Scȃnteia, martie 1953 (Anul 22, nr. 2596-2623)

1953-03-01 / nr. 2596

iiEînieSi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXII Nr. 2S£6 Duminică 1 Martie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Toată grija pentru parcul de maşini şi tractoare al S.M.T. Hotărîrea Consiliului de Miniştri şi a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la intensificarea pregătirii şi executării la timp şi în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară pune în faţa oame­nilor muncii din agricultură sarcini de mare răspundere. De succesul campaniei agricole de primăvară depinde obţinerea unei recolte bogate în anul acesta, an ho­­tărîtor pentru îndeplinirea planului cin­cinal în patru ani. Sarcini de mare cinste revin în această campanie muncitorilor şi tehnicienilor de la S.M.T., care sunt chemaţi să dea un puternic sprijin gospodăriilor agricole colective şi ţăranilor muncitori întovără­şiţi în executarea muncilor agricole. Parti­dul şi guvernul acordă o importanţă deo­sebită staţiunilor de maşini şi tractoare. In raportul ţinut la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat : „Avem sarcina de a dezvolta staţiunile de maşini şi tractoare ale statului, căci ele au de îndeplinit un rol de o impor­tanţă imensă în consolidarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea munci­toare, împotriva chiaburilor şi tuturor elementelor capitaliste de la ţară, ca şi în politica noastră de a convinge şi de a atrage ţărănimea muncitoare în munca de construire a socialismului“. Statul nostru de democraţie populară a înzestrat şi înzestrează necontenit S.M.T.­­urile cu un bogat utilaj tehnic. Numai în anul acesta S.M.T.-urile au primit încă 1.409 tractoare şi vor mai primi 1.350 ba­toze şi alte mii de secerători-legători, cul­tivatoare, semănători, etc. Oamenii muncii de la oraşe şi sate au tot dreptul să ceară organelor de conducere ale S.M.T.-urilor, precum şi­ inginerilor,­­mecanicilor şi fie­cărui tractorist în parte, să­­ îngrijească de acest bogat utilaj ca de ochii din cap şi să-l folosească pe deplin în scopul ri­dicării agriculturii noastre la un nivel teh­nic tot mai înalt, pentru obţinerea de recolte îmbelşugate. Anul trecut, unele S.M.T.-uri ca cele din Sânnicolaul Mare-Arad, Dângeni-Bo­­toşani, Lugoj şi Biled-Timişoara, Hărman­­regiunea Stalin, datorită bunei îngrijiri şi exploatării raţionale a parcului de maşini şi tractoare, au depăşit sarcinile de plan, executând lucrări de bună calitate. Ele au convins în practică pe numeroşi ţărani cu gospodării mici şi mijlocii de foloasele lucrării în comun a pământului cu mij­loace mecanizate. Dar pe lângă succesele unor S.M.T.-uri ,se manifestă încă lipsuri serioase în acti­vitatea staţiunilor de maşini şi tractoare. Unele comitete executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale au efectuat un control slab asupra activităţii desfă­şurate de staţiunile de maşini şi tractoare. Din această cauză, la unele S.M.T.-uri, ca Grădiştea şi Toporu-Bucureşti, Hol­­boca-Iaşi, Criveşti-Bârlad s-a manifestat o totală lipsă de răspundere faţă de bunul obştesc, o parte din maşini nu au fost folo­site, iar lucrările executate au fost de proastă calitate. Numeroşi directori de S.M.T. nu au asigurat la timp repartiţia justă şi întrebuinţarea neîntreruptă a trac­toarelor şi maşinilor agricole; in­ unele împrejurări nu au respectat contractele încheiate cu gospodăriile colective şi înto­vărăşirile agricole, contracte care repre-­ zintă obligaţii de la a căror îndeplinire nu au dreptul să se abată câtuşi de puţin. In loc să se preocupe de organizarea muncii şi aplicarea normativului de îngri­jiri tehnice — care este condiţia de bază a prelungirii duratei de funcţionare a par­cului de maşini şi tractoare — S.M.T.­­Feteşti, regiunea Constanţa, S.M.T.­To­­poru, regiunea Bucureşti şi altele au exe­cutat reparaţii de proastă calitate, fapt care a contribuit ca numeroase tractoare să stea în brazdă fără să funcţioneze. Organele de conducere ale unor staţiuni nu au tras învăţăminte din experienţa ani­lor trecuţi, nu ţin seama că efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor nu este o simplă lucrare tehnică, ci o foarte importantă sarcină politică şi economică. Până mai zilele trecute, în regiunile Bârlad şi Ploeşti planul de reparaţii la S.M.T. a fost realizat numai în proporţie de aproape 60%, iar în regiunea Constanţa de numai 45,39%. Preocuparea principală a S.M.T.-urilor, acum, la începutul lunii Martie, trebue să se îndrepte spre calitatea reparaţiilor şi spre respectarea întocmai a termenului de reparaţii. Până la începerea muncilor agri­cole a rămas o perioadă foarte scurtă, deci în cel mai scurt timp trebue reparate toate tractoarele şi maşinile agricole de re­morcat. Un capitol special îl constitue buna în­treţinere a parcului de maşini şi tractoare. Conferinţa asupra calităţii tractorului KD-35, ţinută în cursul lunii ianuarie la uzinele „Sovromtractor“ din Oraşul Stalin, a scos la iveală că multe tractoare încre­dinţate S.M.T.-urilor se uzează prematur din cauza proastei îngrijiri tehnice pe te­ren. Cum altfel decât ca o crasă lipsă de răspundere poate fi calificată atitudinea or­ganelor de conducere de la S.M.T.-Albeşti, regiunea Constanta, care în loc să consi­dere ca o datorie patriotică grija faţă de maşini şi tractoare, a lăsat timp de mai multe zile pe rampa gării Mangalia trac­toarele trimise la reparat, peste care s’au descărcat lemne din vagoane ! Tractoarelor trimise din regiunea Constanta pentru re­parat la „Sovromtractor“ le lipseau ca­pacele de la ambreiaj, carburatoarele, etc. La S.M.T.-Crivești, regiunea Bârlad, trac­toare noi au fost scoase repede din uz, din vina organelor de conducere a S.M.T.-ului. Tot datorită nepăsării, la unele S.M.T.-uri din regiunea Craiova tractoarele folosite în campania de toamnă au fost părăsite timp îndelungat pe câmp sau la marginea drumului. O asemenea nepăsare faţă de bunul ob­ştesc nu poate fi nicidecum îngăduită. Să ţinem seamă că duşmanul de clasă în primul rând chiaburul, priveşte cu ură cum tractorul ajută pe ţăranii mun­citori să scape de mizerie şi sărăcie, să-şi construiască o viaţă nouă, lipsită de ex­ploatarea chiaburească. Se cunosc destule cazuri când elemente duşmănoase strecurate în S.M.T.-uri au lăsat dinadins tractoarele să se strice, le-au furat piese, etc., pentru a împiedica funcţionarea lor. Adeseori, lucrările de proastă calitate executate de unele S.M.T.-uri se datoresc tot acţiunii duş­manului, care s’a putut desfăşura în voie acolo unde tembelismul unor gură cască i-a permis aceasta. Cei care se fac vinovaţi de deteriorarea maşinilor trebue să fie traşi la răspun­dere pentru faptele lor. Organizaţiile de partid şi sindicale tre­bue să educe pe muncitorii şi tehnicienii de la S.M.T. în spiritul ascuţirii vigilenţei, mobilizându-i în permanenţă la luptă pentru descoperirea şi demascarea duşma­nului de clasă. Starea de lucruri de la unele S.M.T.-uri oglindeşte în mare măsură şi lipsurile Di­recţiei Generale S.M.T. din Ministerul Agriculturii, care nu odată a dat dovadă de neglijenţă în munca de îndrumare şi control a S.M.T.-urilor. Comitetele regionale şi raionale de par­tid au datoria să îndrumeze şi să contro­leze îndeaproape activitatea comitetelor executive ale sfaturilor populare în direc­ţia asigurării reparaţiilor la timp şi în bune condiţiuni, a grijii permanente pen­tru parcul de maşini şi tractoare al S.M.T., să îndrume şi să controleze cum luptă organizaţiile de bază din S.M.T.-uri pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor trasate de Hotărîrea guvernului şi parti­dului privind însămânţările de primă­vară. Datoria organizaţiilor de partid este să ducă o largă muncă politică în rân­durile S.M.T.-iştilor, astfel ca ei să fie pătrunşi de conştiinţa răspunderii mari pe care o au faţă de munca de cinste ce le-a fost încredinţată, să fie pătrunşi de importanţa muncii lor pentru asigurarea pâinii poporului, pentru întărirea forţelor ţării noastre, pentru apărarea păcii ame­ninţate de sângeroşii imperialişti ame­ricani. Organizaţiile de bază şi comitetele sin­dicale au un mare rol în educarea S.M.T.­­iştilor în spiritul atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă şi de bunul obştesc; un mijloc puternic în această direcţie este or­ganizarea şi larga desfăşurare a întrece­rii socialiste, pârghie puternică pentru în­deplinirea planului înainte de termen, pen­tru lucrări de bună calitate. Organizaţiile de bază şi comitetele sindicale au datoria să vegheze ca organele de conducere ale S.M.T.-urilor să creeze condiţii cât mai bune de muncă şi de trai tractoriştilor şi celorlalţi muncitori din S.M.T. In acelaş timp, trebue să se preocupe îndeaproape de muncitorii, inginerii şi tehnicienii veniţi din industrie pentru întărirea S.M.T.-uri­lor, să vegheze ca să li se creeze cele mai bune condiţii de a-şi îndeplini sarcina de răspundere ce le-au încredinţat-o partidul şi guvernul. Să luptăm din toate puterile pentru fo­losirea întregii capacităţi de lucru a maşi­nilor şi tractoarelor, condiţie esenţială pentru terminarea la timp a lucrărilor agri­cole de primăvară în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate, pentru întărirea patriei noastre, ridicarea nivelului de viaţă şi cultură al celor ce muncesc, pentru pace! Semnarea acordului comercial pe 1953 între R. Cehoslovacă și R. P. R. La 21 Februarie a avut loc la Praga semnarea acordului comercial pe 1953 între Republica Cehoslovacă și Republica Populară Română. In baza acestui acord s’au stabilit schimburi de mărfuri impor­tante pentru economia ambelor ţări. Acordul comercial prevede o creştere simţitoare a volumului schimburilor de mărfuri în comparaţie cu anii trecuţi. El a fost semnat din partea Republicii Popu­lare Române de Ana Tom­a, ministru ad­junct al Comerţului Exterior, iar din partea R. Cehoslovace de Otto Kocour, ministru adjunct al Comerţului Exterior. Tratativele în vederea elaborării acestui acord s’au desfăşurat într'un spirit de cola­borare prietenească între cele două ţări de democraţie populară. (Agerpres). Se extinde metoda strungarului sovietic Kolesov ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). Dornici de a-şi însuşi şi aplica minunata metodă a stahanovistului sovietic Vasilii Kolesov, de tăiere intensivă a metalelor, membrii brigăzii stahanoviste de tăiere rapidă a metalelor „8 Mai“ de la uzinele „Sovromtractor” au organizat zilele tre­cute, în secţia axe şi pinioane, o demon­straţie practică in legătură cu aplicarea acestei metode. Cuţitul folosit de stahanovistul Fulea Simion, care a făcut demonstraţia, a fost construit după metoda lui Vasilii Kolesov. Noul cuţit permite tăierea unui span mai adânc şi la un avans mai mare. . Rezultatele obţinute încă­­ de la început au fost deosebit de importante. Prin apli­carea metodei lui Vasilii Kolesov au fost strunjite, în numai 8 ore, 1200 axe, în timp ce prin metodele vechi de lucru se strunjeau în acelaş timp abia între 200 şi 250 axe. Prin aplicarea metodei lui Vasilii Kolesov a crescut productivitatea muncii cu peste 500%. Timpul de prelucrare a unui ax a fost redus de la 3 minute la 11 secunde. Membrii brigăzii stahanoviste „8 Mai“ s-au angajat să-şi însuşească şi să aplice cu toţii metoda strungarului sovietic Ko­lesov, conştienţi că în felul acesta vor con­tribui din plin la realizarea planului nostru cincinal în 4 ani. In interiorul ziarului . RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE CI­TITORILOR : De ce este necesara reexaminarea normelor (pag. 2-a). V. Bârlădeanu — Casa oamenilor fericiţi (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA“ : Maria Elena — Nişte „calcule“ care duhnesc a birocratism (pag. 3-a). F. Crăciun — Hârtii multe — trea­bă putină (pag. 3-a). DIN EXPERIENȚA P.R.U.S.: Să ridicăm munca organizatorică de par­tid la nivelul noilor sarcini ale parti­dului! — Articol de fond din ziarul „Pravda" (pag. 3-a). NOTE DE DRUM: I. Purcaru — O regiune înfloritoare (pag. 3-a). Comunicatul Comitetului Executiv al F.S.M. (pag. 4-a). Adâncirea contradicţiilor în lagărul imperialist (pag. 4-a). Activit^flM^Bănoasă dusa de guvernul VHflHmpotriva Poloniei populare documente publicată de i­dmstjtfmg afacerilor ex­terne al R. P. Polone-(pag. 4-a). Guvernanţii de la Bonn alocă fon­duri mari pentru organizarea spiona­­jului împotriva R. P. Germane (pag. 4-a). Succesul sportivilor sovietici la Jocurile mondiale universitatea de iarnă (pag. 4-a). Pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani, muncitorii cer reexaminarea normelor învechite Grupa sindicală discută problema reexaminării normelor Zilele acestea la „Industria Bumbacu­lui A“ au avut loc şedinţe ale grupelor sindicale, în cadrul cărora muncitorii au discutat problema reexaminării normelor. Cu acest prilej, numeroşi muncitori şi teh­nicieni au arătat că reexaminarea norme­lor care s’a făcut in anul 1952 a fost în folosul lor, al muncitorilor, deoarece a dus la scăderea preţului de cost al produselor, la creşterea salariului real. Reexaminarea normelor de anul trecut a făcut să existe în întreprindere o continuă preocupare pentru a căuta şi găsi mereu noi forme de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii firelor. Conducerea întreprinderii a luat măsuri tehnico-organizatorice pentru buna desfă­şurare a producţiei, numeroşi muncitori şi-au îmbogăţit nivelul cunoştinţelor teh­­nico-profesionale, au trecut să aplice me­tode tot mai înaintate de lucru. Spiritul inovator al muncitorilor şi muncitoarelor de aici s-a manifestat cu putere în cadrul întrecerii socialiste, aducând serioase îm­bunătăţiri procesului de producţie. Una din minunatele manifestări ale iniţiativei crea­toare a muncitorilor o constitue patriotica iniţiativă a stahanovistei Elena Chişiu, de îmbunătăţire a calităţii produselor, prin ridicarea calificării profesionale. Această iniţiativă a dat posibilitate colectivului de aici să dobândească succese însemnate în lupta pentru îndeplinirea planului şi îm­bunătăţirea calităţii. In şedinţă pe care a ţinut-o grupa a 16-a de la secţia ringuri, muncitoarea filatoare A­rflV. Tănase a arătat că în momentul de faţă normele actuale s’au învechit. In urma mă­surilor tehnico-organizatorice luate — a spus vorbitoarea­—şi prin aplicarea celor peste o sută de inovaţii şi raţionalizări, nor­mele după care lucrăm au rămas «cu mult în urmă, au devenit o frână în creşterea productivităţii muncii. Or noi ştim că luptând pentru o productivitate mai înaltă, facem traiul nostru şi al familiilor noastre mereu mai îmbelşugat, întărim patria şi apărăm pacea. In continuare, filatoarea Ana Tănase a arătat că în unele secţii, cum este de pil­dă albitoria, datorită inovaţiilor aduse, munca a fost mecanizată în cea mai mare parte. Acest lucru a dat posibilitate mun­citorilor din această secţie ,să-şi depăşea­scă normele în medie cu 1,00%. Asemenea norme, pe drept cuvânt, nu se mai pot numi noiane de producţie — a spus vorb­bitoarea. Ele nu stimulează pe muncitori să folosească timpul de lucru, să introducă metode înaintate, să-şi ridice calificarea profesională. Aceste norme învechite tre­­bue reexaminate şi înlocuite cu norme mai juste, care să corespundă condiţiilor noi create în fabrica noastră, Tov. Ana Tănase a propus ca în cadrul măsurilor tehnico-organizatorice ce se vor lua în vederea creşterii neîntrerupte a productivităţii muncii să se prevadă şi centrarea fuselor care bat, precum şi re­pararea trenurilor de laminaj, deoarece în­lăturarea acestor deficienţe duce la redu­cerea numărului de fuse inactive. Luând, cuvântul, tov. Maria Stoian a subliniat de asemenea necesitatea reexami­nării normelor învechite. Ea a propus să se îmbrace cu postav pontzwalţurile infe­rioare şi cele superioare care sunt uzate. Această măsură va duce la mărirea pro­ductivităţii muncii şi la îmbunătăţirea ca­lităţii produselor prin reducerea număru­lui de ruperi. Filatoarea Oprescu Elena, tov. Elena Uţă şi numeroase alte muncitoare au ară­tat în cadrul acestei şedinţe necesitatea asigurării unei mai bune aprovizionări a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, precum şi necesitatea ca mais­trul să-şi îndeplinească cu adevărat rolul de organizator al locului de muncă. Muncitorii şi muncitoarele din grupa sindicală nr. 16 şi-au exprimat cu prilejul acestei şedinţe hotărîrea de a da tot spri­jinul acţiunii de reexaminare a normelor, de a da un nou şi puternic avânt întrecerii socialiste, pentru a scoate la iveală şi pune în valoare imensele rezerve interne exis­tente la fiecare loc de muncă în parte, creând astfel condiţii pentru ridicarea ne­contenită a productivității muncii, pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani. După terminarea lucrului, membrii gru­pei a Il-a sindicale din sectorul turnătorie dela uzinele „Semănătoarea“ s’au adunat pentru a discuta împreună problema reexaminării normelor, care s’au învechit şi nu mai corespund posibilităţilor noi ale întreprinderii lor. Printre primii a vorbit tovarăşul Mihai Bogdan. „In cursul anului trecut — a arătat el — uzina noastră, şi odată cu ea şi sectorul nostru de turnătorie, s-a dezvoltat mult din punct de vedere tehnic. Datorită in­vestiţiilor masive făcute de statul nostru democrat-popular, uzina în care­ lucrăm a fost înzestrată cu un mare număr de ma­şini noi de înaltă tehnicitate. Cea mai mare parte din aceste maşini ne-au venit din Uniunea Sovietică, iar altele au fost fa­bricate de tânăra noastră industrie con­structoare de maşini. In sectorul turnăto­rie a fost instalat un pirometru optic pen­tru măsurarea temperaturilor din agregate, un malaxor de nisip şi altele. Pentru meca­nizarea muncii s-a instalat un troliu care ajută la introducerea formelor pentru con­sole în cuptorul de uscare ; acest troliu inlocueşte munca a şase oameni. Toate acestea au dus la uşurarea muncii care, acum, se desfăşoară cu rezultate mai rod­nice decât în anul trecut. In creşterea productivităţii muncii — a spus în continuare vorbitorul — o impor­tanţă mare are justa stabilire a normelor. Or, analizând situaţia pe luna ianuarie, de pildă, vedem că indicele de depăşire a normelor se ridică la 83%. Se ştie însă că în secţia noastră majoritatea muncito­­ r şedinţă rodnică­ rilor sunt recent calificaţi şi mulţi dintre ei mai au încă de învăţat pentru a folosi din plin utilajele cu care a fost înzestrată fabrica. Dep­ăşirile acestea — care la prima vedere par a fi realizări însemnate — nu dovedesc însă altceva decât că actualele norme nu mai corespund situaţiei reale din secţie. Pentru a asigura o creştere continuă a productivităţii muncii se impune — aşa cum de altfel au cerut mulţi muncitori din secţia noastră — reexaminarea actuale­lor norme care au încetat să mai fie un factor de creştere a calificării tehnico­­profesionale a muncitorilor şi de creştere a productivităţii muncii. La discuţiile care au urmat, au luat cu­vântul numeroşi muncitori care şi-au expri­mat convingerea că reexaminarea normelor va însemna un prilej de îmbunătăţire necontenită a muncii, de căutare de noi şi noi posibilităţi pentru folosirea mai de­plină a tehnicii. Normele juste înseamnă un nou pas înainte pe drumul unei vieţi tot mai îmbelşugate şi fericite. „Intr’adevăr tovarăşi, a spus muncitorul Bucurescu Varia — reexaminarea normelor a devenit acum o necesitate. De pildă, în echipa în care lucrez, cei doi tovarăşi care execută suporţi la maşina de format, deşi muncesc efectiv doar 6—7 ore pe zi, realizează totuşi câte două şi chiar trei norme pe zi. De aici rezultă că reexamina­rea normelor este un lucru care se cere înfăptuit cât mai grabnic. Ce s’ar întâmpla dacă am rămâne la ve­chile norme ? Normele Învechite sunt un obstacol în calea ridicării productivităţii muncii şi deci a nivelului nostru de trai şi în acelaş timp, contribue la crearea unei stări de mulţumire de sine care de altfel a şi început să se manifeste chiar şi în echipa în care lucrez. Cunoaşteţi cu toţii pe tova­răşii Ciurlea şi Teodorescu, care nu mai vor să urmeze cursurile şcolii de califi­care, deoarece — spun ei — „şi fără şcoală îi trecem cu mult normele“. Grupa sindicală a hotărât să sprijine reexaminarea normelor. Trecându-se la discutarea măsurilor teh­nico-organizatorice şi politice necesare pentru a asigura deplinul succes al acestei acţiuni, tovarăşul Bucurescu a propus ca organele de conducere ale uzinei să ia măsuri grabnice pentru punerea în func­ţiune a benzii transportoare de materiale, precum şi pentru urgentarea terminării silozurilor de depozitare a materialelor, astfel ca turnătorii să primească fontă, nisip, pământ, ferite de umezeală. Muncitorul D. Cobzaru, care a luat apoi cuvântul, a subliniat necesitatea întăririi vigilenţei revoluţionare, pentru demasca­rea oricăror încercări ale elementelor duş­mănoase de a pune piedici bunei aprovi­zionări a locurilor de muncă, extinderii experienţei înaintate, într’un cuvânt de a frâna lupta pentru creşterea productivi­tăţii muncii, pentru ridicarea nivelului de trai. In cadrul şedinţei au mai luat cuvântul tov. L. Panait, Neacşu Dumitru şi alţii. Ei au făcut propuneri preţioase pentru mai buna organizare a lucrului, în vede­rea sporirii necontenite a productivităţii muncii, pârghie de seamă în îmbunătăţi­rea nivelului de trai al celor ce muncesc. Să asigurăm pâinea poporului muncitor! Insamânţari in mustul zăpezii Urmând îndemnul tehnicienilor agro­nomi, de a folosi fiecare zi cu timp priel­nic pentru lucrul la câmp, membrii gos­podăriilor colective din comunele şi satele Mangalia, Filimon Sârbu, Bărăganu, 2 Mai, Albeşti, Tătarii, Negru Vodă şi altele au început arăturile şi însămânţările de primăvară, însămânţând grâu de primăvară în mus­tul zăpezii, colectiviştii din Mangalia au obţinut anul trecut o producţie de 2400 kg. la ha., deşi timpul a fost secetos. Ase­menea producţie nu s’a mai cunoscut prin partea locului. Anul acesta, membrii gospodăriei colec­tive din Mangalia au însămânţat în mustul zăpezii 40 ha. grâu de primăvară, depă­şind cu 10 ha. suprafaţa planificată. Ei au început totodată însămânţatul orzului. Insămânţări în mustul zăpezii au făcut şi membrii gospodăriei colective „13 De­cembrie“ din satul Filimon Sârbu. Până la 25 Februarie, ei au însămânţat 20 ha. orz şi au făcut arături pe o suprafaţă de încă 8 ha. Primele brigăzi care au ieşit la câmp au fost cele conduse de briga­dierii Dumitru Cruceru şi Iurus Memet. Muncind cu însufleţire, colectiviştii din brigada condusă de comunistul Iurus Me­met sunt fruntaşi în întrecerea socialistă, reuşind să însămânţeze cu ora 9 ha. şi să are o suprafaţă de 6 ha. Colectiviştii Sa­­bin Gafar, Stanciu Datcu, Mihai Avătă­­măriţei din această brigadă sunt fruntaşi. Urmând exemplul colectiviştilor, au ieşit la însămânţat şi numeroşi ţărani muncitori din unele comune ale regiunii Constanţa. Printre primii au fost ţăranii muncitori din comunele Tuzla, 23 August, Peci­­neaga, Cotu Văii, Valul lui Traian, etc. Până la 25 Februarie, ţăranii muncitori din comuna Cumpăna au însămânţat cu secară 26 ha. Ţăranul muncitor Suliman Memet şi alţii şi-au îndeplinit în întregime planul de insămânţări la secară, fiind un bun exemplu pentru ceilalţi ţărani mun­citori. TRAIAN SATCAU corespondent voluntar Sub îndrumarea organizaţiei de bază, muncitorii şi tehnicienii de la S.M.T. Orţi­şoara, regiunea Timişoara, au depus toată străduinţa pentru a face reparaţii de bună calitate şi ln timp în vederea bunei desfă­şurări a campaniei agricole de primăvară. Organizând temeinic munca de repa­raţii, după metoda pe ansamble, şi desfă­şurând larg Întrecerea socialistă, S.M.T. Orţişoara a reuşit să repare aproape în în­tregime parcul de maşini şi tractoare. Profitând de zilele favorabile din această lună, un număr de 6 bri­găzi de tractoare au început arăturile pe ogoarele gospodăriilor colective. Astfel, la gospodăria agricolă de stat din comuna Orţişoara s’au arat 26 ha. teren, iar la gospodăria colectivă din comuna Carani 21 ha. RUDOLF ROLL corespondent voluntar S.M.T. Orţişoara a început arăturile Colectiviştii folosesc din plin timpul prielnic Membrii gospodăriilor colective din co­munele Vaida, Borş, Sălard şi Sântaul Mare, din raionul Oradea, au obţinut anul trecut la culturile de primăvară recolte de 2-3 ori mai mari decât ţăranii munci­tori cu gospodării individuale, datorită faptului că au însămânţat în mustul zăpezii. Învăţând din experienţa anului trecut şi respectând regulile agrominimului, mem­brii acestor gospodării colective au înce­put la 26 Februarie, primii în regiunea Oradea, însămânţările de primăvară. Nu­mai până la prânz, colectiviştii din comuna Vaida au însămânţat 6 hectare cu grâu de primăvară, 8 hectare cu orz şi 3 hec­tare cu mac. Cele trei brigăzi de câmp de la gospodăria colectivă din comuna Borş au însămânţat 6 hectare cu grâu de primă­vară, 9 hectare cu orz şi 6 hectare cu mac. Brigada condusă de Király Ladislau s a evidenţiat, depăşind norma cu 35,5 la sută. Şi colectiviştii din comunele Sălard, Sântăul Mare şi Biharia au început însă­mânţatul grâului de primăvară. Colecti­viştii din Biharia au însămânţat 20 hectare cu grâu de primăvară şi au făcut până acum arături adânci pe o suprafaţă de 64 hectare. Intense pregătiri în vederea executării la timp a însămânţărilor de primăvară se fac şi la gospodăriile colective din comu­nele Ghiorac, Mădăraş, Balpoş şi altele. In aceste gospodării s’au terminat arătu­rile pentru Însămânţările de orz şi grâu de primăvară şi a fost curăţată întreaga can­titate de seminţe necesară îndeplinirii pla­nului de insămânţări. (Agerpres) îmbunătăţirea situaţiei sanitare în satele patriei noastre Intr’o dimineaţă, la Ministerul Sănă­tăţii s’a primit un telefon dela dispensarul unei circumscripţii sanitare din raionul Vârtoape. Un ţăran muncitor din comuna Lada suferise un accident care necesita imediata sa internare intr’un spital de spe­cialitate din Bucureşti. Numai după două ore de la această în­ştiinţare, la marginea comunei I­ada a ate­rizat un avion însoţit da un oficiant sani­tar. Bolnavul a fost transportat de ur­genţă la o clinică din Bucureşti, unde a fost dat în grija medicilor de specialitate. Altădată, femeia Ţinea Conocaş din­­ Călăraşi a suferit o pierdere mare de sânge în urma unei naşteri grele. Spitalul în care era internată a cerut ajutorul Mi­nisterului Sănătăţii. La numai câteva ore după aceasta, femeii i s-a făcut o trans­fuzie cu sânge conservat trimis din Bucu­reşti prin Aviaţia Sanitară. Femeia a putut fi astfel salvată d­ela o moarte sigură. . S-ar putea da sute şi sute de asemenea exemple, care ilustrează grija deosebită a statului democrat-popular pentru sănătatea oamenilor muncii din ţara noastră. Este deajuns să arătăm că numai anul trecut au fost trimise la sate, prin avioanele sani­tare, 50.983 kg. medicamente, iar în loca­lităţile unde avioanele sanitare n’au putut ateriza, s’au lansat medicamente cu para­şutele. Pe vremea regimului burghezo-moşte­­resc mii de oameni piereau din cauza lipsei de asistenţă medicală calificată şi a faptului că preţurile ridicate ale medica­mentelor le făceau inaccesibile pentru ma­rea massă a oamenilor muncii. La sate, si­tuaţia era şi mai jalnică d in fostele judeţe Dor­ohoi şi Botoşani, de pildă, era un sin­gur medic la 60 000 de locuitori. La ţară nu existau case d­e naştere, dis­pensare pentru copii sau alte unităţi sani­tare. Femeile năşteau deseori pe câmp, r­easistate de medic, lăsându-se în grija ba­belor doftoroaie. O atitudine criminală au avut clasele dominante din România bur­­ghezo-mornerească şi în ceea ce priveşte în­grijirea sănătăţii copiilor. In ţara noastră era cea mai ridicată mortalitate infantilă din Fluropa. Regimul de democraţie populară a luat măsuri pentru curmarea acestei situaţii cumplite. Azi, un medic deserveşte circa 6.500 de locuitori. La sate s-au înfiinţat, numai în câţiva ani, mii de unităţi sani­tare, în care populaţia muncitoare îşi poate căuta sănătatea în mod cu totul gratuit. In ţara noastră funcţionează peste 1.500 dispensare rurale în afară de punctele sanitare aflate în satele îndepăr­tate, al căror număr a crescut în timp de 5 ani cu 416,7%. Pentru ţărăncile munci­toare s’au creat 1270 case de naştere. O grijă deosebită se acordă sănătăţii copiilor. La sate, unde înainte vreme n’au existat niciun fel de unităţi sanitare pen­tru copii, funcţionează azi aproape 200 dispensare de copii cu staţionar, peste 2500 bucătării dietetice şi aproape 2.000 de centre pentru distribuirea laptelui. In anul 1952 s-au trimis pentru copiii de la sate peste 200.000 fiole de penici­lină, 3.000 kg. sulfamide, 1975 kg. acid lactic,­etc., care au fost distribuite în mod absolut gratuit. Bolile sociale făceau ravagii în trecut. Malaria secera mii de vieţi. Pentru stâr­­pirea acestei plăgi sociale s’au asanat zaci de mii de hectare de mlaştini, s’au creat 26 staţii antimalarice, care au între­prins o vastă acţiune de desanofelizare. Numărul celor bolnavi de malarie a scăzut cu 95,3%. Pentru sănătatea ţărănimii muncitoare s-au prevăzut şi anul acesta fonduri însem­nate în scopul înfiinţării de noi unităţi sanitare. In raionul Sângiorgiu de Pădure pregătirile pentru insămânţări trebue grăbite TG. MUREŞ (dela corespondentul nos­tru). — In raionul Sângiorgiu de Pădure, ţăranii muncitori se pregătesc pentru însă­mânţările de primăvară. In comuna Ghin­­dari pregătirile pentru insămânţări se desfăşoară cu intensitate. Organizaţia de bază din comună a mo­bilizat pe deputaţii sfatului popular, pe ţăranii muncitori fruntaşi în campaniile agricole, tineretul şi femeile în acţiunea de lămurire a ţăranilor muncitori asupra executării la timp a lucrărilor. Comuna a fost împărţită în patru sectoare, iar fie­care sector în grupe de case, având câte un responsabil. Aceştia vizitează fiecare gospodărie din 5 în 5 zile mobilizând pe ţăranii muncitori la transportul gunoiului pe ogoare, la repararea uneltelor, curăţi­rea seminţelor, etc. Datorită bunei organizări a muncii, ţă­ranii muncitori din comuna Ghindari au terminat transportarea gunoiului pe ogoare, iar repararea uneltelor este pe terminate. In acelaş timp se desfăşoară cu intensitate acţiunea pentru curăţirea seminţelor, executarea probelor de germi­naţie, curăţarea pomilor, etc. in raionul Sângiorgiu de Pădure pre­gătirile pentru insămânţări ar putea fi şi mai înaintate, dacă unele comune ca, de exemplu, comuna Bălauşeni nu ar fi rămas in urmă cu lucrările. Comitetul executiv­ al sfatului popular din această comună nu a mobilizat pe deputaţii sfatului popular, pe ţăranii muncitori pentru executarea la timp a pregătirilor şi nici nu a fost ajutat în această direcţie de către organizaţia de bază. Membrii comitetului executiv al sfa­tului popular comunal nu exercită contro­lul asupra desfăşurării campaniei. Ei nu cunosc situaţia curăţirii seminţelor ; situa­ţia reparaţiilor uneltelor şi a transportu­lui bălegarului pe ogoare se cunoaşte doar „aproximativ“, neexistând o evidenţă precisă, una din condiţiile de bază pentru succesul campaniei. Răspunderea pentru această situaţie revine şi Comitetului raional de partid Sângiorgiu de Pădure, care n’a luat o atitudine hotărîtă împotriva nepăsării de care a dat dovadă organizaţia de bază din Bălăuşeni, care se dezinteresează de înde­plinirea sarcinilor trasate de Hotărîrea partidului şi guvernului şi nu sprijină co­mitetul executiv al sfatului popular în lupta pentru succesul campaniei de pri­măvară. Raionul Sângiorgiu de Pădure poate deveni fruntaş în această campanie. Pen­tru aceasta însă, trebue luptat cu hotărîre împotriva nepăsării și a metodelor biro­cratice, trebue muncit in mod organizat și sistematic, având in permanență evidența precisă a lucrărilor. vj

Next