Scȃnteia, ianuarie 1953 (Anul 22, nr. 2547-2571)

1953-01-03 / nr. 2547

Pag. 2 TELEGRAME­ ­Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Bucureşti In numele guvernului Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, primiţi, tovarăşe preşedinte, cu prilejul Anului Nou, cele mai calde felicitări şi urări de noi şi „noi succese în construcţia socialismului şi în lupta pentru pace, în fruntea căreia păşeşte eliberatoarea şi apărătoarea noastră, marea Uniune Sovietică. Valco Gervenkov Preşedintele­­Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Către Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Domnului dr. Petru Groza Bucureşti Mult stimate domnule preşedinte, Cu ocazia crei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, Vă transmit dvs. şi prin dvs. întregului popor, cele mai frăţeşti salutări şi urări­­cordiale, ... .. Urez poporului român noi mari succese în construirea bazelor socialismului. •?'••• Primiţi, domnule preşedinte, expresia stimei mele deosebite. Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane Tovarăşului Dr. Petru Groza­ v’ Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Bucureşti Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, permiteţi-mi, tovarăşe preşedinte, ca în numele ..Prezidiului Republicii Populare Ungare şi în numele meu personal Să vă exprim cele mai bune urări. Urez poporului , frate român noi mari succese pe drumul construirii socialismului şi în lupta pentru ■­­o pace trainică. István Dobi Preşedinte al Prezidiului R. P. Ungare Angajamente de onoare cu prilejul aniversării Republicii Populare Române Cu prile a 5-a­ aniversări a­l Republicii Române, oamenii muncii din ră şi-au îndreptat gândurile lo­­­te şi recunoştinţă ■ profundă căli Muncitoresc Ro­mân şi Comite­îtral în frunte cu tovarăşul Gh­­u-Dej. Prin nu­meroase telegr .ofi ei şi-au expri­­mat 'hotărîrea şi de aci înainte -neşovăitor cuv. lului, de a munci rcu râvnă'şi e a transpune în viaţă îndemnul . ,1 Gh. Gheorghiu-Dej — îndeplir . u malului în 4 ani. ,,Sărbătorind versare­a Repu­■ Ulucii rt^UKilO JUIC de muncitori, t­­ngineri şl func­ţionari­ ai uzine. a„ Bierul“ din Capitală — ne­­­faţa Comitetu­lui Central al P a prin desfăşu­rarea şi mai tar cerii socialiste, printr’un nou a­­şcării stahano­viste şi printr’o­­ organizare a muncii tuturor să dăm cât mai multe produse ind astre, să înde­plinim sarcina de re revine tu­turor celor ce muncesc d­eplinirea pla­nului cincinal în 4 ani". In telegrama lor,­ oamenii muncii de la Complexul C.F.R. Grivița-Roşie raportează partidului succesele ce le-au dobândit în cursul anului trecut. Din ziua de 29 De­cembrie 1952 întreg complexul lucrează în contul lunii Februarie 1953. A crescut considerabil numărul muncitorilor antre­naţi în întrecerea socialistă. Deasemeni au fost extinse metodele de muncă sovietice. ,,Sub conducerea partidului nostru, cu sprijinul multilateral al marii Uniuni So­vietice şi personal al tovarăşului Stalin, noi — alături de întregul popor muncitor — luptăm, pentru ca să obţinem biruinţe mai mari decât cele repurtate până acum, să lichidăm lipsurile pe care le mai avem. Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă ca la sfârşitul anului 1954 să săr­bătorim îndeplinirea integrală a planului cincinal". Cercetătorii ştiinţifici, tehnicienii şi funcţionarii Institutului de Energetică al Academiei R.P.R. au adresat o scrisoare scriu : „Insuşindu-ne minunata învăţătură marxist-leninistă, studiind şi aplicând bo­gata experienţă sovietică în domeniul ener­geticei, dezvoltând lupta de opinii care singură poate asigura progresul ştiinţei, combătând fără cruţare ideologia duşmană idealistă şi cosmopolită, ne străduim să contribuim în măsură din ce în ce mai mare la îndeplinirea cu succes şi înainte de termen a obiectivelor planului cincinal şi ale planului de electrificare, învăţătu­rile marelui Stalin ne călăuzesc şi aceasta ne dă siguranţa înfăptuirii planurilor noa­stre, siguranţa victoriei forţelor păcii". Asemenea telegrame şi scrisori s’au pri­mit din partea oamenilor muncii din nu­meroase întreprinderi, printre care Electro­­aparataj,­­ 7 Noembrie, Bella Brauner, F.R.B., Depoul Bucureşti-Triaj, Solex, Bi­ruinţa, etc. Sărbătorirea celei de a 5-a aniversări a R. P. R. în ţară La Reşiţa (Dela corespondentul nostru). In sala de festivităţi a Casei Muncitoreşti din Reşiţa, s-au adunat peste 1200 muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din ca­drul Combinatului „Sovrommetal", Combi­natului „Sovromutilaj petrolifer" precum şi din celelalte întreprinderi şi Instituţii ale oraşului Reşiţa, pentru a­ lua parte la sărbătorirea celei de a 5-a aniversări a R.P.R. Printre oamenii muncii din sală se aflau cunoscutul maistru oţelar, stahanovis­­tul Stubnea Matei, primtopitorii oţelari Bădescu Ioan, Popa Pop Ion II, strungarii stahanovişti Peia Tudor, Korcsek Francisc, Toth Iosif şi alţii, care dau acum produse în contul anilor viitori. In această zi, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri ce deservesc cup­­toarele Siemens Martin de la Reşiţa au dat patriei oţel în contul zilei de 10 Ianuarie 1953. Cu prilejul adunării festive a luat cu­vântul tov. Modoran Gheorghe, secretarul comitetului de partid de la Combinatul ,,Sovrommetal"-Reşiţa şi ,,Sovromutilaj petrolifer" care a vorbit despre însemnă­tatea zilei de 30 Decembrie. La Iaşi (De la corespondentul nostru). In sala Teatrului Naţional din Iaşi a avut loc­ cu prilejul zilei de 30 Decembrie o mare adunare festivă la care au participat mem­brii comitetelor raional şi orăşenesc de partid, membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare regional şi orăşenesc, precum şi numeroşi oameni ai muncii. Luând cuvântul tov. Gheorghe Chitic, prim secretar al comitetului regional de partid Iaşi, a făcut o trecere în revistă a succeselor dobândite de poporul nostru muncitor, condus de partid şi având per­manent sprijinul frăţesc al UrS­­ M Sovie­tice. Vorbitorul a arătat cum în ultimii ani a crescut simţitor nivelul de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Intrând în cel de al şaselea an al Repu­blicii Popular© Române, oamenii muncii din regiunea Iaşi îşi propun să înmul­ţească realizările lor, să fie dârji luptători ai puternicului lagăr al păcii şi socialis­mului, în fruntea căruia se află genialul conducător al oamenilor muncii din toată lumea, tovarăşul Stalin. Seara, a avut loc o retragere cu torţe la care au participat mii de oameni ai muncii. La Piteşti (De la trimisul nostru). — Sala Teatru­lui Muncitoresc din oraşul Piteşti fru­mos împodobită cu portretele conducători­lor partidului nostru, cu drapele şi lozinci, devenise neîncăpătoare pentru sutele de oameni ai muncii, în rândul cărora erau nu­meroşi stahanovişti şi fruntaşi în produc­ţie, profesori, artişti, etc., veniţi să săr­bătorească cea de a 5-a aniversare a Re­publicii noastre dragi. Cu acest prilej, a luat cuvântul tov. Dumitru Cristescu, prim­­secretar al comitetului regional de partid. In anii puterii populare, a spus între altele vorbitorul, s-au construit în re­giunea Piteşti noi fabrici şi uzine, iar pro­ducţia a crescut. După ce a subliniat şi succesele obţinute în domeniul agriculturii, vorbitorul a spus în încheiere : în faţa poporului no­stru muncitor sunt deschise astăzi pers­pective minunate, însufleţiţi de un fier­binte patriotism, oamenii muncii din regiu­nea Piteşti vor lupta şi munci cu elan re­voluţionar pentru înflorirea Republicii noastre,­ pentru noi victorii în activitatea de zi cu zi. Oamenii muncii au întâmpinat cu încredere şi bucurie Anul Nou 1953 Noaptea a învăluit cu umbrele ei profi­lurile caselor, iar becurile s’au aprins, lu­minând străzile şi vitrinele magazinelor împodobite sărbătoreşte. Timpul deapănă pe caerul său ultimele clipe ale anului 1952. Pe întreg cuprinsul ţării, la începu­tul noului an, oamenii muncii au ciocnit paharele şi şi-au urat din inimă unul altuia ,,La mulţi ani" şi noi biruinţe în lupta pentru­ propăşirea patriei iubite. In sala de festivităţi a întreprinderii „Industria Bumbacului B.“ alături de vestitele stahanoviste Andrei Maria, Ma­tei Paraschiva şi altele, au sărbătorit noul an 1953 numeroşi muncitori, ingineri, teh­nicieni şi funcţionari ai întreprinderii. Având în mijlocul lor pe profesori, con­ferenţiari şi asistenţi, studenţii Institute­lor de învăţământ superior din Capitală au serbat împreună noul an. La reuniunile organizate cu acest prilej au luat parte un număr mare studenţii Institutului de Mine, Institutului de Teatru „I. L. Caragiale" et­c. La reuniuri,,n Uhiverenarea ,,o. i. Partion" au participat peste 3000 studenţi. De­venirea noului an e’au bucurat deo­potrivă şi copiii. La Palatul Pionierilor Moş Gerilă a oferit copiilor daruri minu-, nate. Peste 1000 de pionieri din Capitală,­ au luat parte în ajunul Anului Nou la festi­vitatea ce a avut loc cu acest prilej în sala pomului de iarnă. Ei au vizitat apoi „ţara de basme", amenajată anume pentru ei în diferite camere ale Palatului unde au văzut „Grota surprizelor" cu stalactite şi stalag­mite, camera oglinzilor, în care atunci când se priveau păreau ba mici de o şchioapă, ba mari ca nişte uriaşi. In numeroase întreprinderi din ţară, muncitorii s-au strâns laolaltă pentru a întâmpina Anul Nou alături de tovarăşii lor de muncă. La fabrica de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie" din oraşul Bacău peste 300 Ingineri şi tehnicieni, munci­tori, stahanovişti şi fruntaşi în producţie, împreună cu soţiile şi copiii lor, au pe­trecut noaptea de Anul Nou în cadrul unei frumoase reuniuni tovărăşeşti. La ora 12 noaptea, directorul fabricii, tov. Sándor Iuliu, le-a vorbit celor pre­zenţi la reuniune despre succesele obţi­nute in anul ce a trecut şi le-a urat noi victorii în lupta pentru realizarea înainte de termen a planului pe 1953. Şi colectivele întreprinderilor „Partiza­nul", „Proletarul", „Fabrica de confecţii" din oraşul Bacău au petrecut împreună noaptea Anului Nou. In întreaga regiune Suceava oamenii muncii au sărbătorit cu bucurie ziua Anu­lui Nou. In această zi, muncitorii fores­tieri au primit vestea despre H­otărîrea Consiliului de Miniştri privind îmbunătă­ţirea organizării şi plăţii muncii în in­dustria forestieră. „Aceasta Hotărîre — a spus celor din jur , stahanovistul Brenoaia Gheorghe, tăietor la una din exploatările forestiere ale Cen­trului Mecanizat Dornicioana , constitue o nouă dovadă a grijii pe care ne-o poartă partidul şi guvernul nostru şi le umple inima de bucurie". Oamenii muncii au ridicat paharul în sănătatea conducătorului partidului şi gu­vernului, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, angajându-se să urmeze îndemnul său şi să realizeze planul cincinal în patru ani. In prag de an nou, poporul nostru mun­citor şi-a îndreptat gândurile cu nespusă dragoste spre înţeleptul­­conducător al oa­menilor muncii din întreaga lume, tova­răşul Stalin, căruia l-au urat din adâncul sufletului ani mulţi şi fericiţi. Cinci ani de la proclamarea Republicii Populare Române La 30 Decembrie, poporul nostru săr­bătoreşte cea de a 5-a aniversare a răsturnării monarhiei şi a proclamării Re­publicii Populare Române. Statul nostru de­mocrat-popular a luat naştere în condiţiile favorabile create prin eliberarea României de către eroica Armată Sovietică, izgoni­rea dinastiei regale, care a stăpânit bo­găţii uriaşe­ şi a slujit drept centru de a­­tracţie pentru toate forţele reacţionare, a constituit veriga care a încheiat lupta oa­menilor, muncii din ţara noastră, dusă sub conducerea partidului comunist, pentru cu­cerirea puterii politice. Republica Populară Română este o pu­ternică armă a oamenilor muncii în lupta pentru desfiinţarea exploatării omului de către om şi construirea socialismului Crea­rea şi consolidarea statului democrat­­popular,­­prietenia şi alianţa cu marea Uniune­ Sovietică, sprijinul frăţesc ,şi aju­torul­ dezinteresat acordat de poporul so­vietic asigură Independenţa de­ stat, dezvol­tarea, şi înflorirea Republicii Populare Ro­mâne.­­ Adoptarea noii Constituţii, în care sunt înscrise marile drepturi ale poporului ,eli­berat de sub jugul capitalismului, consti­­tue un­ jalon. Important pe calea consoli­dării statului nostru democrat-popular. Ale­gerile pentru Marea Adunare Naţională, care­­s-au desfăşurat­ recent pe baza noii Constituţii, au demonstrat în mod strălucit devotamentul profund a! poporului român faţă de statul său democrat-popular, unita­tea, strânsă şi de nezdruncinat între Parti­dul Muncitoresc ş­i popor. Una din cele mai însemnate cuceriri ale puterii populare este rezolvarea problemei naţionale în lumina învăţăturii lui Lenin- Stalin... . .. .......... - -Aruncând cu­­ mândrie o privire retro­spectivă­­asupra drumului parcurs, oamenii muncii, din ţara noastră îşi exprimă recu­noştinţa fierbinte, dragostea, şi,devotamen­tul faţă de prietena şi eliberatoarea lor — AL MOGHIOROŞ secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român marea Uniune Sovietică, faţă de tovarăşul Stalin, de al cărui nume este legată viaţa noastră liberă. , ★ ★ ★ ... Construindu-şi o viaţă nouă, fericită, po­porul român se inspiră din măreţul exem­plu al primei „Brigăzi de şoc" a mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale, din exemplul Uniunii Sovietice, în car­e se înfăptueşte visul de veacuri al omenirii — construirea comunismului. Noua lucrare teoretică a tovarăşului Stalin. „Problemele­ economice ale socialis­­mului în U.R.S.S.".­­ care constitue o con­tribuţie genială la dezvoltarea atotbiruitoa­rei ştiinţe marxist-feniniste, luminează ca un far strălucitor clasei muncitoare şi po­poarelor din întreaga lume calea în lupta lor pentru triumful păcii , şi socialismului. Această lucrare constitue o armă de nepre­ţuit, o busolă sigură şi pentru oamenii muncii din ţara noastră, care construesc socialismul. Succesele realizate de ţara noastră în construirea vieţii noi sunt o mărturie vie a forţei şi puterii regimului democrat­­popular. Aceste succese au fost dobândite datorită faptului că partidul nostru se con­duce în întreaga Sa activitate după învă­ţătura lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, dato­rită faptului că el luptă fără cruţare împo­triva oricăror denaturări oportuniste ale liniei partidului, că el a zdrobit cu hotă­­rîre devierea oportunistă de dreapta şi a demascat activitatea contrarevoluţionară şi ant­istalală dusă de V. Luca cu sprijinul lui A. Pauker­­şi T. Georgescu. Poporul român — cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice — înfăptueşte cu succes planul cincinal al economiei naţionale şi planul de electrificare a ţării, călăuzindu-se după linia­­partidului — linia industriali­zării socialiste a ţării, a transformării so­cialiste a agriculturii şi a mecanizării ei treptate. In patru ani de economie planificată, industria socialistă a crescut aproape de trei ori. In România a fost creată şi se dezvoltă necontenit industria naţională de construcţii de maşini. In ţara noastră se produce de două ori şi jumătate mai mult oţel decât în anul 1938, de trei ori mai mult ciment, de două ori şi jumătate mai multă energie electrică. An de an cresc investiţiile în Industrie. Noi şi noi între­prinderi mari intră în funcţiune, începe construirea altor obiective importante pen­tru economia noastră naţională. Oamenii muncii din republică au primit cu un uriaş entuziasm Hotărîrea Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri cu pri­vire la construcţia şi reconstrucţia socia­listă a oraşelor şi cu privire la con­struirea metroului din Bucureşti. Se schimbă faţa satului românesc. Dez­voltarea industriei a creat posibilitatea de a se trimite la sate un mare număr de maşini agricole. In decurs de patru ani, fabrica de tractoare din Oraşul Stalin a produs peste 10 mii tractoare. In agricul­tură, 16% din întreaga suprafaţă arabilă aparţine acum sectorului socialist. Uniunea Sovietică ne acordă un ajutor imens în refacerea economiei naţionale a ţării, în dezvoltarea industriei şi în lupta pentru sporirea productivităţii agrietori'* ’ In aceşti ani au sporit şi s - necontenit legăturile noastre c Uniunea Sovietică şi ţările de populară. Din Uniunea Sovie utilaj tehnic modern pentru fe­ne întregi, ■ precum şi alte pix triale. Ritmul­ rapid de dezvoltare a industriei în ţara noastră şi in celelalte ţări de de­mocraţie populară, datorat ajutorului ex­trem de ieftin şi de prim rang din punct de vedere tehnic primit din partea Uniunii Sovietice, permite ţării noastre nu numai satisfacerea, într’o măsură mereu crescân­dă, a propriilor­ sale cerinţe, dar şi tre­cerea la exportarea unor mărfuri indus­triale care îl prisosesc. Poporul român cunoaşte astfel din propria sa experienţă întreaga măreţie a principiilor internaţio­naliste etaliniste, care stau la temelia rela­ţiilor dintre ţările lagărului păcii, demo­craţiei şi socialismului. ★ ★ ★ In condiţiile regimului democrat-popular, sub influenţa puternică a ideilor atotbirui­toare ale marxism-leninismului, în lupta dârză împotriva duşmanului de clasă şi a ideologiei duşmane, în ţara noastră au cres­cut oameni noi şi minunaţi. Ei manifestă o nouă atitudine faţă de muncă, faţă de avu­tul obştesc, sunt setoşi de lumină şi cunoş­tinţe, de a stăpâni tehnica modernă, bucu­­rându-se de largile posibilităţi create în a­­cest scop de Partidul Muncitoresc şi de sta­tul democrat-popular. In ultimii ani au învă­ţat carte milioane de oameni, iar către sfâr­şitul cincinalului (in anul 1955) analfabetis­mul — această ruşinoasă moştenire lăsată de regimul burghezo-moşieresc — va fi complect lichidat. Partidul acordă o mare atenţie educării noii intelectualităţi, pro­venite din popor. In comparaţie cu anii 1938—1939, numărul copiilor de oameni ai muncii care învaţă în şcoli medii a crescut de patru ori, iar în institutele de învăţământ superior — de două ori. Regimul democrat-popular a ştiut să asigure nu numai avântul economiei, ci şi dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi culturii — naţională în formă, socialistă in con­ţinut. Grija pentru satisfacerea într’o măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi cul­turale mereu crescânde ale oamenilor mun­cii stă la baza tuturor măsurilor luate în domeniul dezvoltării economiei şi culturii. A­rturie a acestui fapt o constitue pla­­n stat pe 1953, îndeplinirea înainte men a planului pe anul 1952 creează litatea de a se atinge în anul 1953­­ prevăzut pentru anul 1954. Anul producţia Industrială va creşte cu o comparaţie cu anul 1952. Greuta­tea specifică a producţiei Industriale în economia naţională a ţarii va fi de 63%, iar cea a agriculturii — de 37%. In 1953, extracţia de petrol va depăşi cel mai înalt nivel atins cândva în România. O atenţie deosebită se va acorda mecanizării conti­nue a agriculturii. Productivitatea muncii va creşte, în medie, cu peste 14%. Numărul muncitorilor va creşte cu 200 mii de oameni, iar fondul de salarii — cu 16%. Cuvintele­­tovarăşului Gheorghiu-Dej privitoare la faptul că s-a creat „o bază trainică pentru desfăşurarea luptei munci­torilor, inginerilor, tehnicienilor şi func­ţionarilor din întreprinderile noastre in vederea îndeplinirii prevederilor planului cincinal în patru ani" însufleţesc pe toţi oamenii muncii din ţara noastră în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal — plan de construire a oazelor economice ale socialismului. ★ ★ ★ Partidul arată masselor că drumul spre culmile luminoase ale socialismului nu este un drum uşor, că el este legat de greutăţi inerente perioadei de trecere de la capita­lism la socialism, căci în această perioadă lupta de clasă se ascute şi mai mult. Parti­dul mobilizează massele pentru învingerea acestor greutăţi, sădind în el© încrederea că toate aceste greutăţi vor fi, fără îndo­ială, înlăturate. Partidul Muncitoresc Român cheamă pe oamenii muncii să întărească neobosit re­gimul democrat-popular, alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, prie­tenia dintre poporul român şi minorităţile naţionale din ţara noastră, să-şi spo­rească vigilenţa faţă de uneltirile duşma­nilor interni şi externi, să lupte cu ener­gie sporită pentru pace în lumea întreagă, pentru întărirea continuă a prieteniei cu marea Uniune Sovietică. Luptând cu abnegaţie pentru fericirea poporului, Partidul Muncitoresc Român nu-şi va cruţa nici în viitor forţele pentru ca Republica noastră Populară să poarte cu cinste Înaltul titlu de a fi una din „Bri­găzile de şoc" ale mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale — titlu dat ţări­lor de democraţie populară de către pă­rintele şi conducătorul iubit al oamenilor muncii din lumea întreagă, marele I. V. Stalin. (Articol apărut In­ularul „PRAVDA" nr. S64 (12.566). SCANT£ IA Nr. 2547 O întrecere originală In biroul directorului A. Sântâmbrian de la „Bumbăcăria Jilava", se ţinea o scurtă consfătuire. Se strânseseră aici cei mai de vază oameni din uzină: secretara organizaţiei de bază, tov. Elion Elena, pre­şedintele comitetului de întreprindere, Bo­ciui Ivan, tov. Gh. D. Gheorghe, responsa­bilul cu întrecerea socialistă, etc. Directo­rul, aşezat comod în fotoliul său, tuşi de două ori, Înainte de a deschide consfătui­rea. Apoi, cu voce gravă, rosti : „Tovarăşi, trebue să pornim întrecerea ! Aşa nu mai merge. Suntem în urmă cu planul, produc­tivitatea muncii a scăzut, etc. Trebue să mobilizăm pe muncitori şi tehnicieni la luptă pentru realizarea sarcinilor. Ne aflăm doar la câteva zile de 7 Noem­brie..." Apoi directorul oftă adânc, uşu­rat parcă de o mare greutate. Dar, odată începute discuţiile, se văzu că fiecare îşi avea părerile sale. Bucovski Paul se mişca cu neastâmpăr pe scaun. De felul lui nu este un om care să umble cu ploconeli. Acum însă, când directorul în persoană vorbise despre o problemă atât de importantă d© care răspundea în­suşi Bucovski, pe linie administrativă, el se simţea măgulit. „îmi iau angajamentul — spuse Bucovski — ca toţi muncitorii din fabrica noastră să încheie contracte de în­trecere". Şi alţii ca maiştrii Badea Anghel, Damasciuc Ion se grăbiră să-şi ofere ajuto­rul lor neprecupeţit. Directorul era fericit. Are în uzină oa­meni pe care se poate pune bază, vorba aceea ca pe el însuşi. Urmară zile de „muncă eroică". Zeci de hârtii erau mereu rupte şi arun­cate la coş. Doar trebuia construit „proto­tipul" unui contract de întrecere. îşi dă­ ■ duseră concursul binevoitor maiştri, func­ţionari şi alţi „specialişti" în problemele întrecerii — antrenaţi în această muncă de mare răspundere de tov. Bucovski şi Gh. D. Gheorghe. Câteva zile au discutat despre alegerea celui mai bun „contract". Apoi se hotărî confecţionarea în serie a „prototipului" realizat de responsabilul cu întrecerea, care avea bineînţeles cea mai mare „experienţă" în acest, domeniu. Şi iacă aşa angajamentele se transformară în realitate. Intr’o bună zi, muncitorii Fieraru Marin, P. Marin, Crănciciuc Maria pri­miră nişte hârtiuţe, ceva mai mici ,decât avizul de plată pentru lumina electrică. Nimic de zis. Au muncit maiştrii, a muncit responsabilul cu în­trecerea socialistă şi într’adevăr a ieşit un „Contract Socialist de­ întrecere" gro­zav, care pe scurt cuprindea următoa­rele: 1) Depăşirea planului cu... kg. (nu­mărul de kilograme nu a mai fost treci­, în contract pentru ca gurile rele să­­ spună că se frânează Iniţiativa masselor 2) Reducerea deşeurilor cu ...%. Cele trei puncte din spaţiul liber arătau că, aici s’ar zice, direcţiunea are o grijă mişcă­toare pentru o largă iniţiativă a masselor. In acest fel au fost „lansate" la „Bumbăch­­­i­a Jilava" peste 300 de contracte de î trecere. Este drept, muncitorii s’au mirat de abia pe ziua de 12 sau 13 Noembrie prin seră să iscălească contracte de întrecere efinste a zilei de 7 Noembrie. Tovarăşa Gherghina Guşe primi şi ea asemenea hârtiuţă. A tot întors-o, când o parte, când pe cealaltă, şi s’a întreb '-' nedumerită: cum putea ea depăşi plan, . şi cum să reducă deşeurîle, când ea este măturătoare ? Dar vorba ceia, dac’a zis tovarăşul Gheorghe D. Gheorghe, respon­sabilul cu întrecerea în comitetul de în­treprindere, aşa trebue să fie ! Cu toate acestea directorul, preşedintele comitetu­lui de întreprindere, secretara organizaţiei de bază, erau cu toţii mulţumiţi. întrece­rea în fabrică mergea „ca pe roate" şi a mers şi în cinstea zilei de 30 Decembrie. Şi acum când Întreaga ţară îşi sporeşte efor­turile pentru realizarea cincinalului în 4 ani, conducerea din această fabrică continuă să creadă că lucrurile vor merge bine şi cu o asemenea „întrecere socialistă". ...Din când în când, tovarăşului direc­tor îi plăcea să coboare în fabrică, „să vadă" personal cum merg treburile şi să mai asculte părerea unuia sau altuia des­pre „priceperea" de care dă dovadă ,în gospodărirea întreprinderii. Acum se simțea mândru de faptul că Întrecerea era atât de bine pusă „pe roate". Se convinsese personal de acest lucru privind dosarul voluminos, care cuprindea „contractele de întrecere", dosar întocmit cu multă grijă de responsabilul cu întrecerea pe linie administrativă. Acum, oride câte ori trecea prin fabrică, tov. Sântâmbrian, în­soţit de preşedintele comitetului de între­prindere şi uneori de secretara organiza­ţiei de bază, întreba : „Ei tovarăşe, cum mai merge cu între­cerea ?" . . Şi fiind sigur de răspuns, directorul trecea falnic mai departe. După el, întrecerea mergea bine şi dosarele pu­teau dovedi­­ oricând acest lucru. In fabrică însă — ciudat lucru — bumbacul se strângea în dealuri de­ rebuturi, sub nenumărate carde, iar la secţia bataj ma­şinile stăteau ore întregi." Absenţele nemo­tivate rămâneau „la înălţime", planul con­tinua să nu fie realizat. • Iar în magazie stăteau­— mai ’ stau şi "acum — stive­­de ţevi de zeci de mii de kg. de fire, aştep­tate cu nerăbdare de muncitorii şi tehni­cienii de la fabricile textile." Toate acestea erau însă, lipsuri „­mă­runte", obişnuite. Secretara organizaţiei de bază, tovarăşa Ellen Elena ştia că dacă mai­ sunt­­şi ceva lipsuri în fabrică, apoi "lucrul acesta — vorba tovarăşului" director Sântâmbrian,— ,,e inevitabil". E „Inevitabil" că stau zilnic 25—30 carde, flaiere, ringuri, etc. E deasemenea „inevitabil" că o parte din fondul de rul­ment este blocat, că deşeurile au crescut îin luna Noembrie cu aproape 3.000 kg. faţă de Octombrie şi se pare că sunt în con­tinuă creştere. E­ drept însă că "uneori. In­stalată în jilţul confortabil din biroul di­rectorului, tovarăşa secretară încearcă să mai amintească conducerii întreprinderii de aceste lipsuri. Directorul o ascultă în li­nişte şi, după ce socoate că au fost,înşirate destule lipsuri, o întrerupe plictisit: „E „inevitabil", tovarăşă Elion !" Şi tocmai de aceea socoteşte tovarăşa secretară a or­ganizaţiei de bază că nici la adunările co­­muniştilor din fabrică nu este necesar să , otărâri privitoare la desfăşurarea bu­­-reducţiei, al întrecerii, etc. nu este n­evoie de muncă adicarea întreprinderii la­­ noul ani, 1953. Tolănit în al lui directorial, tov. Sân­­doşte la pomul de Iarnă, îşi aminteşte şi de cuvin­­stahanoviştii din întreprin­­­ase că în alte fabrici mii­­de fruntaşi în producţie lu­­in contul anului 1053, că la sute de fabrici s’au­­prezen­­t deplinit şi chiar depăşiri şi dela „Bumbăcăria Jilavă", în contul lui... ficam­• „K­ !“ — rosteşte tovarăşul di­rector de-.fâ­­ndu-şi mâinile într’un gest larg, de resemnare — „E inevitabil". ...Dar Există într’adevăr în lumea noastră și lucruri inevitabile. Oamenii muncii ar dori să-i amintească tov. director Sântâm­brian de unul singur, de pildă. E Inevitabil ca acel care nu se achită cu cinste de sarci­nile încredințate să nu ocupe mult timp postul de director. S. MOLDOVANU NOTE BIBLIOGRAFICE V. A. Rakino „însemnările unei directoare" Editura de Stat didactică şi pedagogică In această carte, directoarea unei şcoli profesionale metalurgice din Moscova ex­pune într’un mod viu şi interesant bogata experienţă a colectivului de profesori ai şcolii. Scopul muncii entuziaste depuse de aceşti profesori este formarea unor mun­citori metalurgişti, cu o atitudine înaintată, socialistă faţă de muncă, cu un înalt simţ de răspundere, cu un ridicat nivel de cu­noştinţe tehnice. In carte sunt redate o serie de exem­ple concrete, deosebit de interesante, care arată cum au izbutit profesorii să obţină mari succese în educarea unor elemente ce păreau la început refractare. In şcoală se acordă o deosebită atenţie propagandei tehnice, care are drept scop ridicarea nivelului cunoştinţelor tehnice ale elevilor. Astfel, se organizează: cercuri teh­nice pe grupe şi pe şcoală, conduse de pro­fesori, în cadrul cărora se fixează şi se aprofundează cunoştinţele căpătate în ate­lier, se editează buletine care cuprind ulti­mele noutăţi în acest domeniu, se vizio­nează filme cu subiecte tehnice, se vizi­tează fabrici în colectiv. Dar nu numai atât. Conducerea şcolii urmăreşte formarea unor metalurgişti cu o înaltă calificare, care să cheltuiască cât mai puţine forţe fizice în procesul de pre­lucrare a metalului. Un rol important in formarea metalurgiştilor de înaltă califi­care îl joacă răspândirea în rândul elevilor a metodelor avansate de muncă ale staha­­noviştilor, introducerea in şcoală a schim­burilor de onoare, a întrecerilor socialiste. Paralel cu instruirea lor tehnică se face educaţia comunistă a tinerilor. Un ajutor preţios al colectivului de profesori în toate aceste acţiuni este organizaţia de Com­­somol, care stă în fruntea tuturor acţiunilor înaintate. Comsomoliştii sunt iniţiatorii întrecerii socialiste, ei îşi î­nsuşesc temei­nic cunoştinţele fiind primii la învăţătură, ei îi ajută pe cei rămaşi în urmă. Munca educatorilor nu este uşoară, însă rezultatele obţinute, satisfacţia de a da patriei cetăţeni devotaţi şi capabili, con­structori conştienţi şi activi ai comunis­mului constitue răsplata cea mai înaltă, spre care trăznesc educatorii sovietici, însemnările Verei Alexandrovna Ra­­kino prezintă un deosebit interes­­ pentru cadrele de conducere ale școlilor rezerve­lor de muncă din țara noastră și în general pentru cadrele noastre didactice.

Next