Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)
1953-06-12 / nr. 2685
Pag. 2 Preţuirea anilor de muncă «. '—Te aşteptăm... Sala e plină... Paraschiva Bădiţoiu, o femeie nu prea înaltă de statură, tresări întreruptă din gândurile ei şi răspunse : — Voi veni îndată... In sala mare a sindicatului fabricii de postav „Partizanul Roşu" din Oraşul Stalin, solemnitatea era în toi. Toţi cei prezenţi — muncitoare textiliste, Ingineri, tehnicieni, funcţionari — o aplaudau din ,,v* fOără inima pe Paraschiva Bădiţoiu care străbătând cu paşi mărunţi sala se îndrepta spre tribuna din faţă. Plin de admiraţie ei îşi exprimau astfel simpatia faţă de bătrâna textilistă care , de 45 de ani, zi de zi, munceşte la fabrica „Partizanul Roşu", în aceeaşi hală, la aceleaşi maşini. I s-au oferit minunate daruri din partea comitetului de partid, a sindicatului şi a tovarăşelor de muncă. Numeroasele cadouri, buchetele de flori, virările de bine au trezit în sufletul ei un sentiment de negrăită emoţie. Simţea din plin preţuirea tovarăşilor săi, preţuirea pe care ei i-o poartă pentru anii de activitate în fabrică. In clipele acelea când, răspunzând dorinţei lor, se pregătea să le spună câte ceva din viaţa ei, stahanovista Paraschiva Bădiţoiu a retrăit într’o străfulgerare anii de suferinţă şi batjocură de care a avut parte muncind la patron, anii de puternice transformări prin care a trecut ţara dela eliberare Încoace. Când ecoul aplauzelor s’a stins, stahanovista Paraschiva Bădiţoiu începu să vorbească. ...Din noianul amintirilor se înfiripă imaginea îndepărtată a zilelor negre de mizerie. Părinţii Paraschivei, muncitori zilieri, se angajau pe unde se ivea ceva de lucru. Mama lucra la o fabrică de ciment. Câţiva ani de muncă în condiţii neomeneşti şi viaţa i s'a stins curmată de boală. In zilele acelea, Paraschiva, care încă nu împlinise treisprezece ani, a trebuit să intre la lucru. Câteva luni a muncit ca salahoare. De cum se crăpa de ziuă şi până în noapte, căra cărămizi, var, ciment... Muncă grea, chinuitoare, de nedndurat. După aceea a intrat la fabrica de postav Scherg, (azi „Partizanul Roşu"), unde a fost silită să-şi câştige pâinea amară trudind în încăperile mici şi întunecoase ale fabricii, suportând amenzi, umilinţe, înjurături... Dar anii s’au scurs unul după altul. A venit ziua când ţara a fost eliberată de sub jugul hitlerist de către oştile sovietice, iar poporul muncitor a pornit să clădească o viaţă nouă. Şi în fabrica unde lucra Paraschiva Bădiţoiu s’au produs în anii următori eliberării schimbări mari. Patronul a fost izgonit. Odată cu ceilalţi muncitori vrednica textilistă, deşi vârsta i-ar fi permis să iasă la pensie, să se bucure de o odihnă binemeritată după atâţia ani de trudă, s-a avântat cu toată puterea spre fapte mari, vitejeşti în muncă. Cu fiecare zi în Paraschiva Bădiţoiu, devenită între timp membră de partid, se năşteau puteri noi, nebănuite. S’a prins în întrecerea socialistă şi luptând cu greutăţile, biruindu-le, învăţând, mergea înainte ajutând totodată şi pe alte muncitoare din fabrică să ţină pasul cu ea. Pentru munca ei Însufleţită, bogată în roade, Paraschiva Bădiţoiu a fost confirmată stahanovista. Ea a împărtăşit din experienţa ei şi celorlalte muncitoare, învăţându-le cum să muncească taia cu spor. Aşa se face că tinerele Maria Modorcea, Zima Călugăr, Maria Burlacu şi altele, calificate de dânsa, au ajuns fruntaşe în producţie. Maşinile şi le cunoaşte tot aşa de bine ca şi un meşter. Când se întâmplă ca într’o altă secţie să se oprească vreo maşină, de multe ori tot ea îi găseşte leacul. De la un grup de stahanovişti sovietici cu care a stat de vorbă, atunci când aceştia au vizitat fabrica, Paraschiva Bădiţoiu a învăţat cum să-şi îngrijească mai bine maşina şi o sumedenie de alte lucruri în ceea ce priveşte operaţiunile de schimbare a semitortului. ...Vorbea stahanovista plină de emoţie, cu cuvinte simple, de aproape o jumătate de oră. Din sală, zeci de priviri erau aţintite spre dânsa. Oamenii au ascultat cu încordare pe tovarăşa lor de muncă. — Da, tovarăşi, toate suferinţele şi umilinţele la care ne supuneau capitaliştii au rămas pentru noi doar nişte visuri urîte. Dacă astăzisuntem oameni liberi, stăpâni pe soarta noastră, dacă munca noastră a femeilor este astăzi preţuită şi nu mai suntem umilite, aceasta se datoreşte partidului, care nu are alt ţel mai înalt decât fericirea noastră a tuturor celor ce muncim. De aceea eu cred că nu pot să-mi arăt mai bine recunoştinţa faţă de voi, faţă de scumpul nostru partid, decât muncind mai departe, cu şi mai multă dragoste şi hotărâre pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani, pentru înflorirea patriei. V. LUPŞAN Activitate rodnică BRAILA (de la corespondentul nostru). Membrii cooperativelor meşteşugăreşti din raionul Brăila îşi îmbunătăţesc munca. Recenta Hotărîre a guvernului şi partidului cu privire la cooperaţia meşteşugărească îi ajută să-şi îndrepte, în primul rând, atenţia spre mărirea producţiei bunurilor de larg consum necesare populaţiei. Folosind drept materie primă pentru fabricaţie resursele locale, membrii cooperativei meşteşugăreşti „înainte" au dobândit în luna Mai realizări importante, depăşind cu mult planul de producţie lunar. In această perioadă cooperativa a fabricat din scoici peste 1600 duzini de nasturi de diferite mărimi. Secţia textile a acestei cooperative a confecţionat şi a pus la îndemâna populaţiei peste 600 cămăşi bărbăteşti, 715 şorţuleţe pentru copii, precum şi 200 metri preşuri ţărăneşti. Realizări importante au obţinut, în luna Mai, în urma valorificării , deşeurilor şi a resurselor locale, şi membrii cooperativei meşteşugăreşti „Producţia". Ei au reuşit să confecţioneze, în primele 25 zile ale lunii, peste 100 perechi încălţăminte. In fruntea luptei pentru înaltă productivitate se află cooperatorii comunişti. Membrii de partid Crivineanu Dumitru, Ciucă Costache şi alţii realizează zilnic câte 3-4 norme. El constitue un exemplu pentru întregul colectiv.. Acţiuni gospodăreşti-edilitare TG. MUREŞ (de la redacţia ziarului „Vörös Zászló). — Pe Întreg cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare, ţăranii muncitori participă prin muncă voluntară la numeroase acţiuni gospodăreşti-edilitare ca, de pildă, repararea drumurilor şi podurilor, amenajarea terenurilor sportive, a parcurilor, curăţatul şanţurilor, etc. ’ In raioanele Ciuc, Odorhei şi Tg. Mureş, tinerii ţărani muncitori au sprijinit serios sfaturile populare în diferite acţiuni de interes obştesc. Astfel, tinerii din gospodăriile agricole colective din comunele Iedu, raionul Tg. Mureş, Cristuru Săcuesc, raionul Odorhei şi altele au amenajat parcuri în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, iar în comuna Poian, raionul Tg. Săcuesc, tinerii construiesc un cămin cultural. SCÂNTEIA Scrisori către „Scânteia“ Mai multa grija pentru întreţinerea Grădinii Botanice din Cluj Grădina Botanică din Cluj este un centru cultural şi ştiinţific de mare valoare pentru patria noastră. In afară de grădină şi muzeu, aici se găseşte cel mai bogat herbar din R.P.R., cuprinzând peste 500.000 eşantioane de plante din ţară şi din străinătate, care deservesc cercetările ştiinţifice botanice din întreaga ţară. Grădina Botanică din Cluj este în acelaş timp un adevărat centru didactic, folosit în special de catedra de botanică a Facultăţii de Ştiinţe Naturale de la Universitatea „Victor Babeş’’, care pregăteşte mii de cadre tinere în diferite specialităţi cu caracter botanic. Tot aici activează şi cercul ştiinţific studenţesc de botanică, unde studenţii învaţă să aplice în practică cunoştinţele teoretice căpătate la cursuri. Numai în cursul anului trecut, Grădina Botanică a primit 200.000 vizitatori, printre care mulţi oameni de ştiinţă din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie populară, care şi-au manifestat admiraţia pentru această instituţie. Tocmai datorită valorii deosebite a grădinii noastre botanice, care s’a îmbogăţit în ultimii ani cu mii de noi specii fie plante din ţară şi străinătate, pe noi, oamenii de ştiinţă, ne doare faptul că în ultimul timp organele administrative neglijează buna ei îngrijire şi întreţinere. În clădirile din incinta grădinii locuesc mai multe familii ce n'au nimic comun cu Grădina Botanică. Aceştia lasă păsările şi porcii să distrugă plantele ce se întreţin cu atâta greutate. Cu toate sesizările decanatului facultăţii de Ştiinţe Naturale, tov. Colinschi Adalbert, şeful secţiei de gospodărie comunală şi industrie locală,şi tov. Cocsis Ion, şeful secţiei spaţiului locativ a Sfatului popular orăşenesc Cluj, nu au luat nicio măsură până in momentul de faţă pentru mutarea acestor cetăţeni. Deşi grădina are căruţă cu cai, în loc ca aceasta să fie folosită pentru necesităţile grădinii (la căratul gunoiului, crengilor uscate, pentru pietriş, nisip) ea este utilizată pentru căratul resturilor demâncare de la cantină la crescătoria de porci. Din cauza lipsei totale de grijă a conducerii administrative a universităţii „Victor Babeş” în frunte cu tov. Trif.Gheorghe, gardul care împrejmuia grădina a fost în mare parte distrus, iar clădirea centrală din grădină nu a mai fost văruită şi renovată de ani de zile Perdelele care feresc de razele soarelui obiectele şi cărţile din muzeu s’au rupt , din cauza aceasta, o parte din obiecte şi cărţi s-au decolorat. Serele vechi au devenit necorespunzătoare pentru plante şi in special pentru cele exotice, achiziţionate cu greutate din diferite părţi ale globului, plante care din cauza aceasta sunt ameninţate să piară. Nimeni nu se ocupă de îngrijirea herbarului. Deasemeni biblioteca institutului nu are un bibliotecar care să îngrijească de cărţi şi să le pună la îndemâna studenţilor. Ministerul învăţământului Superior a neglijat şi el aceste probleme importante. Conducerea administrativă a Institutului „Victor Baboeş”, precum şi Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Cluj ar trebui să lichideze atitudinea de nepăsare pe care o au faţă de bunul obştesc, cu atât mai mult cu cât e vorba de o instituţie de o deosebită valoare şi să ia cât mai urgent măsuri pentru întreţinerea în cele mai bune condiţiuni a Grădinii Botanice. EUGEN GHIŞA conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii „Victor Babeş“-Cluj NOTE BIBLIOGRAFICE „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi1" In Editura C.C.S. a apărut broşura: „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi”. Această broşură are menirea să popularizeze aplicarea metodelor înaintate în cultivarea legumelor, metode izvorîte din experienţa muncitorilor din sovhozuri şi a cercetătorilor sovietici. Tehnica sovietică a introdus în practica cultivării legumelor folosirea ghivecelor nutritive, care creează cele mai bune condiţii creşterii plantelor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la crearea zonelor legumicole a trasat ca sarcină extinderea suprafeţelor ce se vor cultiva cu legume şi zarzavaturi. Broşura descrie pe larg cum a fost aplicată această Hotărîre de către muncitorii şi tehnicienii din gospodăria agricolă de stat „Nicolae Bălcescu" din Periş, unde s’au folosit pentru prima oară ghivecele nutritive. Ac) sunt descrise pe larg avantagiile folosirii ghivecelor nutritive, confecţionarea lor, precum şi tehnica cultivării legumelor după această metodă. Broşura „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi” constitue un preţios îndreptar pentru muncitorii şi tehnicienii din legumicultura. Această broşură trebue citită cu mare atenţie de către muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat, care lucrează in sectorul legumicol, de către colectiviştii din brigăzile şi echipele legumicole, precum şi de către ţăranii muncitori cu gospodării individuale care au suprafeţe de teren cultivate cu legume. O broşura în sprijinul tinerilor care se pregătesc pentru Festival Sub titlul „Să întâmpinăm cu noi succese cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie” a apărut în Editura Tineretului o broşură cuprinzând un bogat material agitatoric, care cheamă tineretul din patria noastră să intensifice munca de pregătire a marii manifestaţii internaţionale a tineretului care va avea loc în Capitala patriei noastre in lunile Iulie-August. După ce arată însemnătatea deosebită pe care o au Congresul şi Festivalul, în ceea ce priveşte lupta internaţională pentru pace, broşura indică principalele sarcini ale tineretului nostru in vederea acestor manifestări, adresându-se pe rând fiecărei categorii de tineret: muncitori, ţărani muncitori, studenţi şi elevi. Tinerii din patria noastră, care desfăşoară cu entuziasm pregătirile pentru marea întâlnire internaţională cu tineretul lumii, au datoria să citească şi să răspândească broşura în rândurile tovarăşilor lor de muncă, învăţând din cuprinsul ei. Sarcini de seamă în întreţinerea culturilor şi pregătirea campaniei agricole de vară Cu sprijinul şi îndrumarea permanentă a partidului şi guvernului, oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre au terminat la timp campania însămânţărilor de primăvară obţinând o primă victorie în lupta pentru o recoltă bogată, pentru asigurarea hranei poporului nostru muncitor. Această campanie s’a caracterizat prin introducerea pe o scară mai largă în practica gospodăriilor agricole de stat, a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole, a cuceririlor ştiinţei agronomice şi a experienţei înaintate dobândite de ţărănimea colhoznică din Uniunea Sovietică şi de unităţile socialiste fruntaşe din agricultura noastră. Aşa, de pildă, suprafeţele însămânţate cu cereale după metoda sovietică a semănatului în rânduri încrucişate au crescut în primăvara acestui an cu 10% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut Nu este însă deajuns doar să însămânţezi totul, la timp şi în bune condiţiuni. Pentru obţinerea unei recolte bogate este necesar să se asigure şi buna întreţinere a culturilor. Recenta Hotărîre a guvernului şi partidului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului, tresrisului şi colectărilor pe anul 1953 trasează oamenilor muncii din agricultură noi sarcini de a căror îndeplinire depinde succesul recoltei acestui an. In momentul de faţă problema ridicării producţiei agricole şi obţinerea unei cantităţi mereu sporite de cereale-marfă este o problemă de cea mai mare importanţă pentru mersul nostru înainte spre socialism, este veriga principală în sistemul întregii producţii agricole, pentru că de realizarea ei depinde rezolvarea în bune condiţiuni a aprovizionării populaţiei oraşelor, a creşterii vitelor, a cultivării plantelor industriale şi a culturilor speciale care dau materii prime pentru industrii. Experienţa gospodăriilor colective, a întovărăşirilor şi a gospodăriilor de stat, experienţa însăşi a ţăranilor muncitori fruntaşi a dovedit că pentru a obţine o producţie cantitativ şi calitativ sporită la ha. este necesar să se aplice cu stricteţe regulile agrotehnice de întreţinere a culturilor. Zadarnic am respecta toate regulile agrotehnice la insămânţari dacă nu jMffl distruge La timp buruenile, dacă nu CONSTANTIN PRISNEA ministrul Agriculturii vom duce luptă permanentă pentru păstrarea apei în sol şi nu vom ajuta culturile in dezvoltarea lor prin măsuri agrotehnice. Fiecare lucrare agrotehnică de îngrijirea culturilor îşi are rostul şi importanţa ei pentru sporirea producţiei. Prin corecta aplicare a întregului lanţ de lucrări agrotehnice este posibilă obţinerea de producţii de două şi chiar de trai ori mai mari decât acolo unde nu se respectă regulile agrotehnice de întreţinere a culturilor şi nu se aplică îngrăşăminte. Urmând pilda sovhozurilor şi colhozurilor sovietice, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi întovarăşirile agricole, care au aplicat la timp regulile agrotehnice, au obţinut recolte record. Astfel, gospodăria agricolă colectivă „Flacăra“, din regiunea Cluj, a obţinut în anul 1951 — 4000 kg. grâu de toamnă la ha., gospodăria agricolă colectivă din Mercurea-Hunedoara a recoltat în anul 1952 — 2500 kg. grâu de primăvară la ha., iar gospodăria agricolă colectivă din Turia, Regiunea Autonomă Maghiară, in anul 1952 a obţinut 3475 kg. de secară la ha. Staţiunea Experimentală I.C.A.R. Sturniha, regiunea Craiova, a obţinut în anul 1951 recolta record pe ţară de 5216 kg porumb la ha., iar gospodăria agricolă de stat Periş, regiunea Bucureşti, 4700 kg. orz de toamnă la ha. In anul acesta, în multe raioane ale ţării, acolo unde s’au aplicat la timp şi in bune condiţiuni măsurile agrotehnice de întreţinere a culturilor, recolta se anunţă deosebit de bogată, întrecând cu mult producţiile la ha. obţinute în anii trecuţi. Astfel, în gospodăria agricolă colectiva „23 August” din comuna Iernut, raionul Luduş, regiunea Cluj, lanul de grâu cu o suprafaţă de cca. 25 ha. semănat şi îngrijit conform regulilor agrotehnice, după aprecieri prealabile, va da o recoltă in jurul a 4000 kg. la ha. Aceste exemple dovedesc cu prisosinţă importanţa deosebită a întreţinerii culturilor. Una dintre lucrările foarte urgente privind îngrijirea culturilor este complectarea golurilor In semănături, acolo unde se constată că rândurile nu sunt bine încheiate. Sunt ţărani muncitori şi chiar tehnicieni agronomi care neglijează această lucrare. Din cauza golurilor din semănături, recolta la ha. scade in proporţii însemnate. 100 goluri intr’un lan de porumb provoacă pierderea a cca. 3-400 kg. porumb la fiecare hectar. Ţinând seama de întinderea mare a suprafeţelor cu porumb din ţara noastră, ne putem uşor da seama ce pagube mari se pricinuesc economiei noastre naţionale pe această cale Nu mai puţin însemnat este răritul plantelor. Mulţi ţărani muncitori fac greşala că lasă trei şi chiar patru fire de porumb sau floarea soarelui la cuib. Aceasta face ca niciunul dintre ele să nu se dezvolte cum trebue. Răritul este o regulă agrotehnică obligatorie.La porumb răritul se va începe când apir primele 3-4 frunzuliţe, lăsându-se pentru porumb 1-2 fire la cuib. Ia bumbac răritul se aplică astfel ca să se asigure 100.000-120.000 fire la ha., lăsându-se un singur fir la 10-12 cm. distanţă cuib de cuib. Răritul trebue să înceapă odată cu răsărirea şi trebue terminat la apariţia primelor frunze. La sfecla de zahăr răritul trebue, să se facă atunci când plantele au deja 4 frunze şi în aşa fel ca să se asigure 110.000— .120.000 plante la ha., depărtarea între plante fiind de 13-15 cm. pe rând. Plantele înlăturate prin rărit trebuescsmulse din rădăcină şi nu rupte de la suprafaţa pământului, căci de multe ori astfel de plante cresc din nou. Ploile generale, căzute în ultimele săptămâni au permis ca pe întreg cuprinsul ţării culturile agricole să se dezvolte intr’un ritm rapid. Faptul acesta este cât se poate de îmbucurător, in acelaş timp însă, odată cu plantele, şi chiar ceva mai repede decât ele, se dezvoltă şi duşmanii lor, buruenile. Pentru a permite o vegetaţie normală culturilor agricole toate buruenile trebue stârpite încă înainte de a creşte şi înflori. Nicio clipă nu trebue uitat că respectarea întocmai a lucrărilor de întreţinere a culturilor după prevederile regulilor agrotehnice are un rol hotărîtor pentru obţinerea recoltelor mari, o deosebiţi grijă trebue dată intreţinerii lanurilor de porumb. Perioada de vegetaţie a porumbului este destul de lunga : cea mai mare cantitate de apă îi este necesară în Iulie-August. De aceea, în raioanele mai secetoase, este necesar ca să se acorde o deosebită atenţie păstrării apei în pământ pentru o mai raţională folosire a ei de către plante. Organele agricole din unele regiuni, ca de exemplu, regiunea Galaţi — raioanele Galaţi, Brăila, Făurei, Călmăţui — sunt străine de aceste reguli elementare, nu îndrumează şi nu controlează suficient mersul lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole. Gradul de inburtienare este foarte accentuat, în primul rând datorită faptului că lucrările de pregătire a solului şi întreţinere a culturilor au fost făcute la un nivel agrotehnic scăzut. Pentru asigurarea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare, porumbului îi trebuesc cel puţin 3 praşile , la fel şi floarei soarelui. La bumbac şi cartof praşilele trebuesc deasemeni efectuate la timp şi repetate conform prevederilor agrominimului. Trebue acordată cea mai mare atenţie ciupitului şi cârnitului plantelor de bumbac la timpul potrivit, pentru ca să se asigure şi să se grăbească coacerea capsulelor. La sfecla de zahăr, sporirea numărului praşilelor duce la creşterea simţitoare a producţiei. In urma experienţelor făcute la Staţiunea Experimentală Moara Domnească s’au obţinut următoarele rezultate : prin aplicarea unei singure praşile s’a obţinut 15.000 kg. la ha., prin aplicarea a 2 praşiie, 18.000 kg./ha., a 3 praşile, 24.000 kg./ha, iar prin aplicarea a 4 praşile s-a obţinut 28.100 kg. sfeclă la ha. Din aceste experienţe rezultă că prin prăşitul la timp şi repetat putem spori simţitor producţia. O atenţie deosebită trebue acordată folosirii celor mai noi metode indicate de ştiinţa agricolă sovietică pentru obţinerea de recolte ridicate. Una dintre aceste metode a cărei aplicare este foarte simplă, dar care duce la bune rezultate practice, este polenizarea suplimentară artificială a secarei, porumbului, floarei soarelui și altor culturi. In anii 1951—1952 în numeroase gospodării agricole de stat şi gospodării colective s’a aplicat aceastămetodă care a produs un spor de recoltă până la 20 %. Colectiviştii din gospodăria agricolă colectivă din comuna Batoş (Regiunea Autonomă Maghiară) aplicând toate regulile agrotehnice şi executând de mai multe ori polenizarea lanului de secară, au obţinut o producţie medie de aproape 4000 kg. la ha. Aplicarea polenizării suplimentare artificiale are o deosebită însemnătate In sporirea producţiei mai ales anul acesta când, datorită vremii ploioase $i temperaturilor scăzute Înregistrate pe alocuri, polenizarea naturală poate fi într’o oarecare măsură stânjenită la o serie de culturi. In acest caz polenizarea suplimentară va duce la obţinerea unor însemnate sporuri de recoltă. O verigă importantă în lanţul de lucrări agricole din vara acestui an o constitue cositul fânului şi asigurarea condiţiunilor optime pentru uscarea lui. Ierburile din fâneţe au avut prin ploile căzute în ultima vreme condiţiunile cele mai prielnice pentru a creşte viguros, dând in felul acesta o mare producţie de fân ce constitue o însemnată parte a hranei animalelor de muncă şi de producţie. Recoltarea fânului şi depozitarea lui trebue să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, în aşa fel, încât aceste lucrări să fie terminate înainte de începerea recoltatului cerealelor. Printre măsurile de aplicare a regulilor agrotehnice, Hotărîrea din 9 Mai a guvernului şi partidului trasează ţărănimii muncitoare ca sarcină continuarea lucrărilor de întreţinere la vii şi livezi, a stropitului viilor şi pomilor, precum şi a combaterii tuturor dăunătorilor ce vor fi semnalaţi pe culturile agricole. Un moment de mare însemnătate în obţinerea unei producţii agricole ridicate îl constitue şi organizarea strângerii recoltei. Hotărîrea guvernului şi partidului din 9 Mai 1953 pune în faţa oamenilor muncii de la oraşe şi sate sarcina de cea mai mare însemnătate a îndeplinirii la timp şi fără pierderi a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări din acest an. Aşa cum se arată în această Hotărîre, toate maşinile şi uneltele de recoltat, treerat, desmiriştit şi de executarea arăturilor adânci trebue reparate şi puse la punct. Recoltarea tuturor culturilor trebue efectuată în epoca prevăzută în regulile agrotehnice. Epoca optimă de recoltat pe culturi, datele la care ea începe şi se termină trebuesc fixate din timp şi cu o deosebită răspundere. Inginerii şi tehnicienii agronomi de la regiuni şi raioane au datoria să stabilească aceste termene pentru fiecare raion şi comună în parte, sfâtuindu-se în acest scop cu ţăranii muncitori. O atenţie deosebită va fi dată organizării şi formării ariilor. Muncile trebue să se desfăşoare în aşa fel încât niciun spic să nu rămână pe câmp, niciun bob să nu se piardă la treer. Este vorba de asigurarea hranei populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate, de asigurarea materiei prime pentru industria socialistă prelucrătoare. Activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare, care au un însemnat rol organizatoric in transformarea socialistă a agriculturii, constitue un factor de seamă al succesului campaniei agricole de vară. Trebue asigurată folosirea cât mai complectă a capacităţii maşinilor S.M.T., aplicarea cât mai largă a celor mai înaintate metode sovietice de organizare a muncii, ca metoda graficuluiorar la treeriş a cunoscutului mecanic stahanovist Nicolai Brediuc Gospodăriile agricole colective și întovărăşirile agricole trebue să folosească tot sprijinul pe care il primesc din partea clasei muncitoare prin S M.T să încheie contracte cu conducerile S.M.T. pentru lucrările de recoltare, treeriş, şi desminştit. Deasemeni, gospodăriile colective şi întovărăşirile trebue să ia toate masurile pentru a se asigura o cât mai bună folosire a vitelor de muncă şi a inventarului propriu în această perioadă. Este necesar deasemeni să se acorde o deosebită atenţie mobilizării tuturor colectiviştilor în vederea participării lor regulate la lucru, să se respecte normele de lucru şi, conform statutului, să fie stimulaţi colectiviştii fruntaşi în campania agricolă de vară. Pentru a organiza şi îndruma cât mai bine ţărănimea muncitoare ca să aplice regulile agrotehnice, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria de a desfăşura o muncă intensă. In primul rând trebue ca toţi inginerii şi tehnicienii agronomi să-şi ducă cea mai mare parte din activitatea lor pe teren, în mijlocul colectiviştilor, a întovărăşiţilor şi a ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Ei sunt obligaţi şi au înalta datorie patriotică să ajute pe agenţii agricoli şi să înveţe pe ţăranii muncitori cum să aplice regulile prevăzute în agrominim şi mai ales la culturile speciale, cum sunt acelea de bumbac, legume şi altele. Ţărănimea muncitoare, toţi oamenii muncii de la sate au datoria să-şi ridice necontenit vigilenţa revoluţionară, pentru a împiedica şi demasca fără cruţare uneltirile duşmanului care ar încerca să împiedice buna desfăşurare a lucrărilor de îngrijire a culturilor, să saboteze muncile agricole de vară. A lupta din toate puterile pentru succesul campaniei de întreţinere a culturilor şi pregătirea celei de recoltare şi colectări este o înaltă îndatorire patriotică pentru toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate. Să pornim cu tot avântul pentru realizarea campaniei de întreţinere şi recoltare a culturilor agricole, pentru îndeplinirea integrală a planului de colectări ; în felul acesta vom asigura hrana poporului muncitor şi materiile prime necesare industriei socialiste, vom contribui la ridicarea neîncetată a bunei stări a oamenilor muncii din ţara noastră, la întărirea necontenită a patriei noastre, factor activ in lupta pentru apărarea păcii. Să îndeplinim cu cinste această înaltă datorie patriotică. îîi. 2 SS 5 Intr’un oraş din patria noastră Aprilie 1942... Apele Dunării se revărsau vijelios peste maluri, inundând casele şi străzile oraşului Giurgiu. Digul dela marginea Dunării nu putuse opri furia apelor. Oamenii îngroziţi de nenorocirea ce se abătuse asupra lor căutau să-şi mai salveze ce puteau din lucruri. Alţii priveau neputincioşi cum li se afundă casele tot mai adânc în vâltoarea apelor. Câteva zile mai târziu, după ce puhoiul apelor se liniştise, primăria Giurgiului înregistra peste 500 case luate de apă. Mai mult de 1000 de familii rămăseseră fără adăpost. Toader Călin, primarul din acea vreme al oraşului, vrând să-şi arate sentimentele „filantropice", a acordat câteva ajutoare sinistraţilor, dar a avut grijă ca ele să ajungă în mâinile bogătanilor, ca alde Mitică Oprescu, şi ale altor oameni „de vază”. Muncitorii, care fuseseră cei mai păgubiţi de pe urma inundaţiilor, nu au primit niciun ban. N’avea timp stăpânirea să-şi bată capul cu necazurile lor. Alt primar, Vasile Cordela, tot atât de „grijuliu” faţă de interesele cetăţenilor, a dat spre parcelare un teren de câteva zeci de hectare din cartierul unde locuiau ceferiştii unor afacerişti, care la rândul lor l-au revândut cu preţuri întreite. In acele vremuri, când treburile oraşului erau „gospodărite” de lipitori de teapa lui Cordela, Călin şi alţii, străzile înotau în noroaie, în jurul primăriei mişunau tot soiul de afacerişti şi misiţi, iar cârciumile se înmulţeau ca ciupercile după ploaie. Muncitorii dela fosta societate „Danubiana”, cei dela ,,Astra Română” şi dela C.F.R. munceau câte 12—16 ore pe zi pentru o leafă de mizerie, apoi se întorceau istoviţi în cocioabe dărăpănate, igrasioase, in care soarele nu pătrundea niciodată, iar copiii se ofileau şi mulţi dintre ei piereau cu zile, lipsiţi de orice îngrijire medicală. Viaţă tristă, mohorîtă, lipsită de perspective a orăşelelor de provincie, aşa era şi viaţa locuitorilor din Giurgiu în anii stăpânirii moşierilor şi capitaliştilor. * Au trecut ani... In orăşelul dela malul Dunării s’au petrecut schimbări însemnate în anii puterii populare. In bătălia pentru realizarea cincinalului s’au avântat cu elan şi muncitorii din întreprinderile Giurgiului. Cresc oameni care muncesc intr’un chip nou, exprimându-şi prin tot mai Însemnate victorii in producţie dragostea faţă de patrie, hotărîrea de a apăra pacea. O mândrie a oraşului sunt stahanoviştii Florian Georgescu, file Anghel, Ion Bucur şi alţii. Dar şi condiţiile de muncă sunt acum altele în aceste întreprinderi. Folosirea tehnicii noi moderne, face munca tot mai spornică, mai uşoară. La marginea oraşului se află fabrica de zahăr „Popa Şapcă", fostă „Danubiana . Nu demult, în faţa fabricii s’a ridicat o clădire nouă cu două etaje, cu balcoane, în care mâini harnice au aranjat frumoase glastre cu flori. Această clădire a fost dată în folosinţă muncitorilor fruntaşi ai fabricii „Popa Şapcă". Intr’un apartament spaţios, înzestrat cu tot confortul, s’a mutat muncitorul Mircea Creţu cu familia sa. Iată şi centrul oraşului. De aci pornesc arterele principale, bulevardele pavate şi bine îngrijite, in locul cârciumilor au răsărit biblioteci, cluburi, cămine de copii, expoziţii, magazine de stat şi cooperative. Pe strada „Gheorghi Dimitrov” s-a ridicat şcoala pedagogică de fete in aprovpierea şcolii au fost amenajate anul trecut un ştrand, un teren sportiv, o bere modernă. Pretutindeni vezi lucruri noi care schimbă înfăţişarea oraşului. In mai toate cartierele oraşului se văd schele ce vestesc noi construcţii. Noua clădire a şcolii medii tehnice de lucră- edilitare va fi o mândrie a oraşului. Pe şoseaua Ghizdaru’ui se construeşte un spital veterinar şi se lucrează la introducerea unei conducte de apă potabilă. Cetăţenii participă prin muncă voluntară la înfrumuseţarea oraşului. De curând a fost amenajat un parc in piaţa „6 Martie", şi unul în faţa şcolii medii tehnice de lucrări edilitare , 1300 pomi au fost plantaţi pe străzile oraşului. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului s-a construit un teatru de vară cu 400 de locuri. Şi astfel an de an, Giurgiu se înfrumuseţează. ★ Cetăţenii Giurgiului preţuesc din adâncul inimii realizările înfăptuite in ultimii ani în oraşul lor. Ei ştiu că acestea sunt doar începutul, şi întrezăresc de pe acum viitorul luminos al oraşului lor, care va deveni un adevărat oraş socialist cu blocuri de locuinţe muncitoreşti, instituţii de cultură, parcuri, grădini, terenuri de sport. Căci la baza întregii acţiuni de construcţie şi reconstrucţie socialistă a oraşelor patriei noastre se află grija faţă de om, faţă de bunăstarea şi fericirea acestuia. I LUPAN PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCANTEIA" „Tratarea în presa focală a problemelor gospodăriilor colective“ Articolul apărut în ziarul „Scânteia” Nr. 2647 din 28 Aprilie 1953 sub titlul „Tratarea în presa locală a problemelor gospodăriilor colective” critică unele organe de presă regionale şi raionale, pentru faptul că nu s’au preocupat in suficientă măsură de tratarea in ziarele respective a problemelor gospodăriilor colective. In scrisoarea trimisă redacţiei noastre, colectivul ziarului „Înainte” Craiova ne scrie că este justă critica făcută. Imediat după apariţia acestui articol au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii secţiei agrare. Astfel planul de muncă a fost complectat în vederea cuprinderii tuturor problemelor gospodăriilor colective şi a lămuririi temeinice a prevederilor statutului model. Deasemeni, s’a acordat un spaţiu mai mare pentru publicarea unor materiale ce popularizează realizările gospodăriilor agricole colective. Ziarul Vörös Zászló”, organ al Comitetului regional de partid şi al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, a fost deasemeni criticat ,pentru faptul că în multe materiale publicate au fost denaturate prevederile noului statut model al gospodăriei colective. Apariţia acestui articol, aşa cum se arată în răspunsul trimis redacţiei noastre, a ajutat,mult in muncă colectivul ziarului „Vörös Zászló". Pentru evitarea greşelilor în ziar s-au luat măsuri ca toate materialele să se verifice temeinic, din punct de vedere politic, atrăgându se atenţia fiecărui tovarăş să-şi sporească vigilenţa şi spiritul de răspundere în scrierea materialelor. Comitetul regional de partid al Rregiunii Autonome Maghiare a hotărît să analizeze in cursul lunii iunie activitatea ziarelor locale.