Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)

1953-07-01 / nr. 2701

ANUL XXII Nr. 2701 Miercuri 1 Iulie 1­9534 PAGINI - 20 BANI Sarcina de partid Teoria marxist-feninistă şi experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ne învaţă că forţa partidului — avant­­garda poporului muncitor în lupta pentru triumful orânduirii noi, socialiste — constă în unitatea şi coeziunea rândurilor­­sale, în unitatea­ sa de voinţă şi de acţiune, în capacitatea comuniştilor de a contopi voinţa lor cu voinţa şi năzuinţele partidu­lui. Mereu în mijlocul masselor, comu­niştii organizează şi mobilizează poporul muncitor în opera de construire a socia­lismului. Antrenarea tuturor comuniştilor în munca de partid este o condiţie obligatorie pentru ca organizaţiile de partid să-şi poată îndeplini rolul lor de conducători politici ai masselor de oameni ai muncii. Mijlocul principal de antrenare a tuturor membrilor de partid în lupta şi munca de zi cu zi a partidului este sarcina de partid. In focul luptei pentru îndeplinirea sarcini­lor, membrii de partid se formează şi se călesc ca luptători politici activi. Multe organizaţii de bază ale partidului nostru au dobândit experienţă în antrena­rea tuturor comuniştilor în munca de par­tid. Propunându-şi să obţină lichidarea rămânerii în urmă faţă de plan în secto­rul său de muncă, organizaţia de bază nr. 2 a minei Lupeni a repartizat sarcini concrete membrilor de partid în legătură cu lichidarea absenţelor nemotivate, în­tărirea disciplinei în muncă, dezvoltarea întrecerii socialiste. Cei 19 agitatori ai or­ganizaţiei şi alţi membri de partid au des­făşurat o intensă muncă de la om la om, au ţinut convorbiri la intrarea şi ieşirea din mină. O activitate rodnică au desfă­şurat membrii de partid care au sarcini în cadrul grupelor sindicale şi al comite­tului de secţie sindicală Astfel, sectorul a reuşit nu numai să îndeplinească planul, ci să-l şi depăşească. Din păcate, sunt încă destule organizaţii de partid în care birourile muncesc sec­tor, nu se sprijină pe massa comunişti­lor,­­ aşa cum se întâmplă în organiza­ţiile de partid de la filatura „Filimon Sârbu“-Galaţi, „Partizanul Roşu“-Oraşul Stalin şi altele — sau îi „înscriu“ în mod formal cu sarcini născocite din birou, care n’au nicio legătură cu obiectivele de luptă ale colectivului în rândurile căruia mun­cesc. Aceasta reduce capacitatea de luptă a organizaţiilor de partid, dă naştere la fenomene atât de nesănătoase, ca indisci­plină, slăbirea simţului de răspundere, delăsare, scăderea nivelului politic. Orientându-şi în mod combativ activi­tatea spre realizarea hotărîrilor partidului şi guvernului, cunoscând temeinic proble­mele c­are se ridică la locul de muncă, secretarul organizaţiei de bază nu va tre­bui să-şi spargă capul pentru a inventa­­sarcini vii şi interesante, ci va găsi uşor posibilitatea de a folosi forţele şi capaci­tatea fiecărui membru de partid. Izvorul forţei partidului constă în legă­tura lui strânsă de zi cu zi cu massele largi ale celor ce muncesc, în încrederea şi dragostea de care se bucură în massele largi populare, în faptul că massele con­sideră politica partidului ca propria lor politică şi participă cu trup şi suflet la traducerea ei în fapt. Pentru întărirea legăturii vii a partidului cu massele, o mare însemnătate are munca politică de massă. De aceea, organizaţiile de partid trebue să se îngrijească cu o deosebită atenţie de conducerea muncii colectivelor de agitatori şi a fiecărui agitator în parte, de ridicarea conţinutului muncii lor, încredinţând sarcina de mare răspundere de agitator membrilor şi candidaţilor de partid, precum şi nemembrilor de partid ataşaţi partidului, oameni care luptă activ pentru aplicarea in viaţă a politicii parti­dului şi sunt capabili s’o explice masselor. O atenţie deosebită trebue dată muncii de lămurire dela om la om. întărirea legăturii cu massele, desfăşu­rarea muncii politice de massă nu e numai sarcina agitatorilor, ci a fiecărui membru de partid. Membrul de partid — se arată în Statutul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice — este obligat să întărească zi de zi legătura cu massele, să răspundă la timp cerinţelor şi nevoilor oamenilor mun­cii, să explice masselor fără partid sensul politicii şi hotărîrilor partidului. Un mem­bru de partid care este rupt de massele ce­lor ce muncesc şi nu luptă pentru strânge­rea legăturii cu ele nu merită numele de comunist. Fiecare membru de partid tre­bue să poarte răspunderea în faţa orga­nizaţiei de bază pentru întărirea legătu­rii cu massele, pentru felul cum desfă­şoară munca politică în rândul unui anu­mit număr de oameni ai muncii fără de partid. Lămurind pe oamenii muncii asu­pra problemelor politicii interne şi externe, ca­ şi asupra tuturor problemelor care-i frământă, dând exemplu în muncă, având o atitudine tovărăşească, principială, membrii de partid trebue să ştie să câştige stima şi dragostea oamenilor muncii, astfel încât aceştia să li se adreseze cu încredere. Membrii de partid trebue să cunoască adânc situaţia şi nevoile oame­nilor muncii, să aducă la cunoştinţă orga­nelor de partid şi, administrative cererile lor justificate, sprijinind soluţionarea lor justă. Ei trebue să ajute pe oamenii mun­cii să critice cu curaj neajunsurile, să lupte pentru ca criticile juste să aibă urmări. Un rol important în mobilizarea masse­lor la traducerea în viaţă a politicii parti­dului îl are activitatea comuniştilor în organizaţiile de massă care constitue curele de transmisie ale partidului în masse. Unele organizaţii de bază însă nu consideră activitatea membrilor de parte în cadrul organizaţiilor de massă, al gruplor sindicale şi al comitetelor de secţie, ca o muncă de partid, nu-i îndrumă şi nu-i travi la răspundere. Organizaţiile de partid treb­ue să întărească activitatea tuturor membril­or de partid care lucrează în organizaţiile sindicale. Comuniştii din organele sindicale trebue să vegheze ca sindicatele, jucând un rol însemnat în mobilizarea masselor, la îndeplinirea şi depăşirea planului, stimulând larg iniţia­tiva creatoare a masselor, să­ nu neglijeze îndatorirea lor de a apăra zi c zi intere­sele oamenilor muncii, să dea aenţia cu­venită îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă ale celor ce muncesc. In centrul atenţiei organizaţiilor de bază trebue să stea problemele produc­ţiei. In această privinţă pot fi date co­muniştilor variate sarcini de partid. Des­făşurând de pildă lupta împotriva rebu­turilor, organizaţiile de bază pot da ca sarcină unor membri de partid să stu­dieze şi să descopere cauzele care duc la rebuturi, pot trimite comuniști cu o ca­lificare mai bună în sectoarele unde se produc rebuturile. Unor membri de par­tid li se poate da sarcina să lămurească un anumit număr de muncitori, altora să se ocupe de ridicarea calificării celor mai slabi, să vegheze la aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice necesare etc. Comuniştilor cu o înaltă calificare, in­gineri, tehnicieni, stahanovişti, muncitori fruntaşi, trebue să li se dea sarcina să studieze şi să ajute la descoperirea şi fo­losirea pe scară largă a rezervelor produc­ţiei, la aplicarea, popularizarea şi extin­derea metodelor stahanoviste de muncă, să participe la organizarea pe scară largă a schimbului de experienţă, să facă ex­puneri în faţa muncitorilor în legătură cu diferite probleme de producţie, să con­ducă şcoli de calificare a muncitorilor sau şcoli stahanoviste, etc. Este necesar ca fiecărui comunist să i se dea sarcini în legătură cu propria sa calificare, astfel ca nici un membru de partid să nu ră­mână necalificat. La sate, unde în momentul de faţă se desfăşoară muncile de întreţinere a cul­turilor şi a început campania de recoltare, trebue să li se dea comuniştilor sarcina să înveţe agrominimul, să-l aplice şi să-l popularizeze în massa ţărănimii, să lă­murească şi să-i mobilizeze pe ţăranii muncitori să recolteze la timp, să le ex­plice necesitatea de a respecta cu sfinţenie obligaţia stabilită prin lege de a da la colectare. Organizaţiile de bază pot însăr­cina pe comunişti să asigure paza volun­tară a ariilor, să însoţească convoaiele la transportul cerealelor de la arie la Paza de recepţie, etc. Un domeniu foarte important de activi­tate al organizaţiilor de partid, în care trebue atrase cadrele cele mai bine pre­gătite şi mai devotate, este cel al propa­gandei marxism-leninismului. Pentru a putea să-şi­ ducă munca în bune condi­­ţiuni, membrilor de partid cărora li s’a încredinţat sarcina grea şi de mare răs­pundere de propagandist nu trebue să li se mai dea şi alte sarcini. In legătură cu primirea de candidaţi în partid, comuniştilor li se poate da sar­cina să lămurească şi să sprijine pe cei care şi-au exprimat dorinţa şi sunt demni să fie primiţi în rândurile partidului, să se ocupe de educarea unor candidaţi etc. încredinţând comuniştilor diferite sar­cini, conducătorii organizaţiilor de bază trebue să cunoască bine oamenii, pregăti­rea lor, calităţile şi lipsurile lor, să ţină seama de cunoştinţele şi aptitudinile fie­căruia, având grijă totodată ca sarcinile să fie mobilizatoare, să stimuleze activi­tatea şi iniţiativa creatoare a comuniştilor . După ce sarcinile au fost repartizate şi s-au stabilit termenele aducerii la îndepli­nire, hotărîtor pentru îndeplinirea lor este exercitarea unui control sistematic şi aju­torul dat zi cu zi membrilor de partid pentru a le îndeplini. In foarte multe organizaţii de partid, controlul îndeplinirii sarcinilor lipseşte însă aproape cu desăvârşire, sau se face numai după ce a expirat termenul de înde­plinire a sarcinii. Aceasta slăbeşte spiritul de răspundere al membrilor de partid, face ca multe sarcini să rămână numai pe hârtie. Sarcina de partid constitue o obligaţie sfântă pentru un comunist, de aceea el trebue s-o­ îndeplinească cu spirit de răspundere şi de iniţiativă, şi chiar cu preţul oricărui sacrificiu. In îndeplinirea sarcinii de partid se exprimă devotamen­tul membrului de partid faţă de partid, faţă de cauza poporului muncitor. Orga­nizaţiile de partid trebue să aibă o mare exigenţă faţă de îndeplinirea fiecărei sar­cini, să analizeze sistematic în adunări felul cum membrii de partid îşi îndepli­nesc sarcinile încredinţate, să nu pri­vească cu uşurinţă lipsurile şi neglijenţa în muncă a unor comunişti, ci să le supună unei critici ascuţite. Numai în felul acesta organizaţiile de bază vor putea să reali­zeze sarcinile ce stau în faţa lor, să că­­leascăă adevăraţi comunişti. Comitetele de partid trebue să organi­zeze pe scară largă schimbul de expe­rienţă în munca de partid, astfel încât experienţa­ pozitivă dobândită de unele organizaţii de bază în activizarea mem­brilor de partid să devină un bun al tutu­ror organizaţiilor de bază. Ridicarea activităţii politice a membri­lor de partid este chezăşia întăririi conti­nue a partidului, a sporirii capacității sale de­ luptă pentru realizarea sarcinilor măreţe ale construirii socialismului. După exemplul mecanizatorilor dela S. M. T. Segarcea Mecanizatorii din S.M.T. Angheleşti, regiunea Bucureşti, urmând pilda mecani­zatorilor de la S.M.T. Segarcea, și-au luat angajamentul să îndeplinească sarcinile ce le revin in campania de vară cu 8 zile înainte de termen. In acest scop, ei vor folosi metoda graficului orar şi cuplarea maşinilor. La patru anii se va lucra după metoda mecanicului batezar Nicolai Bre­­diuc. Deas­emeni, mecanizatorii din S.M.T. Angheleşti, luptând pentru folosirea în­tregii capacităţi de lucru a tractoarelor, I-au luat angajamentul să realizeze patru cupluri de câte două batoze acţionate de un tractor, ca să elibereze în felul acesta patru tractoare care vor putea fi folosite la desmiriştit. La muncile de desmiriştit, pe ogoarele gospodăriilor colective şi întovărăşirilor deservite de staţiune, două brigăzi vor lucra după metoda graficului orar a sta­­hanovistului sovietic Ivan Buncev. Prin folosirea acestor metode de lucru­, mecanizatorii de la S.M.T. Angheleşti vor realiza o economie de 10.000 kg. moto­rină şi 150 kg. ulei. Iu­l­iterioru­l ziarului: Meetinguri de solidaritate cu lupta poporului german pentru pace şi unitate (pag. 2-a). Fr. Ţapoş — Să asigurăm succesul colectărilor de produse agricole vege­tale! (pag. 2-a). PE URMELE SCRISORILOR NE­PUBLICATE : Pentru desfăşurarea largă a criticii de jos în cooperaţia meşteşugărească! (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA“: D. Croitoru — De ce se tărăgănează terminarea clădirii laboratorului de higiena din Adjud ? (pag. 2-a). VIAŢA DE PARTID: E. Iordăche­scu — Munca politică de massă în campania de recoltare şi colectare (pag. 3-a). LECŢIE : F. Constantinov — Po­porul — creatorul istoriei — Articol publicat in ziarul „Pravda“ (pag. 3-4) Plenara lărgită a C. C. al .n.ju-' lui celor ce muncesc din ungaria' (pag. 3-a). N. Preda — Creşte mişcarea gre-a vistă in ţările capitalului (pag. 4-a)­ împotriva uneltirilor provocatorilor fasciști (pag. 4-a). Oamenii muncii din R. D. Germană aprobă cu căldură măsurile guvernu­lui (pag. 4-a). Regimul de economii sarcină permanentă Oamenii muncii din fabrici şi uzine, din exploatările miniere şi forestiere, din schelele petrolifere şi de pe marile şantiere de construc­ţii îşi pun ca unul din principalele obiective în întrecerea socialistă realizarea de economii cât mai însemnate prin reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi energie, prin folosirea deşeurilor, etc. Pe zi ce trece, succesele dobândite în direcţia realizării de economii sunt tot mai însemnate. Numeroase colective de întreprinderi reuşesc astfel să reducă simţitor preţul de cost al produselor. Au trecut deabia câteva zile de la che­marea lansată de tinerii din uzinele me­talurgice „Progresul" pentru deschiderea conturilor de economii şi în magazie au intrat deja importante cantităţi de mate­­riale feroase şi neferoase economisite. Rezultate deosebit de însemnate obţine secţia tineretului dela sectorul mecanic. La sectorul mecanic, unde s’au deschis până la 25 Iunie 23 conturi de economii individuale şi 3 conturi colective, s’au realizat economii în valoare de peste 43.000 lei. Minunate succese a obţinut tov. Milea Niculae, din sectorul mecanic, care a recondiţionat, după metoda sovietică Cuz­­neţov, 120 cuţite de strunjit, din oţel ra­pid, în valoare de peste 4000 lei, iar bri­gada stahanovistă condusă de tânărul sta­­hanovist Bogdi Fănică a realizat economii în valoare totală de peste 31.000 lei. Primele roade Lupta pentru economii se desfăşoară şi în celelalte sectoare ale uzinelor. Aşa, de pildă, în sectorul construcţii metalice, unde s’au deschis 4 conturi colective şi 2 individuale s’au realizat economii în val­­oare de aproape 16.500 lei. La secţia electrică, colectivul de electri­cieni condus de tov. Popescu D-tru, lucrând cu sârmă de bobinaj arsă, şi reizo­­lată, a înregistrat economii în valoare de peste 4100 lei. Cât avânt patriotic se vede în aceste succese obţinute de colectivul uzinelor me­talurgice ,,Progresul“-Brăila în cinstea zi­lei de 23 August şi a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor. Zi de zi, ei pornesc cu tot mai mult avânt să dea viaţă angajamentelor luate. Utemistul Mutulescu Florea e un tânăr mic de statură, cu faţa arsă de soare, bine legat. Lucrează în secţia tineretului, la un strung ,,Victoria"-Arad pe care-l stă­pâneşte cu multă îndemânare. Mutulescu Florea şi-a făcut o socoteală : subţiez lama cuţitului de tăiat ca să consum mai puţin material. Un tânăr de lângă el a prins a râde. — Cu cât e cuţitul mai subţire cu atât economisim mai multe materiale, i-a răs­puns Mutulescu Florea. După două zile Ne­­griu Stelică un alt tânăr de nădejde al secţiei, l-a întrebat: — Ce economii ai realizat, Florea ? — Să tot fie vreo 20 kg. de metal, răspunse el nu fără o oarecare mândrie. Dar tu ? — Am şi eu peste 20 kg. După o clipă puteau fi văzuţi nu numai ei amândoi, dar şi mulţi alţii din secţia tineretului din în­treaga uzină îndreptându-se spre magazie să-şi ridice bonul în care erau trecute can­tităţile de material economisite. însemnate economii de materiale In atelierele C.F.R. „Gheorghe Apostol" muncitorii se conving tot mai mult de importanţa mare pe care o prezintă eco­nomiile de materiale în lupta pentru re­ducerea preţului de cost al produselor. In cursul lunii Mai, colectivul de muncitori şi tehnicieni al întreprinderii a pus accentul în mod deosebit pe folo­sirea chibzuită a materiilor prime şi ma­terialelor, reuşind să realizeze economii în valoare de 359.244 lei. La realizarea acestor economii au adus un aport însemnat muncitorii lăcătuşi Matei Pavel, Mihăilescu Ion, Plesniţă Elena, Velu Petre, din echipa condusă de comunistul Lovin Teodor, care au obţinut economii de materiale în valoare de 14.900 lei. Deasemeni, muncitorii fierari Topol­escu Ion şi Tom­a Vasile au reuşit să­ economisească, în cursul lunii iunie, oţel în valoare de aproape 200 lei. Fierarii Gh. Catană, Filer Iancu, Mihai Drosu şi Gh. Bălan, pri­n forjarea bala­malelor din deşeuri, au făcut economii de materiale în valoare de 250 lei. Aceste echipe reuşesc astfel ca în fiecare săptă­mână să lucreze o zi numai din materiale economisite. Lupta muncitorilor ceferişti pentru scă­derea preţului de cost, prin aplicarea unui regim sevet de economii, dovedeşte voinţa lor fermă de a munci cu râvnă pentru a da viaţă cifrelor măreţe ale primului nos­tru cincinal. (Din ziarul „Viaţa Noua”-Geilaţi) Tinerii de la uzinele ,,1 Mai" Ploeşti luptă cu hotărîre pentru realizarea şi de­păşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Brigada condusă de tovarăşul Berbec Marin şi-a luat angajamentul să devină brigadă stahanovistă şi să realizeze eco­nomii în valoare de 600 lei. Până în pre­zent colectivul acestei brigăzi a econo­misit 72 kg. material laminat. Economii importante însemnate realizări a obţinut stahano­­vistul Teodorescu Constantin, care îm­preună cu brigada sa a depăşit norma cu 95 la sută, obţinând în acelaş timp însem­nate economii de metal. O contribuţie însemnată în această privinţă a adus şi echipa de utemişti, condusă de tovarăşul Alexandru Olelu, şi echipa utemistă condusă de tov. Opri­­noiu Constantin. ‘ Tovarăşul Vasile Vasi­le şi-a depăşit angajamentul luat economisind până în prezent 350 kg. oţel turnat, faţă de 300 kg. cât prevedea angajamentul. Din an­gajamentul de a realiza economii în va­loare de 12.000 lei, până acum brigada condusă de comunistul Nicolae Gheorghe a obţinut economii în valoare de 6.000 lei. In afară de aceste importante succese, în timpul liber tinerii din această uzină au executat 100 de daruri pentru oaspeţii care vor participa la Festival. (Din ziarul „Flamura Prahovei“-Ploeşt­i) Concediile de odihnă ale oamenilor sovietici în staţiunile balneare de pe ţărmul Mării Negre, în Crimeea şi Caucaz, în casele de odihnă din jurul Moscovei şi de pe înălţimile Uralului, în Siberia, în văile înflorite ale munţilor Altai, în casele sanatoriale din jurul izvoarelor cu ape tămăduitoare din Asia Centrală şi din Cametatea îndepărtată, în zeci şi zeci de locuri din cele mai pitoreşti ale Uniunii Sovietice îşi petrec concediul în fiecare an milioane de oameni ai muncii. In­olişeu: Un sanatoriu al sindicatului minerilor din oraşul Jdanov Pregătiri pentru Festival ★ MUNCA TINERILOR DIN REGIUNEA BAIA MARE BAIA MARE (de la redacţia ziarului „Pentru Socialism") Tinerii din regiunea Baia Mare obţin­­însemnate succese in producţie în cinstea Festivalului. Astfel, în ultimul timp au luat fiinţă în întreaga regiune 47 brigăzi de producţie, 18 bri­găzi de calitate şi 15 brigăzi de economii. Luptând necontenit pentru reducerea preţului de cost, tinerii muncitori din raionul Cărei au economisit până în pre­zent suma de 9000 lei. La fabrica „Unic" din Satu Mare, 250 de tineri au încheiat contracte de calificare la locul de muncă. Tot la această fabrică, brigada utemistă condusă de tov. Urai Teodor lucrează de pe acum în contul anului 1955. In timpul liber, tinerii din regiunea Baia Mare lucrează cu dragoste la nume­roase daruri pentru oaspeţii de peste ho­tare. Aceste daruri simbolizează viaţa li­beră şi fericită a tineretului din patria noastră. Brigada stahanovistului Gheorghe Bereţ, de la întreprinderea ,,­ Septembrie" din Satu Mare, a executat statuia unui turnător. Lăcătuşii Stan Gheorghe, Baloş Ion şi alţii de la aceeaşi întreprindere pre­gătesc ca daruri 20 de bricege cu plăci de os, care vor purta inscripţia „Festivalul Mondial al Tineretului de la Bucureşti". Brigada de fete condusă de tânăra Elena Gherjen de la cooperativa ,,Mondiala" din Satu Mare lucrează două bluze împodo­bite cu frumoase motive naţionale. Tinerii colectivişti din comuna Coroeni, raionul Lăpuş, au hotărît ca în cinstea Festivalului să contribue prin muncă vo­luntară la electrificarea comunei lor. Deocamdată, ei au terminat săparea gro­pilor pentru stâlpi, iar acum lucrează la fixarea stâlpilor. O parte dintre tinerii din această comună amenajează terenul sportiv. IN „ŢARA MOŢILOR" Sus, în creerul munţilor Apuseni, în sa­tele înşirate pe valea Arieşului sau răs­pândite prin desişul pădurilor, tinerii moţi din raionul Câmpeni, regiunea Cluj, se pregătesc în vederea Festivalului. Fiecare tânăr caută să fie printre fruntaşii in muncă. In cluburi şi cămine culturale ti­nerii fac pregătiri pentru diferitele con­cursuri artistice şi culturale ce se vor des­făşura în întâmpinarea Festivalului. Un mare , număr de tineri lucrează cu măestrie daruri pentru delegaţii tineretu­lui din diferite ţări care vor participa la Festival. Elevii şcolii pedagogice din ora­şul Abrud pregătesc câteva cojoace şi unele piese de mobilă sculptate. Tinerii din comuna Avram Iancu au executat până acum numeroase tulnice, fluiere, doniţe, solniţe, etc. frumos încrustate şi pirogra­­vate. Doi cojocari, Ianc Ioan şi Popa Tra­­ian din comuna Vidra, lucrează și el de zor pentru a oferi în dar cojoace specifice portului din comuna lor. A. RESTIVAN corespondent voluntar D in Un iun ea Sov Irigare subterană Irigarea prezintă o uriaşă importanţă pentru rezolvarea principalei sarcini a agriculturii — sporirea necontenită a re­coltei la hectar. In prezent, în Uniunea Sovietică, pe lângă­ irigarea obişnuită, de supra­faţă, se introduce o nouă metodă de irigare, aşanumita irigare subterană sau de condensare. Ea se bazează pe circu­laţia vaporilor de apă în pământ provocată de acţiunea căldurii. Această metodă a fost elaborată de V. G. Cornev, candi­dat în ştiinţe mineralo-geologice. In pământ, la o adâncime de 1/2 m, sunt aşezate nişte tuburi din ceramică poroasă prin care circulă apa provenită din puţuri sau din alte rezervoare de apă. Atunci când tuburile sunt umplute cu apă, pereţii lor devin umezi şi straturile de pământ din jur încep să absoarbă apă. Sub in­fluenţa circulaţiei aerului din sol, care este cu atât mai intensă cu cât se încăl­zeşte mai puternic solul, vaporii de apă se ridică în sus şi se condensează în stra­turile superioare. Experienţele făcute în pustiul Cara-Cum au arătat că prin asemenea tuburi se evaporă o cantitate suficientă de apă pentru a se putea obţine în raioanele secetoase recolte bogate de ceai, viţă de vie, legume, cereale şi culturi industriale. Avantajul principal al noii metode de irigare constă în aceea că ea contribue la sporirea considerabilă a recoltelor, nu sali­nizează solul şi îi îmbunătăţeşte structura. Prin faptul că la irigarea subterană umi­ditatea pătrunde de jos, rădăcinile plante­lor nu duc niciodată lipsă de apă. Prin experimentarea acestei metode de irigare în Daghestan, Crimeea, regiunea Chiev, Saratov şi în alte locuri s’au obţi­nut recolte de 7.500 kg. porumb la ha., de 75.000 kg. sfeclă la ha., de 75.000 kg. roşii, 50.000 kg. varză, 27.000 kg. cartofi la hectar, fără a folosi îngrăşăminte. Prin noua metodă de frigare subterană se reduce în mod simţitor volumul munci­lor pentru udarea şi afânarea solului, pen­tru plivit, etc. şi se economiseşte o în­semnată cantitate de apă. In prezent, a­­ceastă metodă de irigare subterană capătă răspândire în Crimeea, Asia Centrală şi în alte regiuni re­ceţoase ale ţării „TINITMAŞ-Moscova“ este o marcă destul de des întâlnită pe diferite maşini speciale şi utilaje din întreprinderi in­dustriale, laboratoare, uzine electrice din Ural, Donbas, Asia Centrală, din Siberia şi chiar din îndepărtata Camc­atca. Ea poate fi întâlnită şi in întreprinderi din Republica Populară Chineză şi din cele­lalte ţări de democraţie populară, in India, ete. Maşinile care poartă această marcă sunt produse de Institutul­ Central de cer­cetări ştiinţifice de tehnologie şi construc­ţii de maşini. Aci a fost proectată o maşină-unealtă specială pentru sudura tuburilor de oţel cu diametrul mare, făcute din foi de tablă subţire răsucită în spirală. Aceste tuburi folosite în Industria petroliferă şi la­­di­ferite hidromecanisme s’au dovedit a fi mult mai bune decât tuburile din tablă de oţel îndoite şi cu sudură dreaptă, care nu rezistau la presiune mai mare. Tot la acest institut s’au proiectat şi construit lami­noare pentru tablă de oţel destinată con­fecţionării lamelor de ras, precum şi unor laminate de oţel de grosimea unei foiţe de ţigară. Colaboratorii de la TINITMAŞ, împreună cu ingineri din diferite uzine şi cu cer­cetători de la institutul de cazane şi turbine cu aburi „Polzunov", au reuşit să obţină o nouă marcă de oţel special, destinat unor piese pentru puternica turbină de 150 mii kw., construită de curând. 4.000 de concerte In sălile de concert, pe estradele grădi­nilor şi parcurilor din Uniunea Sovietică a început sezonul de vară. Ca şi în alţi ani, în această stagiune repertoriul muzi­cal va fi deosebit de bogat şi vor fi date peste 4.000 de concerte. La aceste con­certe îşi vor da concursul cele mai bune forţe muzicale din Moscova, Leningrad, Chiev, Bacu, Tbilisi, Taşchent, Chişinău şi din alte centre ale ţării. Cântecele huţu­­lilor vor răsuna în Sahalinul de Sud, iar cântecele popoarelor din Asia Centrală — în Caucaz. Oamenii muncii din Ural, Po­­voljie şi din republicile baltice vor avea prilejul să cunoască muzica şi dansurile popoarelor ucrainean, bielorus şi moldo­venesc. Iubitorii de muzică din Siberia şi Cuz­­bass vor putea asista la concertele Ansam­blului de cântece şi dansuri al R.S.S. Uz­bece, ale orchestrei de instrumente popu­lare a R.S S. Moldoveneşti, ale corului popular rus din Omsc. Cele mai bune forţe muzicale din repu­blicile unionale şi din oraşele R.S.F.S.R. vor lua parte la concertele ce se vor da la Moscova. Locuitorii capitalei Uniunii Sovietice vor avea prilejul să cunoască noul program al corului popular ucrainean dirijat de G Vertovca, al orchestrei de instrumente populare a R.S.S. Moldove­nești, al Ansamblului de dansuri al R.S.S. Gruzine condus de I. Suhişvili şi N. Ra­­mişvili, al corului popular din Omsc. ş­a. Colectivele corurilor populare ruse din Siberia şi Ucraina, precum şi ansamblul de dansuri al R.S.S. Carelo-Fine vor face un turneu prin Asia Centrală­. Ansamblul de cântece şi dansuri din Osetia de Nord şi orchestra de estradă a Radiodifuziunii unionale vor demonstra măestria lor artis­tică în faţa oamenilor muncii din Donbas. Oamenii muncii care-şi petrec conce­diile în sanatoriile şi în casele de odihnă din Caucaz şi din Crimeea vor avea posi­bilitatea să admire reprezentaţiile Orche­strei Simfonice de stat a U. R. S. S., ale corului popular rus Piatniţchi, ale ca­pelei „Dumca" a R.S.S. Ucrainiene, ale orchestrei populare ruse ,,N. P. Osi­pov", ş. a. In U.R.S.S., omul sovietic se bucură din, plin de toate binefacerile culturii şi civi­lizaţiei. Bogata viaţă culturală şi artistică ce se desfăşoară aci nu încetează o clipă, iar vatra constitue un prilej binevenit de turnee îndepărtate şi schimb de experienţă, un prilej de cunoaştere reciprocă pentru artiştii şi publicul sovietic din cele mai îndepărtate regiuni. Noi maşini şi mecanisme de precizie

Next