Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-02 / nr. 2676

m 2678 SCÂNTEIA „Femeile din R. P. R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“ Raport prezentat de tov. Ileana Răceanu Năzuinţa cea mai scumpă a poporului rromân ca şi a tuturor popoarelor lumii — a arătat vorbitoarea — este pacea. Pacea în­seamnă pentru oamenii muncii, pentru mi­lioanele de femei din ţara noastră, construi­rea unei vieţi noi şi luminoase, liniştea că­minelor, viitorul fericit al copiilor. Cu con­ştiinţa răspunderii pe care o poartă pentru viaţa şi viitorul copiilor lor, femeile din R.P.R. îşi exprimă voinţa fermă de a apăra pacea, de a-şi închina toate eforturile, ta­lentul şi iniţiativa creatoare, cauzei măreţe a socialismului, înfloririi patriei noastre libere şi independente. Popoarele urăsc şi blestemă războiul. Poporul nostru, toate femeile, toate mamele din ţara noastră salută cu căldură şi nă­dejde fiecare acţiune care poate contribui la apărarea păcii şi condamnă cu asprime acele cercuri reacţionare care împiedică pe faţă sau pe ascuns rezolvarea paşnică a problemelor internaţionale şi continuă po­litica de pregătire a unui nou război. Exprimând interesele poporului şi adân­­­cul său ataşament pentru cauza păcii, Gu­vernul R.P.R. sprijină cu putere propune­rile Congresului Popoarelor pentru Apăra­rea Păcii de a se rezolva toate chestiunile litigioase pe cale paşnică, pe calea unor acorduri între țările interesate. In răspunsul către Comisia Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, Guver­nul R.P.R. salută iniţiativa Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii în ve­derea încheierii unui Pact al Păcii, fiind convins că un acord între cele cinci mari puteri va pune capăt actualei încordări internaţionale, va înlătura primejdia unor noi măceluri şi calamităţi pentru omenire. Fiecare om cinstit din ţara noastră do­reşte fierbinte să fie oprită vărsarea de sânge din Coreea, îngrijoraţi de primej­dia reînvierii militarismului german, care a pricinuit atâtea suferinţe poporului nos­tru în decursul celor două războaie trecute, toţi oamenii muncii din R.P.R. sunt direct interesaţi ca dorinţa poporului german de a făuri o Germanie unită, paşnică şi demo­cratică, să fie realizată. Poporul nostru este convins că rezolva­rea problemelor de care depinde pacea lumii nu este posibilă fără participarea la tratative a unei asemenea forţe uriaşe a păcii cum este R. P. Chineză. Aceasta este Convingerea şi dorinţa tuturor popoarelor. Un rol uriaş în fruntea luptei pentru Realizarea acestor năzuinţe arzătoare ale popoarelor îl joacă politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice. Politica de pace şi prietenie între po­poare, măsurile concrete care sunt între­prinse de U.R.S.S., China şi ţările de de­mocraţie populară pentru reglementarea paşnică a, tuturor problemelor litigioase sunt susţinute cu însufleţire de către în­treaga omenire iubitoare de pace şi liber­tate. In rândurile luptătorilor pentru pace din întreaga lume, un loc de cinste îl ocupă femeile. Federaţia Democrată Internaţio­nală a Femeilor numără peste 135 mili­oane de femei din 65 de ţări. Zi de zi ele duc o luptă neobosită pentru pace şi cola­borare între popoare. După ce a vorbit despre condiţiile grele­­de viaţă ale femeilor muncitoare din ţă­rile capitaliste, despre lupta lor pentru câştigarea de drepturi, pentru un trai mai bun, împotriva militarizării ţărilor lor, pentru apărarea păcii, vorbitoarea a spus : In avantgarda mişcării internaţionale democratice a femeilor păşesc femeile din Uniunea Sovietică, din Republica Popu­lară Chineză şi din ţările de democraţie populară. Devotate cu trup şi suflet patriei noastre libere şi independente, milioanele de femei­­din ţara noastră luptă cu avânt, sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru acelaş ţel: întărirea patriei, cons­truirea socialismului, apărarea păcii, îm­potriva primejdiei unui nou război. Ele se mândresc că la toate succesele minunate ale poporului nostru pot aduce şi contribu­ţia lor rodnică. Vorbitoarea a subliniat apoi realizările obţinute de regimul nostru democrat-popu­lar în domeniul creării instituţiilor pentru ocrotirea mamei şi copilului, înconjurate de grija partidului şi gu­vernului, femeile muncitoare din R.P.R. muncesc cu abnegaţie şi devotament în în­treprinderile socialiste, în agricultură, în­văţământ, instituţii sanitare, în organiza­ţiile comerciale şi sprijină activitatea gos­podărească a sfaturilor populare. Peste 250.000 femei participă în între­cerea socialistă. Peste 1.650 muncitoare au primit înal­tul titlu de stahanovist şi mai mult de 18.000 sunt fruntaşe în producţie. Mii de femei se califică la locul de muncă, urmează cursuri şi şcoli de cali­ficare. Partidul Muncitoresc Român consideră că atragerea femeilor în procesul de pro­ducţie, calificarea şi promovarea lor în munci de răspundere, este o problemă de mare importanţă pentru statul nostru de democraţie populară. Cu toate acestea, unele organe de stat şi organizaţii de massă — sindicatele, U.F.D.R., U.T.M. — nu in­troduc în viaţă cu toată consecvenţa acea­stă sarcină trasată de partid şi guvern. Regimul de democraţie populară a adus ţărăncii muncitoare o viaţă nouă. Ţărăncile muncitoare au astăzi un rol de seamă în viaţa satului. Ele dau dovadă de devota­ment crescând şi pricepere în muncă şi de vigilenţă faţă de duşman. Massele largi de ţărănci muncitoare, răspunzând chemării partidului şi guver­nului, luptă cu însufleţire pentru asigura­rea unor recolte bogate, pentru îndeplini­rea la timp şi în bune condiţiuni a munci­lor agricole, cultivă cu pricepere terenuri cu legume şi zarzavaturi, se îngrijesc de creşterea vitelor, a păsărilor, etc. Urmând chemarea partidului şi guver­nului, înţelegând că drumul gospodăriei agricole colective este singurul drum spre belşug şi fericire, un număr tot mai mare de ţărănci muncitoare intră în gospodăriile agricole colective, întreaga experienţă de luptă pentru în­tărirea şi crearea de noi gospodării agri­cole colective arată că în atragerea şi pro­movarea femeilor în munci de răspundere mai există lipsuri însemnate. Femeile colectiviste trebue să fie mai mult atrase în lupta pentru întărirea gos­podăriilor colective, pentru obţinerea unor recolte bogate, pentru îndeplinirea sarci­nilor puse de planul de stat, pentru reali­zarea programului măreţ de dezvoltare a agriculturii noastre, expus de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul fruntaşi­lor din gospodăriile colective. Colectivistele trebue să ducă muncă de lămurire neobosită şi răbdătoare ceas de ceas, zi de zi, printre ţărăncile muncitoare. Zeci de mii de femei gospodine sprijină cu avânt munca sfaturilor populare, acţi­unile lor edilitare, culturale, sociale, munca pentru descoperirea şi folosirea resurselor locale, pentru dezvoltarea industriei locale. In cinstea Congresului Mondial al Fe­meilor, a Festivalului Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor pentru Pace şi Priete­nie, urmând exemplul muncitoarelor din fabrici, femeile gospodine au amenajat spaţii verzi, au participat la acţiuni de în­frumuseţare a cartierelor şi străzilor, la acţiuni sociale pe lângă instituţiile sanitare şi de copii, sprijină acţiunile pentru mai buna aprovizionare a oamenilor muncii cu produse de larg consum. Femeile gospodine, soţii de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, au de asemenea un rol deosebit de important în sprijinirea muncii pe care o duc soţii lor pentru în­deplinirea planului în întreprinderi şi pe şantierele socialismului. Gospodinele trebue să intensifice activi­tatea lor în domeniul îngrijirii avutului obştesc, în primul rând al locuinţelor, în domeniul controlului obştesc asupra activi­tăţii comerciale, să participe activ la dife­ritele acţiuni edilitare, culturale, sociale ale sfaturilor populare. In continuare, raportul s-a ocupat de îndatoririle pe care le au femeile în dome­niul educării copiilor în spiritul dragostei de patrie, în spiritul recunoştinţei nemăr­ginite faţă de Uniunea Sovietică, al dra­gostei şi prieteniei între popoare. Vorbitoarea a relevat participarea fe­meilor la viaţa politică şi culturală a ţă­rii, ca îndrumătoare, directoare de cămine culturale, bibliotecare. O contribuţie importantă in lupta pen­tru construirea socialismului şi apărarea păcii o aduc femeile care lucrează pe tă­râmul învăţământului, al ştiinţei, literaturii şi artei. Astăzi, 2000 femei fac parte din cadrele didactice universitare, dintre ele 300 femei lucrează in institutele de cer­cetări ştiinţifice ale Academiei R. P. R. Munca plină de avânt a femeilor din R. P. R. pentru întărirea şi înflorirea pa­triei, participarea lor la toate acţiunile de solidaritate internaţională iniţiate de Con­gresul Popoarelor, de Consiliul Mondial al Păcii şi de F. D. I. F. sunt un­­aport preţios în lupta pentru pace a milioanelor de femei din lumea întreagă. In comitetele de luptă pentru pace din R. P. R. femeile reprezintă jumătate din numărul membrilor. Ele au strâns milioane de semnături pe Apelul pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. In acţiunea ce s’a desfăşurat In ţara noastră pentru ajutorarea poporului co­reean, mii de femei au participat în echi­pele de colectare, la trierea şi ambalarea hainelor şi alimentelor, aducând astfel sprijinul lor frăţesc luptei eroice a po­porului coreean. Cu dragoste caldă de mame ele îngrijesc pe cei 1.500 copii co­reeni, găzduiţi în ţara noastră. Ţinerea celei de a 13-a sesiuni a F. D. I. F. la noi în ţară şi vizitele dele­gatelor de peste hotare la noi au fost un prilej pentru întărirea solidarităţii femei­lor din ţara noastră cu lupta popoarelor pentru libertate, pace şi democraţie. In cadrul strângerii legăturilor de prie­tenie cu femeile din toate ţările, ţara noastră a fost vizitată în decursul anilor 1952—1953 de 12 delegaţii de femei din Anglia, Franţa, Belgia, Germania, Dane­marca, Suedia, Italia, Norvegia, Finlanda, Olanda, Austria, îndrumată de Partidul Muncitoresc Ro­mân, mişcarea femeilor din ţara noastră a constituit o şcoală politică şi practică pen­tru femei. Prin experienţa câştigată în muncă, sute şi mii de femei s’au ridicat din simple gospodine şi ţărănci muncitoare un munci de răspundere în aparatul de partid, de stat, economic şi administrativ. Au fost alese aproape 27.000 femei ca de­putate în sfaturile populare şi 66 femei ca deputate în Marea Adunare Naţională, par­ticipând astfel activ la conducerea trebu­rilor obşteşti. Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat şi în acelaş timp cele mai largi organizaţii de massă ale oamenilor muncii de la oraşe, şi sate — au creat posi­bilitatea participării masselor de oameni ai muncii, inclusiv a masselor de milioane Discuţiile la raport Stahanovista MARIA SPINEANU, de la uzinele „Victoria“-Calan, regiunea Hune­doara, a vorbit despre viaţa şi munca sa. Regimul de democraţie populară — a arătat vorbitoarea — mi-a dat posibilitatea ca prin muncă să-mi făurrisc o viaţă mai bună. In trecut am lucrat ani dea rândul pe pământul moşierilor şi chiaburilor. Astăzi muncesc ca turnătoare la uzinele ,,Victoria“-Calan. îndrumată de partid am început să studiez şi să aplic metodele de lucru sovietice, ajungând să-mi depăşesc mereu norma. Acum lucrez în contul lunii Mai 1954 şi sunt fericită că pot să de­pun toată priceperea şi puterea mea de muncă pentru îndeplinirea planului cinci­nal în patru ani, pentru construirea so­cialismului şi apărarea păcii.­­Vorbind despre înflorirea vieţii moţi­lor în anii puterii populare, ţăranca mun­citoare SILVIA COSTEA, din comuna Bunteşti, regiunea Oradea, a arătat că în raionul Beiuş s-au construit şi se constru­­esc mereu noi şcoli, cămine culturale, bi­blioteci şi instituţii sanitare. „Viaţa noastră este zi de zi mai fru­moasă. Odată cu lumina electrică ce a în­ceput să se aprindă şi în satele noastre, se ivesc tot mai mult zorile unei vieţi fe­ricite care ne înzecesc puterile în muncă. In satele noastre puţini mai sunt aceia care nu ştiu carte şi care învaţă acum. La noi nimeni nu se mai plânge că nu are de lucru şi nu poate să-şi întreţină familia". In încheiere, vorbitoarea s’a angajat ca în calitatea sa de preşedintă a unei adu­nări de delegate să muncească cu elan pentru a contribui la întărirea şi înflori­rea patriei. IRINA RACHIŢEANU-ŞIRIANU, artis­tă emerită a R.P.R., a arătat că femeile artiste din ţara noastră a­u misiunea de a mobiliza prin arta lor marea massă a femeilor muncitoare la luptă hotărîtă pen­tru construirea socialismului şi apărarea păcii. Misiunea aceasta — a spus vorbi­toarea — este una din cele mai frumoase. Acolo, pe scenă, femeile artiste, în inter­pretarea personagiilor, trebue să ştie să le redea în aşa chip, încât să mobilizeze marea massă a femeilor la muncă tot mai rodnică. Congresul acesta ne însufleţeşte şi mai mult pe noi, femeile artiste, în lupta noas­tră pentru realizarea celor mai înalte idea­luri omeneşti. Stahanovista MARIA PURCEL a vor­bit despre succesele femeilor care mun­cesc în industrie. „Ca muncitoare la fa­brica de maşini electrice „Dinamo" mă străduesc să dau cât mai multe maşini electrice pentru înfăptuirea măreţului plan de electrificare. Din anul 1950, când am terminat şcoala profesională, lu­crez într-o brigadă de tineret. Astăzi, mulţumită metodelor de muncă sovietice dăm produse în contul anului 1957. Bri­gada noastră este brigadă stahanovista. Viaţa mea frumoasă de astăzi o datoresc partidului, care mi-a arătat mie şi milioa­nelor de femei din ţara noastră calea spre o viaţă fericită. Colectivista MARIA BUCIUCEANU, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februarie", din, satul Corbul de Sus, regiunea Constanţa, a vorbit despre munca rodnică dusă de colectiviste, despre apor­tul lor la întărirea economică şi organiza­torică şi la dezvoltarea gospodăriei colec­tive „In gospodăria noastră — a spus vor­bitoarea — femeile muncesc cu mult elan aducând contribuţia lor la dezvoltarea avu­tului obştesc. Avem femei fruntaşe în pro­ducţie, cum este, de pildă, Georgeta Voicu, şefă de echipă la grădina de zarzavat, care a depăşit planul de producţie cu 120 la sută, Irina Armean, mulgătoare la 18 vaci,­­ sau ca Maria Pletea, şefă d© echipă". In numele femeilor din raionul Caran­sebeş a vorbit delegata ELENA VIOREL, director la S.M.T.­Zăg­ujeni. După ce a subliniat dragostea cu care femeile mun­cesc în diferite sectoare d© activitate, vor­bitoarea a arătat aspecte din munca ei de director S.M.T. şi totodată ajutorul pe care staţiunea pe care o conduce îl dă gos­podăriilor agricole colective din raion. Eu — a spus printre altele vorbitoarea — preţuesc mult această muncă pe care mi-a încredinţat-o partidul şi de aceea lu­crez cu drag. Pentru campania de vară îmi iau angajamentul, în numele colecti­vului nostru, să depăşim planul de recol­tare şi treeriş cu 50 la sută. Delegata MARIA CRIŞAN, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R.­Cluj, a vorbit despre posibilităţile largi pe care i le-a deschis regimul nostru democrat-popular în calificarea ei profesională. Prof. univ. ELENA JEANRENAUD, decanul Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, a vorbit despre munca femeilor din institutele de învăţământ superior. Munca noastră de zi cu zi — a spus vor­bitoarea — ne este dragă fiindcă prin ea asigurăm un viitor strălucit copiilor noştri pe care vrem să-i vedem cetăţeni mândri într’o ţară înfloritoare. Delegata ANTONIA BOHOREŢ a adus salutul femeilor care lucrează în gospo­dăria agricolă d© stat din Valea Călugă­rească. Ea a arătat că aceste femei aduc un aport tot mai mare în muncile gospo­dăriei şi participă cu drag la acţiunile obşteşti. Aducând Congresului salutul din partea corpului didactic din regiunea Timişoara, MARIA MUNTEANU, profesoară emerită, a vorbit despre munca de educare a ti­nerei generaţii, căreia astăzi, în regimul nostru de democraţie populară, îi sunt deschise toate căile pentru cucerirea ştiinţei. Delegata REGHINA DANCIU, soţie de miner din Valea Jiului, a exprimat hotă­rîrea femeilor de a munci pentru îndepli­nirea planurilor locale ale sfaturilor populare, pentru a contribui la înfrumuse­ţarea oraşelor şi centrelor miniere. Ea a subliniat realizările pe care soţiile de mineri le-au obţinut până acum în diferite acţiuni obşteşti, strâns legate d© munca soţilor lor. Delegata SILVIA DAN, directoarea coloniei de copii coreeni din Siret, re­giunea Suceava, a arătat în cuvântul său dragostea cu care poporul român şi în­deosebi femeile, înconjoară pe copiii co­reeni ai căror părinţi au căzut în lupta pentru apărarea patriei lor. Vorbitoarea a arătat că copiii coreeni simt din plin dragostea de mamă pe care femeile din ţara noastră le-o arată şi au încredere neclintită că ele vor duce mai departe lupta hotărîtă şi unită împreună cu femeile din lumea întreagă pentru în­tărirea păcii şi prieteniei între popoare, pentru fericirea vieţii copiilor. ECATERINA VIZUREANU, membră în comisia de femei de pe lângă Sfatul popular al oraşului Bârlad, a subliniat că aplicarea în viaţă a noii forme organiza­torice a făcut ca în oraş masse largi de femei să fie antrenate în acţiunile iniţiate de sfatul popular. Suntem încredinţate — a spus ea — că de acum înainte femeile din oraşul Bârlad vor contribui şi mai activ la refacerea şi înfrumuseţarea oraşului. Luând cuvântul, MARIA IONESCU, directoarea şcolii pedagogice d© fete din Caracal, a vorbit despre condiţiile mereu mai bune în care trăiesc şi muncesc cadrele didactice din ţara noastră şi a subliniat rolul pe care îl au învăţătoarele în edu­carea copiilor oamenilor muncii în spiritul dragostei de patrie şi al prieteniei între popoare. învăţătoarele — a spus vorbitoa­rea — pot contribui deasemeni în atrage­rea femeilor la activitatea pe tărâm obştesc. Delegata EVA KREMER, din comuna Horea, regiunea Arad, a arătat că noua formă de organizare a mişcării de femei a fost primită cu multă bucurie de către femei. In comuna Horea s-au organizat 58 de consfătuiri pe grupe de câte 10 femei, care şi-au ales delegatele lor, cuprinzând astfel toate femeile din comună, de naţio­nalitate română şi germană. In cinstea Congresului, 50 femei au contribuit prin munca lor la renovarea căminului cultu­ral din comună. In raportul prezentat la acest Congres — a spus SANDA GHERGHEI, secretara Co­mitetului regional de luptă pentru pace Galaţi — s’a arătat că în patria noastră li­beră femeile au dovedit prin fapte do­rinţa lor fierbinte de pace. In regiunea noastră, nenumărate sunt exemplele de femei care, încadrate activ în această luptă, nu precupeţesc eforturile lor pentru do­bândirea de rezultate rodnice. Femeile în­cadrate în cele 138 brigăzi ale păcii din regiunea Galaţi, de pildă, contribue la în­deplinirea planului cincinal în patru ani, alături de stahanovistele şi fruntaşele în muncă din întreaga ţară. Gospodina PACHIŢA HUŢU, preşedinta unei adunări de delegate din Iaşi, a ară­tat că munca femeilor a luat un mare avânt de când au fost alese adunările de dele­gate. In cinstea Congresului, femeile din oraşul Iaşi, printre care numeroase gospo­dine au fost antrenate în acţiuni ce au ca scris să îmbunătăţească şi să înfrumu­seţeze viaţa oamenilor muncii. Un comi­tet de femei format din soţii de ceferişti, cu ajutorul Direcţiei Regionale C.F.R., a­ amenajat camera mamei şi a copilului din­ gara Iaşi. Stahanovista ELENA CHIŞIU de la In-­­dustria Bumbacului , a vorbit printre al­s­tele despre succesele ei în producţie, ară­tând că prin folosirea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici reuşeşte ■ să­­depăşească zilnic planul de producţie cu 10 la sută, dând fire numai de calitatea a I-a. Vorbitoarea a relevat condiţiile tot mai bune de muncă şi trai pe care le au femeile din ţara noastră, condiţii care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea so­cialismului şi apărarea păcii. Delegata TUDORA PARLOG a arătat că în munca sa de preşedintă a gospodă­riei agricole colective „Drumul lui Lenin" din comuna Ianca, regiunea Galaţi, a cău­tat să promoveze cu încredere femeile in diferite munci de răspundere ale gospodă­r­­iei. Colectivista Maria Pastramă a urmat­­şcoala de brigadieri, unde şi-a însuşit cu-­­noştinţe folositoare, iar astăzi este fruntaşă în gospodărie şi se achită cu cinste de sarcinile sale. Deasemeni, colectivista Tu­­doriţa Parpală, socotitoare, este fruntaşă, pe raion. In gospodărie mai avem frun­taşe ca Maria Tache, Păuna Viorescu şi altele, care sunt zi de zi popularizate pe­ tabla de onoare.­­ Lucrând în felul acesta, a spus ea, noi­­întărim gospodăria noastră, contribuim la­ lupta pentru apărarea păcii, învăţătoarea MARIA IOANIŢIU, din comuna Ocoliş, raionul Turda, regiunea Cluj, a vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc astăzi femeile muncitoare din­ satele şi cătunele din Munţii Apuseni.’ Vorbitoarea a arătat că datorită muncii­ desfăşurate de femeile cu ştiinţă de carte din satul Ocoliş, unde 6,1 la sută din fe­mei erau analfabete, astăzi numai 2­ fe­mei nu ştiu carte. In cinstea Congresului Mondial al Femeilor — a spus învăţătoarea Maria Ioaniţiu — îmi iau angajamentul să învăţ carte şi pe cele două tovarăşe din satul meu care au rămas încă analfabete.­ Poeta NINA CASSIAN a arătat în cu­vântul său că regimul de democraţie popu­lară a făcut posibilă dezvoltarea capacită­ţii creatoare a femeilor în toate domeniile­ de activitate. Vorbitoarea s-a referit apoi la problemele literaturii pentru copii, de­ care scriitoarele trebue să fie preocupate mai îndeaproape. Femeia scriitor ,a spus ea — trebue să fie nu numai mama­ copiilor proprii, ci mama, învăţătoarea tu­turor copiilor ţării. Nina Cassian a cerut sprijinul masselor de femei în alcătuirea unei literaturi pentru copii, cu un bogat, conţinut educativ. ■­­_­Delegata IOANA POPA, preşedinta Sfa­tului popular raional Craiova, a arătat că femeile participă cu mult elan prin muncă voluntară la înfrumuseţarea oraşului şi sa­telor din cuprinsul raionului. Prin comi­tetele de sprijin de­ pe lângă­­instituţiile sanitare, ele participă la ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. Delegata GABRIELA BALOŞIN a vor­bit despre soţiile de militari arătând dragos­tea lor de a munci pentru construirea socia­­lismului în patria noastră, prin încadrare,­i în producţie, prin participarea la acţiunile­­de culturalizare şi la îndeplinirea planuri­lor locale ale sfaturilor populare. Colectivista SMARANDA BABALAN, din comuna Frătăuţii Vechi, regiunea Su­­ceava, a subliniat hărnicia cu care femeile , din această gospodărie, eliberate de exploa­tarea moşierilor şi chiaburilor, lucrează, pentru mărirea avutului obştesc al gospo­dăriei, precum şi lupta colectiviştilor im­,­potriva uneltirilor chiabureşti. In continuare au mai luat cuvântul EMILIA BUCOI, preşedinta cooperativei din comuna Seleu­şu, regiunea Stalin , AURELIA TRANDAFIR, strungar din re­-, giunea Bacău ; ELENA BAGALUŢ, vice­preşedinta Uniunii Cooperativelor de Con­sum din raionul R. Vâlcea; MARIA VINCLER, secretar al Comitetului execu­tiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Mu­reş ; ANICA LEFTER, vicepreşedinta Sfa­tului popular al regiunii Bucureşti ; PAULA EFTIMESCU, inginer chimist din regiunea Ploeşti ■„ FRIDA MITULSCHI, gospodină din Oraşul Stalin ; FLORICA OPREA, secretara Sfatului popular al ora­şului Cluj ; STELA ACHIMOV, din Bucu­reşti ; SZŐCS TEREZA, stahanovistă din Regiunea Autonomă Maghiară ; ASPAZIA VRABIE, prim secretar al Comitetului raional Botoşani al P.M.R. ; FLORICA SZABÓ, soţie de miner din Baia Sprie,­­ regiunea Baia Mare. Pal.­­ Lucrările Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Salutul tovarăşului Chivu Stoica in numele C. C. al P. M. R. şi al Guvernului Dragi tovarăşe. In numele Comitetului Central al Parti­­d­ului Muncitoresc Român şi al Guvernu­lui Republicii Populare Române aduc un călduros salut Congresului Femeilor Demo­crate din Republica Populară Română. Acest Congres este o puternică mani­festare a voinţei de pace a milioanelor de femei din ţară noastră. El este totodată o mărturie a Vieţii noi, libere şi lumi­noase de care se bucură femeile în regi­mul de democraţie populară. Femeile din ţara noastră n’au uitat în­josirea şi umilinţa la care erau supuse la fiecare pas pe vremea regimului burghezo­­moşieresc, ca muncitoare, ca cetăţene şi chiar în viaţa de familie. Sub regimul burghezo-moşieresc femeia era angajată în câmpul muncii cea din urmă şi concediată cea dintâi. Pe atunci femeia cu greu se putea califica. La muncă egală cu a băr­batului, femeia primea un salariu cu 140-50%­ mai mic. Constituţia Republicii Populare Române Consfinţeşte cu putere de lege că în ţara noastră femeia are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii de stat, economice, culturale şi social-politice. La noi în ţară, femeilor le sunt des­chise toate drumurile, ele pot să-şi alea­gă libere orice profesie şi pot promova până la cele mai înalte posturi de con­ducere. Un număr tot mai mare de femei au întrat în producţie în cele mai diferite munci. Din rândurile lor s’au ridicat nu­meroase stahanoviste şi fruntaşe în mun­că, cunoscute şi iubite în întreaga ţară, mândria poporului nostru muncitor. Numeroase femei joacă un rol de sea­mă în viaţa culturală a Republicii Popu­lare Române, muncind cu devotament pe tărâmul învăţământului, ştiinţei, artei şi literaturii. Masse tot mai largi de femei participă­­activ la viaţa social-politică a ţării, zeci­­de mii de femei sunt deputate în sfatu­rile populare regionale, raionale, orăşe­neşti şi comunale. Numeroase femei fac parte din Marea Adunare Naţională, din guvern sau deţin posturi de răspundere în organizaţiile obşteşti şi în aparatul de stat, în instituţiile de învăţământ şi în cele de cercetări ştiinţifice. Multe femei lu­crează în posturi de directoare de între­prinderi, preşedinte de gospodării colec­tive, conducătoare de instituţii, şi trebue spus că cea mai mare parte dintre ele în­deplinesc bine aceste munci, îndreptăţind încrederea ce le-a fost acordată. Urmând exemplul luminos al femeilor dinn Uniunea Sovietică, alături de toate femeile din ţă­rile de democraţie populară, femeile din Republica Populară Română participă ac­tiv la construirea vieţii noi. Regimul nostru democrat-popula­r acor­dă o atenţie permanentă ocrotirii mamei şi copilului, asigurând concedii plătite fe­meilor gravide, organizând numeroase ma­ternităţi, creşe şi cămine de copii. Peste 11.000 de femei poartă titlul de cinste de „Mamă Eroină", sunt distinse cu ordinul „Gloria Maternă" sau „Medalia Materni­tăţii“. Consiliul de Miniştri examinează în prezent luarea unor noi măsuri în vede­rea lărgirii avantagiilor pentru femeile gravide şi femeile mame aflate în câmpul muncii, pentru dezvoltarea reţelei institu­ţiilor de ocrotire a mamei şi copilului, pentru sporirea numărului de creşe şi că­mine de zi. Femeile, care reprezintă jumătate din populaţia ţării, au un rol uriaş în opera de construire a socialismului. Orice manifes­tare de subapreciere a rolului femeii în economie, în aparatul de stat trebue com­bătută şi lichidată cu hotărîre. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român consideră că milioanele de femei dela oraşe şi sate pot şi trebue să fie atrase în­­tr’o măsură mai mare în diferite ramuri de producţie, în activitatea social-politică şi culturală. Ele trebuesc promovate cu mai multă îndrăzneală şi hotărîre în munci de răspundere. Un rol însemnat revine fe­meilor în acţiunile locale de interes ob­ştesc, în controlul asupra activităţii orga­nelor comerţului de stat şi cooperatist, peste tot unde spiritul gospodăresc al fe­meii poate fi de mare folos, contribuind la îmbunătăţirea muncii şi la lichidarea lipsurilor. In acest scop este necesară o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a fe­meilor. Sfaturile populare constitue toc­mai acea organizaţie care poate şi trebue să atragă marea massă a femeilor în rezol­varea problemelor de interes obştesc, prin participarea lor activă în cadrul comisiilor permanente, în comitetele de cetăţeni, în comitetele de părinţi de pe lângă şcoli, în comitetele de sprijin de pe lângă spitale, în munca de alfabetizare şi de culturali­zare a masselor. Comitetul Central al partidului a pus ca sarcină organizaţiilor de partid să acorde o cât mai mare atenţie muncii poli­tice educative în rândul femeilor, atra­gerii femeilor in producţie şi promovării femeilor în munci de răspundere pe tărâ­mul activităţii de stat, economice şi ob­şteşti. Comitetul Central a recomandat or­ganizaţiilor de femei din Republica Popu­lară Română ca, intensificând mişcarea de massă a femeilor, să asigure încadrarea acestei mișcări în activitatea multilaterală a sfaturilor populare. Comitetul Central al Partidului Munci­toresc Român își exprimă convingerea că acest Congres al Femeilor Democrate din Republica Populară Română va constitui­­ un puternic imbold pentru o şi mai mare dezvoltare a mişcării de massă a femeilor din oraşele şi satele patriei noastre, că acest Congres va contribui la o şi mai largă atragere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică şi culturală a ţării. Femeile reprezintă o uriaşă forţă în lupta pentru pace pe care o duce poporul nostru muncitor alături de toate popoarele iubitoare de pace. Femeile urăsc mai mult decât oricine urgiile războiului. Dragostea fierbinte a mamelor faţă de copiii cărora le-au dat viaţă este un izvor de puteri în­zecite în lupta pentru apărarea şi menţi­nerea păcii. Masse tot mai largi de femei din toate colţurile lumii se pătrund de conştiinţa fap­tului că principala condiţie a succesului luptei lor pentru o viaţă mai bună şi pen­tru viitorul fericit al copiilor este o pace trainică şi îndelungată. De aceea, întâmpi­nând cel de al treilea Congres Mondial al Femeilor, femeile din toate ţările lumii cer cu hotărîre să se pună capăt războaielor barbare împotriva popoarelor din Coreea, Vietnam, Malaia ; ele acţionează pentru reducerea înarmărilor şi încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri, pentru rezolvarea problemelor internaţio­nale litigioase sau nerezolvate, pe baza în­ţelegerii reciproce între ţările cointeresate. Toţi oamenii iubitori de pace sunt preo­cupaţi astăzi de a asigura rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor interna­ţionale, de a asigura o pace trainică, ba­zată pe colaborarea între popoarele iubi­toare de pace. Suntem siguri că acest Congres va fi o­­ nouă şi puternică afirmare a hotărîrii mi­lioanelor de femei din ţara noastră de a-şi închina toate forţele lor pentru apărarea păcii, pentru făurirea unei vieţi noi, feri­cite, pentru viitorul însorit al copiilor noş­tri, pentru înflorirea patriei noastre scumpe — Republica Populară Română. Urez Congresului Femeilor Democrate din Republica Populară Română spor la muncă­­ de femei, la conducerea şi rezolvarea tre­burilor de stat şi obşteşti. Plenara C. C. al U. F. D. R. din 10-11 Aprilie 1953 şi-a însuşit recomandarea partidului şi a trecut la organizarea miş­cării de massă­ a femeilor în jurul sfatu­rilor populare, îndreptând spre această muncă întregul activ al U. F. D. R.-ului. Pentru cuprinderea şi îndrumarea aces­tei mişcări de massă a femeilor de către sfaturile populare, Consiliul de Miniştri al R. P. R. a hotărit înfiinţarea Comisiilor de femei pe lângă sfaturile populare. Au fost alese în adunări de către mas­sele de femei, delegate ale femeilor, care au constituit apoi Adunări ale Delegatelor. Această formă de organizare s’a dovedit de la început că este cea mai corespunză­toare în condiţiile actuale, pentru antre­narea milioanelor de femei muncitoare, in­telectuale, ţărănci muncitoare, gospodine, la opera de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, de construire a socialismului, de apărare a păcii. Intr’un timp scurt, de o lună de zile, în blocuri, străzi, cartiere şi sate, pretutin­deni unde locuesc femei, s’au desfăşurat cu entuziasm consfătuirile femeilor pentru alegerea­ delegatelor, adunările generale pentru alegerea preşedintelor şi a Comi­siilor de femei de pe lângă sfaturile populare. La aceste consfătuiri şi adunări gene­rale au participat peste 3 milioane 500 mii femei de la oraşe şi sate care au ales şi confirmat peste 350 mii delegate pentru adunările delegatelor, dând viaţă unei miş­cări largi de massă a femeilor din ţara noastră. Congresul Uniunii Femeilor Democrate din România din anul 1950 a ales Comi­tetul Central al U. F. D. R. care şi-a dus până în prezent activitatea sa. Propunem Congresului nostru să dea deslegare şi să considere încheiată activitatea depusă de Comitetul Central al U. F. D. R., alegând în fruntea mişcării de femei din R. P. R. un organ reprezentativ — „Comitetul Fe­meilor Democrate din R.P.R." — în care să fie alese femei din toate domeniile de activitate de la oraşe şi sate, constructoare active ale socialismului şi neobosite lup­tătoare pentru pace. Comitetul Femeilor Democrate din R. P. R. va avea ca sarcină de bază mobi­lizarea masselor de femei de la oraşe şi sate la lupta activă pentru apărarea păcii; cultivarea în rândurile femeilor a dra­gostei faţă de patria noastră scumpă, Re­publica­­Populară Română, a dragostei şi recunoştinţei faţă de marea Uniune Sovie­tică, eliberatoarea şi sprijinitoarea ţării noastre; cultivarea în rândurile femeilor a spiritului solidarităţii internaţionale şi prieteniei între popoare. Comitetul■­Fe­meilor Democrate din R. P. R. va repre-, zenta mişcarea de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a­ Femeilor în scopul strângerii legăturilor' de­ prietenie cu femeile iubitoare de pace' din toată lumea. Vorbitoarea a spus în încheiere: Peste câteva zile va avea loc la Co­­penhaga Congresul Mondial al Femeilor. Acest Congres va fi Congresul tuturor fe­meilor, va fi cea mai largă reuniune in­ternaţională a femeilor din cele ce s’au ţi-­­nut până acum ; va fi o trecere în revistă­ a forţei uriaşe a milioanelor de femei, de mame din întreaga lume, hotărîte să apere, alături de soţii şi fraţii lor, pacea şi viaţa copiilor lor. . Delegatele pe care Congresul nostru le­­ va alege, ca să ne reprezinte la aorist mă- ’ neţ Congres, vor exprima hotărîrea noas­­tră de a participa alături de sutele de mi­lioane de femei din lumea Întreagă la lup­ta activă pentru pace și prietenie între­­ popoare. Rezoluţia Congresului Femeilor Democrate din R. P. R. Congresul Femeilor Democrate din R.P.R., ţinut în zilele de 30 şi 31 Mai 1953, îşi însuşeşte raportul despre „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare" şi cheamă femeile muncitoare, ţărănci muncitoare, intelectuale şi gospodinele de pe întreg cuprinsul ţării să lărgească şi să întărească mişcarea de massă organizată a femeilor, în lupta pentru înflorirea oraşelor şi satelor ţării, pentru construirea vieţii noi, libere şi îmbelşugate, pentru apărarea păcii şi prie­teniei între popoare, pentru viitorul fericit al copiilor. Congresul cheamă pe delegatele alese de femei pe case, străzi, cartiere şi sate să întărească permanent legăturile cu massele de femei ce le-au ales şi să le antreneze activ în muncă concretă, în activitatea gospodărească, culturală, sani­tară a sfaturilor populare — cea mai largă organizaţie de massă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Congresul încredinţează Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., pe care l-a ales, sarcina de a reprezenta milioanele de femei din ţara noastră în Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, d© a asigura strângerea legăturilor cu femeile din lumea întreagă, în lupta pentru pace şi prietenie între popoare. Femeile, din R.P.R., prin delegatele întrunite­­ în Congresul Femeilor Democrate, salută Congresul Mondial al Femeilor ce va avea loc peste câteva zile la Copenhaga1 şi" încredinţează" delegaţiei român© la acest Congres mandatul de a transmite femeilor din lumea întreagă hotărîrea nestrămutată a femeilor din ţara noastră de a participa cu toate forţele la lupta pentru nobila cauză a păcii.

Next