Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)

1953-07-01 / nr. 2701

Iz­. 2701 In regiunea Bucureşti au început zilele acestea lucrările de recoltare şi colectare a cerealelor. Mai sunt doar câteva zile şi in regiunea noastră se va desfăşura din plin bătălia recoltei, etapă deosebit de în­semnată în lupta pentru asigurarea pâinii poporului. Lucrările de strângere a re­coltei­, secerişul, treerişul, colectările — cer din partea organizaţiilor de partid să asigure desfăşurarea unei intense munci politice de massă. Agitatorii,­ ca dealtfel toţi membrii de partid, au datoria să lă­murească pe fiecare ţăran muncitor, să-l convingă că strângerea la timp a recoltei îmbelşugate din anul acesta constitue ga­ranţia bunei stări a poporului nostru. Călăuzindu-se după Hotărîrea C.C. a­ P.M.R. cu privire la măsurile de îmbuna­tăţire a agitaţiei politice în rândurile oa­menilor minicii, Comitetul regional de partid Bucureşti se strădueşte să asigure o bună organizare a muncii politice de m­assa în campania de recoltare şi colectare şi totodată să ridice la un nivel mai înalt conţinutul muncii de agitaţie. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Co­mitetul regional de partid Bucureşti a organizat un seminar cu secretarii cu pro­blemele de propagandă şi agitaţie dela co­mitetele raionale de partid. Cu această ocazie s-au dat îndrumări precise cu pri­vire la organizarea adunărilor de prelu­crare a Hotărîrii, la felul în care să se facă confirmarea agitatorilor, formarea colec­tivelor de agitatori în fiecare organizaţie de bază, repartizarea lor pe străzi şi gru­puri de case, organizarea agitaţiei politice la arie şi baza de recepţionare a cereale­lor, etc. In seminar s'au combătut tendin­ţele de formalism în prelucrarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţi­rea muncii politice de massă. Este bine cunoscut faptul că îndeplini­rea­­sarcinilor poate fi asigura­tă doar atunci când sarcina trasată este însoţită imediat de un control sistematic al execu­tării. Ţinând seama de acest principiu, Co­mitetul regional de partid Bucureşti a organizat două brigăzi formate din acti­vişti calificaţi, care au fost trimişi în ra­ioanele Călăraşi, Zimnicea, Drăgăneşti, Roşiorii de Vede şi Vida pentru a controla felul cum se aplică sarcinile trasate. Măsurile luate de comitetul regional şi comitetele raionale de partid au asigurat obţinerea unor anumite realizări. Astfel, Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îm­bunătăţirea muncii politice de massă a fost prelucrată în cele mai multe organizaţii de bază din regiune. In majoritatea cazu­rilor, Hotărîrea a fost temeinic prelucrată, fiind însoţită de o analiză amănunţită a muncii politice de massă desfăşurate de fiecare organizaţie de bază. Membrii de partid au criticat pe a­cei agitatori care nu şi-au îndeplinit sarcinile. Colectivele de agitatori au fost complectate şi lărgite cu noi agitatori, membri şi nemembri de par­tid, tovarăşi devotaţi partidului şi regimu­lui democrat-popular. Organizaţiile de bază au selecţionat şi confirmat până acum un număr de peste 12.000 agitatori. Aceştia au fost repartizaţi pe grupe de case. In majoritatea raioanelor, ca, de pildă, Giur­giu, Turnu Măgurele, Alexandria, s’a efec­tuat repartizarea agitatorilor care vor duce muncă de lămurire pe arie în fiecare zi. In majoritatea raioanelor din regiune a început să fie pusă în aplicare sarcina tra­sată prin Hotărîrea C.C. de a asigura in­struirea cu regularitate a agitatorilor pe centre de comune. Numeroase comitete ra­ionale de partid, de pildă cele din Bră­­neşti, Răcari şi Alexandria, au făcut in­struirea pe centre de comune a secreta­rilor de organizaţii de teză, a agitatorilor şi colectivelor de redacţie a gazelelor de perete săteşti. In aceste Instructaje pe cen­tre de comune au fost prelucrate cuvânta­rea tovarăşului Gheorghiu-Dej rostită la Congresul, fruntaşilor G.A.C. şi Hotărîrea ELENA IORDĂCHESCU secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti guvernului şi partidului cu privire la: mun­cile agricole din vara acestui an. Preocuparea comitetelor raionale de partid pentru îmbunătăţirea muncii poli­tice de massă. Instruirea agitatorilor pe centre de comune şi exercitarea unui con­trol mai exigent asupra felului cum se des­făşoară munca, politică, de massă a făcut ca nivelul muncii de agitaţie să se îmbu­nătăţească şi in acelaş timp să crească preocuparea secretarilor organizaţiilor de bază faţă de instruirea şi conducerea co­lectivului de agitatori. Astfel, secre­tarii organizaţiilor de teză din gospodăria colectivă din comuna Vidra şi gospodăria de stat Fundulea raionul Brăneşti, precum şi cei din comunele Floreşti şi Bolintin Deal, raionul Crevedia, comuna Beuca, raionul Roşiorii de Vede, instruesc săptă­mânal colectivele de agitatori. Acolo unde secretarii organizaţiilor de bază sau ocupat de colectivul de agita­tori şi au dat sarcini concrete agitatorilor, au fost obţinute realizări însemnate d­in comuna Albeşti, raionul Slobozia, de pildă, planul de colectare a laptelui rămă­sese cu mult în urmă. Secretarul organi­zaţiei de bază a trasat ca sarcină agitato­rilor să lămurească pe ţăranii muncitori asupra importanţei predării la timp a co­telor de lapte. Fiecare agitator a dus mun­că de lămurire în sectorul de care răs­punde permanent. In urma muncii de lă­murire duse de agitatori, în numai 5 zile s’a reuşit să fie predată cantitatea de peste 2000 litri lapte, planul de colectare a fost îndeplinit şi depăşit zilnic cu 65 litri. O atenţie deosebită au acordat agita­torii în ultimele zile problemei intensifi­cării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, punându-s­e un accent mai mare pe aprovizionarea oraşelor cu zarzavat. Dato­rită muncii politice duse de agitatorii din comuna Vereşti, ţăranii muncitori au va­lorificat intr’o singură zi, prin coopera­tivă, aproape 6000 kg. legume şi zarza­vaturi. Principala sarcină a agitatorilor de la sate­­este acum munca neobosită pentru mobi­lizarea ţărănimii muncitoare la întreţine­rea culturilor de primăvară, recoltarea şi colectarea cerealelor. Un exemplu bun în această privinţă îl constitue agitatorii din organizaţia de bază a gospodăriei co­lective din comuna Segarcea-Vale din ra­ionul Tr. Măgurele. Agitatorii au un mare merit în faptul că în gospodărie culturile au fost prăşite de două ori, că membrii gospodăriei au recoltat şi treerat răpi­a şi predând cota au obţinut chitanţa nr. 1 pe raion. Agitatoarea Elena Rădu­canu din comuna Arţari, raionul Lehliu, împreună cu cei­lalţi tovarăşi din colectivul de agitatori, a explicat ţăranilor muncitori că pot ob­ţine mari avantagii dacă îşi vor lucra pă­mânturile cu mijloace mecanizate şi vor aplica metode agrotehnice. In urma mun­cii de lămurire duse de colectivul de agi­tatori, mulţi ţărani muncitori şi-a­u expri­mat dorinţa de a forma o întovărăşire şi drept urmare zilele acestea au creat in comună un comitet de iniţiativă pentru formarea unei întovărăşiri pe baza statu­­tului-model. O lipsă serioasă o constitue faptul că o serie de organizaţii de bază nu şi-au con­stituit încă colective de agitatori, aşa cum prevede Hotărîrea C.C. al P.M.R. Această lipsă trebue remediată. Secretarul orga­nizaţiei de bază trebue să convoace săp­tămânal colectivul de agitatori, pentru ca agitatorii să informeze pe secretari asu­pra problemelor ridicate de oamenii mun­cii, iar la rândul său secretarul organizaţiei de bază să informeze pe agitatori asupra sarcinilor principale din perioada imediat următoare, să-i informeze pe agitatori asu­pra principalelor evenimente interne şi internaţionale şi să le dea îndrumări pri­vind activitatea lor mai departe. Din păcate, mai există încă unele comi­tete raionale care subapreciază în mod nepermis munca de agitaţie în campania de recoltare şi colectare. La noi în re­giune mai există unii primsecretari de co­mitete raionale de partid, ca de pildă tov. Ivan Ion (Căciulaţi) şi Văduvan Marin (Zimnicea), care conosc numărul şi locui ariilor, au asigurat repartizarea batezu­­rilor, s-au ocupat de asigurarea ariilor cu saci şi cântare, însă nu cunosc cum este organizată munca de agitaţie la arie şi la baza de recepţionare. Aceasta arată că aceşti primsecretari se ocupă mult de problemele administrative substituindu-se chiar organelor de stat, dar se ocupă mai puţin de munca politică de massă. In multe organizaţii de bază prelu­crarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii politice de massă a fost făcută cu totul superficial. Aşa, de­ pildă, în raioanele Călăraşi, Roşio­rii de Vede, Vida şi Vârtoape, în majori­tatea organizaţiilor de bază Hotărîrea nu a fost prelucrată ci doar citită, in alte organizaţii de bază s’au citit doar anumite pasagii din Hotărîre, acelea care vorbeau despre sarcinile organizaţiilor de teză. In nicio organizaţie de bază din aceste ra­ioane nu s’a făcut o analiză temeinică a muncii politice de massă desfăşurată de organizaţia de­ bază respectivă, nu s’au luat măsuri pentru îmbunătăţirea acestei m­un­ci. Comitetul regional de partid Bucureşti constatând aceste lipsuri a obligat comi­tetele raionale de partid, citate mai sus, să organizeze din nou prelucrarea Hotărîr­ii în toate organizaţiile de bază. Este necesar ca acum când în faţa noa­stră se află importanta sarcină de a asi­gura îndeplinirea la timp a planului de recoltare şi colectare să depunem toate eforturile pentru a asigura o largă muncă politică de massă. Este datoria noastră ca în aceste câteva zile care mai sunt până la înce­perea din plin a campaniei de recoltare şi­ colectare, să luăm toate­ măsurile pentru a asigura desfăşurarea unei largi munci politice de massă. Trebue să asigurăm ca la fiecare batoză, la fiecare bază de recepţionare să existe în permanenţă un număr de agitatori bine pregătiţi care să poată da toate lămuririle necesare ţăranilor muncitori aflaţi la arie sau la baza de recepţie. Noi ne propunem ca întreaga muncă de agitaţie la sate să fie organizată de acum în jurul ariilor şi­­ al bazelor de recepţie, folosind cu acest prilej toate formele de agitaţie politică. Comitetul regional şi comitetele rapo­rtat­e de partid trebue să asigure desfăşu­­rarea largă a muncii politice de massă, să popularizeze larg avantagiile pe care­ partidul şi guvernul le acordă ţărănimii muncitoare, să o informeze cu regularitate asupra evenimentelor interne şi interna­ţionale, etc. Campania de recoltare şi colectare din anul acesta trebue să ducă la întărirea şi mai puternică a legăturilor de nezdrunci­nat care există între partid şi­­rrtassele largi ale poporului nostru muncitor. Agitatori­lor le revin în această direcţie sarcini de cea mai mare însemnătate. Pentru comi­tetele raionale şi organizaţiile de partid, trebue să fie o preocupare permanentă ridicarea la un nivel mai înalt a muncii politice de massă. Munca politică de zi cu zi, legătura strânsă cu massele de oameni ai muncii — aceasta este garanţia îndepli­nirii întocmai a planului de recoltare şi colectare. VIAŢA DE PARTID Munca politică de massă în ramnania de recoltare și colectare SCÂNTEIA In legătură cu asasinarea soţilor Rosenberg PARIS 30 (Agerpres).­­ Ziarul „Libe­ration“ scrie următoarele: „Rosenbergii au fost executaţi la 20 Iu­nie în virtutea unei legi care nu era încă aplicabilă, întrucât senatul a examinat-o abia la 25 Iunie şi legea în chestiune mai urmează să fie citită în a doua lectură de către Cameră“. „Dacă mai era­ nevoie de o nouă dovadă a ilegalităţii sentinţei, continuă Liberation, ea trebue căutată in graba cu care se în­cearcă acum la Washington punerea în concordanţă a legislaţiei cu verdictul pro­nunţat abuziv împotriva Rosenbergiior. Rar s’a mai asistat la o încălcare atât de deliberată a principiului non-retroactivi­­tăţii legilor, considerat sfânt de­ jurişti“. Intr’adevăr, precizează Liberation, Se­natul a decis abia în şedinţa sa din 24 iu­nie că legea — care datează din 1917 — este aplicabilă în condiţiile stării excep­ţionale decretate la 15 Decembrie 1950 în legătură cu începerea războiului în Coreea". PARIS 30 (Agerpres).— Ziarul „Litera­tion“ publică scrisoarea cunoscutului scrii­tor francez Jean Paul Sartre, care atrage atenţia că asasinarea nevinovaţilor soţi Rosenberg priveşte lumea întreagă. „De vreme ce am devenit aliaţii voştri, — scrie Sartre adresându-se cercurilor con­ducătoare din S U.A. -- soarta noastră riscă să fie asemănătoare cu cea a soţilor Rosenberg. Voi, care vă pretindeţi stăpâ­nii lumii, aţi avut prilejul să dovediţi că în primul­­rând sunteţi stăpâni, pe­ voi înşivă. Dar d­acă aţi cedat nebuniei voastre cri­minale, această­ nebunie ar putea să ne arunce mâine pe noi toţi într’un război de exterminare. Nu s’a înşelat nimeni în Eu­ropa : d­in hotărîrea voastră ele a cruţa sau nu viaţa soţilor Rosenberg s’ar fi văzut dacă pregăteaţi pacea sau un război mon­dial. Noi ştim de acum înainte ce preţ avem în ochii voştri. Pe linul din talerele balan­ţei aţi pus universul, iar pe celălalt pe McCarthy. In clipa când Rosenbergii au fost puşi pe scaunul electric, balanţa s’a aplecat de partea lui McCarthy. Credeţi oare că ne vom da viaţa pen­tru McCarthy ? Credeţi că vom face totul pentru a-i oferi o armată europeană ? Cre­deţi ,că, vrem să apărăm cultura lui McCarthy ? Libertatea­, lui McCarthy ? Dreptatea lui McCarthy? Că vom trans­forma Europa într’un câmp de bătălie pen­tru a îngădui acestui imbecil însetat de sânge să ardă toate cărţile noastre ? Să lăsăm să fie executaţi oamenii nevinovaţi şi­­ să aruncăm în închisori pe judecătorii care protestează ? Nu vă, încântaţi cu această iluzie: nu vom da niciodată „conducerea" lumii oc­cidentale pe mâna asasinilor soților Ro­sen­be­rg". Dezertări in rândurile trupelor mercenare ale lui Dao-Dai din Vietnam PARIS. — Statul major francez a anun­ţat că, în Vietnam, întreaga­­ garnizoană din localitatea Bien Hoa, care se află la 25 km. de Saigon, cu­ un efectiv de 100 de soldaţi indigeni (adică făcând parte din Trupele marionetei franceze Eso-Dai)­a ,dezertat­ în noaptea de 19 spre 20 iunie, după ce a ders pe şeful de post şi 14 sub­ofiţeri. Ştirea este publicată de ziarul bur­ghez „Le Monde". Mari inundaţii în Sudul Japoniei SAN­HAI 30 (Agerpres).­­ TASS După curm­ s-a mai anunţat, în urma ploi­lor torenţiale­ ca­re continuă de patru zile,­­inundaţiile produse­­în insula Kiusiu (Ja­ponia de Sur­) au luat proporţiile unei ca­tastrofe naţionale. Inundaţiile au lovit în­treaga insulă şi îndeosebi partea de Nor­d- Ves­t. Până ,în după amiaza zilei de 29 iu­nie, în urma inundaţiilor, pe insula Kiusiu au­­pierit 457 de persoane, au fost rănite 827, iar 646 sunt date ca dispărute. 1.040.000 de persoane a­u rămas fără adă­post. Au fost inundate aproximativ 400.000 case și peste 370.000 de acri de pământ. Pag. S Plenara lărgită a C. C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA 30 (Agerpres).­­ M.T.I. transmite: Ziarele din 30 Iunie publică o infor­maţie referitoare la plenara lărgită a Co­mitetului Central al Partidului celor­­ce muncesc din Ungaria, care a avut loc în zilele de 27 şi 28 Iunie. In cadrul plena­rei s-au discutat rapoartele prezentate de Mátyás Rákosi şi Im­re Na­gy cu privire la situaţia politică şi economică şi au fost adoptate hotăriri corespunzătoare. Comitetul Central a procedat la reale­­­gerea Biroului Politic, în următoarea com­ponenţă: Mátyás Rákosi, Imre Nagy, Ernő Gerő, András Hegedűs, István Hi­das, István Kristóf, Rudolf Földvári, Lajos Ács, Mihály Zsofinyicz; ca membri su­pleanţi ai Biroului Politic au fost aleşi István Bata şi Béla Szalay. Plenara a ales ca membri ai Comitetu­lui Central pa­teres Acs şi István Bata, membri supleanţi ai Comitetului Central, şi a cooptat ca membri ai Comitetului Cen­tral pe Béla S­za­lay şi Béla Vég. Comitetul Central a­ desfiinţat biroul organizatoric şi secretariatul in forma sub care acesta d­in urmă a existat până in prezent şi a­­desfiinţat deasemenea funcţia de secretar general. Mátyás Rákosi, Lajos Ács şi Béla Vég au fost aleşi membri ai secretariatului şi totodată secretari ai Comitetului Central. Cuvântarea lui Boleslaw a ce­rut la tradiţionala „Sărbătoare a murii‘ 1 VARŞOVIA 30 (Agerpres). — PAP Oamenii muncii de pe coasta polonă a Mării Baltice — marinari, constructori de vapoare, pescari, muncitori portuari — şi alătu­ri de ei întreaga ţară, au sărbătorit într'un cadru festiv tradiţionala „Sărbă­toare a murii”. La festivităţile care au avu­t loc la 28 iunie la Gdynia au asistat Boleeslaw Bierut, preşedintele Consiliului de miniştri şi preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc­ Unit Polonez şi mareşalul Poloniei Constantin Rokossow’ski, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru al ■ apărării na­ţionale. Cu acest prilej, Boleslaw Bierut a rostit o amplă cuvântare. Au­ trecut opt ani de la eliberarea coastei polone de către eroică Armată Sovietică,­­ a declarat Bierut.­ De atunci, mărea po­loneză a devenit o parte integrantă a pa­triei noastre, ca şi întregul pământ polonez de la Rug până la Oder şi Neisse. Ocupându-se de realizările oamenilor muncit (de pe coasta polonă, Bierul a arătat că tonajul flotei maritime polone a crescut de mai bine de trei ori in comparaţie cu perioada dinainte de război.­­ In următorii 7—8 ani, flota comercială poloneză va fi considerabil lărgită. In prezent, a declarat Bierut, Polonia populară are Industria ei proprie de con­strucţii navale, pe care Polonia antebelică nu o avea. Ocupându-se de ultimele evenimente In­ternaţionale, Bierul a declarat: Conside­răm că orice litigii şi divergenţe in pro­blemele internaţionale pot şi trebue să fie rezolvate pe calea tratativelor paşnice. Tocmai în virtutea acestor principii, noi treime să­ condamnăm în modul cel mai h­otarît orice încălcare răuvoitoare a trata­telor internaţionale în vigoare, orice act de provocare duşmănoasă, orice încercare de agresiune şi de instigare la violenţă care duc în mod inevitabil la agravarea încordării internaţionale. Provocarea d­in Berlin, organizată de mercenarii imperialişti ai lui Adenauer, trebue să fie un avertisment pentru toţi oamenii cinstiţi. Ea a aruncat o rază de lumină asupra neruşinării din ce în ce mai mari a centrelor neohitleriste, revizioniste şi militariste din Germania occidentală care, cu binecuvântarea puternicilor lor protectori, urmăresc să pună într'o formă nouă pe grumazul Europei jugul guverne­lor hitleriste, jugul asupririi şi exploatării. Riposta dată acestei mârșave provocări de massele populare din Republica Demo­crată Germană, care urmăreşte în mod consecvent unificarea Germaniei pe o bază paşnică şi democrată, a dejucat calculele aventurierilor fascişti. Ca răspuns la acea­stă provocare ca şi la maşinaţiunile crimi­nale ale clicii h­stumaniste din Coreea şi ale protectorilor ei, toţi partizanii păcii se vor uni fără îndoială şi mai strâns şi vor desfăşura pe scară și mai largă mișcarea pentru întărirea păcii. Un comunicat al Secretariatului F. M. T. D. Secretariatul Federaţiei Mondiale a Ti­neretului Democrat a dat publicităţii un comunicat de presă în care se arată prin­tre altele . In momentul când tineretul lumii îşi exprimă speranţa într’o destindere a si­tuaţiei internaţionale, cânn­ primeşte cu entuziasm toate propunerile de colaborare în interesul tinerei­­ generaţii, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat, însufle­ţită de aceeaşi dorinţă de colaborare, s-a adresat­ recent următoarelor organizaţii in­ternaţionale : Adunarea Mondială a Tine­retului, Tineretul Muncitor Creştin, Uniu­nea Internaţională a Tineretului Socialist Scrisoarea pe care Secretariatul F.M.T.D. a adresat-o acestor organizaţii internaţio­nale subliniază importanţa deosebită şi rezultatele fructuoase ale lucrărilor Con­ferinţei Internaţionale pentru Apărarea Drepturilor Tineretului. Proclamând „dreptul tinerei generaţii la o viaţă fericită“ — se spune în scri­soare — Conferinţa a chemat tineretul să se unească pentru a cuceri acest drept. După ce se arată­ că tineretul­­aşteaptă­ ca organizaţi­e­ sale internaţionale să gă­sească căile şi mijloacele pentru o activi­tate pozitivă, comună, mai ales, într'o perioadă în care popoarele lumii îşi ex­primă cu o amploare fără seamăn dorinţa de pace şi de destindere internaţională, în scrisoare se spune în continuare : In acest scop, F.M.T.D a convocat al HI-lea Congres Mondial al Tineretului (25 Iulie 1953) şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie (2—16 August 1953) la Bucu­reşti şi a invitat toate organizaţiile de trafic CJ şi­­ pe toţi tinerii să participe la pregătirile şi la lucrările lor, Invitaţie reînoită de recenta sesiune a Comitetului nostru Executiv în zilele de 18—19 Mai 1953. In acest spirit de prietenie şi în dorinţa de a vedea stabilindu-se o colaborare aşa cum o înţeleg tinerii, noi vă propunem o întâlnire între reprezentanţii organizaţiilor noastre respective, după modalităţile care vor fi precizate de comun acord. Credem că această întâlnire ar putea permite dis­cutarea chestiunilor celor mai arzătoare pentru viaţa tineretului de azi, chestiuni care sunt de aceeaşi importanţă pentru toţi tinerii care răspund la apelurile organiza­ţiei noastre. Socotim că apărarea dreptu­rilor tineretului, pe baza hotărîrilor adop­tate de Conferinţa de la Viena, este o pro­blemă urgentă, în care colaborarea ar pu­tea fi dintre cele mai rodnice, dacă ne re­ferim la programele organizaţiilor noastre şi la dorinţele membrilor noştri. întâlnirea noastră ar fi un stimulent pentru toţi tinerii care aspiră la o soartă mai bună şi care deplâng, ca o piedică in­acţiunea pentru cucerirea drepturilor lor şi pentru salvgardarea păcii, desbinarea care nu poate fi decât pe placul acelor oa­meni cărora le sunt străine drepturile tine­retului. Desfăşurarea evenimentelor dă dreptate celor care nu s-au îndoit niciodată de ne­cesitatea şi posibilitatea discuţiilor, a co­laborării, a unităţii. Federaţia noastră Mondială a Tineretului Democrat este con­ştientă că răspunde aşteptărilor tuturor tinerilor, adresându-vă aceste propuneri de sinceră colaborare. (Agerpres) (Continuare în pag. IV-a) . Poporul sovietic, condus de Partidul Comunist, construeşte cu succes comunis­mul. Marile realizări ale poporului nostru confirmă cu o nouă forţă teza marxistă că oamenii muncii, care creează toate bunu­rile vieţii, sunt adevăraţii creatori ai isto­riei. Ştiinţa marxistă despre societate a apă­rut şi s’a dezvoltat în lupta neîmpăcată împotriva sociologiei reacţionare şi idea­liste, care nega caracterul obiectiv al le­gilor dezvoltării sociale. Sociologia bur­gheză, incapabilă să înţeleagă legile dez­voltării societăţii, ajunge inevitabil la negarea rolului hotărîtor al masselor populare în istorie Ea reduce Istoria so­cietăţii la acţiunile unor personalităţi proe­minente — regi, comandanţi de oşti, câr­­muitori, etc. Această părere, reacţionară şi subiectivistă, izvorăşte din concepţia ca istoria ar fi un haos de evenimente întâm­plătoare, în care aduc ordine personali­tăţile proeminente Considerarea voinţei şi activităţii personalităţilor istorice, ca principală forţă motrice a istoriei, con- Stitue o expresie a subiectivismului şi voluntarismului în ştiinţa socială. in Rusia, concepţia reacţionară şi idea­listă asupra istoriei a fost propovăduita de­ narodnici şi social-revoluţionari prin teoria lor despre „eroi" şi „gloată“. Na­rodnicii şi social-revoluţionarii considerau poporul drept o massă oarbă, inertă, care prin­­ ea însăşi n’ar însemna nimic în istorie. Altfel va fi — socoteau ei — dacă în frun­tea masselor populare se vor ridica perso­nalităţi care gândesc în spirit critic, eroi Numai atunci aceste masse se trans formă într’o anumită entitate istorică. Din punctul de vedere al narodnicilor şi social-revoluţionarilor, toate evenimen­tele istorice depind de existenţa fie a unui, fie a altui erou, de voinţa şi acţiunile lui Înţelegerea idealistă şi antiştiinţifică a *) Articol apărut la ararul „PRAVDA" Nr. 179 (12717). Text prescurtat al lecţiei ţinute , la Univer­sitatea de Stat „M. V. Lomonosov" din Moscova, istoriei este caracteristică pentru întreaga sociologie burgheză contemporană. In epoca imperialismului, teoria su­biectivistă despre personalitatea „proe­minentă” ca principalul creator al istoriei a devenit o armă a forțelor celor mai reac­ţionare. Bertrand Russel, unul din cei mai de vază reprezentanţi ai filozofiei şi so­ciologiei burgheze contemporane, scrie : „Eu cred că dacă în secolul al XVII-lea vreo sută de oameni ar fi fost omorîţi încă în copilărie n’ar fi existat lumea con­temporană“. El scrie în continuare că dacă Bismarck ar fi murit încă în copilărie, atunci, în ultimii 70 de ani, istoria Euro­pei ar fi fost cu totul alta. Un alt reacţio­nar în filozofie, John Dewey, afirma : „Oamenii deosebiţi, înzestraţi cu capaci­tatea divină de a prevedea, sunt acei care fac istoria". In fața crizei generale a capitalismului, a intensificării indignării masselor popu­lare, împotriva robiei capitaliste, burghe­zia se situiază tot mai mult pe calea fas­cismului, a cărui trăsătură caracteristică o constitue ideia unei puternice autorități unipersonale Ura sociologilor burghezi faţă de masse, frica lor faţă de ele, ati­tudinea lor de dispreţ boieresc faţă de popor oglindesc interesele egoiste ale ex­ploatatorilor, năzuinţa lor de a-şi eterniza dominaţia. In opoziţie cu subiectiviştii, marxismul consideră dezvoltarea societăţii ca un pro­ces natural istoric, care se desfăşoară conform unor legi stricte, independente de voinţa şi dorinţele­­unor, personalităţi istorice. In orice epocă istorică orânduirea so­cială este determinată nu de bunul plac al unor oameni anumiţi, nu de anumite principii sau idei, ci de modul de produc­ţie a bunurilor materiale. Aşa cum este modul de producţie, aşa este însăşi societatea, ideile şi institu­ţiile ei. Modul de producţie a bunurilor materiale condiţionează procesul vieţii sociale, politice şi spirituale a so­cietăţii. Iar caracterul­ modului de produc­ţie, este determinat, în ultimă instanţă, de nivelul de dezvoltare al forţelor de pro­ducţie materiale ale societăţii. Schimbarea forţelor de producţie provoacă şi schim­barea relaţiilor de producţie. În faţa noas­tră, istoria societăţii omeneşti apare, îna­inte de toate, ca istorie a dezvoltării for­ţelor de producţie şi a relaţiilor de pro­ducţie, ca istorie a schimbării modurilor de producţie inferioare cu altele superioare. Întrucât principala forţa a producţiei o constitue producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii, istoria societăţii este, îna­inte de toate, istoria a înseşi, masselor­ de oameni ai muncii, istoria popoarelor. înfăptuind producţia bunurilor mate­riale, massele populare asigură în acest fel viaţa societăţii, dezvoltarea ei ascen­dentă. Ele creează nu numai bunuri mate­riale, dar şi măreţe comori ale culturii spirituale. Arta adevărată este pătrunsă în­totdeauna într-un chip sau altul de spirit popular. Compozitorii cei mai buni şi-au luat motivele muzicale din popor.. Limba marilor poeţi şi scriitori este limba po­porului. Creaţia populară a dat naştere unor figuri ca Prometeu, Faust, Ilia Mu­­romeţ, Vasilisa Precrasnaia. Fundamentând rolul­­hotărîtor al masse­lor populare în istorie, marxismul a pus pentru prima dată sociologia pe o bază ştiinţifică. II învăţătura marxistă despre rolul masse­lor populare in istorie îşi găseşte confir­marea în lupta de clasă a asupriţilor îm­­potriva­ asupritoriior, în revoluţiile so­ciale, in acţiunile claselor înaintate aie societăţii V I Lenin a arătat că cu cât este mai largă desfăşurarea, cu cât este mai mare amploarea acţiunilor istorice, cu atât mai mare este şi numărul oamenilor care iau parte la aceste acţiuni. Şi, invers, cu cât mai adâncă este transformarea revoluţionară, cu atât trebue ridicat mai mult interesul şi atitudinea conştientă faţă de ea, trebue convinse noi şi noi milioane şi zeci de milioane de necesita­tea acestei transformări. Istoria revolu­ţiilor, istoria luptei de eliberare naţională, vădeşte că tocmai atunci, când intră ln mişcare massele largi populare, ele deter­mină prin participarea lor desfăşurarea şi desnodământul luptei. Revoluţia burgheză din Franţa de la sfârşitul secolului XVIII, de pildă, a reuşit să facă o curăţire radicală a societăţii de rânduielile feudalo-iobăgiste tocmai pen­­tru că, forţa ei motrice au constituit-o massele largi ale poporului, in acele cazuri însă când se făceau încercări de a se în­făptui o răsturnare­­revoluţionară doar cu ajutorul unor grupuri restrânse de oa­meni, aceste mişcări fie că sufereau un eşec, fie că se încheiau cu schimbări neîn­semnate. Influenţa masselor­ popu­lare asupra des­făşurării evenimentelor istorice depinde de organizarea şi coeziunea lor, de înţe­legerea de către ele a intereselor lor vi­tale şi a scopurilor luptei. Iar gradul de organizare şi de conştiinţă al masselor populare depinde nu numai de existenţa unor anumite idei şi teorii, ci şi de condi­ţiile economice şi sociale. In societatea feudală şi cea capitalistă, de pildă, ţărăni­mea este desind­librată, împrăştiată, din cauza faptului că îşi bazează munca pe mica proprietate privată. De aceea ea nu poate să ducă o luptă de sine stătătoare şi organizată, pe scară naţională. Numai atunci când ţărănimea acţionează în alianţă cu clasa muncitoare şi sub conducerea ei, lupta ţărănimii capătă forţa pe care o dă organizarea şi se încheie cu izbândă. înainte de apariţia proletariatului Indus­trial niciuna din clasele exploatate n’a putut să soluţioneze sarcina desfiinţării ex­ploatării omului de către om. Numai prole­tariatul este capabil să unească în jurul său toate massele asuprite de la oraş şi sat, să le conducă la asalt împotriva capitalis­mului şi să­­nimicească toate formele de exploatare. Rolul acesta al său decurge, înainte de toate, din situaţia pe care o deţine în sis­temul producţiei capitaliste, însuşi proce­sul producţiei capitaliste strânge rândurile proletariatului, îl organizează şi-l discipli­nează. Un rol mare în organizarea, concentra­rea forţelor clasei muncitoare îl are parti­dul marxist, care se bazează pe cunoaşterea, legilor economice obiective, partidul con­­arată sarcinile imediate şi scopul final al luptei. Partidul reprezintă o măreaţă forţă mo­bilizatoare, organizatoare, transformatoare a societăţii. Fără Partidul Comunist şi teoria sa marxistă, mişcarea muncitorească ar fi condamnată la spon­tanei­tate, la bâjbâtre"îrrintUTiertor la jertfe fără de număr. Ştiinţa marxistă mijloceşte cunoaş­terea legilor de dezvoltare a societăţii, a legiior revoluţiei proletare, a legilor de construire a socialismului şi comunismului. K. Marx spunea că teoria devine o forţă materială când pune stăpânire pe mapse, îmbinarea socialismului ştiinţific cu mişcarea muncitorească a constituit una dintre cele mai importante condiţii ale vic­toriei Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie în U.R.S.S. Istoria nu se face de la sine, în mod automat. Istoria o fac oamenii. Dar ei nu o fac după bunul plac, ci corespunzător cu condiţiile obiective şi legile de dezvoltare a societăţii. „Marxismul, — a scris V. I. Lenin, — se deosebeşte de toate celelalte teorii socia­liste, prin minunata îmbinare a unei per­fecte lucidităţi ştiinţifice în analiza stării obiective a lucrurilor şi a desfăşurării obiective a evoluţiei, cu cea mai hotărîtă recunoaştere a însemnătăţii energiei revo­luţionare, a creaţiei revoluţionare, a ini­ţiativei revoluţionare a masselor,­­ pre­cum şi, bineînţeles, a unor anumite per­soane, grupuri organizaţii, partide, care ştiu să simtă şi să realizeze legătura cu cutare sau cutare clase". III Măreaţa activitate, creatoare a masse­lor şi-a, găsit întruchiparea sa vie d­in uriaşele transformări sociale înfăptuite în ţară noastră ca urmare a victorioasei Revoluţii din Octombrie. In cursul. .revo­luţiei noastre s’a manifestat cu o forţă neobişnuită, eroismul în massă al munci­torilor şi ţăranilor s’au trezit giganticele lor forţe creatoare. Tocmai ca urmare a creaţiei masselor pomilare au fost organi­zate Sovietele ca formă politică a dictaturii proletariatului. Ideologii burgheziei au prezentat această răsturnare revoluţionară, care are o im­portanţă istorică mondială, drept rezulta­tul activităţii „agitatorilor bolşevici". In condiţiile actuale, burghezia încearcă exact în acelaş fel să prezinte transfor­mările revoluţionare din ţările de demo­craţie populară drept rezultat al activităţii „agitatorilor comunişti". In afirmaţii de acest fel se manifestă nu numai ura­­de clasă a burgheziei faţă de popor dar şi îngustimea concepţiei ei despre lume, în­ţelegenea subiectivistă a istoriei. Revoluţia nu poate să­­aibă loc dacă nu­ s’au copt condiţiile economice şi politice, dacă un popor nu a apărut conştiinţa necesităţii răsturnării orânduirii care şi-a trăit traiul. Conflictul actualelor forţe de producţie cu relaţiile de producţie capitaliste, acţiunea legii concordanţei obligatorii a relaţiilor de producţie cu caracterul forţe­lor de producţie constitue teza economică a revoluţiei socialiste, cauza fundamentală care pune in acţiune massele de milioane de muncitori şi ţărani. Fără acţiunea a­­cestei legi, fără a te sprijini pe ea nu este posibilă victoria revoluţiei socialiste. Partidul Comunist a putut să ridice şi să organizeze cele mai largi masse de muncitori şi ţărani la lupta împotriva capitalismului, pentru instaurarea dicta­turii clasei muncitoare, pentru socialism tocmai pentru că acest lucru a fost provo­cat de profunde cauze economice, de interesele vitale ale masselor populare. Chemările partidului comuniştilor şi ale conducătorilor săi Lenin şi Stalin au găsit ecou in inimile şi minţile milioa­nelor de oameni pentru că ele exprimau precis necesităţile dezvoltării vieţii ma­teriale a societăţii, năzuinţele şi speran­ţele a sute de milioane de oameni. Uriaşul rol transformator al masselor populare s’a manifestat atât in cursul luptei pentru Puterea Sovietelor cat şi în construcţia vieţii noi socialiste, în dezvol­tarea puternică a forţelor de producţie, in crearea culturii socialiste. Transformarea în decurs de 13 ani, a unei uriaşe ţări îna­poiate din punct de vedere economic, într-o putere socialistă industrială de prim rang, a fost posibilă numai datorită muncii creatoare a zecilor de milioane de oameni conduşi de Partidul Comunist. Transfor­marea milioanelor de gospodării ţărăneşti individuale într-o rutare agricultură socia­listă,­ bazată pe tehnica înaintată, a fost posibilă numai datorită faptului că ini­ţiativa de sus a Partidului Comunist şi a puterii de stat a fost sprijinită de jos de către giganticele masse ale ţărănimii în­seşi. Fără activitatea şi iniţiativa creatoare a masselor populare, fără abnegaţia şi eroismul lor, nu ar fi fost posibilă con­struirea societăţii socialiste Victoriile cucerite de către poporul sovietic şi de oamenii muncii din ţările de democraţie populară au arătat în mod incontestabil că muncitorii şi­ ţăranii pot să-şi conducă singuri societatea şi statul, să-şi construiască o viaţă nouă fără exploa­tatori. Vechile basme ale burgheziei şi ideologilor ei că poporul este capabil numai să distrugă şi nu să construiască au fost făcute praf de experienţa înfăp­tuirilor istorice ale popoarelor din U.R.S.S. care au scuturat jugul capitalismului şi au creat o orânduire socială nouă, superioară. Experienţa U R.S.S. şi a ţărilor de dem­ocrație populară a arătat că soarta popoarelor și statelor o hotărăsc înainte de­­toate massele de milioane de oameni LECȚIE Poporul — creatorul istoriei*)

Next