Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-02 / nr. 2676

ANUL XXII Nr. 2676 Marți 2 Iunie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Construcţiile comunismului — construcţii ale păcii I . S’a împlinit un an de când poporul so-­­ vietic, condus de gloriosul partid comu­­­­nist, de geniul lui I. V. Stalin, a repurtat­­ o măreaţă victorie: intrarea în func­ţiune a Canalului Volga-Don „V. I. Lenin“. In ziua de 31 Mai 1952, — în aplauzele şi uralele entuziaste ale miilor şi miilor de constructori şi vizitatori — apele celor două mari fluvii, ale Volgăi şi Donului, s’au contopit, realizându-se ast­fel un străvechi vis al poporului rus. Construirea Canalului Volga-Don „V. I. Lenin“ — prima dintre marile construcţii ale­ comunismului — reprezintă o strălu­cită victorie care încununează munca paş­nică a poporului sovietic. Canalul „V. I. Lenin“ este, prin pro­porţiile sale, o realizare fără precedent în istoria construcţiilor. El are o lungime de 101 kilometri, fiind prevăzut cu 13 ecluze pentru navigaţie, 13 baraje şi di­guri, staţiuni de pompare, deversoare, poduri, etc. Acestei construcţii măreţe i se adaugă nodul hidraulic de la Timb­anscaia, cuprinzând hidrocentrala şi numeroase ecluze şi baraje, sistemul de canale prin­cipale de irigaţie şi distribuţie, precum şi lacul de acumulare de la Ţimbianscaia, _=_a„adevărată mare artificială, formată în plin alte­ra de mâna omului — al cărei volum este de peste 23,8 miliarde metri cubi de apă. Construirea canalului are o însemnătate excepţională pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale U.R.S.S., în scopul făuririi belşugului de bunuri propriu comunismu­lui. Realizarea lui este un model de rezol­vare complexă şi multilaterală a unor im­portante probleme ale economiei naţionale. Unind Donul cu Volga şi transformând astfel Moscova în port la cinci mări, fiind însoţit de un sistem întreg de autostrăzi şi căi ferate care se întind pe sute de kilometri. Canalul ,,V. I. Lenin“ reprezintă o importantă cale de transport, rapidă şi deosebit de ieftină. In acelaş timp amena­jările, hidroelectrice de pe Ca­nalul Volga- Don asigură anual Uniunii Sovietice circa 460 milioane kilowaţi-ore energie electrică ieftină. Astfel, realizarea Canalului a în­semnat un nou pas pe calea înfăptuirii învăţăturii lui Lenin, care a arătat că co­munismul înseamnă Puterea Sovietică plus electrificarea întregii ţări. Construcţia Canalului „V. I. Lenin" a servit ca bază pentru realizarea unei în­tinse reţele de irigări, care a dat posibili­tate colhozurilor din regiune să obţină re­colte nemaiîntâlnite la hectar: 3.200— 4.800 kg. grâne, 30 dp topo de cartofi, yesie 0.000 hfd­• ulcz, in­ medie ia fia. .A Lt fel, realizarea Canalului a adus­ o contri­buţie deosebit de însemnată la îmbunătă­ţirea aprovizionării oraşelor, la creşterea bunei stări a ţărănimii colhoznice. Canalul „V. I. Lenin” este o parte inte­grantă a genialului program de construire a comunismului elaborat de I. V. Stalin. In cadrul acestui program măreţ , care îmbină în mod armonios sarcinile electri­ficării, înzestrării energetice a industriei şi agriculturii, cu opera de transformare a naturii, cu irigarea pământurilor sece­toase, cu dezvoltarea căilor de comuni­caţie şi transport — se ridică pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice, pe baza direc­tivelor noului plan cincinal, aprobate de Congresul al XIX-lea al P.C.U.S., zeci şi zeci de grandioase construcţii — piloni ai noii societăţi. Astăzi, în timp ce pe apele Canalului „V. I. Lenin“ alu­necă vasele ce transportă maşinile şi minereurile din Ural sau­­ cărbunele şi grânele din Sud, — la Cuibâşev, pe Volga, unde se înalţă cea mai puter­­nică hidrocentrală din lume se executa în prezent vaste lucrări de excavare şi betonare la ecluze; anul acesta se vor turna aci peste o jumătate milion de metri cubi de beton. In acest timp, la Stalingrad — unde se va înălţa a doua hidrocentrală din lume, ca mărime şi pu­tere — înaintează rapid lucrările la imensa groapă de fundaţie a clădirii hidrocentralei ; constructorii de pe şantie­rele nodului hidroenergetic de la Cahov­a, care execută lucrări de betonare, şi-au luat angajamentul de a termina cu un an înainte de termen întreaga construcţie. Departe de aci, în sudul Uniunii Sovie­tice, la Tahia-Taş, pe Amu-Daria, se lu­crează la construirea unor canale de deri­vaţie de pe traseul Principalului Canal Turcmen şi se fac mari lucrări pregăti­toare în vederea începerii din plin a lucră­rilor de excavare a celui mai mare canal navigabil din lume, lung de aproape 1.100 km. In Siberia, pe şantierul hidrocentra­lei de la Buhtarminsc pe Irtîş, lucrările de construcţie la stăvilare au intrat în faza finală. Sporeşte munca paşnică a oame­nilor sovietici în stepa de la Răsărit de­­Stalingrad, pe traseul unui nou canal — Volga-Ural — pe şantierul canalului din însorita vale Diu, la construcţia rezervo­rului de apă dela Orto Tocci, din Chir­­gnizia, pe şantierul nodului hidroenerge­tic de la Minghed­aur în Caucaz, ca şi pe alte zeci de şantiere. Însemnătatea acestor grandioase con­strucţii ne apare astăzi şi mai limpede în lumina învăţăturii lui I. V. Stalin asupra trecerii de la socialism la comunism — trecere care presupune în primul rând creşterea neîncetată a întregii producţii sociale şi cu precădere a producţiei mij­loacelor de producţie — ceea ce presupune sporirea uriaşă a resurselor energetice ale economiei naţionale. Chemând poporul sovietic să ridice aceste minunate con­strucţii, Partidul Comunist al Uniunii So­vietice şi Statul Sovietic se călăuzesc după cerinţele legii economice fundamentale a socialismului, creează noi condiţii creş­terii neîntrerupte a producţiei socialiste pe baza tehnicii celei mai înalte, în scopul asigurării satisfacerii maximale a nevoi­lor materiale şi culturale, mereu cres­cânde ale întregii societăţi, înfăptuirea marilor construcţii ale co­munismului necesită un uriaş volum de lucrări. Numai la înfăptuirea Canalului „V. I. Lenin“ constructorii au executat lucrări de terasament cu un volum de peste 152 milioane metri cubi, lucrări din beton şi beton armat de aproape 3 mi­lioane metri cubi, etc. Puternica industrie sovietică a înzestrat şi continuă să înzestreze necontenit marile şantiere ale comunismului cu cea mai înaltă tehnică, cu maşini şi mecanisme de o putere şi perfecţiune necunoscute până în ziua de azi. Minunatele excavatoare păşitoare care înlocuesc munca a 8000- 10.000 de muncitori, dragele refulante plu­titoare, hidromonitoarele, camioanele bas­culante de 25 tone, uzinele automatizate de beton care lucrează pe marile şantiere ale comunismului stau mărturie faptului că în U.R.S.S. folosirea tehnicii economiseşte considerabil munca societăţii. La înfăptuirea acestor grandioase opere de construcţie paşnică au adus şi aduc o contribuţie uriaşă cele mai bune forţe ştiin­ţifice ale U.R.S.S. Consacrându-şi toată priceperea lor rezolvării problemelor le­gate de realizarea marilor construcţii, nu­meroşi academicieni şi profesori ai insti­tutelor de învăţământ superior — fizi­cieni, geologi, hidrotehnicieni, arhitecţi şi ingineri — se mândresc cu titlul de con­structori ai acestor monumente ale viito­rului. Prin munca lor ei dau un exem­plu luminos oamenilor de ştiinţă din în­treaga lume, arătându-le încotro trebue să-şi îndrepte cercetările, care trebue să fie adevărata menire a ştiinţei, ce uriaşe perspective de creaţie rodnică se deschid cercetărilor prin legarea ştiinţei de prac­tică, de viaţă, de problemele progresului şi făuririi bunei stări a popoarelor. Tot­odată, asemenea fapte cu sporirea de peste 20 de ori în viitorii 5-6 ani a producţiei agricole din regiunea Canalului „V. I. Lenin“ dau o lovitură nimicitoare teorii­lor neomalthusianiste propovăduite de pseudo-savanţii duşmani ai omului şi puşi în slujba uneltitorilor de războaie. Marile construcţii au devenit adevărate .În­ ------,„l­iric 11 celei mai noi, şcoli­­ ale eroismului şi abnegaţiei în muncă, şantiere ale făuririi omului cu o înaltă conştiinţă comunistă. Pe şantierele Canalului „V. I. Lenin“ au crescut oameni minunaţi ca excavatoristul Ev­ghenii Simac, care a ridicat randamentul unui excavator „Uralet“ la 3300 m.c. pe schimb, ca Anatoli Uscov, şeful echipa­jului excavatorului gigant cu cupa de 14 m.c., care a săpat 2.800.000 m.c. de pă­mânt din traseul Canalului, cu excavato­­riştii L. Ermolenco şi I. Hudiacov, care realizează însemnate depăşiri de norme. Măreţul avânt al construcţiilor din U.R.S.S. apare intr’un puternic contrast cu situaţia din lumea capitalistă, unde mili­tarizarea economiei şi goana nebunească a înarmărilor înăbuşă producţia civilă, unde singurele construcţii care se mai rea­lizează sunt bazele militare, unde ogoa­rele ţăranilor muncitori sunt distruse şi transformate în aerodromuri, unde dezvol­tarea tehnicii este frânată, fiind condiţio­nată de profitul maximal al capitaliştilor. Atitudinea cercurilor conducătoare din aceste ţări îşi găseşte expresia în ase­menea fapte ca bombardarea sălbatică a satelor şi oraşelor din Coreea, distrugerea hidrocentralelor de pe fluviul Yalu şi, re­cent, a lacurilor de acumulare pentru iri­gaţii în Coreea de Nord de către aviaţia americană. Construcţiile comunismului exprimă în­crederea popoarelor U.R.S.S. în forţele păcii, în posibilitatea reglementării paş­nice a problemelor internaţionale liti­gioase ; totodată ele fac să sporească neîncetat forţa materială a Uniunii Sovie­tice, ale cărei interese sunt de nedespăr­ţit de cauza păcii în întreaga lume. întreaga omenire progresistă urmăreşte cu viu interes şi salută cu bucurie fiecare victorie a muncii paşnice a oamenilor sovietici. Pentru poporul nostru, realizările gran­dioase ale Uniunii Sovietice constitue oglinda propriei sale vieţi de mâine ; ele îi arată perspectivele luminoase spre care îl conduce cu fermitate neabătută partidul şi reprezintă un puternic stimulent pentru oamenii muncii de a dobândi noi şi mari succese în construcţia socialismului. Reali­zările oamenilor sovietici îndeamnă pe constructori, pe muncitori şi tehnicieni, pe ingineri şi oameni de ştiinţă să înveţe necontenit din bogatul tezaur de experienţă al făuritorilor Canalului „V. I. Lenin“ şi hidrocentralelor măreţe de la Cuibaşev, Stalingrad, Cahovca,­­ şi să aplice ex­perienţa lor, pentru înflorirea României democrat-populare, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român. Succesele istorice ale construirii comu­nismului în Uniunea Sovietică ne în­deamnă şi ne învaţă cum să păşim cu şi mai multă hotărîre pe drumul făuririi unei vieţi de înaltă civilizaţie, pe drumul socialismului şi al păcii! Plecarea delegaţiei femeilor din ţara noastră la Congresul Mondial al Femeilor de la Copenhaga Luni dimineaţă a părăsit Capitala dele­gaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femei­lor, ce se va deschide la 1 5 iunie la Co­penhaga. Delegaţia este condusă de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, membră în Comite­­tetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele Dida Mîhal­­cea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tov. Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi de membre ale Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., în frunte cu tov. Ileana Răceanu, şi de numeroase femei muncitoare din Ca­pitală. (Agerpres) In­a­n­t @­r­i @ m­ii 9 7 i­u­v­e 1 m I . N. Anisimov — 25 ani de la apa­riţia lucrării lui I. V. Stalin „Pe fron­tul cerealelor“ (pag. 2-a). A. Săndescu — Pentru îmbunătăţi­rea calităţii produselor industriei elec­trotehnice (pag. 2-a). H. Doljan — Stratul petrolifer reîn­cepe o nouă viaţă (pag. 2-a). V. Gafita — NOTE BIBLIOGRA­FICE : Ciu Li­bo: „Uraganul“ (pag. 2-a). • Lucrările Congresului Femeilor De­mocrate din R.P.R. (pag. 3-a). Uniunea Sovietică duce în mod con­secvent și ferm o politică de întărire a păcii — Articolul de fond din „Jen­­minjibao" cu privire la articolul din „Pravda" din 24 Mai (pag. 4-a). Declaraţia Consiliului de miniştri al Republicii Democrate Germane (pag. 4-a). încheierea lucrărilor sesiunii Com­i­­siei O.N.U. pentru drepturile omului .(pag. 4-a). Drumul spre dezvoltarea continuă a economiei naţionale Cehoslovace (pag. 4-a). Campionatul european de baschet (pag. 4-a). Remilitarizarea Germaniei occiden­tale (pag. 4-a). Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. T. R. Duminică au continuat lucrările Con­gresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodă­riei agricole colective din comuna I. C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de ra­portul „Femeile din R.P.R. în lupta pen­tru pace şi prietenie intre popoare". Au luat cuvântul: Ecaterina Vizureanu, membră a comisiei de femei de pe lângă Sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Ionescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, co­lectivistă din comuna Horea, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comite­tului de luptă pentru pace al regiunii Ga­laţi, Pachiţa Huţu, preşedinta adunării delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahanovistă la Indus­tria Bumbacului A din Bucureşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiunea Ga­laţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din co­muna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nina Cassian, poetă, laureată a Pre­miului de Stat, Ioana Popa, preşedinta Sfatului popular al raionului Craiova, Ga­briela Baloşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Bucoi, preşedinta coope­rativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiu­nea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşedintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul R. Vâlcea, Maria Vincler, secre­tară a Sfatului popular al oraşului Tg. Mu­reş, care a vorbit în limba maghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfatului popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu a adus un căl­duros salut Congresului din partea Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre al­tele : In 9 ani, ţara noastră a­ făcut pro­grese deosebit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice. In toate aceste sectoare, femeia a dobândit un rol tot mai însemnat şi hărnicia de muncă a femeilor din Republica Populară Română urmează o creştere în măsura în care poporul nostru muncitor se ridică din punct de vedere material şi cultural. In lupta pentru pace, care se desfă­şoară la noi, 48 la sută din membrii comi­tetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor în această operă de primă importanţă pentru pacificarea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire, nu ar putea fi în­deplinită mai bine şi mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului co­reean, mii şi mii de femei de la noi s-au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, ali­mente. Salutului ce-l exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a încheiat acad. M. Sado­va­eanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Elisabeta Andok, secretara comitetu­lui U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Ma­ghiară. In numele Comitetului executiv al Sfa­tului popular al Capitalei, Congresul a fost salutat de tov. Crăciun Blidaru, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Oamenii muncii din Capitală urmăresc cu viu interes lucrările acestui Congres, fiindcă preţuesc dragostea şi elanul cu care femeile s’au încadrat în marea bătă­lie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi fericirii căminelor şi copiilor lor — a spus vorbitorul. După ce a subliniat aportul însemnat pe care îl aduc femeile în acţiunile de înfru­museţare a Capitalei şi munca lor pe tărâm obştesc, tov. Crăciun Blidaru a spus : Prin antrenarea acestei forţe uriaşe, care nu a fost antrenată până acum în suficientă măsură, printr’un control mai larg din par­tea masselor, sfaturile populare vor obţine succese mai mari în lupta pentru transfor­marea Capitalei noastre dragi într’un oraş socialist. Sprijinul masselor de femei este deosebit de preţios pentru sfaturile popu­lare în acţiunea pentru o mai bună apro­vizionare a oamenilor muncii cu produse de larg consum, în opera de culturalizare a masselor, în lupta pentru stârpirea biro­cratismului, pentru îndeplinirea și folosi­rea pe scară mai largă a resurselor locale. In numele Comitetului Central al U.T.M., tov. Nina Olteanu, membră a C.C. al U.T.M., a adus un tovărășesc salut Con­gresului Femeilor Democrate din R.P.R. Vorbitoarea a arătat că tinerele fete, mo­bilizate de Uniunea Tineretului Muncitor, participă cu însufleţire la acţiunile ce se desfăşoară sub conducerea partidului în marea operă de construire a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină de primă însemnătate munca de educare a tinerelor fete­ de sădire în rândul tineretului a unei atitudini juste, principiale faţă de tovarăşele noastre — a spus tov. Nina Olteanu. Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Minis­terul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stăruitoare pe care o acordă regimul democrat-popular problemei ocrotirii ma­mei şi copilului. In câţiva ani— a ară­tat vorbitoarea — numărul unităţilor sani­tare pentru ocrotirea mamei şi copilului a crescut de câteva ori. Astăzi, toată ţara este împânzită de case de naştere, oraşe, grădiniţe sezoniere, etc. Folosind cu pri­cepere mijloacele locale, creând comitete de sprijin pe lângă fiecare unitate, femeile pot aduce o mare contribuţie la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. O delegaţie de pionieri din Capitală a adus un călduros salut participantelor la Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Con­gresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Discuţiile asupra raportului au conti­nuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul: Paula Eftimescu, Inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitul­­schi, gospodină din Oraşul Stalin, Florica Oprea, secretar al Sfatului popular al ora­şului Cluj, Stela Achimov, membră în co­misia de femei de pe lângă Sfatul popular al raionului N. Bălcescu din Capitală, Szöcs Tereza, stahanovistă la fabrica tex­tilă ,,Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, Regiu­nea Autonomă Maghiară, Aspazia Vrabie, prim secretar al Comitetului raional Boto­şani al P.M.R., Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliu­lui Central al Sindicatelor din R.P.R., tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Con­siliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindicatele trebue să sprijine antrenarea unui număr cât mai mare de femei în pro­cesul de producţie, în organizaţiile de stat, economice, etc. Pentru aceasta, membrele sindicatelor care fac parte din adunările de femei trebue să fie un factor mobili­zator in atragerea unui număr cât mai mare de femei în câmpul muncii. Eu consider — a încheiat vorbitoarea — că prin sprijinul pe care îl vor da mem­brele sindicatelor aplicării hotărîrilor ace­stui Congres, ele vor contribui la succe­sul activităţii mişcării de femei din patria noastră. După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat in unanimitate raportul, Comitetul Central al U.F.D.R. fiind considerat des­cărcat de sarcinile sale. După pauză, în şedinţa prezidată de tov. Ileana Răceanu, s-a trecut la punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comite­tul Femeilor Democrate din R.P.R. din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor reprezenta femeile din patria noastră la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului Femei­lor Democrate din R.P.R. Cu deosebită emoţie, participantele la Congres au primit salutul unei delegaţii a copiilor coreeni găzduiţi de poporul no­stru. Intr’o atmosferă de entuziasm, Congre­sul a hotărît trimiterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor şi a unei telegrame adresate Consiliului de Miniştri al R.P.R. Cuvântul de încheiere a Congresului a fost rostit de tov. Stela Enescu, ministrul Prevederilor Sociale. Congresul s’a încheiat printr-o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră faţă de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace şi priete­nie între popoare, pentru viaţa şi viitorul fericit al copiilor. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Fruntaşi la întreţinerea culturilor însufleţiţi de cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită în numele parti­dului şi guvernului la primul Congres al fruntaşilor din gospodăriile agricole co­lective, membrii gospodăriei colective din comuna Săveni, raionul Feteşti, regiunea Constanţa, muncesc cu avânt în întrecere socialistă la îngrijirea culturilor, pentru a obţine o recoltă cât mai bogată. Până acum câteva zile, colectiviştii din această comună au terminat prăşitul a 65 ha. floarea soarelui, 200 ha. porumb, au săpat a doua oară cele 32 ha, vie şi au plivit suprafaţa cultivată cu grâu. Brigada II-a de câmp condusă de Ilie Crăciun se mândreşte cu realizările obţi­nute la lucrările de îngrijire a culturilor, fiind fruntaşă pe gospodărie. Rezultate frumoase a obţinut şi brigada legumicolă condusă de Ion Toader. Până acum, mem­brii acestei brigăzi au executat praşila II-a la cele 3,50 ha. cu ceapă arpagic şi au terminat răsăditul din prima etapă. Redeschiderea unei în aceste zile, numeroşi oameni ai mun­cii pornesc din oraşele industriale ale ţă­rii, de pe marile şantiere şi de pe ogoare, din întreprinderi şi instituţii, etc. spre mi­nunatele noastre staţiuni balneo-climate­­rice. C.C.S. a luat măsuri ca începând din luna Mai să se redeschidă încă patru sta­ţiuni care să permită unui număr şi mai mare de oameni ai muncii să-şi petreacă concediul de odihnă în mijlocul frumuse­ţilor naturii. Zilele trecute s’au deschis staţiunile Lipova-Arad, Amara , raionul Slobozia, Păltiniş-Sibiu şi Slănicul Moldovei. In aceste staţiuni au şi sosit primele serii de oameni ai muncii. Reparaţiile generale la vilele care adăpostesc oaspeţii s’au făcut din vreme, s’au executat noi amenajări şi construcţii. Staţiunea Lipova este situată pe o vale frumoasă la mică distanţă de Arad. Bo­găţia staţiunii o formează izvoarele ei cu ape feruginoase, carbogazoase între care izvorul Lipova. Vizitatorii staţiunii vor pu­­tea face excursii spre minunatele locuri sta­tuni de odihnă din apropiere, spre fostele cetăţi istorice Lipova şi Şoimuş. In staţiune s’a înfiinţat un club, cabinetul medical a fost înzestrat cu tot utilaj­ul necesar, şi s’au amenajat te­renuri de fotbal, volei, parcuri, alei, un bazin de înnot, etc. Una din cele mai pitoreşti staţiuni­eale patriei noastre e cea de la Păltiniş-Sibiu, situată între munţi la o altitudine de peste 1.400 m. Staţiunea e înconjurată de fru­moase păduri de brazi. Oamenii muncii veniţi la odihnă vor putea face numeroase excursii la Cheile Cibinului, Onceşti, etc. Staţiunea Amara din raionul Slobozia are un lac cu ape sărate şi cu nămol, reco­mandate în tratamentul reumatismului. Slănicul Moldovei , situat la poalele munţilor cu păduri de brazi, paltini şi ste­jari, are numeroase izvoare de ape mine­rale, pentru tratamentul diferitelor boli. începând cu anul acesta, C.C.S. a luat măsuri pentru mărirea capacităţii staţiunii Slănicul Moldovei cu peste 100 de locuri pentru fiecare serie. Noi amenajări sportive De curând oraşul Moreni a fost înze­strat cu un nou stadion sportiv, prevăzut cu o tribună. La inaugurarea acestui sta­dion, sute de muncitori petrolişti din lo­calitate au asistat la întreceri sportive or­ganizate între echipe de fotbal din Ploeşti şi Moreni. STOICA MANOLE corespondent voluntar ★ Cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular raional Beceni, regiunea Ploeşti, în comuna Beceni a fost amenajat de curând un teren sportiv. Numeroși oameni ai muncii din comună au contri­buit prin muncă voluntară la terminarea acestui teren, realizând astfel economii în valoare de 3000 lei. GH. VLAD corespondent voluntar ★ Numeroşi tineri ţărani muncitori, pre­cum şi elevi din comuna Ineu, raionul Oradea, au amenajat prin muncă voluntară un nou teren de sport unde se pot susţine jocuri de fotbal, volei şi oină. FARCAŞ ANTONIU corespondent voluntar * In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, tinerii ţărani muncitori din comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, au amenajat o bază sportivă prevăzută cu terenuri de fotbal şi volei, pistă de atletism, aparate de gimnastică, etc. ION VRAJITORU corespondent voluntar Cât mai multe arii electrificate Muncitorii de la întreprinderea Regio­nală de Electricitate Sibiu au început din timp în numeroase comune şi sate ale ra­ionului Sibiu lucrările de electrificare a ariilor. Până acum, planul de electrificare a ariilor în acest raion a fost executat în proporţie de peste 85 la sută. Printre co­munele ale căror atrii au fost electrificate sunt şi comunele Racoviţa, Tălmăciu, Avrig, Porceşti, Ocna Sibiului, Şura Mică, Slimnic şi satele Bradu, Hamba, Bungard şi altele. (Agerpres) Realizări pentru oamenii BRAILA (dela corespondentul nostru). In anii regimului de democraţie populară, reţeaua electrică s’a extins tot mai mult în satele şi oraşele raionului. In oraşul Brăila, în ultimii ani, numai prin folosirea resurselor locale s’a ex­tins reţeaua electrică în cartierele Co­­morofea, Brăiliţa, 1 Mai, Lacul-Dulce, Radu Negru şi altele. Deasemeni au fost electrificate satele Lacul-Sărat, Urleasca şi Măxineni. Odată cu dezvoltarea reţelei electrice a luat o mare extindere şi re­ţeaua de radioficare. In oraşul Brăila, funcţionează o staţie de radioficare, cu peste 1.500 difuzoare, iar în întreprinde­rile oraşului numeroase staţii de radioam­plificare. In satul Lacul­ Sărat, anul tre­ muncii din raionul Brăila cut a intrat în funcţiune o staţie de radio­ficare cu peste 40 difuzoare. Numeroase sunt şi realizările pe tărâm cultural în raionul Brăila. In comunele Osmanu, Movila Miresei şi Traian-Sat sunt cinematografe, unde în fiecare Dumi­nică numeroşi ţărani muncitori vin să vizioneze diferite filme. In ultimii ani, oraşul Brăila s’a trans­format într’un puternic centru şcolar. Au luat fiinţă o facultate muncitorească, o şcoală pedagogică de învăţătoare, o şcoală pedagogică de educatoare, numeroase şcoli medii tehnice, în care învaţă aproape 20.000 elevi, fii şi fiice de muncitori şi ţărani muncitori. Pentru ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii Oamenii muncii din patria noastră se bucură de condiţii tot mai bune pentru ridicarea nivelului lor politic şi cultural. In clişee: Clădirea modernă, încăpătoare şi luminoasă în care se află Bi­blioteca Populară din oraşul Târgovişte (stânga). Un colţ al sălii de şah de la clubul „Griviţa Roşie“, unde salariaţii Complexului îşi petrec în mod plăcut o parte din timpul liber (dreapta).

Next