Scȃnteia, ianuarie 1953 (Anul 22, nr. 2547-2571)
1953-01-03 / nr. 2547
Pag. 2 TELEGRAME Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Bucureşti In numele guvernului Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, primiţi, tovarăşe preşedinte, cu prilejul Anului Nou, cele mai calde felicitări şi urări de noi şi „noi succese în construcţia socialismului şi în lupta pentru pace, în fruntea căreia păşeşte eliberatoarea şi apărătoarea noastră, marea Uniune Sovietică. Valco Gervenkov PreşedinteleConsiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Către Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Domnului dr. Petru Groza Bucureşti Mult stimate domnule preşedinte, Cu ocazia crei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, Vă transmit dvs. şi prin dvs. întregului popor, cele mai frăţeşti salutări şi urăricordiale, ... .. Urez poporului român noi mari succese în construirea bazelor socialismului. •?'••• Primiţi, domnule preşedinte, expresia stimei mele deosebite. Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane Tovarăşului Dr. Petru Groza v’ Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Bucureşti Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, permiteţi-mi, tovarăşe preşedinte, ca în numele ..Prezidiului Republicii Populare Ungare şi în numele meu personal Să vă exprim cele mai bune urări. Urez poporului , frate român noi mari succese pe drumul construirii socialismului şi în lupta pentru ■o pace trainică. István Dobi Preşedinte al Prezidiului R. P. Ungare Angajamente de onoare cu prilejul aniversării Republicii Populare Române Cu prile a 5-a aniversări al Republicii Române, oamenii muncii din ră şi-au îndreptat gândurile lote şi recunoştinţă ■ profundă căli Muncitoresc Român şi Comiteîtral în frunte cu tovarăşul Ghu-Dej. Prin numeroase telegr .ofi ei şi-au exprimat 'hotărîrea şi de aci înainte -neşovăitor cuv. lului, de a munci rcu râvnă'şi e a transpune în viaţă îndemnul . ,1 Gh. Gheorghiu-Dej — îndeplir . u malului în 4 ani. ,,Sărbătorind versarea Repu■ Ulucii rt^UKilO JUIC de muncitori, tngineri şl funcţionari ai uzine. a„ Bierul“ din Capitală — nefaţa Comitetului Central al P a prin desfăşurarea şi mai tar cerii socialiste, printr’un nou aşcării stahanoviste şi printr’o organizare a muncii tuturor să dăm cât mai multe produse ind astre, să îndeplinim sarcina de re revine tuturor celor ce muncesc deplinirea planului cincinal în 4 ani". In telegrama lor, oamenii muncii de la Complexul C.F.R. Grivița-Roşie raportează partidului succesele ce le-au dobândit în cursul anului trecut. Din ziua de 29 Decembrie 1952 întreg complexul lucrează în contul lunii Februarie 1953. A crescut considerabil numărul muncitorilor antrenaţi în întrecerea socialistă. Deasemeni au fost extinse metodele de muncă sovietice. ,,Sub conducerea partidului nostru, cu sprijinul multilateral al marii Uniuni Sovietice şi personal al tovarăşului Stalin, noi — alături de întregul popor muncitor — luptăm, pentru ca să obţinem biruinţe mai mari decât cele repurtate până acum, să lichidăm lipsurile pe care le mai avem. Suntem hotărâţi să facem tot ce ne stă în putinţă ca la sfârşitul anului 1954 să sărbătorim îndeplinirea integrală a planului cincinal". Cercetătorii ştiinţifici, tehnicienii şi funcţionarii Institutului de Energetică al Academiei R.P.R. au adresat o scrisoare scriu : „Insuşindu-ne minunata învăţătură marxist-leninistă, studiind şi aplicând bogata experienţă sovietică în domeniul energeticei, dezvoltând lupta de opinii care singură poate asigura progresul ştiinţei, combătând fără cruţare ideologia duşmană idealistă şi cosmopolită, ne străduim să contribuim în măsură din ce în ce mai mare la îndeplinirea cu succes şi înainte de termen a obiectivelor planului cincinal şi ale planului de electrificare, învăţăturile marelui Stalin ne călăuzesc şi aceasta ne dă siguranţa înfăptuirii planurilor noastre, siguranţa victoriei forţelor păcii". Asemenea telegrame şi scrisori s’au primit din partea oamenilor muncii din numeroase întreprinderi, printre care Electroaparataj, 7 Noembrie, Bella Brauner, F.R.B., Depoul Bucureşti-Triaj, Solex, Biruinţa, etc. Sărbătorirea celei de a 5-a aniversări a R. P. R. în ţară La Reşiţa (Dela corespondentul nostru). In sala de festivităţi a Casei Muncitoreşti din Reşiţa, s-au adunat peste 1200 muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din cadrul Combinatului „Sovrommetal", Combinatului „Sovromutilaj petrolifer" precum şi din celelalte întreprinderi şi Instituţii ale oraşului Reşiţa, pentru a lua parte la sărbătorirea celei de a 5-a aniversări a R.P.R. Printre oamenii muncii din sală se aflau cunoscutul maistru oţelar, stahanovistul Stubnea Matei, primtopitorii oţelari Bădescu Ioan, Popa Pop Ion II, strungarii stahanovişti Peia Tudor, Korcsek Francisc, Toth Iosif şi alţii, care dau acum produse în contul anilor viitori. In această zi, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri ce deservesc cuptoarele Siemens Martin de la Reşiţa au dat patriei oţel în contul zilei de 10 Ianuarie 1953. Cu prilejul adunării festive a luat cuvântul tov. Modoran Gheorghe, secretarul comitetului de partid de la Combinatul ,,Sovrommetal"-Reşiţa şi ,,Sovromutilaj petrolifer" care a vorbit despre însemnătatea zilei de 30 Decembrie. La Iaşi (De la corespondentul nostru). In sala Teatrului Naţional din Iaşi a avut loc cu prilejul zilei de 30 Decembrie o mare adunare festivă la care au participat membrii comitetelor raional şi orăşenesc de partid, membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare regional şi orăşenesc, precum şi numeroşi oameni ai muncii. Luând cuvântul tov. Gheorghe Chitic, prim secretar al comitetului regional de partid Iaşi, a făcut o trecere în revistă a succeselor dobândite de poporul nostru muncitor, condus de partid şi având permanent sprijinul frăţesc al UrS M Sovietice. Vorbitorul a arătat cum în ultimii ani a crescut simţitor nivelul de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Intrând în cel de al şaselea an al Republicii Popular© Române, oamenii muncii din regiunea Iaşi îşi propun să înmulţească realizările lor, să fie dârji luptători ai puternicului lagăr al păcii şi socialismului, în fruntea căruia se află genialul conducător al oamenilor muncii din toată lumea, tovarăşul Stalin. Seara, a avut loc o retragere cu torţe la care au participat mii de oameni ai muncii. La Piteşti (De la trimisul nostru). — Sala Teatrului Muncitoresc din oraşul Piteşti frumos împodobită cu portretele conducătorilor partidului nostru, cu drapele şi lozinci, devenise neîncăpătoare pentru sutele de oameni ai muncii, în rândul cărora erau numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie, profesori, artişti, etc., veniţi să sărbătorească cea de a 5-a aniversare a Republicii noastre dragi. Cu acest prilej, a luat cuvântul tov. Dumitru Cristescu, primsecretar al comitetului regional de partid. In anii puterii populare, a spus între altele vorbitorul, s-au construit în regiunea Piteşti noi fabrici şi uzine, iar producţia a crescut. După ce a subliniat şi succesele obţinute în domeniul agriculturii, vorbitorul a spus în încheiere : în faţa poporului nostru muncitor sunt deschise astăzi perspective minunate, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, oamenii muncii din regiunea Piteşti vor lupta şi munci cu elan revoluţionar pentru înflorirea Republicii noastre, pentru noi victorii în activitatea de zi cu zi. Oamenii muncii au întâmpinat cu încredere şi bucurie Anul Nou 1953 Noaptea a învăluit cu umbrele ei profilurile caselor, iar becurile s’au aprins, luminând străzile şi vitrinele magazinelor împodobite sărbătoreşte. Timpul deapănă pe caerul său ultimele clipe ale anului 1952. Pe întreg cuprinsul ţării, la începutul noului an, oamenii muncii au ciocnit paharele şi şi-au urat din inimă unul altuia ,,La mulţi ani" şi noi biruinţe în lupta pentru propăşirea patriei iubite. In sala de festivităţi a întreprinderii „Industria Bumbacului B.“ alături de vestitele stahanoviste Andrei Maria, Matei Paraschiva şi altele, au sărbătorit noul an 1953 numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari ai întreprinderii. Având în mijlocul lor pe profesori, conferenţiari şi asistenţi, studenţii Institutelor de învăţământ superior din Capitală au serbat împreună noul an. La reuniunile organizate cu acest prilej au luat parte un număr mare studenţii Institutului de Mine, Institutului de Teatru „I. L. Caragiale" etc. La reuniuri,,n Uhiverenarea ,,o. i. Partion" au participat peste 3000 studenţi. Devenirea noului an e’au bucurat deopotrivă şi copiii. La Palatul Pionierilor Moş Gerilă a oferit copiilor daruri minu-, nate. Peste 1000 de pionieri din Capitală, au luat parte în ajunul Anului Nou la festivitatea ce a avut loc cu acest prilej în sala pomului de iarnă. Ei au vizitat apoi „ţara de basme", amenajată anume pentru ei în diferite camere ale Palatului unde au văzut „Grota surprizelor" cu stalactite şi stalagmite, camera oglinzilor, în care atunci când se priveau păreau ba mici de o şchioapă, ba mari ca nişte uriaşi. In numeroase întreprinderi din ţară, muncitorii s-au strâns laolaltă pentru a întâmpina Anul Nou alături de tovarăşii lor de muncă. La fabrica de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie" din oraşul Bacău peste 300 Ingineri şi tehnicieni, muncitori, stahanovişti şi fruntaşi în producţie, împreună cu soţiile şi copiii lor, au petrecut noaptea de Anul Nou în cadrul unei frumoase reuniuni tovărăşeşti. La ora 12 noaptea, directorul fabricii, tov. Sándor Iuliu, le-a vorbit celor prezenţi la reuniune despre succesele obţinute in anul ce a trecut şi le-a urat noi victorii în lupta pentru realizarea înainte de termen a planului pe 1953. Şi colectivele întreprinderilor „Partizanul", „Proletarul", „Fabrica de confecţii" din oraşul Bacău au petrecut împreună noaptea Anului Nou. In întreaga regiune Suceava oamenii muncii au sărbătorit cu bucurie ziua Anului Nou. In această zi, muncitorii forestieri au primit vestea despre Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea organizării şi plăţii muncii în industria forestieră. „Aceasta Hotărîre — a spus celor din jur , stahanovistul Brenoaia Gheorghe, tăietor la una din exploatările forestiere ale Centrului Mecanizat Dornicioana , constitue o nouă dovadă a grijii pe care ne-o poartă partidul şi guvernul nostru şi le umple inima de bucurie". Oamenii muncii au ridicat paharul în sănătatea conducătorului partidului şi guvernului, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, angajându-se să urmeze îndemnul său şi să realizeze planul cincinal în patru ani. In prag de an nou, poporul nostru muncitor şi-a îndreptat gândurile cu nespusă dragoste spre înţeleptulconducător al oamenilor muncii din întreaga lume, tovarăşul Stalin, căruia l-au urat din adâncul sufletului ani mulţi şi fericiţi. Cinci ani de la proclamarea Republicii Populare Române La 30 Decembrie, poporul nostru sărbătoreşte cea de a 5-a aniversare a răsturnării monarhiei şi a proclamării Republicii Populare Române. Statul nostru democrat-popular a luat naştere în condiţiile favorabile create prin eliberarea României de către eroica Armată Sovietică, izgonirea dinastiei regale, care a stăpânit bogăţii uriaşe şi a slujit drept centru de atracţie pentru toate forţele reacţionare, a constituit veriga care a încheiat lupta oamenilor, muncii din ţara noastră, dusă sub conducerea partidului comunist, pentru cucerirea puterii politice. Republica Populară Română este o puternică armă a oamenilor muncii în lupta pentru desfiinţarea exploatării omului de către om şi construirea socialismului Crearea şi consolidarea statului democratpopular,prietenia şi alianţa cu marea Uniune Sovietică, sprijinul frăţesc ,şi ajutorul dezinteresat acordat de poporul sovietic asigură Independenţa de stat, dezvoltarea, şi înflorirea Republicii Populare Române. Adoptarea noii Constituţii, în care sunt înscrise marile drepturi ale poporului ,eliberat de sub jugul capitalismului, constitue un jalon. Important pe calea consolidării statului nostru democrat-popular. Alegerile pentru Marea Adunare Naţională, cares-au desfăşurat recent pe baza noii Constituţii, au demonstrat în mod strălucit devotamentul profund a! poporului român faţă de statul său democrat-popular, unitatea, strânsă şi de nezdruncinat între Partidul Muncitoresc şi popor. Una din cele mai însemnate cuceriri ale puterii populare este rezolvarea problemei naţionale în lumina învăţăturii lui Lenin- Stalin... . .. .......... - -Aruncând cu mândrie o privire retrospectivăasupra drumului parcurs, oamenii muncii, din ţara noastră îşi exprimă recunoştinţa fierbinte, dragostea, şi,devotamentul faţă de prietena şi eliberatoarea lor — AL MOGHIOROŞ secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român marea Uniune Sovietică, faţă de tovarăşul Stalin, de al cărui nume este legată viaţa noastră liberă. , ★ ★ ★ ... Construindu-şi o viaţă nouă, fericită, poporul român se inspiră din măreţul exemplu al primei „Brigăzi de şoc" a mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale, din exemplul Uniunii Sovietice, în care se înfăptueşte visul de veacuri al omenirii — construirea comunismului. Noua lucrare teoretică a tovarăşului Stalin. „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.". care constitue o contribuţie genială la dezvoltarea atotbiruitoarei ştiinţe marxist-feniniste, luminează ca un far strălucitor clasei muncitoare şi popoarelor din întreaga lume calea în lupta lor pentru triumful păcii , şi socialismului. Această lucrare constitue o armă de nepreţuit, o busolă sigură şi pentru oamenii muncii din ţara noastră, care construesc socialismul. Succesele realizate de ţara noastră în construirea vieţii noi sunt o mărturie vie a forţei şi puterii regimului democratpopular. Aceste succese au fost dobândite datorită faptului că partidul nostru se conduce în întreaga Sa activitate după învăţătura lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, datorită faptului că el luptă fără cruţare împotriva oricăror denaturări oportuniste ale liniei partidului, că el a zdrobit cu hotărîre devierea oportunistă de dreapta şi a demascat activitatea contrarevoluţionară şi antistalală dusă de V. Luca cu sprijinul lui A. Paukerşi T. Georgescu. Poporul român — cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice — înfăptueşte cu succes planul cincinal al economiei naţionale şi planul de electrificare a ţării, călăuzindu-se după liniapartidului — linia industrializării socialiste a ţării, a transformării socialiste a agriculturii şi a mecanizării ei treptate. In patru ani de economie planificată, industria socialistă a crescut aproape de trei ori. In România a fost creată şi se dezvoltă necontenit industria naţională de construcţii de maşini. In ţara noastră se produce de două ori şi jumătate mai mult oţel decât în anul 1938, de trei ori mai mult ciment, de două ori şi jumătate mai multă energie electrică. An de an cresc investiţiile în Industrie. Noi şi noi întreprinderi mari intră în funcţiune, începe construirea altor obiective importante pentru economia noastră naţională. Oamenii muncii din republică au primit cu un uriaş entuziasm Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri cu privire la construcţia şi reconstrucţia socialistă a oraşelor şi cu privire la construirea metroului din Bucureşti. Se schimbă faţa satului românesc. Dezvoltarea industriei a creat posibilitatea de a se trimite la sate un mare număr de maşini agricole. In decurs de patru ani, fabrica de tractoare din Oraşul Stalin a produs peste 10 mii tractoare. In agricultură, 16% din întreaga suprafaţă arabilă aparţine acum sectorului socialist. Uniunea Sovietică ne acordă un ajutor imens în refacerea economiei naţionale a ţării, în dezvoltarea industriei şi în lupta pentru sporirea productivităţii agrietori'* ’ In aceşti ani au sporit şi s - necontenit legăturile noastre c Uniunea Sovietică şi ţările de populară. Din Uniunea Sovie utilaj tehnic modern pentru fene întregi, ■ precum şi alte pix triale. Ritmul rapid de dezvoltare a industriei în ţara noastră şi in celelalte ţări de democraţie populară, datorat ajutorului extrem de ieftin şi de prim rang din punct de vedere tehnic primit din partea Uniunii Sovietice, permite ţării noastre nu numai satisfacerea, într’o măsură mereu crescândă, a propriilor sale cerinţe, dar şi trecerea la exportarea unor mărfuri industriale care îl prisosesc. Poporul român cunoaşte astfel din propria sa experienţă întreaga măreţie a principiilor internaţionaliste etaliniste, care stau la temelia relaţiilor dintre ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. ★ ★ ★ In condiţiile regimului democrat-popular, sub influenţa puternică a ideilor atotbiruitoare ale marxism-leninismului, în lupta dârză împotriva duşmanului de clasă şi a ideologiei duşmane, în ţara noastră au crescut oameni noi şi minunaţi. Ei manifestă o nouă atitudine faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, sunt setoşi de lumină şi cunoştinţe, de a stăpâni tehnica modernă, bucurându-se de largile posibilităţi create în acest scop de Partidul Muncitoresc şi de statul democrat-popular. In ultimii ani au învăţat carte milioane de oameni, iar către sfârşitul cincinalului (in anul 1955) analfabetismul — această ruşinoasă moştenire lăsată de regimul burghezo-moşieresc — va fi complect lichidat. Partidul acordă o mare atenţie educării noii intelectualităţi, provenite din popor. In comparaţie cu anii 1938—1939, numărul copiilor de oameni ai muncii care învaţă în şcoli medii a crescut de patru ori, iar în institutele de învăţământ superior — de două ori. Regimul democrat-popular a ştiut să asigure nu numai avântul economiei, ci şi dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi culturii — naţională în formă, socialistă in conţinut. Grija pentru satisfacerea într’o măsură tot mai mare a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale oamenilor muncii stă la baza tuturor măsurilor luate în domeniul dezvoltării economiei şi culturii. Arturie a acestui fapt o constitue plan stat pe 1953, îndeplinirea înainte men a planului pe anul 1952 creează litatea de a se atinge în anul 1953 prevăzut pentru anul 1954. Anul producţia Industrială va creşte cu o comparaţie cu anul 1952. Greutatea specifică a producţiei Industriale în economia naţională a ţarii va fi de 63%, iar cea a agriculturii — de 37%. In 1953, extracţia de petrol va depăşi cel mai înalt nivel atins cândva în România. O atenţie deosebită se va acorda mecanizării continue a agriculturii. Productivitatea muncii va creşte, în medie, cu peste 14%. Numărul muncitorilor va creşte cu 200 mii de oameni, iar fondul de salarii — cu 16%. Cuvinteletovarăşului Gheorghiu-Dej privitoare la faptul că s-a creat „o bază trainică pentru desfăşurarea luptei muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din întreprinderile noastre in vederea îndeplinirii prevederilor planului cincinal în patru ani" însufleţesc pe toţi oamenii muncii din ţara noastră în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal — plan de construire a oazelor economice ale socialismului. ★ ★ ★ Partidul arată masselor că drumul spre culmile luminoase ale socialismului nu este un drum uşor, că el este legat de greutăţi inerente perioadei de trecere de la capitalism la socialism, căci în această perioadă lupta de clasă se ascute şi mai mult. Partidul mobilizează massele pentru învingerea acestor greutăţi, sădind în el© încrederea că toate aceste greutăţi vor fi, fără îndoială, înlăturate. Partidul Muncitoresc Român cheamă pe oamenii muncii să întărească neobosit regimul democrat-popular, alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, prietenia dintre poporul român şi minorităţile naţionale din ţara noastră, să-şi sporească vigilenţa faţă de uneltirile duşmanilor interni şi externi, să lupte cu energie sporită pentru pace în lumea întreagă, pentru întărirea continuă a prieteniei cu marea Uniune Sovietică. Luptând cu abnegaţie pentru fericirea poporului, Partidul Muncitoresc Român nu-şi va cruţa nici în viitor forţele pentru ca Republica noastră Populară să poarte cu cinste Înaltul titlu de a fi una din „Brigăzile de şoc" ale mişcării revoluţionare şi muncitoreşti mondiale — titlu dat ţărilor de democraţie populară de către părintele şi conducătorul iubit al oamenilor muncii din lumea întreagă, marele I. V. Stalin. (Articol apărut Inularul „PRAVDA" nr. S64 (12.566). SCANT£ IA Nr. 2547 O întrecere originală In biroul directorului A. Sântâmbrian de la „Bumbăcăria Jilava", se ţinea o scurtă consfătuire. Se strânseseră aici cei mai de vază oameni din uzină: secretara organizaţiei de bază, tov. Elion Elena, preşedintele comitetului de întreprindere, Bociui Ivan, tov. Gh. D. Gheorghe, responsabilul cu întrecerea socialistă, etc. Directorul, aşezat comod în fotoliul său, tuşi de două ori, Înainte de a deschide consfătuirea. Apoi, cu voce gravă, rosti : „Tovarăşi, trebue să pornim întrecerea ! Aşa nu mai merge. Suntem în urmă cu planul, productivitatea muncii a scăzut, etc. Trebue să mobilizăm pe muncitori şi tehnicieni la luptă pentru realizarea sarcinilor. Ne aflăm doar la câteva zile de 7 Noembrie..." Apoi directorul oftă adânc, uşurat parcă de o mare greutate. Dar, odată începute discuţiile, se văzu că fiecare îşi avea părerile sale. Bucovski Paul se mişca cu neastâmpăr pe scaun. De felul lui nu este un om care să umble cu ploconeli. Acum însă, când directorul în persoană vorbise despre o problemă atât de importantă d© care răspundea însuşi Bucovski, pe linie administrativă, el se simţea măgulit. „îmi iau angajamentul — spuse Bucovski — ca toţi muncitorii din fabrica noastră să încheie contracte de întrecere". Şi alţii ca maiştrii Badea Anghel, Damasciuc Ion se grăbiră să-şi ofere ajutorul lor neprecupeţit. Directorul era fericit. Are în uzină oameni pe care se poate pune bază, vorba aceea ca pe el însuşi. Urmară zile de „muncă eroică". Zeci de hârtii erau mereu rupte şi aruncate la coş. Doar trebuia construit „prototipul" unui contract de întrecere. îşi dă ■ duseră concursul binevoitor maiştri, funcţionari şi alţi „specialişti" în problemele întrecerii — antrenaţi în această muncă de mare răspundere de tov. Bucovski şi Gh. D. Gheorghe. Câteva zile au discutat despre alegerea celui mai bun „contract". Apoi se hotărî confecţionarea în serie a „prototipului" realizat de responsabilul cu întrecerea, care avea bineînţeles cea mai mare „experienţă" în acest, domeniu. Şi iacă aşa angajamentele se transformară în realitate. Intr’o bună zi, muncitorii Fieraru Marin, P. Marin, Crănciciuc Maria primiră nişte hârtiuţe, ceva mai mici ,decât avizul de plată pentru lumina electrică. Nimic de zis. Au muncit maiştrii, a muncit responsabilul cu întrecerea socialistă şi într’adevăr a ieşit un „Contract Socialist de întrecere" grozav, care pe scurt cuprindea următoarele: 1) Depăşirea planului cu... kg. (numărul de kilograme nu a mai fost treci, în contract pentru ca gurile rele să spună că se frânează Iniţiativa masselor 2) Reducerea deşeurilor cu ...%. Cele trei puncte din spaţiul liber arătau că, aici s’ar zice, direcţiunea are o grijă mişcătoare pentru o largă iniţiativă a masselor. In acest fel au fost „lansate" la „Bumbăchia Jilava" peste 300 de contracte de î trecere. Este drept, muncitorii s’au mirat de abia pe ziua de 12 sau 13 Noembrie prin seră să iscălească contracte de întrecere efinste a zilei de 7 Noembrie. Tovarăşa Gherghina Guşe primi şi ea asemenea hârtiuţă. A tot întors-o, când o parte, când pe cealaltă, şi s’a întreb '-' nedumerită: cum putea ea depăşi plan, . şi cum să reducă deşeurîle, când ea este măturătoare ? Dar vorba ceia, dac’a zis tovarăşul Gheorghe D. Gheorghe, responsabilul cu întrecerea în comitetul de întreprindere, aşa trebue să fie ! Cu toate acestea directorul, preşedintele comitetului de întreprindere, secretara organizaţiei de bază, erau cu toţii mulţumiţi. întrecerea în fabrică mergea „ca pe roate" şi a mers şi în cinstea zilei de 30 Decembrie. Şi acum când Întreaga ţară îşi sporeşte eforturile pentru realizarea cincinalului în 4 ani, conducerea din această fabrică continuă să creadă că lucrurile vor merge bine şi cu o asemenea „întrecere socialistă". ...Din când în când, tovarăşului director îi plăcea să coboare în fabrică, „să vadă" personal cum merg treburile şi să mai asculte părerea unuia sau altuia despre „priceperea" de care dă dovadă ,în gospodărirea întreprinderii. Acum se simțea mândru de faptul că Întrecerea era atât de bine pusă „pe roate". Se convinsese personal de acest lucru privind dosarul voluminos, care cuprindea „contractele de întrecere", dosar întocmit cu multă grijă de responsabilul cu întrecerea pe linie administrativă. Acum, oride câte ori trecea prin fabrică, tov. Sântâmbrian, însoţit de preşedintele comitetului de întreprindere şi uneori de secretara organizaţiei de bază, întreba : „Ei tovarăşe, cum mai merge cu întrecerea ?" . . Şi fiind sigur de răspuns, directorul trecea falnic mai departe. După el, întrecerea mergea bine şi dosarele puteau dovedi oricând acest lucru. In fabrică însă — ciudat lucru — bumbacul se strângea în dealuri de rebuturi, sub nenumărate carde, iar la secţia bataj maşinile stăteau ore întregi." Absenţele nemotivate rămâneau „la înălţime", planul continua să nu fie realizat. • Iar în magazie stăteau— mai ’ stau şi "acum — stivede ţevi de zeci de mii de kg. de fire, aşteptate cu nerăbdare de muncitorii şi tehnicienii de la fabricile textile." Toate acestea erau însă, lipsuri „mărunte", obişnuite. Secretara organizaţiei de bază, tovarăşa Ellen Elena ştia că dacă mai suntşi ceva lipsuri în fabrică, apoi "lucrul acesta — vorba tovarăşului" director Sântâmbrian,— ,,e inevitabil". E „Inevitabil" că stau zilnic 25—30 carde, flaiere, ringuri, etc. E deasemenea „inevitabil" că o parte din fondul de rulment este blocat, că deşeurile au crescut îin luna Noembrie cu aproape 3.000 kg. faţă de Octombrie şi se pare că sunt în continuă creştere. E drept însă că "uneori. Instalată în jilţul confortabil din biroul directorului, tovarăşa secretară încearcă să mai amintească conducerii întreprinderii de aceste lipsuri. Directorul o ascultă în linişte şi, după ce socoate că au fost,înşirate destule lipsuri, o întrerupe plictisit: „E „inevitabil", tovarăşă Elion !" Şi tocmai de aceea socoteşte tovarăşa secretară a organizaţiei de bază că nici la adunările comuniştilor din fabrică nu este necesar să , otărâri privitoare la desfăşurarea bu-reducţiei, al întrecerii, etc. nu este nevoie de muncă adicarea întreprinderii la noul ani, 1953. Tolănit în al lui directorial, tov. Sândoşte la pomul de Iarnă, îşi aminteşte şi de cuvinstahanoviştii din întreprinase că în alte fabrici miide fruntaşi în producţie luin contul anului 1053, că la sute de fabrici s’auprezent deplinit şi chiar depăşiri şi dela „Bumbăcăria Jilavă", în contul lui... ficam• „K !“ — rosteşte tovarăşul director de-.fându-şi mâinile într’un gest larg, de resemnare — „E inevitabil". ...Dar Există într’adevăr în lumea noastră și lucruri inevitabile. Oamenii muncii ar dori să-i amintească tov. director Sântâmbrian de unul singur, de pildă. E Inevitabil ca acel care nu se achită cu cinste de sarcinile încredințate să nu ocupe mult timp postul de director. S. MOLDOVANU NOTE BIBLIOGRAFICE V. A. Rakino „însemnările unei directoare" Editura de Stat didactică şi pedagogică In această carte, directoarea unei şcoli profesionale metalurgice din Moscova expune într’un mod viu şi interesant bogata experienţă a colectivului de profesori ai şcolii. Scopul muncii entuziaste depuse de aceşti profesori este formarea unor muncitori metalurgişti, cu o atitudine înaintată, socialistă faţă de muncă, cu un înalt simţ de răspundere, cu un ridicat nivel de cunoştinţe tehnice. In carte sunt redate o serie de exemple concrete, deosebit de interesante, care arată cum au izbutit profesorii să obţină mari succese în educarea unor elemente ce păreau la început refractare. In şcoală se acordă o deosebită atenţie propagandei tehnice, care are drept scop ridicarea nivelului cunoştinţelor tehnice ale elevilor. Astfel, se organizează: cercuri tehnice pe grupe şi pe şcoală, conduse de profesori, în cadrul cărora se fixează şi se aprofundează cunoştinţele căpătate în atelier, se editează buletine care cuprind ultimele noutăţi în acest domeniu, se vizionează filme cu subiecte tehnice, se vizitează fabrici în colectiv. Dar nu numai atât. Conducerea şcolii urmăreşte formarea unor metalurgişti cu o înaltă calificare, care să cheltuiască cât mai puţine forţe fizice în procesul de prelucrare a metalului. Un rol important in formarea metalurgiştilor de înaltă calificare îl joacă răspândirea în rândul elevilor a metodelor avansate de muncă ale stahanoviştilor, introducerea in şcoală a schimburilor de onoare, a întrecerilor socialiste. Paralel cu instruirea lor tehnică se face educaţia comunistă a tinerilor. Un ajutor preţios al colectivului de profesori în toate aceste acţiuni este organizaţia de Comsomol, care stă în fruntea tuturor acţiunilor înaintate. Comsomoliştii sunt iniţiatorii întrecerii socialiste, ei îşi însuşesc temeinic cunoştinţele fiind primii la învăţătură, ei îi ajută pe cei rămaşi în urmă. Munca educatorilor nu este uşoară, însă rezultatele obţinute, satisfacţia de a da patriei cetăţeni devotaţi şi capabili, constructori conştienţi şi activi ai comunismului constitue răsplata cea mai înaltă, spre care trăznesc educatorii sovietici, însemnările Verei Alexandrovna Rakino prezintă un deosebit interes pentru cadrele de conducere ale școlilor rezervelor de muncă din țara noastră și în general pentru cadrele noastre didactice.