Scȃnteia, decembrie 1952 (Anul 21, nr. 2519-2546)

1952-12-01 / nr. 2519

PROLETARI DIN TOATE TARTER UTVT­T.VJI 1 . Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXII Nr. 2519 Luni 1 Decembrie 1952 6 PAGINI • 20 BANI Sub semnul marilor drepturi şi libertăţi *­­ Minunată şi sărbătorească, dătătoare de forţă şi mândrie patriotică a fost ziua ale­gerilor, când poporul nostru muncitor, liber şi stăpân pe viaţa şi pe destinele sale a votat într’o atmosferă de însu­fleţire şi entuziasm. Ziua alegerilor a fost o măreaţă demonstraţie a unităţii întregu­lui popor muncitor sub steagul partidului, o demonstraţie a ataşamentului său neţăr­murit faţă de politica partidului şi guver­nului, a hotărîrii sale nezdruncinate de a cuceri noi victorii pe calea înfloririi patriei şi făuririi bunei stări, pe calea păcii şi so­cialismului. Ziua alegerilor a încununat o perioadă de mare însemnătate în viaţa ţării şi po­porului nostru, în care activitatea politică a milioanelor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate a luat un avânt fără precedent. „Dezbaterea de către popor a proiectului noii Constituţii a Republicii Populare Române şi campania electorală ce i-a urmat — a spus tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej în cuvântarea rostită la adunarea ale­gătorilor din circumscripţia electorală „Griviţa Roşie" —­ au pus in mişcare cele mai largi masse populare, transformân­­du-se într’o adevărată şcoală de educare politică a masselor, atrăgându-le la par­ticipare activă in dezbaterea şi rezolvarea treburilor obşteşti, gospodăreşti şi de stat“. Larga participare a masselor la alegeri, puternicul avânt politic şi în producţie cu care a fost întâmpinată ziua de 30 No­­embrie, oglindesc în mod viu, grăitor mă­reţia democraţiei socialiste. Descătuşat de sub orice jug, adevărat stăpân al ţării, poporul nostru muncitor se bucură azi de drepturi şi libertăţi, cum n’a cunoscut şi nici nu putea cunoaşte vreodată în trecut. Cine poate uita anii de neagră robie şi silnicie, umilinţa şi batjocura îndurate de oamenii muncii pe timpul regimului bur­­ghezo-moşieresc ? Cine poate uita că în alegerile din trecut, mai bine de jumătate din populaţia ţării, femeile, tineretul, militarii, funcţio­narii de stat erau lipsiţi de dreptul de vot, că prin „metodele“ electorale ale partidelor burgheze — bătăile şi schingiui­rile, arestarea celor suspectaţi că nu-şi dau votul partidului la putere, furturile de urne — redusele drepturi cetăţeneşti erau şi ele cu totul călcate în picioare ! Toate partidele burgheze reprezentau deopotrivă interesele claselor exploatatoare, şi nici­decum interesele poporului. Cu făţărnicie proclamau constituţiile burgheze „egalitatea“, „libertatea presei“, „libertatea de asociaţie“, etc. Dar ce fel de „egalitate“ putea să existe între fabri­canţii sau moşierii, stăpâni pe fabrici şi moşii, şi muncitorii sau ţăranii, nevoiţi să poarte jugul exploatării pentru a nu muri de foame ? Despre ce fel de libertate a presei, a conştiinţei, de asociere putea fi vorba, de vreme ce presa muncitorească şi democratică era supusă prigoanei celei mai feroce, de vr­eme ce sindicatele munci­toreşti şi orice organizaţie democratică erau prigonite, de vreme ce partidul cla­sei muncitoare, Partidul Comunist, era aruncat în adâncă ilegalitate, iar luptă­torii pentru libertate şi viaţă mai bună schingiuiţi, condamnaţi la ani grei de în­chisoare şi mulţi din ei, asasinaţi I Robiei şi asupririi din trecut, poporul nostru le-a pus însă capăt pentru totdea­una. In ţara noastră s’a realizat adevă­rata democraţie, democraţia în folosul ce­lor mulţi. In Republica Populară Română, puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate. „Caracterul profund democratic al regi­mului nostru de democraţie populară — spune tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — de­curge din faptul că în ţara noastră, elibe­rată de către Forţele Armate ale Uniunii Sovietice, poporul şi-a luat soarta în pro­priile mâini, a doborît regimul burghezo­­moşieresc, izgonind de la putere pe fabri­canţi, bancheri, moşieri, a expropriat pe moşieri, împroprietărind pe ţăranii fără pământ şi cu pământ puţin, a naţionalizat fabricile şi uzinele, făurite prin truda şi sudoarea poporului muncitor, transformân­­du-le un bun comun al poporului, a trecut la făurirea societăţii socialiste în ţara noastră, construind fără burghezie şi îm­potriva burgheziei“. Una din principalele manifestări ale adâncului democratism al regimului nos­tru, de care s’au bucurat din plin oamenii muncii în sărbătoreasca zi de 30 Noem­­brie, o constitue faptul că poporul munci­tor este acela care își alege organele pu­terii sale de stat. însăși depunerea candi­daturilor pentru alegerile dela 30 Noem­­brie a prilejuit o manifestare a unor drep­turi şi libertăţi, cum n’au existat niciodată pe timpul regimului burghezo-moşieresc. In miile de adunări care au avut loc în întreprinderi, în instituţii, S.M.T.-uri, gospodării colective, sate, poporul însuşi şi-a desemnat candidaţii din rândurile muncitorilor, ţăranilor muncitori, intelec­tualilor devotaţi trup şi suflet intereselor poporului muncitor. În timpul campaniei electorale, oamenii muncii au folosit din plin marile libertăţi cetăţeneşti care le sunt garantate prin Constituţie, libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor şi meetingurilor, libertatea de organizare. Cele mai bune săli de în­truniri, tipografiile şi hârtia pentru afişe şi broşuri, ziarele, posturile de radio au stat la dispoziţia milioanelor de alegători. Libertatea cea mai de preţ dobândită de oamenii muncii din ţara noastră, care stă la temelia tuturor celorlalte drepturi şi libertăţi, este eliberarea de exploatare. Pentru întâia oară după secole de muncă pentru alţii, de muncă de robi pentru îm­bogăţirea exploatatorilor, oamenii muncii din ţara noastră cunosc fericirea de a trăi şi a munci liberi, pentru sine, pen­tru familia şi patria lor. Dreptul la muncă este asigurat cetăţenilor ţării noastre. El este garantat prin faptul că fabricile şi uzinele, minele şi bogăţiile subsolului, etc., sunt bunuri ale întregului popor, că întreaga economie a ţării se dezvoltă con­tinuu şi planificat, că la noi a fost înlătu­rată pentru totdeauna posibilitatea crizelor economice şi a fost lichidat şomajul. Oamenii muncii se bucură de dreptul la­ odihnă. Dreptul la învăţătură, altădată un privilegiu al celor bogaţi, este asigurat azi tuturor cetăţenilor ţării. In locul sălbaticei asupriri naţionale, la care erau supuse în trecut minorităţile naţionale, regimul de democraţie popu­lară a instituit deplina egalitate in drep­turi a oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Crearea Regiunii Autonome Maghiare a întărit frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Deplină egalitate de drepturi şi cele mai largi posi­bilităţi de afirmare au dobândit femeile, altădată umilite şi îndepărtate de la viaţa politică şi economică a ţării. Larga parti­cipare la alegeri a oamenilor muncii din rândul minorităţilor naţionale, a femeilor, tineretului muncitor a oglindit faptul că în tara noastră aceste drepturi şi libertăţi, — care în tarile capitaliste nu există şi nu pot exista, — sunt nu numai procla­mate ci ele există efectiv, în viaţa de zi cu zi, pe baza prevederilor Constituţiei R.P.R. care garantează exercitarea lor. Ziua alegerilor a arătat încă odată cât de puternic contrastează viaţa oameni­lor muncii din Republica noastră Popu­lară, cu viaţa oamenilor muncii din ţările capitaliste! Politica de pregătire a unui nou război mondial dusă de imperialiştii ame­ricani se împleteşte cu lichidarea rămăşi­ţelor de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, cu teroarea împotriva masselor, cu fasci­zarea rapidă a ţării. Răpirea drepturilor şi libertăţilor masselor largi în „democraţia burgheză“ s-a vădit cu prisosinţă cu prilejul recen­telor alegeri prezidenţiale din Statele Unite, care s’au desfăşurat într'o atmos­feră de brutală teroare poliţienească. Cetăţenilor americani li s’a dat doar „libertatea“ de a alege ce clică de slugi ale marilor capitalişti şi bancheri îi va înfometa, îi va jefui prin impozite, infla­ţie, îi va arunca în închisori şi lagăre, în Statele Unite şi în ţările satelite zeci de milioane de oameni ai muncii sunt pradă şomajului, represiunile sângeroase împotriva oamenilor muncii se intensifică, rasismul şi formele sale bestiale de mani­festare, de felul linşajului, sunt încurajate, se construesc lagăre de concentrare, con­ducătorii clasei muncitoare şi luptătorii pentru pace şi democraţie sunt întemniţaţi, organizaţiile progresiste dizolvate. Odioa­sele legi fasciste Smith şi Mc. Carran- Wood institue controlul până şi asupra gândirii cetăţeanului american. Uriaşa superioritate a regimului nostru de democraţie populară, marile noastre drepturi şi libertăţi de care s’au bucurat din plin oamenii muncii ce şi-au ales re­prezentanţii în Marea Adunare Naţională, ne umplu inimile de entuziasm şi îndrep­tăţită mândrie patriotică. Viaţa noastră nouă, liberă face însă să spumege de furie pe duşmanii înverşunaţi ai poporului nostru, rămăşiţele claselor exploatatoare înfrânte, imperialiştii americani şi englezi şi slugile lor, care râvnesc să pună iar în jug poporul nostru şi sunt gata să scalde ţara în sângele muncitorilor şi ţăranilor pentru poftele lor de jaf. Aşa cum prin luptă dârză cu duşmanul au fost obţinute marile noastre drepturi şi libertăţi, aşa cum, în strânsă unitate, cu prilejul votu­lui de om­, poporul muncitor şi-a mani­festat hotărîrea de luptă pentru pace şi socialism — tot aşa trebue să le apărăm şi să le dezvoltăm, zădărnicind orice uneltire a duşmanilor vieţii şi fericirii po­porului nostru. Avarile noastre cuceriri înaripează pa­triotismul fierbinte al poporului muncitor. Amploarea pe care a luat-o întrecerea so­cialistă este o expresie strălucită a pa­triotismului oamenilor muncii. Cu un pu­ternic entuziasm primesc massele largi cuvintele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostite la adunarea alegătorilor din cir­cumscripţia electorală „Griviţa Roşie“ , cu privire la roadele bune ale între­cerii pentru realizarea planului de stat pe anul 1952 înainte de termen : „S-au creat condiţiile pentru ca în anu­l 1953 să se atingă nivelul de creştere a producţiei industriale prevăzut pentru anul 1954. Aceasta constitue o bază trainică pentru desfăşurarea luptei muncitorilor, ingine­rilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din în­treprinderile noastre în vederea îndepli­nirii prevederilor planului cincinal in 4 ani“. Acum, după alegeri, să aprindem şi mai puternic flacăra întrecerii socialiste! Să nu precupeţim nicio sforţare pentru ca posibilitatea de a îndeplini planul cincinal în 4 ani să se transforme în realitate! Prin munca noastră, să întărim fără înce­tare votul nostru dat pentru înflorirea pa­triei, pentru întărirea statului nostru de democraţie populară ! Votând pentru candidaţii F.D.P., oame­nii muncii şi-au exprimat voinţa fierbinte de a apăra libertatea şi independenţa patriei, marile drepturi şi libertăţi demo­cratice, pacea şi munca noastră paşnică creatoare, liniştea căminelor noastre, îm­potriva uneltirilor ticăloase ale impe­rialiştilor americani şi englezi şi ale slugilor lor. Votul de ori exprimă dorinţa înflăcărată a poporului român şi a mino­rităţilor naţionale de a vedea ţara noastră puternică şi înfloritoare, hotărîrea de a duce cu succes până la capăt opera de construire a socialismului, de a asigura un viitor luminos de bunăstare şi fericire pentru noi şi pentru copiii noştri în interiorul ziarului. VOTAM PENTRU PACE ŞI SO­CIALISM : N. Manolache — Bucuria muncii paşnice ; V. Zaharia — Pentru visurile noastre; Dan Deşliu — La sfat cu alegătorii; Acad. prof. Gh. Macovei •— Cu conştiinţa că servesc pacea ; A. Trifan — Pentru pace — pentru viitorul fericit al ţărănimii ; P. Zaba­­lovici — Pentru viaţa fericită a co­piilor noştri, (pag. 2-a). MAREA SARBATOARE A PO­PORULUI : M. Andriana — Cea mai fericită zi din viaţa mea ; E. Frunză —­­Ceva despre ghiduri şi arhitectură ; Geo Bogza — Comuniştii visează, în­drăznesc, proiectează şi înfăptuiesc ; Târgu Mureș în preajma alegerilor, (pag. 3-a). T. Olaru — Din însemnările unui fost deputat „istoric“, (pag. 4-a). In cinstea alegerilor (pag. 4-a). 'JMUVfiBftiM'J­JHHWUlIlIUJflWBBMM——WB—^1 Duşmanii de moarte ai păcii, derfic*­cratiei și socialismului — articol de fond apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară­­“ (pag.­ 5-a). Comunicatul secretariatului Cons­i­liului Mondial al Păcii (pag. 6-a). Declaraţia ministrului afacerilor ex­­terne al R. P. Chineze, Ciu En-lai (pag. 6-a). i­ ................... Veronica Porumbacu Sp­re centrul Cad frunze... Par'c'anume­ cru aşternut de eri, pe străzi o scoarţă aurie sub pasul vostru drag şi cunoscut Tu n'ai să uiţi această toamnă vie ! Spre şcoală mergi: e centrul tău de vot. Pe-aproape, — o schelă nouă. O uzină. Cu tine, milioane, cot la cot înaintează astăzi spre lumină. Şi întri'n şcoală. O, ce bine-o ştii ! In locu-acesta­ ai învăţat odată, ca să iei drumul fabricii 'ntr'o zi cu nici o carte, încă, terminată. Şi mai târziu îndurerat şi mut tu ai privit ruinele rămase când norii de escadre au trecut cu aripile negre peste case— tău de vot Azi şcoala nouă-i centrul tău de vot, cum sunt atâtea pe pământul ţării. Dar amintirea ta păstrează tot, de ţi-ar spăla-o toată apa mării. Şi-i drept aşa: votezi ca’n veci de veci, trecutul tău să nu-i guste copiii ; ca pionierii printre care treci să urce până'n vârful bucuriei, ca pe vrăjmaşii vieţii să-l zdrobeşti şi peste tot sâ creascâ'nalte schele, iar inimile noastre omeneşti să bată mai fierbinte printre ele. Votezi şi pentru tot ce urcă azi şi pentru­ un vis ce­ aripa îşi desface. Votezi pentru poporul tău viteaz şi pentru socialism, şi pentru pace ! In cinstea alegerilor Lucrează în contul anilor viitori 33 întreprinderi din industria chimică In aceste zile de bucurie pentru Întregul nostru popor muncitor — zilele apropierii alegerilor de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională, muncitorii şi tehnicienii din industria chimică şi-au înzecit efortu­rile, laolaltă cu toţi oamenii muncii din patria noastră, pentru a cuceri noi şi noi succese în muncă. Un număr de 33 întreprinderi din acest tânăr sector al Industriei noastre socia­liste în plină dezvoltare, printre care Com­binatul Chimic nr. 2, Policolor, Metalochi­­mica, I.C.T., Victoria, Oxigenul­ Arad şi altele şi-au îndeplinit planul global de pro­ducţie pe anul 1952 şi au început să dea produse in contul celui de al treilea an al cincinalului. Aceste însemnate succese au fost cu pu­tinţă datorită bogatului ajutor primit din Uniunea Sovietică, ajutor exprimat în maşini şi utilaj de cea mai înaltă tehni­citate, materii prime, documentaţie teh­nică, etc., cât şi datorită muncii pline de entuziasm a colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri care, avântaţi în întrecerea socialistă, au aplicat din plin experienţa stahanoviştilor sovietici Ciutkih, Lidia Korabelnikova, Valentina Hrisanova şi alţii. In fruntea muncitorilor şi tehnicienilor dela Combinatul Chimic nr. 2 care s’au evidenţiat în mod deosebit In Întrecerea socialistă se numără tovarăşii Ion Albu, maistru ceramist, Mircea Corpodeanu, maistru ceramist, Ioan Suciu, fasonator, şi Trofin Bumbaş, modelator, precum şi sta­­hanoviştii Covaci Iuliana, Török Iosif, Szabó Iosif şi alţii. Peste 240 de brigăzi U. T. M.-iste din oraşul şi regiunea Stalin ORAŞUL STALIN (de la coresponden­tul nostru). — In întrecerea socialistă care se desfăşoară în cinstea alegerilor de de­putaţi în Marea Adunare Naţională, apli­când metodele minunate ale stahanovişti­­lor sovietici, tot mai mulţi tineri îşi în­deplinesc înainte de termen sarcinile de plan pe 1952. In prezent un număr, de peste 240 de brigăzi , T.M.-iste din ora­şul și regiunea Stalin, au luat-o înaintea timpului. Din acest număr peste 180 de brigăzi lucrează în contul anului 1953, aproape 50 de brigăzi în contul anului 1954 iar 7 brigăzi dau produse in contul anului 1955. In fruntea brigăzilor care lucrează în contul anului 1955 ca şi a celorlalte bri­găzi U.T.M.-iste se află brigada nr. 32 U.T.M. de la uzinele „Steagul Roşu", con­dusă de stahanovistul Loghin Petre, can­didat pentru alegerile de deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională. Succese deosebite au mai obţinut bri­gada U.T.M.-istă condusă de tov. Nagy Kurtz de la fabrica de scule Râşnov, bri­gada U.T.M. condusă de tov. Csegedi Io­sif de la uzinele „Independenţa“-Sibiu şi altele. Datorită avântului şi rezultatelor deo­sebite obţinute în întrecerea socialistă, un număr de 32 brigăzi. U.T.M.-iste au fost confirmate până acum ca brigăzi staha­­noviste. Fabrica de confecţiuni „Gh. Gheorghiu-Dej“ Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fa­bricii de confecţiuni „Gh. Gheorghiu-Dej“ uzină nouă, construită in anii regimului democrat-popular, desfăşurând larg între­cerea socialistă în cinstea alegerilor de de­putaţi pentru Marea Adunare Naţională au îndeplinit planul de producţia pe anul 1952. Din 28 Noembrie, ei dau produse în contul anului 1953. Aceste succese se datoresc elanului şi dragostei cu care mun­citorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii au muncit în cursul anului 1952, îndrumaţi de comitetul de partid, şi antrenaţi în între­cerea socialistă de către comitetul sindical. întregul colectiv al întreprinderii este hotărît să continue cu elan întrecerea so­cialistă pentru a obţine succese din ce în ce mai mari, pentru a pune la îndemâna oame­nilor muncii din patria noastră tot mai multe bunuri de larg consum. Pe întinsul patriei noastre UTILAJ NOU SOVIETIC Fabrica de cauciuc din Oraşul Stalici este una din nenumăratele întreprinderi din­ patria noastră care se bucură din plin de sprijinul Uniunii Sovietice, concretizat îu­ utilaj şi documentaţie tehnică. In planul de sistematizare pe anul 1952 al fabricii de cauciuc se afla înscrisă pri­­mirea unui malaxor uriaș de 50.000 kg.* care trebuia să sosească din U.R.S.S. abia în luna Decembrie. Oamenii sovietici ne-au­ trimis însă acest malaxor cu două luni mai devreme. Noul malaxor va schimba complect teh­­nologia amestecurilor şi va produce mâi­ni uit cu 40% decât produc toate maşinile de amestecat pe care le are fabrica. In cinstea alegerilor de la 30 Noembrie, echipa de montatori a fabricii de cauciuc­ şi-a luat angajamentul să termine montarea malaxorului până la data de 21 Decembrie 1952. Pentru a-şi putea respecta angajamentul luat, ei şi-au propus să folosească metode sovietice de montaj şi să lucreze după gra­ficul orar. CONST. JEBAC fabrica de cauciuc din Oraşul Stalin IN SATUL PIETROASA S'A APRINS LUMINA ELECTRICA ORADEA (dela trimisul nostru). Com­- nele şi satele din raionul Beiuş, răsfirate dealungul văilor înguste ale munţilor, se­ trezesc la o viaţă nouă. Nu demult, ţăranii muncitori din co­muna Pietroasa au hotărît ca, în cin-i stea alegerilor de deputaţi pentru Ma­rea Adunare Naţională, să-şi electri­fice comuna. Comitetul de iniţiativă d­in frunte cu deputatul Andrei Crişan, a trecut de îndată la lucru. Mobilizaţi de organizaţia de bază, sute de ţărani mun­citori au lucrat voluntar la transporta­rea şi aşezarea stâlpilor. Au fost aşe­zaţi 60 stâlpi, s’au întins sârmele şi s’a instalat un dinam care va fi acţionat de o roată hidraulică. Până acum, peste 100 ţărani muncitori au cerut să se instaleze lumină electrică in casele lor. In ziua de 30 Noembrie — ziua alegerilor — lumina electrică se va aprinde la instituţiile sa­tului şi în­­casele a peste 50 ţărani mun­citori. Pentru electrificarea întregii comune, comitetul de iniţiativă a hotărît să pro­cure o turbină ,,Sokolov", care va permite furnizarea unei mai mari cantităţi de cu­rent electric. Ţăranii muncitori din comuna Pietroasa se mândresc cu realizările pe care le-au înfăptuit în ultimul timp. Ei au construit prin muncă voluntară, din resurse locale un cămin cultural, o şcoală şi un internat care adăposteşte 165 copii. Folosindu-se energia râurilor de munte au fost electrificate până in prezent în raionul Beiuș 7 sate printre care Dumbră­­vani, Ceica și Bucium. DEZVOLTAREA CULTURALA A MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN R.P.R. Statul nostru democrat-popular asigură tuturor cetăţenilor, fără niciun fel de deo­sebire de naţionalitate, deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieţii econo­mice, politice şi culturale. Aşa cum stă scris în articolul 82 al proiectului de Cons­tituţie „In Republica Populară Română se asigură minorităţilor naţionale folosirea li­beră a limbii materne, învăţământul de toate gradele în limba maternă, cărţi, ziare şi teatre in limba maternă“. Asigurând ga­rantarea materială a acestor drepturi, regi­mul nostru de democraţie populară se ocupă îndeaproape de dezvoltarea culturală a minorităţilor naţionale. Prin grija partidului şi guvernului, în majoritatea comunelor locuite de oameni ai muncii aparţinând minorităţilor naţio­nale, funcţionează şcoli cu limba de pre­dare respectivă. In prezent funcţionează in toată ţara sute şi sute de şcoli de toate gradele cu limbile de predare ma­­ghiară, germană, u­crainiană, rusă, sârbă, slovacă, greacă, evreească, tătară, turcă, armeană, cehă, croată, polonă şi bulgară* având peste 300.000 elevi şi studenţi. Dintre acestea, 7 sunt institute de învăţă­mânt superior, cu limba de predare ma­ghiară, şi aproape 100 şcoli medii tehnice de diferite specialităţi, pentru tineretul maghiar şi german. In patria noastră apar peste 40 ziare şi reviste în limbile maghiară, germană, sârbă, idiş, ucrainiană şi greacă. Pentru oamenii muncii aparţinând minorităţilor naţionale s-au editat, până la sfârşitul anu­lui 1951, peste 4.000 titluri de cărţi, bro­şuri, manuale in limbile materne respec­tive, cu un tiraj total de peste 25.500.000 exemplare. Aceste realizări ne apar cu atât­ mai însemnate, când ne gândim că în timpul capitalismului minorităţile naţioi­nale nu aveau nici măcar dreptul să vor­bească în limba lor maternă. In anii puterii populare activitatea artis­­tico-culturală a minorităţilor naţionale a cunoscut o puternică dezvoltare, încă din 1945, funcţionează la Cluj Opera Ma­ghiară de Stat. La Cluj, Tg. Mureş, Sf. Gheorghe, Oradea, funcţionează deasemeni teatre de stat în limba maghiară, iar la­ Bucureşti şi la Iaşi in limba idiş.­ In peste 1.700 cămine culturale manifestă­rile culturale şi artistice se ţin in limba minorităţilor naţionale din comunele şi satele respective. In unele din aceste co­mune se ţin programe mixte cu numera­ri In limba română şi în limba minorităţii naţionale.

Next