Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-12 / nr. 2685

Pag. 2 Preţuirea anilor de muncă «. '—Te aşteptăm... Sala e plină...­­ Paraschiva Bădiţoiu, o femeie nu prea înaltă de statură, tresări întreruptă din gândurile ei şi răspunse : — Voi veni îndată... In sala mare a sindicatului fabricii de postav „Partizanul Roşu"­­ din Oraşul Stalin, solemnitatea era în toi. Toţi cei prezenţi — muncitoare textiliste, Ingineri, tehnicieni, funcţionari — o aplaudau din ,,v* fOără inima pe Paraschiva Bădiţoiu care străbătând cu paşi mărunţi sala se în­drepta spre tribuna din faţă. Plin­ de ad­miraţie ei îşi exprimau astfel simpatia faţă de bătrâna textilistă care , de 45 de ani, zi de zi, munceşte la fabrica „Partizanul Roşu", în aceeaşi hală, la aceleaşi maşini. I s-au oferit minunate da­ruri din partea comitetului de partid, a­­ sindicatului şi a tovarăşelor de muncă. Numeroasele cadouri, buchetele de flori, virările de bine au trezit în sufletul ei un sentiment de negrăită emoţie. Simţea din plin preţuirea tovară­şilor săi, preţuirea pe care ei i-o poartă pentru anii de activitate în fabri­că. In clipele acelea când, răspunzând dorinţei lor, se pregătea să le spună câte ceva din viaţa ei, stahanovista Pa­raschiva Bădiţoiu a retrăit într’o străful­gerare anii de suferinţă şi batjocură de care a avut parte muncind la patron, anii de puternice transformări prin care a trecut ţara dela eliberare Încoace. Când ecoul aplauzelor s’a stins, staha­novista Paraschiva Bădiţoiu începu să vor­bească. ...Din noianul amintirilor se înfiripă imaginea îndepărtată a zilelor negre de mizerie. Părinţii Paraschivei, mun­citori zilieri, se angajau pe unde se ivea ceva de lucru. Mama lucra la o fabrică de ciment. Câţiva ani de muncă în condi­ţii neomeneşti şi viaţa i s'a stins curmată de boală. In zilele acelea, Paraschiva, care încă nu împlinise treisprezece ani, a trebuit să intre la lucru. Câteva luni a muncit ca salahoare. De cum se crăpa de ziuă şi până în noapte, căra cărămizi, var, ciment... Muncă grea, chinuitoare, de nedndurat. După aceea a intrat la fabrica de postav Scherg, (azi „Partizanul Roşu"), unde a fost silită să-şi câş­tige pâinea amară trudind în încăpe­rile mici şi întunecoase ale fabricii, su­portând amenzi, umilinţe, înjurături... Dar anii s’au scurs unul după altul. A venit ziua când ţara a fost eliberată de sub jugul hitlerist de către oştile sovie­tice, iar poporul muncitor a pornit să clădească o viaţă nouă. Şi în fabrica unde lucra Paraschiva Bădiţoiu s’au produs în anii următori eliberării schimbări mari. Patronul a fost izgonit. Odată cu ceilalţi muncitori vrednica textilistă, deşi vârsta i-ar fi permis să iasă la pensie, să se bucure de o odihnă binemeritată după atâţia ani de trudă, s-a avântat cu toată puterea spre fapte mari, vitejeşti în muncă. Cu fiecare zi în Paraschiva Bădi­ţoiu, devenită între timp membră de par­tid, se năşteau puteri noi, nebănuite. S’a prins în întrecerea socialistă şi luptând cu greutăţile, biruindu-le, învăţând, mer­gea înainte ajutând totodată şi pe alte muncitoare din fabrică să ţină pasul cu ea. Pentru munca ei Însufleţită, bogată în roade, Paraschiva Bădiţoiu a fost con­firmată stahanovista. Ea a împărtăşit din experienţa ei şi celorlalte muncitoare, în­­văţându-le cum să muncească taia­ cu spor. Aşa se face că tinerele Maria Modorcea, Zima Călugăr, Maria Burlacu şi altele, calificate de dânsa, au ajuns fruntaşe în producţie. Maşinile şi le cunoaşte tot aşa de bine ca şi un meşter. Când se întâm­plă ca într’o altă secţie să se oprească vreo maşină, de multe ori tot ea îi gă­seşte leacul. De la un grup de stahano­vişti sovietici cu care a stat de vorbă, atunci când aceştia au vizitat fabrica, Paraschiva Bădiţoiu a învăţat cum să-şi îngrijească mai bine maşina şi o sume­denie de alte lucruri în ceea ce priveşte operaţiunile de schimbare a semitortului. ...Vorbea stahanovista plină de emoţie, cu cuvinte simple, de aproape o jumătate de oră. Din sală, zeci de priviri erau aţintite spre dânsa. Oamenii au ascultat cu încordare pe tovarăşa lor de muncă. — Da, tovarăşi, toate suferinţele­ şi umi­linţele la care ne supuneau capitaliştii au rămas pentru noi doar nişte visuri urîte. Dacă astăzi­­suntem oameni liberi, stăpâni pe soarta noastră, dacă munca noastră a femeilor este astăzi preţuită şi nu mai suntem umilite­, aceasta se datoreşte partidului, care nu are alt ţel mai înalt decât fericirea noastră a tuturor celor ce muncim. De aceea eu cred că nu pot să-mi arăt mai bine recunoştinţa faţă de voi, faţă de scumpul nostru partid, decât mun­cind mai departe, cu şi mai multă dra­goste şi hotărâre pentru îndeplinirea cin­cinalului în 4 ani, pentru înflorirea pa­triei. V. LUPŞAN Activitate rodnică BRAILA (de la corespondentul nostru). Membrii cooperativelor meşteşugăreşti din raionul Brăila îşi îmbunătăţesc munca. Recenta Hotărîre a guvernului şi partidu­lui cu privire la cooperaţia meşteşugă­rească îi ajută să-şi îndrepte, în primul rând, atenţia spre mărirea producţiei bu­nurilor de larg consum necesare popu­laţiei.­­ Folosind drept materie­­ primă pentru fabricaţie resursele locale, membrii coo­perativei meşteşugăreşti „înainte" au do­bândit în luna Mai realizări importante, depăşind cu mult planul de producţie lunar. In această perioadă coopera­tiva a fabricat din scoici peste 1600 du­zini de nasturi de diferite mărimi. Secţia textile a acestei cooperative a confecţio­nat şi a pus la îndemâna populaţiei peste 600 cămăşi bărbăteşti, 715 şorţuleţe pen­tru copii, precum şi 200 metri preşuri ţărăneşti. Realizări importante au obţinut, în luna Mai, în urma valorificării , deşeurilor şi a resurselor locale, şi membrii cooperati­vei meşteşugăreşti „Producţia". Ei au reuşit să confecţioneze, în primele 25 zile ale lunii, peste 100 perechi încălţăminte. In fruntea luptei pentru înaltă productivi­tate se află cooperatorii comunişti. Mem­brii de partid Crivineanu Dumitru, Ciucă Costache şi alţii realizează zilnic câte 3-4 norme. El constitue un exemplu pentru întregul colectiv.. Acţiuni gospodăreşti-edilitare TG. MUREŞ (de la redacţia ziarului „Vörös Zászló). — Pe Întreg cuprinsul Regiunii Autonome Maghiare, ţăranii muncitori participă prin muncă voluntară la numeroase acţiuni gospodăreşti-edi­­litare ca, de pildă, repararea drumurilor şi podurilor, amenajarea terenurilor spor­tive, a parcurilor, curăţatul şanţurilor, etc. ’ In raioanele Ciuc, Odorhei şi Tg. Mu­reş, tinerii ţărani muncitori au sprijinit serios sfaturile populare în diferite acţiuni de interes obştesc. Astfel, tinerii din gos­podăriile agricole colective din comu­nele Iedu, raionul Tg. Mureş, Cristuru Să­­cuesc, raionul Odorhei şi altele au amena­jat parcuri în cinstea Festivalului Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor, iar în comuna Poian, raionul Tg. Săcuesc, tinerii construiesc un cămin cultural. SCÂNTEIA Scrisori către „Scânteia“ Mai multa grija pentru întreţinerea Grădinii Botanice din Cluj Grădina Botanică din Cluj este un cen­tru cultural şi ştiinţific de mare valoare pentru patria noastră. In afară de grădină şi muzeu, aici se găseşte cel mai bogat herbar din R.P.R., cuprinzând peste 500.000 eşantioane de plante din ţară şi din străinătate, care deservesc cercetările ştiinţifice botanice din întreaga ţară. Grădina Botanică din Cluj este în acelaş timp un adevărat centru didactic, folosit în special de catedra de botanică a Facul­tăţii de Ştiinţe Naturale de la Universita­tea „Victor Babeş’’, care pregăteşte mii de cadre tinere în diferite specialităţi cu caracter botanic. Tot aici activează şi cer­cul ştiinţific studenţesc de botanică, unde studenţii învaţă să aplice în practică cu­noştinţele teoretice căpătate la cursuri. Numai în cursul anului trecut, Grădina Botanică­ a primit 200.000 vizitatori, prin­tre care mulţi oameni de ştiinţă din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie popu­lară, care şi-au manifestat admiraţia pen­tru această instituţie. Tocmai datorită valorii deosebite a grădinii noastre botanice, care s’a îmbogă­ţit în ultimii ani cu mii de noi specii fie plante din ţară şi străinătate, pe noi, oa­menii de ştiinţă, ne doare faptul că în ul­timul timp organele administrative negli­jează buna ei îngrijire şi întreţinere. În clădirile din incinta grădinii locuesc mai multe familii ce n'au nimic comun cu Grădina Botanică. Aceştia lasă păsările şi porcii să distrugă plantele ce se întreţin cu atâta greutate. Cu toate sesizările de­canatului facultăţii de Ştiinţe Naturale, tov. Colinschi Adalbert, şeful secţiei de gospodărie comunală şi industrie locală,­şi tov. Cocsis Ion, şeful secţiei spaţiului lo­cativ a Sfatului popular orăşenesc Cluj, nu au luat nicio măsură până in momen­tul de faţă pentru mutarea acestor cetă­ţeni. Deşi grădina are căruţă cu cai, în loc ca aceasta să fie folosită pentru necesităţile grădinii (la căratul gunoiului, crengilor us­cate, pentru pietriş, nisip) ea este utilizată pentru căratul resturilor de­­mâncare de la cantină la crescătoria de porci. Din cauza lipsei totale de grijă a con­ducerii administrative a universităţii „Vic­tor Babeş” în frunte cu tov. Trif.Gheor­­ghe, gardul care împrejmuia grădina a fost în mare parte distrus, iar clădirea centrală din grădină nu a mai fost văruită şi re­novată de ani de zile Perdelele care fe­resc de razele soarelui obiectele şi cărţile din muzeu s’au rupt , din cauza aceasta, o parte din obiecte şi cărţi s-au decolorat. Serele vechi au devenit necorespunză­­toare pentru plante şi in special pentru cele exotice, achiziţionate cu greutate din diferite părţi ale globului, plante care din cauza aceasta sunt ameninţate să piară. Nimeni nu se ocupă de îngrijirea herbaru­­lui. Deasemeni biblioteca institutului nu are un bibliotecar care să îngrijească de cărţi şi să le pună la îndemâna studenţi­lor. Ministerul învăţământului Superior a neglijat şi el aceste probleme importante. Conducerea administrativă a Institutului „Victor Baboeş”, precum şi Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular orăşenesc Cluj ar trebui să lichideze atitudinea de nepăsare pe care o au faţă de bunul obştesc, cu atât mai mult cu cât e vorba de o insti­tuţie de o deosebită valoare şi să ia cât mai urgent măsuri pentru întreţinerea în cele mai bune condiţiuni a Grădinii Bo­tanice. EUGEN GHIŞA conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii „Victor Babeş“-Cluj NOTE BIBLIOGRAFICE „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi1" In Editura C.C.S. a apărut broşu­ra­: „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi”. Această broşură are menirea să popu­larizeze aplicarea metodelor înaintate în cultivarea legumelor, metode izvorîte din experienţa muncitorilor din sovhozuri şi a cercetătorilor sovietici. Tehnica sovietică a introdus în practica cultivării legume­lor folosirea ghivecelor nutritive, care creează cele mai bune condiţii creşterii plantelor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la crearea zonelor legumicole a trasat ca sar­cină extinderea­ suprafeţelor ce se vor cul­tiva cu legume şi zarzavaturi. Broşura descrie pe larg cum a fost apli­cată această Hotărîre de către muncitorii şi tehnicienii din gospodăria agricolă de stat „Nicolae Bălcescu" din Periş, unde s’au folosit pentru prima oară ghivecele nutritive. Ac) sunt descrise pe larg avan­­tagiile folosirii ghivecelor nutritive, con­fecţionarea lor, precum şi tehnica culti­vării legumelor după această metodă. Broşura „Pentru asigurarea unei recolte bogate de legume şi zarzavaturi” constitue un preţios îndreptar pentru muncitorii şi tehnicienii din legumicultura. Această broşură trebue citită cu mare atenţie de către muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat, care lucrează in sectorul legumicol, de către colectiviştii din brigăzile şi echipele legumicole, pre­cum şi de către­ ţăranii muncitori cu gos­podării individuale care au suprafeţe de teren cultivate cu legume. O broşura în sprijinul tinerilor care se pregătesc pentru Festival Sub titlul „Să întâmpinăm cu noi suc­cese cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace şi Prietenie” a apărut în Editura Tineretului o broşură cuprinzând un bogat material agitatoric, care cheamă tineretul din patria noastră să­ intensifice munca de pregătire a marii manifestaţii internaţio­nale a tineretului care va avea loc în Ca­pitala patriei noastre in lunile Iulie-August. După ce arată însemnătatea deosebită pe care o au Congresul şi Festivalul, în ceea ce priveşte lupta internaţională pentru pace, broşura indică principalele sarcini ale ti­neretului nostru in vederea acestor mani­festări, adresându-se pe rând fiecărei cate­gorii de tineret: muncitori, ţărani munci­tori, studenţi şi elevi. Tinerii din patria noastră, care desfă­şoară cu entuziasm pregătirile pentru marea întâlnire internaţională cu tinere­tul lumii, au datoria să citească şi să răs­pândească broşura în rândurile tovarăşilor lor de muncă, învăţând din cuprinsul ei. Sarcini de seamă în întreţinerea culturilor şi pregătirea campaniei agricole de vară Cu sprijinul şi îndrumarea permanentă a partidului şi guvernului, oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre au terminat la timp campania însămânţărilor de pri­măvară obţinând o primă victorie în lupta pentru o recoltă bogată, pentru asigurarea hranei poporului nostru muncitor. Această campanie s’a caracterizat prin introducerea pe o scară mai largă în prac­tica gospodăriilor agricole de stat, a gos­podăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole, a cuceririlor ştiinţei agronomice şi a experienţei înaintate dobândite de ţă­rănimea colhoznică din Uniunea Sovietică şi de unităţile socialiste fruntaşe din agri­cultura noastră. Aşa, de pildă, suprafeţele însămânţate cu cereale după metoda sovie­tică a semănatului în rânduri încrucişate au crescut în primăvara acestui an cu 10% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut Nu este însă deajuns doar să însămân­ţezi totul, la timp şi în bune condiţiuni. Pentru obţinerea unei recolte bogate este necesar să se asigure şi buna întreţinere a culturilor. Recenta Hotărîre a guvernului şi parti­dului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strân­gerii recoltei, desmiriştitului, tresrisului şi colectărilor pe anul 1953 trasează oa­menilor muncii din agricultură noi sarcini de a căror îndeplinire depinde succesul recoltei acestui an. In momentul de faţă problema ridicării producţiei agricole şi obţinerea unei can­tităţi mereu sporite de cereale-marfă este o problemă de cea mai mare importanţă pentru mersul nostru înainte spre socia­lism, este veriga principală în sistemul întregii producţii agricole, pentru că de realizarea ei depinde rezolvarea în bune condiţiuni a aprovizionării populaţiei ora­şelor, a creşterii vitelor, a cultivării plan­telor industriale şi a culturilor speciale care dau materii prime pentru industrii. Experienţa gospodăriilor colective, a întovărăşirilor şi a gospodăriilor de stat, experienţa însăşi a ţăranilor muncitori fruntaşi a dovedit că pentru a obţine o producţie cantitativ şi calitativ sporită la ha. este necesar să se aplice cu stricteţe regulile agrotehnice de întreţinere a cul­turilor. Zadarnic am respecta toate re­gulile agrotehnice la insămânţari dacă nu jMffl distruge La timp buruenile, dacă nu CONSTANTIN PRISNEA ministrul Agriculturii vom duce luptă permanentă pentru păstra­rea apei în sol şi nu vom ajuta culturile in dezvoltarea lor prin măsuri agroteh­nice. Fiecare lucrare agrotehnică de în­grijirea culturilor îşi are rostul şi impor­tanţa ei pentru sporirea producţiei. Prin corecta aplicare a întregului lanţ de lu­crări agrotehnice este posibilă obţinerea de producţii de două şi chiar de trai ori mai mari decât acolo unde nu se respectă regulile agrotehnice de întreţinere a cul­turilor şi nu se aplică îngrăşăminte. Urmând pilda sovhozurilor şi colhozuri­lor sovietice, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective şi întova­răşirile agricole, care au aplicat la timp regulile agrotehnice, au obţinut recolte record. Astfel, gospodăria agricolă colec­tivă „Flacăra“, din regiunea Cluj, a obţinut în anul 1951 — 4000­ kg. grâu de toamnă la ha., gospodăria agricolă colectivă din Mercurea-Hune­­doara a recoltat în anul 1952 — 2500 kg. grâu de primăvară la ha., iar gospo­dăria agricolă colectivă din Turia, Re­giunea Autonomă Maghiară, in anul 1952 a obţinut 3475 kg. de secară la ha. Staţiunea Experimentală I.C.A.R. Stu­­rniha, regiunea Craiova, a obţinut în anul 1951 recolta record pe ţară de 5216 kg porumb la ha., iar gospodăria agricolă de stat Periş, regiunea Bucureşti, 4700 kg. orz de toamnă la ha. In anul acesta, în multe raioane ale ţării, acolo unde s’au aplicat la timp şi in bune condiţiuni măsurile agrotehnice de întreţinere a culturilor, recolta se anunţă deosebit de bogată, întrecând cu mult pro­ducţiile la ha. obţinute în anii trecuţi. Astfel, în gospodăria agricolă colectiva „23 August” din comuna Iernut, raionul Luduş, regiunea Cluj, lanul de grâu cu o suprafaţă de cca. 25 ha. semănat şi în­grijit conform regulilor agrotehnice, după aprecieri prealabile, va da o recoltă in jurul a 4000 kg. la ha. Aceste exemple dovedesc cu prisosinţă importanţa deosebită a întreţinerii culturi­lor. Una dintre lucrările foarte urgente pri­­vind îngrijirea culturilor este complectarea golurilor In semănături, acolo unde se constată că rândurile nu sunt bine înche­iate. Sunt ţărani muncitori şi chiar tehni­cieni agronomi care neglijează această lucrare. Din cauza golurilor din semănă­turi, recolta la ha. scade in proporţii în­semnate. 100­ goluri intr’un lan de po­rumb provoacă pierderea a cca­. 3-400 kg. porumb la fiecare hectar. Ţinând seama de întinderea mare a suprafeţelor cu po­rumb din ţara noastră, ne putem uşor da seama ce pagube mari se pricinuesc eco­nomiei noastre naţionale pe această cale Nu mai puţin însemnat este răritul plantelor. Mulţi ţărani muncitori fac gre­­şala că lasă trei şi chiar patru fire de porumb sau floarea soarelui la cuib. Aceasta face ca niciunul dintre ele să nu se dezvolte cum trebue. Răritul este o regulă agrotehnică obli­­gatorie.­La porumb răritul se va începe când ap­ir primele 3-4 frunzuliţe, lăsân­­du-se pentru porumb 1-2 fire la cuib. I­a bumbac răritul se aplică astfel ca să se asigure 100.000-120.000 fire la ha., lă­­sându-se un singur fir la 10-12 cm. dis­tanţă cuib de cuib. Răritul trebue să înceapă odată cu răsărirea­ şi trebue ter­minat la apariţia primelor frunze. La sfecla de zahăr răritul trebue, să s­e facă atunci când plantele au deja 4 frunze şi în aşa fel ca să se asigure 110.000— .120.000 plante la ha., depărtarea între plante fiind de 13-15 cm. pe rând. Plantele înlăturate prin rărit trebuesc­­smulse din rădăcină şi nu rupte de la suprafaţa pă­mântului, căci de multe ori astfel de plante cresc din nou. Ploile generale, căzute în ultimele săp­tămâni au permis ca pe întreg cuprinsul ţării culturile agricole să se dezvolte in­tr’un ritm rapid. Faptul acesta este cât se poate de îmbucurător, in acelaş timp însă, odată cu plantele, şi chiar ceva mai repede decât ele, se dezvoltă şi duşmanii lor, buruenile. Pentru a permite o vege­taţie normală culturilor agricole toate bu­ruenile trebue stârpite încă înainte de a creşte şi înflori. Nicio clipă nu trebue ui­tat că respectarea întocmai a lucrărilor de întreţinere a culturilor după prevederile regulilor agrotehnice are un rol hotărîtor pentru obţinerea recoltelor mari, o deosebiţi grijă trebue dată intreţi­nerii lanurilor de porumb. Perioada de vegetaţie a porumbului este destul de lunga : cea mai mare cantitate de apă îi este necesară în Iulie-August. De aceea, în raioanele mai secetoase, este necesar ca să se acord­e o deosebită atenţie păs­trării apei în pământ pentru o mai raţio­nală folosire a ei de către plante. Organele agricole din unele regiuni, ca de exemplu, regiunea Galaţi — raioanele Galaţi, Brăila, Făurei, Călmăţui — sunt străine de aceste reguli elementare, nu în­­drumează şi nu controlează suficient mer­sul lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole. Gradul de inburtienare este foarte accentuat, în primul rând datorită faptului că lucrările de pregătire a so­lului şi întreţinere a culturilor au fost fă­cute la un nivel agrotehnic scăzut. Pentru asigurarea condiţiilor optime de creştere şi dezvoltare, porumbului îi tre­buesc cel puţin 3 praşile , la fel şi floa­­rei soarelui. La bumbac şi carto­f praşilele trebuesc deasemeni efectuate la timp şi repetate conform prevederilor agromini­­mu­lui. Trebue acordată cea mai mare aten­ţie ciupitului şi cârnitului plantelor de bumbac la timpul potrivit, pentru ca să se asigure şi să se grăbească coacerea capsu­lelor. La sfe­cla de zahăr, sporirea numărului praşilelor duce la creşterea simţitoare a producţiei. In urma experienţelor făcute la Staţiunea Experimentală Moara Dom­nească s’au obţinut următoarele rezultate : prin aplicarea unei singure praşil­e s’a obţinut 15.000 kg. la ha., prin aplicarea a 2 praşiie, 18.000 kg./ha., a 3 praşile, 24.000 kg./ha, iar prin a­plicarea a 4 pra­­şile s-a obţinut 28.100 kg. sfeclă la ha. Din aceste experienţe rezultă că prin prăşitul la timp şi repetat putem spori simţitor producţia. O atenţie deosebită trebue acordată fo­losirii celor mai noi metode indicate de ştiinţa agricolă sovietică pentru obţinerea de recolte ridicate. Una dintre aceste me­tode a cărei aplicare este foarte simplă, dar care duce la bune rezultate practice, este polenizarea suplimentară artificială a secarei, porumbului, floarei soarelui și altor culturi. In anii 1951—1952 în nu­meroase gospodării agricole de stat şi gos­podării colective s’a aplicat această­­me­todă care a produs un spor de recoltă până la 20 %. Colectiviştii din gospodăria agricolă co­lectivă din comuna Ba­toş (Regiunea Au­tonomă Maghiară) aplicând toate regulile agrotehnice şi executând de mai multe ori polenizarea lanului de secară, au ob­ţinut o producţie medie de aproape 4000 kg. la ha. Aplicarea polenizării suplimen­tare artificiale are o deosebită însemnă­tate In sporirea producţiei mai ales anul­ acesta când, datorită vremii ploioase $i temperaturilor scăzute Înregistrate pe alocuri, polenizarea naturală poate fi într’o oarecare măsură stânjenită la o serie de culturi. In acest caz polenizarea supli­mentară va duce la obţinerea unor însem­nate sporuri de recoltă. O verigă importantă în lanţul de lu­crări agricole din vara acestui an o con­stitue cositul fânului şi asigurarea condi­­ţiunilor optime pentru uscarea lui. Ierbu­rile din fâneţe au avut prin ploile căzute în ultima vreme condiţiunile cele mai prielnice pentru a creşte viguros, dând in felul acesta o mare producţie de fân ce constitue o însemnată parte a hranei ani­malelor de muncă şi de producţie. Re­coltarea fânului şi depozitarea lui trebue să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, în aşa fel, încât aceste lucrări să fie ter­minate înainte de începerea recoltatului cerealelor. Printre măsurile de aplicare a regulilor agrotehnice, Hotărîrea din 9 Mai a gu­vernului şi partidului trasează ţărănimii muncitoare ca sarcină continuarea lucră­rilor de întreţinere la vii şi livezi, a stro­pitului viilor şi pomilor, precum şi a com­baterii tuturor dăunătorilor ce vor fi sem­nalaţi pe culturile agricole. Un moment de mare însemnătate în ob­ţinerea unei producţii agricole ridicate îl constitue şi organizarea strângerii recoltei. Hotărîrea guvernului şi partidului din 9 Mai 1953 pune în faţa oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate sarcina de cea mai mare însemnătate a îndeplinirii la timp şi fără pierderi a strângerii recoltei şi exe­cutarea planului de colectări din acest an. Aşa cum se arată în această Hotărîre, toate maşinile şi uneltele de recoltat, tree­­rat, desmiriştit şi de executarea arături­lor adânci trebue reparate şi puse la punct. Recoltarea tuturor culturilor tre­bue efectuată în epoca prevăzută în regu­lile agrotehnice. Epoca optimă de recoltat pe culturi, datele la c­are ea încep­e şi se termină trebuesc fixate din timp şi cu o deosebită răspundere. Inginerii şi tehni­cienii agronomi de la regiuni şi raioane au datoria să stabilească aceste termene pen­tru fiecare raion şi comună în parte, sfâ­­tuindu-se în acest scop cu ţăranii mun­citori. O atenţie deosebită va fi dată organi­zării şi formării ariilor. Muncile trebue să se desfăşoare în aşa fel încât niciun spic să nu rămână pe câmp, niciun bob să nu se piardă la treer. Este vorba de asigurarea hranei populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate, de asigurarea materiei prime pentru industria socialistă prelucră­toare. Activitatea staţiunilor de maşini şi trac­toare, care au un însemnat rol organizato­ric in transformarea socialistă a agricul­turii, constitue un factor de seamă al suc­cesului campaniei agricole de vară. Tre­bue asigurată folosirea cât mai complectă a capacităţii maşinilor S.M.T., aplicarea cât mai largă a celor mai înaintate metode so­vietice de organizare a muncii, ca metoda graficului­­orar la treeriş a cunoscutului mecanic stahanovist Nicolai Brediuc Gospodăriile agricole colective și înto­vărăşirile agricole trebue să folosească tot sprijinul pe care il primesc din partea cla­sei muncitoare prin S M.T să încheie contracte cu conducerile S.M.T. pentru lu­crările de recoltare, treeriş, şi desminş­­tit. Deasemeni, gospodăriile colective şi întovărăşirile trebue să ia toate masurile pentru a se asigura o cât mai bună folosire a vitelor de muncă şi a inventarului pro­priu în această perioadă. Este necesar dea­semeni să se acorde o deosebită atenţie mobilizării tuturor colectiviştilor în vede­rea participării lor regulate la lucru, să se respecte normele de lucru şi, conform sta­tutului, să fie stimulaţi colectiviştii frun­taşi în campania agricolă de vară. Pentru a organiza şi îndruma cât mai bine ţărănimea muncitoare ca să aplice regulile agrotehnice, comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria de a des­făşura o muncă intensă. In primul rând trebue ca toţi inginerii şi tehnicienii agronomi să-şi ducă cea mai mare parte din activitatea lor pe teren, în mijlocul colectiviştilor, a întovărăşiţilor şi a ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale. Ei sunt obligaţi şi au înalta datorie patriotică să ajute pe agenţii agricoli şi să înveţe pe ţăranii muncitori cum să aplice regulile prevăzute în agrominim şi mai ales la culturile speciale, cum sunt acelea de bumbac, legume şi altele. Ţărănimea muncitoare, toţi oamenii muncii de la sate au datoria să-şi ridice necontenit vigilenţa revoluţionară, pentru a împiedica şi demasca fără cruţare unel­tirile duşmanului care ar încerca să îm­piedice buna desfăşurare a lucrărilor de îngrijire a culturilor, să saboteze muncile agricole de vară. A lupta din toate puterile pentru suc­cesul campaniei de întreţinere a culturilor şi pregătirea celei de recoltare şi colectări este o înaltă îndatorire patriotică pentru toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate. Să pornim cu tot avântul pentru reali­zarea campaniei de întreţinere şi recol­tare a culturilor agricole, pentru îndepli­nirea integrală a planului de colectări ; în felul acesta vom asigura hrana poporului muncitor şi materiile prime necesare in­dustriei socialiste, vom contribui la ridica­rea neîncetată a bunei stări a oamenilor muncii din ţara noastră, la întărirea necon­tenită a patriei noastre, factor activ in lupta pentru apărarea păcii. Să îndeplinim cu cinste această înaltă datorie patriotică. îîi. 2 SS 5 Intr’un oraş din patria noastră Aprilie 1942... Apele Dunării se revăr­sau vijelios peste maluri, inundând casele şi străzile oraşului Giurgiu. Digul dela marginea Dunării nu putuse opri furia a­­pelor. Oamenii îngroziţi de nenorocirea ce se abătuse asupra lor căutau să-şi mai sal­veze ce puteau din lucruri. Alţii priveau neputincioşi cum li se afundă casele tot mai adânc în vâltoarea apelor. Câteva zile mai târziu, după ce puhoiul apelor se liniştise, primăria Giurgiului în­registra peste 500 case luate de apă. Mai mult de 1000 de familii rămăseseră fără adăpost. Toader Călin, primarul din acea vreme al oraşului, vrând să-şi arate sentimentele „filantropice", a acordat câteva ajutoare sinistraţilor, dar a avut grijă ca ele să ajungă în mâinile bogătanilor, ca alde Mi­tică Oprescu, şi ale altor oameni „de vază”. Muncitorii, care fuseseră cei mai păgubiţi de pe urma inundaţiilor, nu au primit niciun ban. N’avea timp stăpânirea să-şi bată capul cu necazurile lor. Alt primar, Vasile Cordela, tot atât de „grijuliu” faţă de interesele cetăţenilor, a dat spre parcelare un teren de câteva zeci de hectare din cartierul unde locuiau ce­feriştii unor afacerişti, care la rândul lor l-au revândut cu preţuri întreite. In acele vremuri, când treburile oraşu­lui erau „gospodărite” de lipitori de teapa lui Cordela, Călin şi alţii, străzile înotau în noroai­e, în jurul primăriei mişunau tot soiul de afacerişti şi misiţi, iar cârciumile se înmulţeau ca ciupercile după ploaie. Muncitorii dela fosta societate „Danu­biana”, cei dela ,,Astra Română” şi dela C.F.R. munceau câte 12—16 ore pe zi pen­tru o leafă de mizerie, apoi se întorceau istoviţi în cocioabe dărăpănate, igrasioase, in care soarele nu pătrundea niciodată, iar copiii se ofileau şi mulţi dintre ei piereau cu zile, lipsiţi de orice îngrijire medicală. Viaţă tristă, mohorîtă, lipsită de pers­pective a orăşelelor de provincie, aşa era şi viaţa locuitorilor din Giurgiu în anii stăpânirii moşierilor şi capitaliştilor. * Au trecut ani... In orăşelul dela ma­lul Dunării s’au petrecut schimbări însem­nate în anii puterii populare. In bătălia pentru realizarea cincinalului s’au avântat cu elan şi muncitorii din în­treprinderile Giurgiului. Cresc oameni care muncesc intr’un chip nou, exprimân­­du-şi prin tot mai Însemnate victorii in producţie dragostea faţă de patrie, hotă­rîrea de a apăra pacea. O mândrie a ora­şului sunt stahanoviştii Florian Georgescu, file Anghel, Ion Bucur şi alţii. Dar şi condiţiile de muncă sunt­­ acum altele în aceste întreprinderi. Folosirea tehnicii noi­ moderne, face munca tot mai spornică, mai uşoară. La marginea oraşului se află fabrica de zahăr „Popa Şapcă", fostă „Danubiana . Nu demult, în faţa fabricii s’a ridicat o clădire nouă cu două etaje, cu balcoane, în care mâini harnice au aranjat frumoase glastre cu flori. Această clădire a fost dată în folosinţă muncitorilor fruntaşi ai fabricii „Popa Şapcă". Intr’un apartament spaţios, înzestrat cu tot confortul, s’a mu­tat muncitorul Mircea Creţu cu fa­milia sa. Iată şi centrul oraşului. De aci pornesc arterele principale, bulevardele pavate şi bine îngrijite, in locul cârciumilor au ră­sărit biblioteci, cluburi, cămine de copii, expoziţii, magazine de stat şi cooperative. Pe strada „Gheorghi Dimitrov” s-a ridi­cat şcoala pedagogică de fete in aprov­pierea şcolii au fost amenajate anul tre­cut un ştrand, un teren sportiv, o bere mo­dernă. Pretutindeni vezi lucruri noi care schimbă înfăţişarea oraşului. In mai toate cartierele oraşului se văd schele ce vestesc noi construcţii. Noua clădire a şcolii medii tehnice de lucră-­ edilitare va fi o mândrie a oraşului. Pe şoseaua Ghizdaru’­ui se construeşte un spi­tal veterinar şi se lucrează la introducerea unei conducte de apă potabilă. Cetăţenii participă prin muncă voluntară la înfru­museţarea oraşului. De curând a fost ame­najat un parc in piaţa „6 Martie", şi unul în faţa şcolii medii tehnice de lucrări edi­litare , 1300 pomi a­u fost plantaţi pe stră­zile oraşului. In cinstea Festivalului Mon­dial al Tineretului s-a construit un teatru de vară cu 400 de locuri. Şi astfel an de an, Giurgiu se înfrumuseţează. ★ Cetăţenii Giurgiului preţuesc din adân­cul inimii realizările înfăptuite in ultimii ani în oraşul lor. Ei ştiu că acestea sunt doar începutul, şi întrezăresc de pe­ acum viitorul luminos al oraşului lor, care va deveni un adevărat oraş socialist cu blocuri de locuinţe muncitoreşti, instituţii de cul­tură, parcuri, grădini, terenuri de sport. Căci la baza întregii acţiuni de construc­ţie şi reconstrucţie socialistă a oraşelor patriei noastre se află grija faţă de om, faţă de bunăstarea şi fericirea acestuia. I LUPAN PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCANTEIA" „Tratarea în presa focală a problemelor gospodăriilor colective“ Articolul apărut în ziarul „Scânteia” Nr. 2647 din 28 Aprilie 1953 sub tit­lul „Tratarea în presa locală a proble­melor gospodăriilor colective” critică unele organe de presă regionale şi raio­nale, pentru faptul că nu s’au preocupat in suficientă măsură de tratarea in zia­rele respective a problemelor gospodă­riilor colective. In scrisoarea trimisă redacţiei noastre, colectivul ziarului „Înainte” Craiova ne scrie că este justă critica făcută. Imediat după apariţia acestui articol au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii secţiei agrare. Astfel planul de muncă a fost complectat în vederea cu­prinderii tuturor problemelor gospodăriilor colective şi a lămuririi temeinice a pre­vederilor statutului model. Deasemeni, s’a acordat un spaţiu mai mare pentru publi­carea unor materiale ce popularizează rea­lizările gospodăriilor agricole colective. Ziarul Vörös Zászló”, organ al Comi­tetului regional de partid şi al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare, a fost deasemeni criticat ,pentru faptul că în multe materiale publicate au fost dena­turate prevederile noului statut model al gospodăriei colective. Apariţia acestui ar­ticol, aşa cum se arată în răspunsul tri­mis redacţiei noastre, a ajutat,mult in mun­că colectivul ziarului „Vörös Zászló". Pentru evitarea greşelilor în ziar s-au luat măsuri ca toate­ materialele să se ve­rifice temeinic, din punct de vedere po­litic, atrăgându se atenţia fiecărui to­varăş să-şi sporească vigilenţa şi spiritul de răspundere în scrierea materialelor. Comitetul regional de partid al Rregiunii Autonome Maghiare a hotărît să analizeze in cursul lunii iunie activitatea ziarelor locale.

Next