşului nostru. ...De asemenea, au mai fost amenajate în această perioadă de timp alte parcuri mici, peluze şi terenuri verzi în Piaţa Atenei, în faţa întreprinderii „7 Noembrie", în faţa spitalului de copii, în faţa gării, cât şi pe porţiunile de terenuri între trotoare şi şo­sea pe mai multe străzi". O acţune patriotică a pescarilor din Juri­ovca Cu câtva timp în urmă, o furtună puter­nică ameninţa să distrugă digul ce închide trecerea din lacul Sinoe în mare. Ruperea acestui dig ar fi însemnat pierderea între­gii cantităţi de chefal existent în lac. Zia­rul „Dob­rogea Nouă" din Constanţa publi­că un articol în care arată eroismul cu care bravii pescari din Juri­ovca au luptat pe ploaie şi vânt să salveze digul. „Lupta împotriva elementelor dezlănţui­te ale naturii — arată ziarul — a durat până noaptea târziu. Cu elan patriotic, bra­vii pescari au luptat pe ploaie şi vânt să astupe cu piatră şi să consolideze cu saci de nisip şi iarbă de mare spărturile pe care valurile furioase ale mării reuşeau să le facă în dig. Noaptea târziu, vântul şi-a schimbat din nou direcţia suflând spre Sud, scăzându-i totodată şi forţa. Treptat, valurile au înce­put să se domolească şi să nu mai ameninţe digul. Printr-o luptă eroică se durase 14 ore, curajoşii pescari salvaseră digul, deci şi chefarul închis în lac". îşi construesc noi locuinţe Ziarul „Drum Nou" din Oraşul Stalin publică o informaţie, în care arată bucuria cu care muncitorii fabricii ,,Vasia Vasiles­­cu" îşi construesc noi locuinţe. „In această acţiune — se arată în infor­maţie — ei primesc sprijinul întreprinde­rii, care se preocupă îndeaproape de pro­curarea materialului, precum şi sprijinul comitetului executiv al sfatului popular. Muncitorul Simon Iosif, care împreună cu tatăl său a muncit ani îndelungaţi la capi­talişti, nu a fost în stare până acum să-şi facă un adăpost. Azi insă el şi alţi munci­tori primesc sprijinul material necesar, prin grija deosebită a partidului faţă de ridicarea nivelului de trai al muncitorilor, pentru a-şi construi propriile lor locuinţe. In curând vor putea intra în noile lor lo­cuinţe Coman Mihai, Farkas Ioan, Simon Iosif, Samoilă Ioan, Potlog Elena". In satul Oancea analfabetismul va rămâne în curând doar o amintire In anii puterii democrat-populare se des­făşoară din iniţiativa partidului o vastă ac­ţiune de alfabetizare. Ocupându-se de rea­lizările pe tărâmul lichidării analfabetismu­lui în comuna Oancea, raionul Brăila, ziarul „Viaţă Nouă“ din Galaţi publică sub acest titlu o scrisoare a unui corespondent voluntar, în care arată printre altele: „Numai în anul trecut au absolvit cursu­rile de alfabetizare un număr de 50 ţărani muncitori. Ca rezultat al recensământului făcut recent în sat, s-a găsit un număr de 12 analfabeţi dela 15—55 de ani, care au fost înscrişi la cursurile de alfabetizare şi 31 analfabeţi între 55—80 de ani. Anul acesta — scrie în încheiere cores­pondentul — ne vom strădui ca să lichidăm ultima pată neagră a neştiinţei de carte din satul nostru, închizând totodată pentru totdeauna rezervorul analfabetismului prin şcolarizarea tuturor copiilor de vârstă şco­lară". No. 2495

Next