Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)
1953-06-10 / nr. 2683
Pag. 2 Să strângem la timp recolta de fân! In cele mai multe părţi ale ţării a început cositul fânului. Această lucrare este menită să pregătească nutreţurile necesare pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Anul acesta datorită umezelii din luna Mai, ierburile din fâneţele naturale şi artificiale au crescut viguros. Oamenii muncii de pe ogoare au acum datoria de a face cositul fânului în 10-15 zile, astfel ca această lucrare să fie terminată în întregime înainte de începerea recoltării cerealelor. Pentru majoritatea tipurilor de fâneţe naturale o recoltă mai bună de fân se obţine când ierburile se cosesc la înspicare sau la începutul înfloritului. Dacă ierburile sunt recoltate când s-au format seminţele, se obţine fân de calitate inferioară, băţos, mai puţin nutritiv şi cu multe buruieni. Totodată, buruienile care se înmulţesc prin sămânţă au timp suficient să ajungă la maturitate şi să-şi împrăştie seminţele pe fâneaţă. Fâneţele cosite mai devreme, chiar înainte de înflorirea principalelor specii de ierburi, vor putea produce a doua coasă mai bogată şi mai devreme, ceea ce va mări cu mult stocul de nutreţuri. Pentru ca recoltarea fânului să se facă la timp şi în condiţiuni optime, munca trebue să fie în aşa fel organizată încât toate maşinile, atelajele şi uneltele să fie folosite din plin. Acolo unde se pot introduce cositoarele mecanice ele trebuesc folosite la maximum. Folosirea cositoarelor mecanice prezintă multe avantaje : ele taie la o anumită înălţime, toată iarba, o repartizează uniform în brazde, astfel încât se usucă mai repede. La recoltarea mecanică se face totodată mare economie de braţe de muncă. Atât cantitatea cât şi calitatea fânului depind în cea mai mare parte de înălţimea la care se cosesc ierburile. Dacă ierburile sunt recoltate mai aproape de pământ, se cosesc totodată şi frunzele de lângă rădăcina ierburilor care conţin multe materii hrănitoare. De aceea înălţimea la care se cosesc ierburile în fâneţele naturale şi cele artificiale (lucernă, trifoi şi altele) nu trebue să fie mai mare de 5-8 cm. în regiunile mai umede, şi de 4 cm. în regiunile de stepă. Otava se coseşte mai sus ca să se lase o vegetaţie mai înaltă ca la iarnă să reţină zăpada necesară pentru păstrarea umidităţii în regiunile mai secetoase. Imediat după cosit trebue pregătit fânul, adică să fie uscat până ce procentul de apă scade la 12-14%, asigurându-se astfel o bună păstrare a fânului. In timpul uscării, care se face în mod obişnuit la soare, în aer liber, ierburile pierd o parte din materiile nutritive. Pierderile acestea sunt accentuate dacă nutreţul stă mai mult timp pe câmp fiind supus ploilor şi dacă este des răscolit cu furca. In cultura plantelor de nutreţ, uscarea recoltelor cosite are o însemnătate deosebită deoarece de uscarea raţională depinde în primul rând obţinerea unui nutreţ de calitate. Modul de uscare a ierbii diferă de la o regiune la alta. In regiunile de stepă se recomandă strângerea ierbii cu grebla în poloage, imediat după coasă. Excepţie fac aci numai fâneţele cu ierburi suculente de pe locurile umede din văi. In aceste locuri, Iarba se lasă în brazde 23 ore şi numai după aceea se strânge în poloage. In stepă pe timp uscat fânul adunat în poloage, poate fi strâns în purcoaie (căpiţe) după o zi. Fânul se strânge în purcoaie mari de 800-1.000 kg, fiecare după care se poate transporta şi aşeza în stoguri şi şire. Locul pentru aşezarea stogurilor trebue să fie ales astfel ca apa să nu pătrundă în ele. Cea mai bună mărime pentru o şiră în regiunea de stepă, este de 4-5 m. lăţime, 6 m. înălţime. Lungimea depinde de cantitatea de fân recoltată. După aşezarea fânului, stogurile sau şirele trebue pieptănate şi acoperite bine de ploaie cu un strat de paie de 0,5 metri grosime. Fânul de lucernă şi de trifoi treime acoperit întotdeauna cu paie sau cu fân natural. De jur împrejurul stogului se fac rigole pentru scurgerea apelor iar pentru a preîntâmpina incendiile se trag câteva brazde cu plugul Fânul poate fi uscat bine pe capre sau pe prepeleci. Caprele cele mai simple sunt crăcane şi prepeleci făcute dintr’un par înalt de 15—1,8 metri pe care se pun nişte stinghii lungi de 30-40 cm. Se mai foloseşte un sistem de capre cu 3 picioare. Mai bune însă sunt caprele în formă de colibă, sau garduri cu acoperiş. Nutreţul verde se aşează începând de jos in sus astfel ca să nu atingă pământul. Fânul uscat pe asemenea capre îşi păstrează mai bine culoarea verde şi gustul. Metoda veche de a lăsa ca fânul să se pălească în brazde înainte de a-l pune pe capre nu este recomandabilă fiindcă se pierd frunzele mici de fân. De aceea este mai bine ca îndată după cosit să se aşeze fânul pe capre care oferă condiţiunile cele mai bune pentru aerisirea şi uscarea fânului. Fânul de lucernă şi trifoi se recomandă să fie uscat pe capre. Dintr’o recoltă de 7.000 kg. fân de lucerna uscată pe pământ, în brazde s’au obţinut 490 kg. de proteină (substanţe hrănitoare), pe când din aceeaşi cantitate de fân uscat pe capre, s’au obţinut 630 kg. proteină. Iată deci avantajele uscării lucerne! pe capre. Pe timp nefavorabil sau când în gospodărie nu sunt capre sau alte mijloace pentru uscare se poate pregăti fânul brun. Pentru pregătirea fânului brun, iarba proaspăt cosită se svântă în poloage sau în grămezi mici până când la răsucirea unui mănunchi nu mai apar picături de apă. Iarba pierde astfel 45-50 % din apă. Atunci fânul se adună în grămezi mari de circa 3-4 metri lărgime şi 4-5 metri înălţime. Aceste grămezi se presează mai mult spre centru şi se acoperă cu paie. Puţin mai târziu se produce încălzirea care este cu atât mai mare cu cât grămezile sunt mai voluminoase. Temperatura poate să se urce până la 70-90 gr. C. In urma pierderii de apă, fânul se îndeasă și după ce atinge maximum de încălzire, fânul ajunge la temperatura aerului înconjurător, căpătând o culoare brună (după 70-80 zile). Datoria fiecărui țăran muncitor este să adune cât mai repede fânul care, păstrat în condiţii bune, trebue să constitue hrana principală a vitelor în timpul iernii şi chiar rezerve pentru anul viitor. Este necesar ca organele de partid să îndrume organele sfaturilor populare pentru ca acestea să organizeze recoltarea într’un timp cât mai scurt (10- 15 zile) a fâneţelor şi să depoziteze fânul în condiţii cât mai bune. Tehnicienii şi inginerii agronomi trebue să arate ţărănimii muncitoare importanţa recoltării la timp a fânului, şi a depozitării lui. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole trebue să constitue exemplu în executarea la timp şi în bune condiţiuni a acestor lucrări. Sunt multe regiuni in care recoltarea fânului se desfăşoară, în bune condiţiuni. Aşa de exemplu în regiunile Oradea, Timişoara, Baia-Mare şi altele s'au recoltat şi depozitat cantităţi însemnate de fân, lucernă şi trifoi. Nu acelaş lucru se poate spune despre regiunile Suceava, Iaşi, Bacău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Piteşti şi Bârlad, unde cositul a rămas mult în urmă. Organele sfaturilor populare trebue să ia măsuri grabnice pentru ca recoltarea fânului să se termine înainte de începerea campaniei de recoltare a cerealelor. Oameni ai muncii de pe ogoare ! Nu precupeţiţi niciun efort pentru strângerea fânului la timp ! ____ Cărţi tehnice S. L. ROSENFELD : Organizarea conducerii industriei în U.R.S.S. Editura de Stat pentru literatură ştiinţifică. 164 pag. 4,40 lei. V. V. BATURIN : Ventilaţia industrială. Editura Ministerului Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii. 322 pag. 17,45 lei. A. S. OZERSCHI, I. I. TREPENENCOV : Tractorul „Chiroveț D-35“ (R. D. 35). Editura Tehnică. 440 pag. 37 lei. I. S. VOROPAEV : Mecanizarea complexă a turnătoriilor mici. Editura Tehnică. 76 pag. 4,03 lei. A. N. SOCOLOV—A. I. GABERTETTEL: Topirea fontei în cubilou. Editura Tehnică. 212 pag. 10,78 lei. şi ştiinţifice: _____ A. S. SMIRNOV: Transportul şi înmagazinarea gazelor. Editura Tehnică. 356 pag. 22,57 lei. A. N. LEIBO: Conducte şi armături pentru rafinăriile de petrol. Editura Tehnică. 352 pag. 21,09 lei. M. A. FIŞMAN : Tehnologia substanţelor minerale utile. Editura Tehnică. 610 pag. 34,90 lei. M. I. BACANOV şi S. C. TATUR : Analiza activităţii economice a Întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale. Editura de Stat pentru literatură ştiinţifică. 442 pag. 14,89 lei. * * * îndreptar contabil pentru uzul organelor financiare. Editura Tehnică. 292 pag. 7,54 lei. e zi, in Valea Jiului Valea Jiului.... De aici, se îndreaptă zi de zi spre cele mai îndepărtate colţuri ale patriei noastre mii de tone de cărbune. Ele dau viaţă fabricilor, uzinelor şi termocentralelor, pun în mişcare mii de locomotive. In anii puterii democrat-populare acest puternic centru carbonifer şi-a schimbat complect înfăţişarea. S-au schimbat şi oamenii şi locurile Minerii Văii Jiului sunt mândri de înfăptuirile pe care le-au obţinut sub conducerea partidului ; ei privesc cu încredere viitorul, perspectivele măreţe deschise muncitorilor din industria carboniferă ca şi întregului popor muncitor. In acelaş timp ei nu uită şi nici nu pot uita trecutul blestemat, suferinţele şi mizeria. Din povestirile minerilor bătrâni, care s’au născut şi au trăit aici, tinerii mineri află despre trecutul întunecat, nu prea îndepărtat, al Văii Jiului. De multe ori Doţlu Avram, tehnicianul comunist de la Lupeni, le vorbeşte tinerilor mineri, rar, cu glas domol, despre viaţa grea din trecut. — Ei, feciorii mei stau şi privesc ce minunate transformări au avut loc în mina noastră, în viaţa noastră. Gândurile mă poartă atunci spre zilele când stăpâni pe minele de pe Jii erau capitaliştii, pentru care robeam ore nemăsurate in adânc. Storceau toată vlaga din noi. Lucram cu mijloace primitive, lipsiţi de orice măsuri de protecţia muncii. Munca era istovitoare. După 12 ore de cărat cărbune cu razna sau roaba prin galerii, minerii ieşeau la ziuă cu pielea însângerată de zgârieturi. Galeriile erau scunde şi spinarea încovoiată prindea câte o aşchie ce spinteca ca briciul pielea întinsă. Şomajul făcea viaţa noastră şi mai amară. Sute de mineri rătăceau flămânzi pe străzi în căutare de lucru. Cei care erau angajaţi la mină lucrau adesea numai 10-15 zile pe lună. Şi atunci munceau până la istovire pentru a nu fi aruncaţi şi ei pe drumuri. Bătrânul miner îşi aprinde câte o ţigară, îşi şterge cu batista sudoarea de pe frunte şi continuă şirul amintirilor. — Anii 1919... 1920... 1929, sunt date de care se leagă lupta eroică a minerilor Văii Jiului, conduşi de comunişti împotriva asupririi capitaliste. Guvernele capitaliste le-au răspuns cu gloanţe minerilor care îşi cereau drepturile. In 6 August 1929 aici, la noi la Lupeni, prefectul manist Rosvany a ordonat să se tragă în grevişti. Zeci de inimi de mineri înflăcărate de dorul libertăţii au încetat să bată ciuruite de gloanţe şi peste 200 mineri au fost răniţi. Mulţi dintre participanţii la grevă au fost arestaţi şi schingiuiţi vreme îndelungată. Când s’au întors la mină n’au mai fost primiţi. Primarul din Lupeni le-a oferit în schimb... certificate de cerşetori. Sângele părinţilor şi fraţilor noştri , nu a fost vărsat în zadar .. suntem pe drumul transformării văii noastre intro vale a bucuriei. DELA TARNACOP LA COMBAVN Dispar tot mai mult urmele trecutului întunecat. Făuritorii vieţii ne păşesc pe drumul luminat de partid, pe drumul construirii socialismului. Au rămas triste amintiri uneltele primitive cu care lucrau minerii odinioară. Troaca, roaba şi târnăcopul sunt unelte pe care noua generaţie de mineri nu le mai întâlneşte în mină. Acum minele văii Jiului devin din ce în ce mai mult adevărate uzine subterane. Numai în sectorul II al minei Lupeni, peste 3 km. de cratere poartă dealungul abatajelor râuri întregi de cărbune. Perforatoare sfredelesc rocile, ciocanele pneumatice muşcă adânc din straturile de cărbune. întrebuinţând ciocanul pneumatic, oricare miner dă o producţie de 4-5 ori mai mare decât atunci când lucra cu târnăcopul. Puternice maşini de încărcat sovietice înlătură cea mai grea muncă a minerilor. Tehnica sovietică, cea mai înaintată tehnică din lume, uşurează munca bravilor mineri. Oameni care nu de mult timp tăiau la cărbune, cum sunt tinerii Carp Aurel şi Isopescu Vasile de la mina Vulcan, învaţă să conducă combainul miner, cea mai înaintată cucerire a tehnicii miniere. Numai combainul cu care a fost înzestrată mina Vulcan dă într’un schimb o producţie egală cu producţia a cel puţin 120 de mineri. Locomotive electrice şi Diesel aleargă purtând zeci de vagonete prin galeriile betonate, luminate puternic de becuri electrice. Datorită nepreţuitului ajutor sovietic, mecanizarea muncilor grele din subteran şi de la suprafaţă a atins un nivel inait în minele Văii Jiului. In primul trimestru al anului, tăierea cărbunelui în abataje era mecanizată 100%; transportul în abataje 80,9% ; transportul în subteran 91,2%, iar transportul la suprafaţă 99,8%. SECTORUL ABATAJELOR FRONTALE Tânărul Inginer Mihai Angelescu de la mina Lupeni a părăsit de câţiva ani băncile Institutului de Mine ,,Gh. Gheorghiu-Dej” din Petroşani. Astăzi conduce cel mai mare sector de la mină. Tot timpul este în mijlocul minerilor pe care îi ajută în muncă, pe care îl învaţă tainele tehnicii înaintate şi de la care învaţă şi ei, zi de zi, necontenit. Partidul l-a crescut şi l-a educat — şi el luptă astăzi pentru a înfăptui hotărîrile partidului ; învăţând din acestea el se preocupă îndeaproape de crearea condiţiilor pentru aplicarea pe scară cât mai largă a metodei de abataj frontal în locul abatajelor cameră. La el în sector acest lucru a fost înfăptuit. In sectorul II, condus de ing. Mihai Angelescu, cărbunele se extrage numai prin abataje frontale. Abatajele frontale dau patriei cărbune din belşug. In adânc, la zeci de metri sub pământ, minerii din brigăzile lui Cătinean Biro şi alţii scot fâşie cu fâşie din stânca de cărbune. Tot mai mult abatajele frontale iau locul abatajelor cameră. Anul acesta, faţă de primul trimestru al anului trecut, numărul abatajelor frontale în minele Văii Jiului a crescut cu 44%. CHEZĂŞIA SUCCESELOR IN PRODUCŢIE Acolo, în adâncul minei, in fiecare bătaie a ciocanului pneumatic, în sgomotul craterelor care poartă cărbunele prin abataje, minerii Văii Jiului simt cât de puternic este ajutorul pe care ni-1 dă cu Inimă de frate poporul sovietic. Simt acest ajutor când scot cărbunele după metoda graficului ciclic , in timpul când iau unul din mâna celuilalt perforatorul la locul de muncă, după metoda Antoninei Jandarova. Și, fiecare tonă de cărbune dată peste plan poartă o parte din acest frăţesc şi dezinteresat ajutor. Brigada minerului Mihai Ştefan de la mina Petrila a fost printre primele brigăzi de mineri din Valea Jiului care in întrecerea socialistă au început să lucreze după metoda sovietică a graficului ciclic. Mineritul, Mihai Ştefan l-a învăţat în „şcoala lui Haidu Iuliu”, cum pe drept cuvânt numesc minerii brigada condusă de vestitul stahanovist. Fostul elev al lui Haidu este unul din cei mai buni mineri din Valea Jiului, iar brigada pe care o conduce este stahanovistă. De la Haidu a învăţat Mihai Ştefan cum trebue să muncească şi tot de la el a învăţat că succesele în muncă depind de însuşirea experienţei înaintate. Dela Haidu a învăţat Mihai că studiul cărţilor sovietice îl ajută in muncă, le dă posibilitatea să sporească considerabil productivitatea muncii. Şi lună de lună brigăzile conduse de Mihai Ştefan şi Haidu Iuliu obţin succese tot mai însemnate. Astăzi metoda graficului ciclic este aplicată de un număr tot mai mare de mineri. Succesele obţinute în muncă pe baza graficului ciclic sporesc şi câştigurile minerilor. Numai în primul trimestru al acestui an, cei peste 900 mineri care aplică metoda graficului ciclic au primit prime de ciclicitate, pentru depăşirea numărului de cicluri programate, de 150.000 lei. îmbunătăţirile care au fost aduse muncii minerilor au făcut ca producţia de cărbune să crească necontenit. In primul trimestru al acestui an, planul de producţie la cărbune a fost îndeplinit şi depăşit. SE ÎMBUNĂTĂŢESC condiţiile DE TRAI Stahanovistul Vizi Andrei de la mina Vulcan, în luna Martie, când a dat 17 cicluri peste plan, a câştigat peste 4000 lei. El câştigă în medie peste 2500 lei lunar. Nu de mult timp el şi-a cumpărat mobilă nouă, un aparat de radio, haine noi şi lingerie nouă. In urma aplicării noului sistem de salarizare, câştigurile minerilor au crescut considerabil. La mina Vulcan, în luna Aprilie, cunoscutul miner Mihai Ştefan a câştigat peste 3.100 lei. Depăşindu-şi sarcinile de plan cu 125% minerul Pali Ştefan, de la aceasta mină, a câştigat 2790 lei, iar Cărpineanu Petre aproape 2500 lei. In primul trimestru al acestui an, câştigul mediu la numărul total al muncitorilor a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu 37,02%, iar sporul de acord progresiv a crescut cu 124,40%. Intr-un singur trimestru muncitorii mineri din Valea Jiului au încasat prime în valoare de peste 1.200.000 lei. Pentru mineri au fost înfiinţate magazine speciale de unde se pot aproviziona cu cele mai diferite produse alimentare şi industriale. Până în prezent în localităţile miniere din Valea Jiului au fost deschise 12 magazine speciale alimentare, 10 magazine speciale cu produse industriale, etc. In Valea Jiului au fost desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist numai în primele 4 luni ale acestui an de patru ori mai multe ţesături de bumbac, de trei ori mai multe ţesături de lână şi mătase, de cinci ori mai multă încălţăminte, de şase ori mai multă pâine, de 2,5 ori mai multă carne, etc., faţă de perioada corespunzătoare a anului 1938. Numai în primele patru luni ale acestui an au fost vândute în Valea Jiului 192 aparate de radio, 19 motociclete, 410 biciclete, 517 garnituri de mobilă, 12 acordeoane şi numeroase alte produse industriale. TOT MAI MULTE CONSTRUCŢII De la un capăt la celălalt al Văii Jiului ochii călătorului sunt atraşi de minunatele construcţii care se înalţă aici. Este un contrast izbitor intre căsuţele pitice din lemn, moştenite de pe vremea capitaliştilor, şi blocurile moderne, care se construesc astăzi. Se clădesc pentru mineri mii de apartamente, cluburi, cămine şi dispensare. Apar noi orăşele muncitoreşti la Lonea şi Uricani, la Petrila şi Lupeni, tot mai multe familii de mineri se mută în locuinţe noi. De curând, noile blocuri construite la Petrila şi-au primit locatarii. In apartamente confortabile s-au mutat printre altele şi familiile stahanoviştilor Iosif Vereş şi Nicolae Rusu. Un vis mult aşteptat le-a fost împlinit. Asemenea bucurii au avut în ultimul timp sute de familii de mineri din Valea Jiului. Numai în luna Aprilie, la Uricani au fost date în folosinţa familiilor de mineri 69 apartamente, la Lonea 41, la Lupeni 39, etc. De la consfătuirea cu minerii de anul trecut şi până la sfârşitul lunii Aprilie, peste 500 de familii de mineri au primit în folosinţă apartamente în blocurile nou construite. La Lupeni s-a ridicat o frumoasă construcţie , „Şcoala Medie Tehnică de Cărbune”, unde învaţă sute de fii şi fiice de mineri. La Petroşani, foşti mineri şi maiştri mineri, cum sunt, de pildă, Jiescu Ioan, Podosu Ştefan şi alţii urmează cursurile Institutului de mine, pentru a deveni ingineri. La Aninoasa s-a construit pentru mineri o şcoală de calificare, etc. Pentru ocrotirea sănătăţii mineritor, pe lângă fiecare mină au fost înfiinţate staţii de prim ajutor la suprafaţă. In minele Văii Jiului au luat fiinţă puncte sanitare subterane. Exploatările carbonifere au primit încă trei autosalvări, s'a înfiinţat un punct de transfuzie, ele. Odată cu locurile s’au schimbat şi oamenii. In focul întrecerii pentru mai mult cărbune s’au ridicat sute de stahanovişti şi fruntaşi in producţie, mândria minerilor de aici. Sunt cunoscute în toată Valea Jiului numele minerilor stahanovişti Haidu Iuliu, Vizi Andrei Bartha Eugen, Cătinean Simion, Mihai Ştefan, oameni educaţi de partid intr’un spirit nou faţă de muncă. Ei sunt în fruntea celor care clădesc viitorul fericit, ei sunt purtătorii experienţei înaintate, educatorii viitoarelor cadre de mineri care vor înfăptui cincinalele noastre ★ Sunt mari transformările care au avut loc în Valea Jiului. Mai sunt însă foarte multe de făcut pentru a şterge definitiv urmele adânci de mizerie şi suferinţe moştenite de la capitalişti. Duşmanii puterii populare şi uneltele lor încearcă şi vor mai încerca încă să pună piedici luptei minerilor pentru mai mult cărbune, să stânjenească eforturile depuse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. Greutăţile şi lipsurile existente încă în exploatările carbonifere ale Văii Jiului pot şi trebue să fie lichidate prin munca dârză a miilor de mineri, tehnicieni şi ingineri, care nu precupeţesc niciun efort in bătălia pe care o dau pentru îndeplinirea cincinalului in 4 ani. „Mai mult cărbune pentru patrie, pentru pace !“ Aceasta este lozinca pe care minerii luptă să o realizeze, cu fiecare tonă de cărbune dată peste plan. GH. RADEL SCÂNTEIA Cronica filmului C l a o I - m a n Cineaştii R. P. Chineze au creat în ultimul timp o seamă de filme de mare valoare artistică, înfăţişând chipul eroilor chinezi, luptători pentru eliberarea patriei lor, dârzenia şi curajul pe care le-au dovedit clipă de clipă în această luptă. In rândurile acestor eroi au fost şi numeroase femei, fiice credincioase şi devotate ale poporului chinez, educate de partid, călite în lupta grea pentru eliberarea Chinei din jugul feudalilor şi al cotropitorilor străini. Filmul ,,Ciao I-man”, în regia lui Su-Men, redă în imagini pline de dramatism viaţa şi lupta unei asemenea femei. După cotropirea Manciuriei de Nord de către imperialiştii japonezi, Ciao Iman şi soţul ei Lao-Tao sunt trimişi de către Partidul Comunist Chinez în oraşul Harbin pentru a organiza lupta oamenilor munci din localitate împotriva ocupanţilor. Către sfârşitul verii anului 1933, muncitorii de la uzinele electrice din Harbin declară grevă. Urmează represalii sângeroase îndreptate împotriva greviştilor, iar Lao-Tao, iniţiatorul grevei, este arestat. Ciao Iman este trimisă de către partid la sate, pentru a organiza rezistenţa masselor de ţărani împotriva cotropitorilor. Filmul arată cum poporul chinez se ridică la luptă, însufleţit de ţelul nobil al eliberării ţării de cotropitorii japonezi şi al dobândirii unei vieţi libere. In primele rânduri, Înflăcărând pe partizani prin exemplul ei personal, se află şi Ciao I-man. Datorită atitudinii ei faţă de oameni — cărora le vorbeşte cu căldură despre luptele de eliberare, despre perspectivele lor — datorită înţelepciunii şi curajul ei, Ciao I-man îşi câştigă dragostea şi încrederea nestrămutată a tovarăşilor ei. Puternic emoţionează scena în care Ciao Iman e numită comisar politic al detaşamentului de partizani. Pe faţa ei expresivă se citeşte cât este de bucuroasă şi mândră de sarcina de răspundere ce i-a fost încredinţată. Şi apoi, în clipa următoare, altă veste : i se aduce la cunoştinţă că soţul ei a fost ucis în închisoare. O clipă simţi cât de adâncă este suferinţa acestei femei. Dar Ciao Iman e o veche şi încercată luptătoare. Ea nu se lasă copleşită de durere... Va lupta mai departe... Intensificării activităţii partizanilor, cotropitorii japonezi îi răspund cu un val de teroare sângeroasă. Scene care se perindă cu repeziciune evocă sguduitor fărădelegile săvârşite de bandele japoneze; decapitând şi spânzurând, echingiuind oameni nevinovaţi, pârjolind satele, distrugând recoltele, ei cred că vor putea înfricoşa poporul, că vor stăvili avântul revoluţionar al masselor. Nimic n’a putut înfrânge însă viteazul popor chinez pornit să-şi cucerească libertatea. Dimpotrivă, represaliile ocupanţilor japonezi, condiţiile grele de trai i-au îndârjit şi mai puternic pe partizani, i-au călit şi le-au întărit hotărîrea de luptă. Deosebit de sugestiv este prezentată în film unitatea dintre popor şi armata sa populară, dintre massele muncitoare şi partizani. Vedem cum oameni simpli, riscându-şi viaţa, sprijină pe partizani prin diferite acţiuni. Luptând vitejește pentru , a acoperi retragerea unor trupe de partizani, Ciao Iman e prinsă de japonezi, care o torturează sălbatec. La toate întrebările călăilor, ea are un singur răspuns : ,,mai devreme sau mai târziu, tot o să vă alungăm de-aici !“ Ce i-a dat putere acestei femei minunate să reziste chinurilor la care a fost supusă . Răspunsul se desprinde limpede şi emoţionant din film : dragostea neţărmurită pentru popor, pentru partid, credinţa neclintită în justeţea şi victoria cauzei drepte a eliberării Chinei. Condamnată la moarte, încercând să fugă, Ciao Iman cade din nou în mâna japonezilor şi este executată. Chipul luptătoarei comuniste apare plin de măreţie în scena finală când Ciao Iman dusă în lanţuri de către temnicieri spre locul execuţiei, strigă deţinuţilor din închisoare să nu înceteze lupta, să creadă neclintit în forţele poporului şi ale Partidului Comunist. In rolul lui Ciao I-man joacă talentata actriţă Si Nien-sin, care creează cu o măestrie deosebită chipul uneia dintre eroicele fiice ale Chinei. Lupta şi jertfa lui Ciao I-man, care alături de alte mii şi mii de eroi ai poporului chinez şi-a dat viaţa pentru libertatea şi fericirea patriei sale, n'au fost zadarnice. Visul lui Ciao Iman s'a împlinit. Condus de Partidul Comunist, poporul chinez îşi clădeşte liber o viaţă paşnică, înfloritoare. M. POP Din Uniunea Sovietică Mişcarea de massă a inovatorilor şi raţionalizatorilor Poporul sovietic, preocupat de munca paşnică constructivă, înfăptueşte cu un avânt nemaiîntâlnit măreţul program de construire a societăţii comuniste. Scopul producţiei socialiste — satisfacerea maximală a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale întregii societăţi — îi însufleţeşte pe oamenii sovietici la minunate fapte de eroism in muncă. Iniţiativa creatoare a oamenilor muncii îşi găseşte expresia in întrecerea socialistă, care se lărgeşte pe zi ce trece, cuprinzând un număr tot mai mare de muncitori din toate ramurile economiei naţionale. La întrecere iau parte colectivele tuturor întreprinderilor din Uniunea Sovietică. Fruntaşii întrecerii, inovatorii în producţie dau exemplu de muncă productivă şi de folosire cu pricepere a tehnicii. Ei scot la iveală şi folosesc noi rezerve pentru sporirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii ei, scăderea preţului de cost, creşterea productivităţii muncii. Prin exemplul lor, el antrenează milioane de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, care, folosind metodele fruntaşilor, obţin însemnate succese in producţie. In ultimul timp Întrecerea socialistă în întreprinderile industriei sovietice s’a îmbogăţit cu noi forme, cu noi iniţiative de preţ, care au o mare însemnătate pentru economia ţării. La uzinele metalurgice din U.R.S.S. se desfăşoară larg întrecerea pentru introducerea metodelor rapide de topire a oţelului şi fontei. Iniţiatorii acestei întreceri au fost oţelarii S. Iachimenco, S. Martânov şi A. Nebâliţân de la uzina „Zaporojstal”. Anul trecut ei au redus la cuptorul lor Siemens-Martin durata de elaborare a unei şarje cu o oră şi 35 de minute, au dat peste 14 mii tone de metal peste plan, realizând o economie de circa 1 milion şi jumătate ruble. Anul acesta, ei şi-au luat angajamentul să ridice la 490 numărul şarjelor elaborate între două reparaţii ale cuptorului (în comparaţie cu 450 de şarje, efectuate anul trecut) să sporească producţia de oţel de pe fiecare metru pătrat de vatră de cuptor cu încă 600 kg. şi să dea 15 mii tone oţel mai mult decât anul trecut. Chemării adresate de Iachimenco, Martânov şi Nebâliţân tuturor oţelarilor din ţară — de a da numai şarje rapide — i-au răspuns metalurgiştii multor întreprinderi. Introducerea experienţei oţelarilor stahanovişti în întreprinderile din Uniunea Sovietică va da ţării o mare cantitate de metal peste plan şi va asigura îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal în ce priveşte producţia de oţel. Iniţiativa strungarului Vasili Colesov de la uzina de construcţii de maşini-unelte „Srednevojie“ din Cuibaşev s-a bucurat de o largă apreciere în industria construcţiilor de maşini. Insuşindu-şi metoda prelucrării rapide a metalului, el a îmbogăţit-o, îmbinând metoda de tăiere rapidă cu cea intensivă. Colesov a reuşit să fabrice un cuţit cu o nouă geometrie, care i-a permis să mărească avansul de la 0,25 mm, la 3 mm. În prezent, Vasili Colesov strunjeşte piesele de 12 ori mai repede decât înainte. Numărul acelora care urmează, exemplul său creşte cu fiece zi. Numai la uzina de construcţii de maşini din Ural 350 de strungari lucrează după metoda lui Colesov. Noua metodă de tăiere a metalului pe care a aplicat-o Colesov deschide perspective uriaşe de sporire a productivităţii muncii. In mod practic a fost dovedită posibilitatea de a spori avansul cuţitului la strungurile existente până la şase şi chiar opt mm. Totodată, metoda lui Colesov poate fi aplicată cu succes şi la maşinile de frezat pinioane, la maşinile de rabotat, de găurit şi alte maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor. Inovatoarele de la fabrica de postav fin din Cupavna, ţesătoarea E. Harcova şi filatoarea M. Jilina au propus să se înceapă întrecerea pentru depăşirea sarcinilor celui de al cincilea cincinal fără cheltueli suplimentare de materie primă şi materiale. Colectivul fabricii, aprobând propunerea inovatoarelor, şi-a luat angajamentul ca, fără să cheltuiască vreun kg. de materia primă peste normă, să dea până la sfârşitul cincinalului o producţie suplimentară în valoare de 20 milioane ruble. Iniţiativa patriotică a textilistelor Harcova şi Jilina s-a răspândit repede din întreprinderi din toate ramurile Industriei. Masse largi de muncitori, funcţionari, tehnicieni, ingineri, participă la lupta pentru un regim sever de economii şi pentru folosirea maximală a rezervelor ce mai există în producţie. Sistemul economic socialist oferă un teren nelimitat pentru aplicarea tehnicii celei mai noi. Muncitorii sovietici folosesc cu mult spirit de iniţiativă maşinile şi participă activ la mecanizarea proceselor de muncă. Astfel, de pildă, colectivul combinatului de covoare din Obuhovo a luat hotărîrea să elaboreze un plan trienal de mecanizare a tuturor muncilor grele şi a proceselor care necesită un mare volum (1). muncă. La întocmirea acestui plan participă toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprindere. Oamenii muncii de la combinatul de covoare din Obuhovo pun în aplicare multe iniţiative, fără mari cheltueli şi investiţii capitale de stat, cu propriile lor forţe şi mijloace. Potrivit unor calcule preliminare, îndeplinirea acestui plan va permite colectivului combinatului să ridice considerabil productivitatea muncii la producţia de covoare şi să îndeplinească sarcina trasată pentru întreg cincinalul în numai patru ani şi opt luni. Tinerele muncitoare de la Uzina nr. I de rulmenţi ,,L. M. Caganovici“ din Moscova, strungăriţa A. Drojina şi şlefuitoarea A. Ovciarava au iniţiat întrecerea pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal în ce priveşte productivitatea muncii. Lucrând la patru strunguri semiautomate, Drojina a accelerat viteza de tăiere şi a mărit avansul cuţitului. Tot ea a introdus o metodă statistică de control şi acum îndeplineşte câte trei norme pe schimb. Ovciarova foloseşte metode raţionale elaborate de ea, în deservirea maşinilor-unelte şi îşi depăşeşte deasemenea in mod considerabil norma. Organizaţiile economice şi sindicale din întreprinderile de construcţii de maşini desfăşoară o activitate intensă în vederea, răspândirii pe scară tot mai largă a experienţei fruntaşilor de la Uzina de rulmenţi Nr. 1. In industria carboniferă, Întrecerea socialistă pentru trecerea abatajelor frontala la munca după graficul ciclic şi pentru o mai bună folosire a tehnicii cu care sunt înzestrate din plin minele sovietice — ia o amploare tot mai mare. Continuă întrecerea tradiţională dintre minerii celor două mari bazine carbonifere din Uniunea Sovietică — Cuzbassul şi Donbassul. Condiţiile întrecerii prevăd extracţia a sute de mii de tone de cărbune peste prevederile planului, organizarea muncii după metoda graficului ciclic, sporirea productivităţii combinelor miniere şi a celorlalte mecanisme, asigurarea unor însemnate acumulări peste prevederile planului. In întreprinderile industriei petrolifere ne obţin mari succese prin aplicarea metodelor rapide de foraj la sonde. E cu neputinţă să enumeri în cadrul unui articol toate iniţiativele fruntaşilor întrecerii socialiste. In toate ramurile economiei naţionale cresc rândurile inovatorilor, care dau dovadă de iniţiative valoroase în lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de-al cincilea plan cincinal Stalinist, pentru noi succese ale construcţiei comunismului. Datorită muncii organizatorice şi educative desfăşurate zi de zi în masse de către organizaţiile de partid, sindicale şi economice, experienţa inovatorilor devine un bun al masselor largi de oameni ai muncii. Aplicând cu pricepere metodele înaintate, perfecţionând neîncetat producţia socialistă, ridicând necontenit productivitatea muncii pe baza tehnicii celei mai înalte, oamenii muncii din Uniunea Sovietică, sub conducerea Partidului Comunist, îndeplinesc cu succes sarcinile construcţiei comuniste. V. TAGANOV 111. 26S3 ■WIWlOWWBBWgBWWHBBaWMBWWWOTMBiWWMWWBWWBWBWBaMHaaaaWaMIW■HIBII 'IMIM!HirMSLJÜtfUi*yga