Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)
1953-06-02 / nr. 2676
ANUL XXII Nr. 2676 Marți 2 Iunie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Construcţiile comunismului — construcţii ale păcii I . S’a împlinit un an de când poporul so- vietic, condus de gloriosul partid comunist, de geniul lui I. V. Stalin, a repurtat o măreaţă victorie: intrarea în funcţiune a Canalului Volga-Don „V. I. Lenin“. In ziua de 31 Mai 1952, — în aplauzele şi uralele entuziaste ale miilor şi miilor de constructori şi vizitatori — apele celor două mari fluvii, ale Volgăi şi Donului, s’au contopit, realizându-se astfel un străvechi vis al poporului rus. Construirea Canalului Volga-Don „V. I. Lenin“ — prima dintre marile construcţii ale comunismului — reprezintă o strălucită victorie care încununează munca paşnică a poporului sovietic. Canalul „V. I. Lenin“ este, prin proporţiile sale, o realizare fără precedent în istoria construcţiilor. El are o lungime de 101 kilometri, fiind prevăzut cu 13 ecluze pentru navigaţie, 13 baraje şi diguri, staţiuni de pompare, deversoare, poduri, etc. Acestei construcţii măreţe i se adaugă nodul hidraulic de la Timbanscaia, cuprinzând hidrocentrala şi numeroase ecluze şi baraje, sistemul de canale principale de irigaţie şi distribuţie, precum şi lacul de acumulare de la Ţimbianscaia, _=_a„adevărată mare artificială, formată în plin altera de mâna omului — al cărei volum este de peste 23,8 miliarde metri cubi de apă. Construirea canalului are o însemnătate excepţională pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale U.R.S.S., în scopul făuririi belşugului de bunuri propriu comunismului. Realizarea lui este un model de rezolvare complexă şi multilaterală a unor importante probleme ale economiei naţionale. Unind Donul cu Volga şi transformând astfel Moscova în port la cinci mări, fiind însoţit de un sistem întreg de autostrăzi şi căi ferate care se întind pe sute de kilometri. Canalul ,,V. I. Lenin“ reprezintă o importantă cale de transport, rapidă şi deosebit de ieftină. In acelaş timp amenajările, hidroelectrice de pe Canalul Volga- Don asigură anual Uniunii Sovietice circa 460 milioane kilowaţi-ore energie electrică ieftină. Astfel, realizarea Canalului a însemnat un nou pas pe calea înfăptuirii învăţăturii lui Lenin, care a arătat că comunismul înseamnă Puterea Sovietică plus electrificarea întregii ţări. Construcţia Canalului „V. I. Lenin" a servit ca bază pentru realizarea unei întinse reţele de irigări, care a dat posibilitate colhozurilor din regiune să obţină recolte nemaiîntâlnite la hectar: 3.200— 4.800 kg. grâne, 30 dp topo de cartofi, yesie 0.000 hfd• ulcz, in medie ia fia. .A Lt fel, realizarea Canalului a adus o contribuţie deosebit de însemnată la îmbunătăţirea aprovizionării oraşelor, la creşterea bunei stări a ţărănimii colhoznice. Canalul „V. I. Lenin” este o parte integrantă a genialului program de construire a comunismului elaborat de I. V. Stalin. In cadrul acestui program măreţ , care îmbină în mod armonios sarcinile electrificării, înzestrării energetice a industriei şi agriculturii, cu opera de transformare a naturii, cu irigarea pământurilor secetoase, cu dezvoltarea căilor de comunicaţie şi transport — se ridică pe întreg cuprinsul Uniunii Sovietice, pe baza directivelor noului plan cincinal, aprobate de Congresul al XIX-lea al P.C.U.S., zeci şi zeci de grandioase construcţii — piloni ai noii societăţi. Astăzi, în timp ce pe apele Canalului „V. I. Lenin“ alunecă vasele ce transportă maşinile şi minereurile din Ural sau cărbunele şi grânele din Sud, — la Cuibâşev, pe Volga, unde se înalţă cea mai puternică hidrocentrală din lume se executa în prezent vaste lucrări de excavare şi betonare la ecluze; anul acesta se vor turna aci peste o jumătate milion de metri cubi de beton. In acest timp, la Stalingrad — unde se va înălţa a doua hidrocentrală din lume, ca mărime şi putere — înaintează rapid lucrările la imensa groapă de fundaţie a clădirii hidrocentralei ; constructorii de pe şantierele nodului hidroenergetic de la Cahova, care execută lucrări de betonare, şi-au luat angajamentul de a termina cu un an înainte de termen întreaga construcţie. Departe de aci, în sudul Uniunii Sovietice, la Tahia-Taş, pe Amu-Daria, se lucrează la construirea unor canale de derivaţie de pe traseul Principalului Canal Turcmen şi se fac mari lucrări pregătitoare în vederea începerii din plin a lucrărilor de excavare a celui mai mare canal navigabil din lume, lung de aproape 1.100 km. In Siberia, pe şantierul hidrocentralei de la Buhtarminsc pe Irtîş, lucrările de construcţie la stăvilare au intrat în faza finală. Sporeşte munca paşnică a oamenilor sovietici în stepa de la Răsărit deStalingrad, pe traseul unui nou canal — Volga-Ural — pe şantierul canalului din însorita vale Diu, la construcţia rezervorului de apă dela Orto Tocci, din Chirgnizia, pe şantierul nodului hidroenergetic de la Minghedaur în Caucaz, ca şi pe alte zeci de şantiere. Însemnătatea acestor grandioase construcţii ne apare astăzi şi mai limpede în lumina învăţăturii lui I. V. Stalin asupra trecerii de la socialism la comunism — trecere care presupune în primul rând creşterea neîncetată a întregii producţii sociale şi cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie — ceea ce presupune sporirea uriaşă a resurselor energetice ale economiei naţionale. Chemând poporul sovietic să ridice aceste minunate construcţii, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Statul Sovietic se călăuzesc după cerinţele legii economice fundamentale a socialismului, creează noi condiţii creşterii neîntrerupte a producţiei socialiste pe baza tehnicii celei mai înalte, în scopul asigurării satisfacerii maximale a nevoilor materiale şi culturale, mereu crescânde ale întregii societăţi, înfăptuirea marilor construcţii ale comunismului necesită un uriaş volum de lucrări. Numai la înfăptuirea Canalului „V. I. Lenin“ constructorii au executat lucrări de terasament cu un volum de peste 152 milioane metri cubi, lucrări din beton şi beton armat de aproape 3 milioane metri cubi, etc. Puternica industrie sovietică a înzestrat şi continuă să înzestreze necontenit marile şantiere ale comunismului cu cea mai înaltă tehnică, cu maşini şi mecanisme de o putere şi perfecţiune necunoscute până în ziua de azi. Minunatele excavatoare păşitoare care înlocuesc munca a 8000- 10.000 de muncitori, dragele refulante plutitoare, hidromonitoarele, camioanele basculante de 25 tone, uzinele automatizate de beton care lucrează pe marile şantiere ale comunismului stau mărturie faptului că în U.R.S.S. folosirea tehnicii economiseşte considerabil munca societăţii. La înfăptuirea acestor grandioase opere de construcţie paşnică au adus şi aduc o contribuţie uriaşă cele mai bune forţe ştiinţifice ale U.R.S.S. Consacrându-şi toată priceperea lor rezolvării problemelor legate de realizarea marilor construcţii, numeroşi academicieni şi profesori ai institutelor de învăţământ superior — fizicieni, geologi, hidrotehnicieni, arhitecţi şi ingineri — se mândresc cu titlul de constructori ai acestor monumente ale viitorului. Prin munca lor ei dau un exemplu luminos oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, arătându-le încotro trebue să-şi îndrepte cercetările, care trebue să fie adevărata menire a ştiinţei, ce uriaşe perspective de creaţie rodnică se deschid cercetărilor prin legarea ştiinţei de practică, de viaţă, de problemele progresului şi făuririi bunei stări a popoarelor. Totodată, asemenea fapte cu sporirea de peste 20 de ori în viitorii 5-6 ani a producţiei agricole din regiunea Canalului „V. I. Lenin“ dau o lovitură nimicitoare teoriilor neomalthusianiste propovăduite de pseudo-savanţii duşmani ai omului şi puşi în slujba uneltitorilor de războaie. Marile construcţii au devenit adevărate .În ------,„liric 11 celei mai noi, şcoli ale eroismului şi abnegaţiei în muncă, şantiere ale făuririi omului cu o înaltă conştiinţă comunistă. Pe şantierele Canalului „V. I. Lenin“ au crescut oameni minunaţi ca excavatoristul Evghenii Simac, care a ridicat randamentul unui excavator „Uralet“ la 3300 m.c. pe schimb, ca Anatoli Uscov, şeful echipajului excavatorului gigant cu cupa de 14 m.c., care a săpat 2.800.000 m.c. de pământ din traseul Canalului, cu excavatoriştii L. Ermolenco şi I. Hudiacov, care realizează însemnate depăşiri de norme. Măreţul avânt al construcţiilor din U.R.S.S. apare intr’un puternic contrast cu situaţia din lumea capitalistă, unde militarizarea economiei şi goana nebunească a înarmărilor înăbuşă producţia civilă, unde singurele construcţii care se mai realizează sunt bazele militare, unde ogoarele ţăranilor muncitori sunt distruse şi transformate în aerodromuri, unde dezvoltarea tehnicii este frânată, fiind condiţionată de profitul maximal al capitaliştilor. Atitudinea cercurilor conducătoare din aceste ţări îşi găseşte expresia în asemenea fapte ca bombardarea sălbatică a satelor şi oraşelor din Coreea, distrugerea hidrocentralelor de pe fluviul Yalu şi, recent, a lacurilor de acumulare pentru irigaţii în Coreea de Nord de către aviaţia americană. Construcţiile comunismului exprimă încrederea popoarelor U.R.S.S. în forţele păcii, în posibilitatea reglementării paşnice a problemelor internaţionale litigioase ; totodată ele fac să sporească neîncetat forţa materială a Uniunii Sovietice, ale cărei interese sunt de nedespărţit de cauza păcii în întreaga lume. întreaga omenire progresistă urmăreşte cu viu interes şi salută cu bucurie fiecare victorie a muncii paşnice a oamenilor sovietici. Pentru poporul nostru, realizările grandioase ale Uniunii Sovietice constitue oglinda propriei sale vieţi de mâine ; ele îi arată perspectivele luminoase spre care îl conduce cu fermitate neabătută partidul şi reprezintă un puternic stimulent pentru oamenii muncii de a dobândi noi şi mari succese în construcţia socialismului. Realizările oamenilor sovietici îndeamnă pe constructori, pe muncitori şi tehnicieni, pe ingineri şi oameni de ştiinţă să înveţe necontenit din bogatul tezaur de experienţă al făuritorilor Canalului „V. I. Lenin“ şi hidrocentralelor măreţe de la Cuibaşev, Stalingrad, Cahovca, şi să aplice experienţa lor, pentru înflorirea României democrat-populare, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român. Succesele istorice ale construirii comunismului în Uniunea Sovietică ne îndeamnă şi ne învaţă cum să păşim cu şi mai multă hotărîre pe drumul făuririi unei vieţi de înaltă civilizaţie, pe drumul socialismului şi al păcii! Plecarea delegaţiei femeilor din ţara noastră la Congresul Mondial al Femeilor de la Copenhaga Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al Femeilor, ce se va deschide la 1 5 iunie la Copenhaga. Delegaţia este condusă de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, membră în Comitetetul Femeilor Democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele Dida Mîhalcea, Elena Stoia, Ana Lungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tov. Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi de membre ale Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., în frunte cu tov. Ileana Răceanu, şi de numeroase femei muncitoare din Capitală. (Agerpres) Inant @ri @ mii 9 7 iuve 1 m I . N. Anisimov — 25 ani de la apariţia lucrării lui I. V. Stalin „Pe frontul cerealelor“ (pag. 2-a). A. Săndescu — Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor industriei electrotehnice (pag. 2-a). H. Doljan — Stratul petrolifer reîncepe o nouă viaţă (pag. 2-a). V. Gafita — NOTE BIBLIOGRAFICE : Ciu Libo: „Uraganul“ (pag. 2-a). • Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. (pag. 3-a). Uniunea Sovietică duce în mod consecvent și ferm o politică de întărire a păcii — Articolul de fond din „Jenminjibao" cu privire la articolul din „Pravda" din 24 Mai (pag. 4-a). Declaraţia Consiliului de miniştri al Republicii Democrate Germane (pag. 4-a). încheierea lucrărilor sesiunii Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului .(pag. 4-a). Drumul spre dezvoltarea continuă a economiei naţionale Cehoslovace (pag. 4-a). Campionatul european de baschet (pag. 4-a). Remilitarizarea Germaniei occidentale (pag. 4-a). Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. T. R. Duminică au continuat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de tov. Tinea Anton, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna I. C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie intre popoare". Au luat cuvântul: Ecaterina Vizureanu, membră a comisiei de femei de pe lângă Sfatul popular al oraşului Bârlad, Maria Ionescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, Eva Kremer, colectivistă din comuna Horea, regiunea Arad, Sanda Gherghel, secretara comitetului de luptă pentru pace al regiunii Galaţi, Pachiţa Huţu, preşedinta adunării delegatelor din sectorul Păcurari, oraşul Iaşi, Elena Chişiu, stahanovistă la Industria Bumbacului A din Bucureşti, Tudora Pârlog, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Ianca, regiunea Galaţi, Maria Ioaniţiu, învăţătoare din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, Nina Cassian, poetă, laureată a Premiului de Stat, Ioana Popa, preşedinta Sfatului popular al raionului Craiova, Gabriela Baloşin, soţie de militar, Smaranda Băbălan, membră a gospodăriei agricole colective, din Frătăuţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Bucoi, preşedinta cooperativei din comuna Seleuşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşedintă a Uniunii Cooperativelor de Consum din raionul R. Vâlcea, Maria Vincler, secretară a Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, care a vorbit în limba maghiară, Anica Lefter, vicepreşedintă a Sfatului popular al regiunii Bucureşti. Acad. Mihail Sadoveanu a adus un călduros salut Congresului din partea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Vorbitorul a spus printre altele : In 9 ani, ţara noastră a făcut progrese deosebit de însemnate în toate sectoarele vieţii sociale şi economice. In toate aceste sectoare, femeia a dobândit un rol tot mai însemnat şi hărnicia de muncă a femeilor din Republica Populară Română urmează o creştere în măsura în care poporul nostru muncitor se ridică din punct de vedere material şi cultural. In lupta pentru pace, care se desfăşoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor în această operă de primă importanţă pentru pacificarea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire, nu ar putea fi îndeplinită mai bine şi mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreean, mii şi mii de femei de la noi s-au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, alimente. Salutului ce-l exprim aici, din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a încheiat acad. M. Sadovaeanu. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tov. Elisabeta Andok, secretara comitetului U.F.D.R. din Regiunea Autonomă Maghiară. In numele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, Congresul a fost salutat de tov. Crăciun Blidaru, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Oamenii muncii din Capitală urmăresc cu viu interes lucrările acestui Congres, fiindcă preţuesc dragostea şi elanul cu care femeile s’au încadrat în marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi fericirii căminelor şi copiilor lor — a spus vorbitorul. După ce a subliniat aportul însemnat pe care îl aduc femeile în acţiunile de înfrumuseţare a Capitalei şi munca lor pe tărâm obştesc, tov. Crăciun Blidaru a spus : Prin antrenarea acestei forţe uriaşe, care nu a fost antrenată până acum în suficientă măsură, printr’un control mai larg din partea masselor, sfaturile populare vor obţine succese mai mari în lupta pentru transformarea Capitalei noastre dragi într’un oraş socialist. Sprijinul masselor de femei este deosebit de preţios pentru sfaturile populare în acţiunea pentru o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii cu produse de larg consum, în opera de culturalizare a masselor, în lupta pentru stârpirea birocratismului, pentru îndeplinirea și folosirea pe scară mai largă a resurselor locale. In numele Comitetului Central al U.T.M., tov. Nina Olteanu, membră a C.C. al U.T.M., a adus un tovărășesc salut Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Vorbitoarea a arătat că tinerele fete, mobilizate de Uniunea Tineretului Muncitor, participă cu însufleţire la acţiunile ce se desfăşoară sub conducerea partidului în marea operă de construire a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină de primă însemnătate munca de educare a tinerelor fete de sădire în rândul tineretului a unei atitudini juste, principiale faţă de tovarăşele noastre — a spus tov. Nina Olteanu. Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Ocrotirii Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii, a vorbit despre atenţia şi grija stăruitoare pe care o acordă regimul democrat-popular problemei ocrotirii mamei şi copilului. In câţiva ani— a arătat vorbitoarea — numărul unităţilor sanitare pentru ocrotirea mamei şi copilului a crescut de câteva ori. Astăzi, toată ţara este împânzită de case de naştere, oraşe, grădiniţe sezoniere, etc. Folosind cu pricepere mijloacele locale, creând comitete de sprijin pe lângă fiecare unitate, femeile pot aduce o mare contribuţie la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. O delegaţie de pionieri din Capitală a adus un călduros salut participantelor la Congresul Femeilor Democrate din R.P.R. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul: Paula Eftimescu, Inginer chimist din regiunea Ploeşti, Frida Mitulschi, gospodină din Oraşul Stalin, Florica Oprea, secretar al Sfatului popular al oraşului Cluj, Stela Achimov, membră în comisia de femei de pe lângă Sfatul popular al raionului N. Bălcescu din Capitală, Szöcs Tereza, stahanovistă la fabrica textilă ,,Gh. Doja“ din Sf. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiară, Aspazia Vrabie, prim secretar al Comitetului raional Botoşani al P.M.R., Florica Szabó, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. Aducând Congresului salutul Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., tov. Maria Moraru, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, a arătat că sindicatele trebue să sprijine antrenarea unui număr cât mai mare de femei în procesul de producţie, în organizaţiile de stat, economice, etc. Pentru aceasta, membrele sindicatelor care fac parte din adunările de femei trebue să fie un factor mobilizator in atragerea unui număr cât mai mare de femei în câmpul muncii. Eu consider — a încheiat vorbitoarea — că prin sprijinul pe care îl vor da membrele sindicatelor aplicării hotărîrilor acestui Congres, ele vor contribui la succesul activităţii mişcării de femei din patria noastră. După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat in unanimitate raportul, Comitetul Central al U.F.D.R. fiind considerat descărcat de sarcinile sale. După pauză, în şedinţa prezidată de tov. Ileana Răceanu, s-a trecut la punctul 2 al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele care vor reprezenta femeile din patria noastră la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. Cu deosebită emoţie, participantele la Congres au primit salutul unei delegaţii a copiilor coreeni găzduiţi de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm, Congresul a hotărît trimiterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor şi a unei telegrame adresate Consiliului de Miniştri al R.P.R. Cuvântul de încheiere a Congresului a fost rostit de tov. Stela Enescu, ministrul Prevederilor Sociale. Congresul s’a încheiat printr-o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră faţă de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace şi prietenie între popoare, pentru viaţa şi viitorul fericit al copiilor. (Agerpres) Pe întinsul patriei noastre Fruntaşi la întreţinerea culturilor însufleţiţi de cuvântarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită în numele partidului şi guvernului la primul Congres al fruntaşilor din gospodăriile agricole colective, membrii gospodăriei colective din comuna Săveni, raionul Feteşti, regiunea Constanţa, muncesc cu avânt în întrecere socialistă la îngrijirea culturilor, pentru a obţine o recoltă cât mai bogată. Până acum câteva zile, colectiviştii din această comună au terminat prăşitul a 65 ha. floarea soarelui, 200 ha. porumb, au săpat a doua oară cele 32 ha, vie şi au plivit suprafaţa cultivată cu grâu. Brigada II-a de câmp condusă de Ilie Crăciun se mândreşte cu realizările obţinute la lucrările de îngrijire a culturilor, fiind fruntaşă pe gospodărie. Rezultate frumoase a obţinut şi brigada legumicolă condusă de Ion Toader. Până acum, membrii acestei brigăzi au executat praşila II-a la cele 3,50 ha. cu ceapă arpagic şi au terminat răsăditul din prima etapă. Redeschiderea unei în aceste zile, numeroşi oameni ai muncii pornesc din oraşele industriale ale ţării, de pe marile şantiere şi de pe ogoare, din întreprinderi şi instituţii, etc. spre minunatele noastre staţiuni balneo-climaterice. C.C.S. a luat măsuri ca începând din luna Mai să se redeschidă încă patru staţiuni care să permită unui număr şi mai mare de oameni ai muncii să-şi petreacă concediul de odihnă în mijlocul frumuseţilor naturii. Zilele trecute s’au deschis staţiunile Lipova-Arad, Amara , raionul Slobozia, Păltiniş-Sibiu şi Slănicul Moldovei. In aceste staţiuni au şi sosit primele serii de oameni ai muncii. Reparaţiile generale la vilele care adăpostesc oaspeţii s’au făcut din vreme, s’au executat noi amenajări şi construcţii. Staţiunea Lipova este situată pe o vale frumoasă la mică distanţă de Arad. Bogăţia staţiunii o formează izvoarele ei cu ape feruginoase, carbogazoase între care izvorul Lipova. Vizitatorii staţiunii vor putea face excursii spre minunatele locuri statuni de odihnă din apropiere, spre fostele cetăţi istorice Lipova şi Şoimuş. In staţiune s’a înfiinţat un club, cabinetul medical a fost înzestrat cu tot utilajul necesar, şi s’au amenajat terenuri de fotbal, volei, parcuri, alei, un bazin de înnot, etc. Una din cele mai pitoreşti staţiunieale patriei noastre e cea de la Păltiniş-Sibiu, situată între munţi la o altitudine de peste 1.400 m. Staţiunea e înconjurată de frumoase păduri de brazi. Oamenii muncii veniţi la odihnă vor putea face numeroase excursii la Cheile Cibinului, Onceşti, etc. Staţiunea Amara din raionul Slobozia are un lac cu ape sărate şi cu nămol, recomandate în tratamentul reumatismului. Slănicul Moldovei , situat la poalele munţilor cu păduri de brazi, paltini şi stejari, are numeroase izvoare de ape minerale, pentru tratamentul diferitelor boli. începând cu anul acesta, C.C.S. a luat măsuri pentru mărirea capacităţii staţiunii Slănicul Moldovei cu peste 100 de locuri pentru fiecare serie. Noi amenajări sportive De curând oraşul Moreni a fost înzestrat cu un nou stadion sportiv, prevăzut cu o tribună. La inaugurarea acestui stadion, sute de muncitori petrolişti din localitate au asistat la întreceri sportive organizate între echipe de fotbal din Ploeşti şi Moreni. STOICA MANOLE corespondent voluntar ★ Cu sprijinul Comitetului executiv al Sfatului popular raional Beceni, regiunea Ploeşti, în comuna Beceni a fost amenajat de curând un teren sportiv. Numeroși oameni ai muncii din comună au contribuit prin muncă voluntară la terminarea acestui teren, realizând astfel economii în valoare de 3000 lei. GH. VLAD corespondent voluntar ★ Numeroşi tineri ţărani muncitori, precum şi elevi din comuna Ineu, raionul Oradea, au amenajat prin muncă voluntară un nou teren de sport unde se pot susţine jocuri de fotbal, volei şi oină. FARCAŞ ANTONIU corespondent voluntar * In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, tinerii ţărani muncitori din comuna Stoina, raionul Amaradia, regiunea Craiova, au amenajat o bază sportivă prevăzută cu terenuri de fotbal şi volei, pistă de atletism, aparate de gimnastică, etc. ION VRAJITORU corespondent voluntar Cât mai multe arii electrificate Muncitorii de la întreprinderea Regională de Electricitate Sibiu au început din timp în numeroase comune şi sate ale raionului Sibiu lucrările de electrificare a ariilor. Până acum, planul de electrificare a ariilor în acest raion a fost executat în proporţie de peste 85 la sută. Printre comunele ale căror atrii au fost electrificate sunt şi comunele Racoviţa, Tălmăciu, Avrig, Porceşti, Ocna Sibiului, Şura Mică, Slimnic şi satele Bradu, Hamba, Bungard şi altele. (Agerpres) Realizări pentru oamenii BRAILA (dela corespondentul nostru). In anii regimului de democraţie populară, reţeaua electrică s’a extins tot mai mult în satele şi oraşele raionului. In oraşul Brăila, în ultimii ani, numai prin folosirea resurselor locale s’a extins reţeaua electrică în cartierele Comorofea, Brăiliţa, 1 Mai, Lacul-Dulce, Radu Negru şi altele. Deasemeni au fost electrificate satele Lacul-Sărat, Urleasca şi Măxineni. Odată cu dezvoltarea reţelei electrice a luat o mare extindere şi reţeaua de radioficare. In oraşul Brăila, funcţionează o staţie de radioficare, cu peste 1.500 difuzoare, iar în întreprinderile oraşului numeroase staţii de radioamplificare. In satul Lacul Sărat, anul tre muncii din raionul Brăila cut a intrat în funcţiune o staţie de radioficare cu peste 40 difuzoare. Numeroase sunt şi realizările pe tărâm cultural în raionul Brăila. In comunele Osmanu, Movila Miresei şi Traian-Sat sunt cinematografe, unde în fiecare Duminică numeroşi ţărani muncitori vin să vizioneze diferite filme. In ultimii ani, oraşul Brăila s’a transformat într’un puternic centru şcolar. Au luat fiinţă o facultate muncitorească, o şcoală pedagogică de învăţătoare, o şcoală pedagogică de educatoare, numeroase şcoli medii tehnice, în care învaţă aproape 20.000 elevi, fii şi fiice de muncitori şi ţărani muncitori. Pentru ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii Oamenii muncii din patria noastră se bucură de condiţii tot mai bune pentru ridicarea nivelului lor politic şi cultural. In clişee: Clădirea modernă, încăpătoare şi luminoasă în care se află Biblioteca Populară din oraşul Târgovişte (stânga). Un colţ al sălii de şah de la clubul „Griviţa Roşie“, unde salariaţii Complexului îşi petrec în mod plăcut o parte din timpul liber (dreapta).