Scȃnteia, ianuarie 1953 (Anul 22, nr. 2547-2571)

1953-01-03 / nr. 2547

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXII Nr. 2547 Sâmbătă 3 Ianuarie 1953 4 PAGINI „ 20 BANI în Interiorul zvmnifui­­ r Al. Moghioroș — Cinci ani de la proclamarea Republicii Populare Ro­mâne — Articol apărut în ziarul „PRAVDA“ (pag. 2­ a). Sărbătorirea celei de a 5-a aniver­sări a R.P.R. în țară (pag. 2-a). Oamenii muncii au întâmpinat cu încredere și bucurie Anul Nou 1953 (pag. 2-a). S. Moldovanu — O întrecere ori­ginală (pag. 2-a). V. Albulescu — Victoriile economiei-^ noastre planificate (pag. 3-a). Sărbătorirea peste hotare a celei de a 5-a aniversări a proclamării R.P.R. (pag. 3-a). Criza de guvern din Franţa (pag. 3-a).­­ • Protestele guvernelor danez şi nor­vegian adresate guvernului american (pag. 3-a). Iha Eh­renburg — Glasul popoare­lor (pag. 4-a). Comunicatul sovieto-chinez cu­ pri­vire la transferarea căii ferate chineze Cianciun de către Guvernul Sovietic GuvernuluitR. P. Chineze (pag. 4-a). Mesa­jul adresat poporului sovietic şi marelui Stalin de delegaţia indiană a partizanilor păcii (pag. 4-a). J. P. Sartre despre Congresul de la­­ Viena (pag. 4-a). înainte, pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1953! In prima zi lucrătoare a noului an 1953, sute şi sute de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de pe întreg, cuprinsul ţării au păşit pe poarta întreprinderilor, hotărîţi să obţină în anul care l­ a început noi victorii în muncă. Sarcini însemnate, deschizătoare de largi perspective, îşi pune clasa munci­toare, întregul nostru popor muncitor, în anul care a început! Trăsătura ca­racteristică a planului de stat pe 1953 constă în faptul că sarcinile prevă­zute în plan depăşesc în mod simţitor prevederile planului cincinal pentru acest an, apropiindu-se de nivelul prevăzut pen­tru 1954. Producţia industrială va atinge un nivel de 124*/» faţă de realizările pre­liminare ale anului 1952, iar producţia mij­loacelor de producţie — baza industriali­zării socialiste a ţării — va creşte la un nivel de 128%. Realizarea acestui obiectiv va asigura condiţiile pentru îndeplinirea sarcinii măreţe trasate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, de a realiza planul cinci­nal în 4 ani. •­ Anul 1953 este un an de investiţii masive, de mari construcţii paşnice, pe linia indus­trializării socialiste, în scopul ridicării ni­velului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Volumul total al investiţiilor reprezintă 132% faţă de 1952, iar volumul lucrărilor de construcţii şi montaj repre­zintă o creştere de 41% faţă de realizările preliminate pe 1952. Pe harta patriei vor apare numeroase uzine şi fabrici noi; pe locuri unde altădată stăpâneau întuneri­cul şi înapoierea se vor aprinde luminile strălucitoare ale termocentralelor şi hidro­centralelor, vestind noile victorii ale pla­nului de electrificare. Astfel, în anul care a început va intra în funcţiune întreaga putere instalată a termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej“. Vor intra în funcţiune hidrocentrala de la Moroeni, noi termocen­trale la Sângeorgiu de Pădure şi Comă­­neşti,­­e uzina cocsochimică (prima bate­rie), fabrica de aglomerat minereu şi centrala termoelectrică de la Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hune­doara, fabrica de rulmenţi, 5 fabrici noi de ciment, Teatrul Muzical din Bucureşti şi multe altele. In anul 1953 vor începe o serie de lu­crări capitale de cea mai mare importanţă pentru dezvoltarea economiei naţionale, printre care noul centru siderurgic, pre­cum şi o rafinărie şi o centrală termoelec­trică în Moldova, un combinat de aluminiu, o fabrică de superfosfafi şi acid sulfuric, o fabrică de autocamioane, o fabrică de ronicilinii, o fabrică nouă de­ Zahăr, fabrici de sumserve, etc. 4 Pe marele traseu al Canalului Dunăre- Marea Neagră lucrările vor intra într’un stadiu înaintat, iar în celălalt capăt al ţării, în Moldova, se va înălţa marea hidro­centrală „V. I. Lenin“. Anul 1953 este anul în care se va păşi la realizarea măreţelor planuri de construcţie şi reconstrucţie so­cialistă a Capitalei şi a celorlalte oraşe ale patriei, precum şi la construirea metroului din Bucureşti. Importante progrese vor fi înregistrate în anul 1953 şi în agricultură, unde sar­cina principală o constitue dezvoltarea şi întărirea sectorului socialist, o atenţie specială acordându-se mecanizării şi în­zestrării agriculturii cu maşini agricole. Prin aplicarea unui ansamblu de măsuri agrotehnice se vor crea condiţii mult mai bune pentru creşterea producţiei globale agricole. Avântul necontenit al economiei naţio­nale va duce la creşterea continuă a ni­velului de trai al celor ce muncesc, căci, aşa cum ne învaţă tovarăşul Stalin, scopul producţiei socialiste nu este pro­fitul, ca în lumea capitalistă, ci omul cu nevoile sale, satisfacerea maximală a ne­voilor materiale şi culturale mereu cres­cânde ale celor ce muncesc. Datorită creşterii producţiei în industrie, agricul­tură şi în celelalte ramuri, venitul naţional­­va atinge, în 1953, un nivel de 128% fa'Ta de 1952. Numărul muncitorilor ocu­paţi in­­«economia naţională va creşte cu aproape 20().000, iar fondul de salarii va creşte cu . l­.%. Ce contrast izbitor între situaţia eco­nomiei ţărilor de democraţie populară, printre care se află şi ţara noastră, care construesc victorios socialismul cu ajuto­rul Uniunii Sovietice, şi situaţia ţărilor capitaliste din Apusul Europei, care se sufocă în strânsoarea „ajutorului“ ame­rican ! Astfel, un grafic alcătuit de Insti­tutul de cercetări ştiinţifice de conjunctură din U.R.S.S. arată că in timp ce în fi ţări de democraţie populară (Polonia, Ceho­­sovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Albania.­ nivelul producţiei industriale a atins la sfârşitul anului 1952, 288% fată .1937, producţia industrială a 6 tari capitaliste (Franţa, Belgia, Austria, Olanda, Grecia şi Luxemburg) nu a cres­cut în ace­laş interval decât cu abia 31%. Totodată, în vreme ce în tarile de demo­craţie populară volumul producţiei indus­trial a sporit în 1952 cu 20%, în cele 6 ţări capitaliste indicate mai sus, creş­terea producţiei a fost abia de 0,8% ! In­­timp ce pentru lumea capitalistă noul an prevesteşte adâncirea crizei şi înăsprirea lipsurilor şi, mizeriei masselor, pentru oamenii muncii din ţara noastră, ca şi din celelalte ţări ale lagărului de­mocrat, noul an 1953 deschide perspecti­vele unor noi şi măreţe victorii. Pentru a transforma aceste luminoase perspective î­n realitate, este nevoe de o serioasă încordare a forţelor din partea în­tregului nostru popor muncitor, este ne­cesar să pornim chiar din primele zile cu toate forţele bătălia pentru îndeplinirea planului de stat pe 1953. Importantele realizări de până acum arată din plin că sub conducerea parti­dului, clasa muncitoare deveni­tă clasa conducătoare în stat, stăpână pe princi­palele mijloace de producţie industrială, este capabilă să descopere şi să pună în valoare uriaşele bogăţii ale solului şi subsolului patriei noastre, să conducă eco­nomia fără burghezie şi mai bine decât burghezia, muncind cu entuziasm şi cu pricepere pentru­ a transforma în faptă cele mai îndrăzneţe visuri ale poporului nostru. Activitatea creatoare a milioane­lor de oameni ai muncii conduşi de partid, ajutorul frăţesc şi multilateral al Uniunii Sovietice, însuşirea tot mai largă a tezau­rului experienţei sovietice constitue reali­tatea planului nostru, chezăşia,că planul poate şi trebue să fie îndeplinit­­şi depăşit. Sarcinile sporite ai­ planului (din acest an impun cu toată tăria înlăturărea lip­­surilor şi deficienţelor care nu nu există, îmbunătăţirea muncii îr? toate w'rigil eco­nomiei, ridicarea la o treaptă rr^Î’înafţg a muncii de planificare şi organ­izare î­n toate sectoarele. Sarcina cea mai urgentă care se pffae acum în faţa conducerilor administrative, a organelor de partid şi a sindicatelor este de a asigura defalcarea amănunţită a pla­nului, în aşa fel încât fiecare secţie, ate­lier, echipă şi muncitor în parte să ştie încă din primele zile în mod precis ce are de făcut. In faţa organelor sindicale stă sarcina de a lichida cu hotărîre formalis­mul şi birocratismul în organizarea con­sfătuirilor de producţie. Ele trebue temei­nic pregătite, astfel încât în fiecare între­prindere consfătuirile de producţie să pri­­lejuiască, odată cu analizarea succeselor, o adâncă şi curajoasă analiză critică şi autocritică a lipsurilor şi greşelilor. Fără o largă desfăşurare a criticii de jos şi a autocriticii este de neconceput mersul no­stru înainte. In cadrul consfătuirilor de producţie este necesar ca discuţia să nu fie abstractă, ci să se indice în mod precis persoanele sau organele răspunzătoare de greşelile şi lipsurile constatate, să se sta­bilească un program de măsuri practice în vederea lichidării lipsurilor şi îmbunătă­ţirii muncii, îndeplinirea sarcinilor simţitor sporite ale planului pe 1953 pune din plin pro­blema folosirii rezervelor interne, şi în primul rând cât mai deplina folosire a ca­pacităţii maşinilor şi a utilajelor, raţionala folosire a timpului de lucru. Trebue spus că multe ministere şi organe sindicale se ocupă într-o măsură cu totul neîndestulă­toare de problema folosirii maximale a tehnicii. Unele ministere tolerează ca în­treprinderi care lucrează defectuos să tră­iască pe seama întreprinderilor fruntaşe. In prezent, în toate întreprinderile, fără excepţie, există încă imense rezerve in­terne nefolosite, posibilităţi uriaşe care se irosesc fără rost. Există cazuri intolera­bile de atitudine neglijentă şi lipsită de spirit gospodăresc faţă de utilaj. Este sar­cina de seamă a conducerilor administra­­tive, cât şi a organizaţiilor de partid ş­i fi sindicavii*­a MuUWi v.cu activitatea fiecărei secţii şi atelier în parte, cu scopul de a stabili unde sunt punctele slabe, precum şi măsurile de luat pentru mobilizarea rezervelor interne. De cea mai mare însemnătate este asi­gurarea unui ritm continuu, ascendent, de producţie. Trebue curmat sistemul dău­nător al lucrului neritmic, cu goluri de producţie în prima parte a lunii şi asalturi la sfârşitul lunii — aşa cum se mai în­tâmplă într’o serie de întreprinderi, îmbu­nătăţirea planificării şi organizării lucru­lui în fiecare întreprindere, extinderea cât mai largă a muncii în acord, lupta împo­triva birocratismului şi lipsurilor în apro­vizionarea cu scule şi materiale, lupta îm­potriva risipei şi a lipsei de grijă faţă de avutul obştesc, întărirea disciplinei socia­liste a muncii asigură condiţiile pentru îndeplinirea şi depăşirea planului în fie­care întreprindere în parte. Metoda principală, veriga de bază în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planu­lui de stat este dezvoltarea largă a între­cerii socialiste, extinderea mişcării staha­­noviste. In centrul întrecerii trebue să se afle în permanenţă principalele obiective ale producţiei, şi anume realizarea pla­nului atât în ceea ce priveşte sarcinile can­titative, cât şi în ceea ce priveşte sarcinile calitative, — sortimente, preţ de cost, cali­tate, etc. Organizaţiile de partid, sindica­tele — cărora le revine în mod direct sar­cina de mare răspundere a organizării în­trecerii — cât şi conducerile administra­tive să acorde cea mai mare atenţie în­trecerii socialiste, astfel încât ea să se poată desfăşura în toată amploarea, cu­prinzând massele cele mai largi de oameni ai muncii. Nu mai poate fi tolerată ten­dinţa care mai există în unele locuri de a înlocui munca temeinică, politică şi or­ganizatorică, cu o atmosferă de paradă zgomotoasă, superficială, fără conţinut. A organiza şi a conduce întrecerea nu înseamnă a aduna angajamente şi a com­plecta formulare, ci a desfăşura o multila­terală muncă organizatorică, politică şi cultural-educativă. Sarcina organizaţiilor de partid, economice şi sindicale este de a sprijini puternic exemplele pozitive şi iniţiativele înaintate ale fruntaşilor şi ino­vatorilor, de a populariza experienţa îna­intată şi înainte de toate experienţa sovie­tică în întreaga massa a oamenilor muncii, de a ajuta pe cei care rămân în urmă să se ridice la nivelul fruntaşilor. In fruntea luptei pentru realizarea pla­nului cincinal în patru ani trebue să se afle organizaţiile de partid. Comuniştii trebue să ţină minte că în ultimă instanţă răspunderea politică pentru înfăptuirea acestei măreţe sarcini le revine lor. Sub aprecierea problemelor producţiei ca şi substtuirea organelor sindicale şi admi­nistrative în aceste probleme sunt deopo­trivă de dăunătoare. Pretutindeni, organi­zaţiile de partid au datoria să desfăşoare o intensă muncă politică de massă, să mili­teze pentru însuşirea tehnicii noi, pentru întărirea colaborării creatoare dintre mun­citori şi tehnicieni, pentru ridicarea cali­ficării cadrelor, pentru întărirea disciplinei de plan şi financiare. Ele trebue să facă educaţia oamenilor muncii, ascuţindu-le spiritul vigilenţei revoluţionare împotriva uneltirilor duşmanului de clasă care caută pe toate căile să împiedice mersul nostru înainte. Muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţio­nari ! Oameni ai muncii de la oraşe şi sate ! Să pornim de la început, în mod organizat, bătălia pentru îndeplinirea măreţelor sar­cini ale planului de stat pe 1953, pentru îndeplinirea planului cincinal în 4 ani, pentru o viață îndestulată, pentru pace și socialism . TELEGRAME Preşedintelui Consiliului de Miniştri al r­epublicii Populare Române Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Bucureşti Rog guvernul Re­publicii Populare Române şi pe Dvs. personal, tovarăşe preşedinte, să primiţi mulţumirile mele pentru felicitările prieteneşti exprimate cu prilejul zilei mele de naştere. .. v­­I. STALIN Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări "Năţi^nal^e a Repub­licii Populare Române, Tovarăşului PETRU, GROZA ^ 1) Bucureşti Rog Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi pe Dvs. personal, tovarăşe preşedinte, să primiţi mulţumirile mele pentru bunele urări exprimate cu prilejul zilei mele de naştere. I. STALIN Realizarea cincinalului în 4 ani, cauză scumpă a întregului popor muncitor Oamenii muncii de pe întreg cuprinsul patriei noastre, însufleţiţi de succesele dobândite în producţie în anul care a trecut, au pornit la luptă hotărîtă pentru îndeplinirea sarcinilor celui de al treilea an al cincinalului. Ei sunt călăuziţi de cuvintele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, care a arătat că există o bază trainică pentru îndepli­nirea cincinalului în numai 4 ani. Aceste cuvinte au dat poporului nostru muncitor noi forţe de muncă, l-au însufleţit pentru dobândirea de noi şi însemnate succese în producţie, pentru îndeplinirea­, cincinalului în patru ani. Desfăşurând cu nestăvilit avânt întrecerea socialistă, folosind pe scară largă tezaurul de experienţă al oamenilor sovie­tici — constructori ai comunismului — oamenii muncii din patria noastră au obținut însemnate succese în producție chiar din primele zile ale noului an. In schelele petrolifere din Moineşti BACĂU (de la corespondentul nostru), însufleţiţi de măreţele perspective ce le deschide patriei şi poporului muncitor rea­lizarea planului cincinal în 4 ani, muncito­rii, tehnicienii şi inginerii din schelele p­­rolifere­­ din Moineşti înalţă tot mai sus. steagul întrecerii socialiste. Astfel, mun­cind c­r însufleţire în prima zi a noului an, colectivele a numeroase oficii de foraj şi-au depăşit sarcinile de plan. De pildă, la ofi­f\i.i\ 1 A, ’V. v.; »tii v.Lio. il; uti t) ijuA'dZ.d) cu turbi­nele, expresie a celei mai înaintate tehnici tehnica sovietică — au realizat­ la 1 ianuarie o depăşire a planului de fo­raj cu 11,5% pe întreg oficiul. In această zi, cea mai mare realizare au obţinut-o sondorii Copăcel Gheorghe, Măgirescu Constantin şi alţii, conduşi de brigadierul Tudose Marin. Ei au reuşit să depăşească normele la foraj în această zi cu 230%. Deasemeni, sondorii din brigada lui Nico­­lae Mărăcină şi-au depăşit sarcinile la fo­raj, în prima zi a noului an cu 137%, iar sondorii conduşi de brigadierul Pascu cu­ corgtre 91-CIU nepaşi, sarcinite ne pitic, prevăzute cu 127%. Succese însemnate au obţinut şi sondorii din cadrul oficiului 2 foraj-Moineşti. Ei şi-au depăşit în prima zi a anului 1953 pla­nul la foraj cu 6 %. Echipele maiştrilor sondori Dumitru Diaconu, Nicolae Spătaru, Vasile Palade au realizat o depăşire a pla­nului de 220%, iar echipele de sondori, conduse de brigadierul Pătraşcu Nicolae, a­u realizat o depăşire a planului de foraj de 142%. Pretutindeni, în toate schelele petroli­­fp.ro din Mpu­,,,n­­­l.­ţi inginerii petrolişti desfăşoară larg în­trecerea socialistă pentru îndeplinirea cin­cinalului în patru ani, pentru întărirea și înflorirea patriei. Prima zi, primele succese Un zgomot neîntrerupt domneşte în sala uriaşă a secţiei mecanică­ uşoară de la uzi­nele „23 August” din Capitală. Munci­torii, tehnicienii şi inginerii din această secţie au început ieri un nou an de muncă rodnică, cel de al treilea an al cincinalu­lui, ale cărui sarcini sunt hotărîţi să le în­deplinească cu cinste. Intr’un colţ al­ halei se află instalate ma­şinile brigăzii stahanovietului Mutulescu Iulian. Această brigadă stahanovistă, în­drumată de organizaţia de bază, învă­ţând necontenit din bogatul tezaur al ex­perienţei sovietice, dă zilnic patriei tor mai multe piese peste plan. In prima zi d­e lucru din noul an, brigada stahanovist­ului Mutulescu Iulian şi-a depăşit norma cu peste 280%. Acest succes a fost posibil datorită folosirii iniţiativei Stehanovistu­lii Nicolae Vasu de la uzinele „Mátyás Rá­kosi“, precum şi bunei organizări a locului de muncă. Tot în acest sector lucrează şi strunga­rul stahanovist Matei Nicolae. El mânueşte cu multă pricepere strungul, reuşind să taie cu mai multă repeziciune şpanul, să scurteze mereu timpul de prelucrare a pieselor. Eri stahanovistul Matei Nicolae, aplicând metoda sovietică Bâkov-Bortke­­vici, de tăiere rapidă a metalelor, a dat 5 norme zilnice. La ei mai sunt şi strungarii Ioniţă Petre şi Ilie Alexandru, frezorul Vasiliu Tom­a, care în prima zi de muncă din noul an şi-au depăşit normele cu 110—320%. In sectorul forjă, fierarul Mălai Gheor­ghe lucrează cu mai mult spor. Mai erau încă două ore de muncă atunci când el îşi depăşise norma zilnică cu 50%. La fel şi fierarul stahanovist Constantinescu Va­­sile, în primul schimb din anul 1953 şi-a depăşit norma cu 80%. Muncitorii din sectorul construcţii me­talice şi cazangerie execută acum un nou prototip. Brigada U.T M.-istă Nr. 7, con­dusă de lăcătuşul constructor Trifu Con­stantin, lucrează cu multa dragoste la con­struirea noului utilaj. Aplicând metodele de muncă ale stahanoviştilor sovietici, or­­ganizându-şi mai bine munca, această bri­gadă şi-a depăşit norma, în primul schimb al noului an, cu 220%. Peste tot, în fiecare secţie şi sector de la uzinele „23 August’’ din Capitală, prima zi de lucru din noul an a fost plină de în­sufleţire. Colectivul acestei uzine a trecut cu hotărîre, încă din prima zi, la îndepli­nirea sarcinilor celui de al treilea an al cincinalului. Cu forţe sporite în muncă Însufleţit de succesele obţinute în anul ce a trecut, când întreaga uzină şi-a Înde­plinit planul global cu mult înainte de termen, colectivul uzinelor „Mátyás Rá­kosi" a pornit cu entuziasm munca chiar din prima zi a anului 1953. La intrarea în curte, muncitorii erau întâmpinaţi de o lozincă care le ura „La mulţi ani şi spor la muncă pentru înde­plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1953“., Halele mari şi luminoase­ ale uzinei erau împodobite de sărbătoare. Lângă strungul unde lucrează tânărul stahanovist Nicolae Vasu, erou al muncii socialiste, alături de panoul cu planul ce-i revine pe luna ia­nuarie, se găseşte un portret al său şi flamura de stahanovist pe uzină. Era ora 6.30 când în hala strungăriei stahanovistul Vasu îmbrăcat în salopetă se pregătea să înceapă cu forţe sporite prima zi de muncă a noului an. „Trebue — spune el — ca pentru cinstea ce mi s’a făcut de a fi distins cu titlul de erou al muncii socialiste, să lupt cu mai multă hotărîre şi elan patriotic pentru depăşirea planului". Şi într’adevăr, din primele ore munca lui a fost rodnică. Până la ora 10,30 el realizase două norme şi jumătate, iar până la sfârşitul schimbului el şi-a propus să realizeze 5 norme zilnice. Datorită depăşirilor obţinute până acum, strungarul stahanovist Nicolae Vasu dă produse în contul ultimelor luni ale anului 1957. Exemplul stahanovistului Vasu îl ur­mează mulţi dintre­­ muncitorii uzinelor „Mátyás Rákosi". (Agerpres) Urarea tovarăşului dr. Petru Groza adresată poporului muncitor din R.P.R. cu ocazia Anului Nou In noaptea de 31 Decembrie 1952, orele 24, posturile noastre de radio au transmis urarea de­ Anul Nou a tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, către poporul muncitor din R.P.R. Tovarăşul dr. Petru Groza a felicitat pe oamenii muncii şi le-a urat pentru anul ce vine noi şi strălucite victorii în lupta pentru construirea socia­lismului şi apărarea păcii. Cu justificată mândrie patriotică privim noi spre minunatele realizări ale anului care se încheie acum, a spus tovarăşul dr. Petru Groza. Suntem hotărîţi să ducem mai departe aceste realizări. Aşa cum a arătat tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, voim să rea­lizăm cincinalul în 4 ani. Regimul de democraţie populară îşi pune ca scop să asigure satisfacerea ma­ximală ci necesităţilor materiale şi culturale mereu crescânde ale celor ce muncesc. Poporul nostru păşeşte cu încredere în noul an pentru că în fruntea sa se află Par­tidul Muncitoresc Român, pentru că el simte în fiecare clipă imensul ajutor t­e care ni-l acordă neclintitul bastion al păcii, marea Uniune Sovietică, şi personal părin­tele şi învăţătorul oamenilor muncii din­ lumea întreagă, cel mai bun prieten al poporului român, tovarăşul Stalin. Vă urez, dragi prieteni şi prietene, s­per la muncă şi multe succese in anul care începe ! La mulţi anii ----------------­ Bucurie în casele colectiviştilor PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Ziua când sau împărţit produsele la gos- • podăria colectivă „Ştefan Gheorghiu" a fost zi de mare sărbătoare pentru colec- , tivişti şi pentru ţăranii muncitori din co­muna Ciorani, regiunea Ploeşti. Din darea de seamă a reeşit că da­torită aplicării metodelor agrotehnice so­vietice — ca însămânţatul în rânduri în­crucişate, desmiriştitul, ogorâtul de toam­nă, etc. — gospodăria colectivă a obţinut 2.160 kg. grâu în medie la hectar, 2.142 kg. orz in medie la hectar, in timp ce ţăranii muncitori in gospodărie indivi­duală au recoltat în ijiedie de pe un hectar de grâu abia 1400 iar de pe un hec­tar de or-7 900 kg L­­ ,x . , , . o a aratat apoi ca gospodăria si-a achi­tat îndatoririle către­ stat si plata pentru muncile S.M.T., si-a pus deoparte fondu­rile pentru creşterea fondului de bază, pentru seminţe, furaje etc. Primul care a primit produsele a fost colectivistul Gheorghe N. Dobre. Pentru cele peste 600 zile-muncă făcute împreu­nă cu membrii familiei sale i s-au reparti­zat 2.752 kg. grâu 1.567 kg. porumb, 194 kg floarea soarelui, 192 kg. orz, 38 kg. brânză, peste 300 kg. legume, o însemnată cantitate de furaje şi altele. Deasemeni, colectivistul Ghinea Marin a primit pentru cele 469 zile­ muncă efectu­ate de el împreună cu soţia, 1.959 kg. grâu, 1.172 kg. porumb şi altele. A apărut în limbile : rusă, română, franceză, germană, engleză şi spaniolă ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 1 (217). Cuprinde: Articol de fond : Spre noi victorii ale socialismului, democraţiei şi păcii ! Dimitr Dimov : Sfaturile Populare din Bulgaria Margot Pfar.astfel: Aleea Stalin din Berlin Karol Baciîek: Un complot demascat al spionilor americano-englezi J. B. : Anul care a trecut. .. Jan Marek. Note politice Informaţii de vânzare la magazinele „Librăria Noastră" şi la toate chioşcurile Preţul 40 bani O înaltă preţuire PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). In acest început de an petroliştii din Valea Prahovei trăiesc clipe de mare bucurie. Vestea că Prezidiul Marii Adunări Naţio­nale a distinst pe cunoscutul brigadier sta­hanovist Dumitru Arjon de la schela Sov­­rompetrol-Târgovişte cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ a stârnit o vie însufleţire în rândurile muncitorilor şi tehnicienilor petrolişti. înalta distincţie pri­mită de Dumitru Arjon constitue o­ nouă şi puternică dovadă a preţuirii pe care parti­dul şi guvernul o acordă celor care prin munca lor însufleţită, prin spiritul de ini­ţiativă, s-au dovedit a fi în primele rânduri ale luptătorilor pentru socialism. Comen­tând vestea pe care le-au adus-o ziarele, numeroşi muncitori şi tehnicieni din schele şi rafinării şi-au amintit cu ură de întune­catele vremuri ale trecutului, când munca la sonde şi instalaţii era un chin de nesu­portat, când la fiecare pas erau umiliţi de vătafii imperialiştilor americani şi englezi, stăpâni pe atunci ai imenselor bogăţii de petrol ale patriei noastre. „In trecut noi muncitorii petrolişti nici nu eram socotiţi în rândul oamenilor — a declarat cunoscutul stahanovist Grigore Manta, de la schela Ţintea. Patronii câinoşi ne sileau sub ameninţarea conce­dierii să lucrăm în condiţii deosebit de grele, să înfruntăm la tot pasul riscul de a ne pierde viaţa sau de a rămâne schilozi. Viaţa noastră era pe atunci neagră cum îi culoarea păcurii pe care o scoteam cu trudă din adâncul pământului pentru hu­zurul capitaliştilor de la fosta societate „Româno-Americană". Astăzi, spune cu faţa luminată brigadierul Grigore Manta, prin grija partidului şi guvernului viața noastră e cu totul alta. Eu bunăoară am trăit zilele acestea o îndoită bucurie. Prima mia fost prilejuită de faptul că am fost distins cu medalia „A 5-a Aniversare a R.P.R.“, cea de a doua de faptul că un muncitor din rândurile noastre, ale petro­liștilor, stahanovistul Dumitru Arjon a pri­mit titlul, de „Erou al Muncii Socialiste". Bucuriile acestea ne dau puteri sporite în lupta pe care o ducem pentru a da ţă­rii tot mai mult ţiţei". Maistrul sondor Dobre Tănase de la schela Ţintea a arătat şi dânsul că mun­citorii şi tehnicienii din industria noastră petroliferă se bucură astăzi de condiţiuni de muncă şi de viaţă la care în trecut abia îndrăzneau să viseze. Schelele noastre petrolifere au fost înzestrate cu utilaje mo­derne care dau putinţa oamenilor să mun­cească mai uşor şi mai spornic. La rafinăria 3 Teleajen , fostă „Ro­mâno-Americană“, vestea despre înalta distincţie acordată lui Dumitru Arjon a fost viu comentată. Unii muncitori de aici au trăit evenimentele din Februarie 1933 când sub steagul partidului s-au ridicat la luptă împotriva exploatării patronilor hrăpăreţi, împotriva războiului antisovie­­tic pe­ care capitaliştii din ţară îl pre­găteau în cârdăşie cu cei de peste hotare. Astăzi în patria noastră liberă munca de­vine tot mai mult o chestiune de onoare, de glorie şi de eroism. Tov. Comănescu Gheorghe, primul in­giner stahanovist din industria petroliferă — directorul acestei rafinări] — a decla­rat : „înalta distincţie ce i s’a acordat s­ta­­hanovistului Dumitru Arjon ne bucură pe noi toţi. Ea este mai mult decât decorarea unui stahanovist, fiind o chemare adresată nouă petroliştilor de a ne spori eforturile pentru dobândirea a noi succese in pro­ducţie". In schela Boldeşti, în ziua în care zia­rele au adus vestea că stahanovistul Dumi­tru Arjon a primit titlul de „Erou al Mun­cii Socialiste", brigada condusă de Plăeşu Ştefan de la producţie a dat peste plan cu 13,96%, mai mult ţiţei, iar brigada lui Savu Dumitru şi-a depăşit norma cu 18,64%. Un puternic entuziasm domneşte în aceste zile in rândul petroliştilor din schela Târgovişte, schelă în care lucrează stahhnovistul Dumitru Arjon. Salutând cu mare însufleţire faptul că din mijlocul lor s’a ridicat un „Erou al Muncii Socialiste", colectivul acestei schele a realizat în ziua de 1 ianuarie o depăşire a sarcinilor de plan de 7,17%. Realizări deosebite In această zi a obţinut brigada de intervenţie condusă de Iancu Gheorghe, care aplicând metoda iniţiată de stahanovistul Dumitru Arjan şi-a depăşit sarcinile de plan cu 22%, întreaga schelă trăeşte clipe de săr­bătoare. Mândri de cinstea ce li s’a făcut muncitorii, tehnicienii şi inginerii din această schelă sunt ferm decişi să intensi­fice eforturile lor în producţie, să dea pa­triei tot mai mult petrol.

Next