Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)
1953-07-01 / nr. 2701
Iz. 2701 In regiunea Bucureşti au început zilele acestea lucrările de recoltare şi colectare a cerealelor. Mai sunt doar câteva zile şi in regiunea noastră se va desfăşura din plin bătălia recoltei, etapă deosebit de însemnată în lupta pentru asigurarea pâinii poporului. Lucrările de strângere a recoltei, secerişul, treerişul, colectările — cer din partea organizaţiilor de partid să asigure desfăşurarea unei intense munci politice de massă. Agitatorii, ca dealtfel toţi membrii de partid, au datoria să lămurească pe fiecare ţăran muncitor, să-l convingă că strângerea la timp a recoltei îmbelşugate din anul acesta constitue garanţia bunei stări a poporului nostru. Călăuzindu-se după Hotărîrea C.C. a P.M.R. cu privire la măsurile de îmbunatăţire a agitaţiei politice în rândurile oamenilor minicii, Comitetul regional de partid Bucureşti se strădueşte să asigure o bună organizare a muncii politice de massa în campania de recoltare şi colectare şi totodată să ridice la un nivel mai înalt conţinutul muncii de agitaţie. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Comitetul regional de partid Bucureşti a organizat un seminar cu secretarii cu problemele de propagandă şi agitaţie dela comitetele raionale de partid. Cu această ocazie s-au dat îndrumări precise cu privire la organizarea adunărilor de prelucrare a Hotărîrii, la felul în care să se facă confirmarea agitatorilor, formarea colectivelor de agitatori în fiecare organizaţie de bază, repartizarea lor pe străzi şi grupuri de case, organizarea agitaţiei politice la arie şi baza de recepţionare a cerealelor, etc. In seminar s'au combătut tendinţele de formalism în prelucrarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii politice de massă. Este bine cunoscut faptul că îndeplinireasarcinilor poate fi asigurată doar atunci când sarcina trasată este însoţită imediat de un control sistematic al executării. Ţinând seama de acest principiu, Comitetul regional de partid Bucureşti a organizat două brigăzi formate din activişti calificaţi, care au fost trimişi în raioanele Călăraşi, Zimnicea, Drăgăneşti, Roşiorii de Vede şi Vida pentru a controla felul cum se aplică sarcinile trasate. Măsurile luate de comitetul regional şi comitetele raionale de partid au asigurat obţinerea unor anumite realizări. Astfel, Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii politice de massă a fost prelucrată în cele mai multe organizaţii de bază din regiune. In majoritatea cazurilor, Hotărîrea a fost temeinic prelucrată, fiind însoţită de o analiză amănunţită a muncii politice de massă desfăşurate de fiecare organizaţie de bază. Membrii de partid au criticat pe acei agitatori care nu şi-au îndeplinit sarcinile. Colectivele de agitatori au fost complectate şi lărgite cu noi agitatori, membri şi nemembri de partid, tovarăşi devotaţi partidului şi regimului democrat-popular. Organizaţiile de bază au selecţionat şi confirmat până acum un număr de peste 12.000 agitatori. Aceştia au fost repartizaţi pe grupe de case. In majoritatea raioanelor, ca, de pildă, Giurgiu, Turnu Măgurele, Alexandria, s’a efectuat repartizarea agitatorilor care vor duce muncă de lămurire pe arie în fiecare zi. In majoritatea raioanelor din regiune a început să fie pusă în aplicare sarcina trasată prin Hotărîrea C.C. de a asigura instruirea cu regularitate a agitatorilor pe centre de comune. Numeroase comitete raionale de partid, de pildă cele din Brăneşti, Răcari şi Alexandria, au făcut instruirea pe centre de comune a secretarilor de organizaţii de teză, a agitatorilor şi colectivelor de redacţie a gazelelor de perete săteşti. In aceste Instructaje pe centre de comune au fost prelucrate cuvântarea tovarăşului Gheorghiu-Dej rostită la Congresul, fruntaşilor G.A.C. şi Hotărîrea ELENA IORDĂCHESCU secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti guvernului şi partidului cu privire la: muncile agricole din vara acestui an. Preocuparea comitetelor raionale de partid pentru îmbunătăţirea muncii politice de massă. Instruirea agitatorilor pe centre de comune şi exercitarea unui control mai exigent asupra felului cum se desfăşoară munca, politică, de massă a făcut ca nivelul muncii de agitaţie să se îmbunătăţească şi in acelaş timp să crească preocuparea secretarilor organizaţiilor de bază faţă de instruirea şi conducerea colectivului de agitatori. Astfel, secretarii organizaţiilor de teză din gospodăria colectivă din comuna Vidra şi gospodăria de stat Fundulea raionul Brăneşti, precum şi cei din comunele Floreşti şi Bolintin Deal, raionul Crevedia, comuna Beuca, raionul Roşiorii de Vede, instruesc săptămânal colectivele de agitatori. Acolo unde secretarii organizaţiilor de bază sau ocupat de colectivul de agitatori şi au dat sarcini concrete agitatorilor, au fost obţinute realizări însemnate din comuna Albeşti, raionul Slobozia, de pildă, planul de colectare a laptelui rămăsese cu mult în urmă. Secretarul organizaţiei de bază a trasat ca sarcină agitatorilor să lămurească pe ţăranii muncitori asupra importanţei predării la timp a cotelor de lapte. Fiecare agitator a dus muncă de lămurire în sectorul de care răspunde permanent. In urma muncii de lămurire duse de agitatori, în numai 5 zile s’a reuşit să fie predată cantitatea de peste 2000 litri lapte, planul de colectare a fost îndeplinit şi depăşit zilnic cu 65 litri. O atenţie deosebită au acordat agitatorii în ultimele zile problemei intensificării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, punându-se un accent mai mare pe aprovizionarea oraşelor cu zarzavat. Datorită muncii politice duse de agitatorii din comuna Vereşti, ţăranii muncitori au valorificat intr’o singură zi, prin cooperativă, aproape 6000 kg. legume şi zarzavaturi. Principala sarcină a agitatorilor de la sateeste acum munca neobosită pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare la întreţinerea culturilor de primăvară, recoltarea şi colectarea cerealelor. Un exemplu bun în această privinţă îl constitue agitatorii din organizaţia de bază a gospodăriei colective din comuna Segarcea-Vale din raionul Tr. Măgurele. Agitatorii au un mare merit în faptul că în gospodărie culturile au fost prăşite de două ori, că membrii gospodăriei au recoltat şi treerat răpia şi predând cota au obţinut chitanţa nr. 1 pe raion. Agitatoarea Elena Răducanu din comuna Arţari, raionul Lehliu, împreună cu ceilalţi tovarăşi din colectivul de agitatori, a explicat ţăranilor muncitori că pot obţine mari avantagii dacă îşi vor lucra pământurile cu mijloace mecanizate şi vor aplica metode agrotehnice. In urma muncii de lămurire duse de colectivul de agitatori, mulţi ţărani muncitori şi-au exprimat dorinţa de a forma o întovărăşire şi drept urmare zilele acestea au creat in comună un comitet de iniţiativă pentru formarea unei întovărăşiri pe baza statutului-model. O lipsă serioasă o constitue faptul că o serie de organizaţii de bază nu şi-au constituit încă colective de agitatori, aşa cum prevede Hotărîrea C.C. al P.M.R. Această lipsă trebue remediată. Secretarul organizaţiei de bază trebue să convoace săptămânal colectivul de agitatori, pentru ca agitatorii să informeze pe secretari asupra problemelor ridicate de oamenii muncii, iar la rândul său secretarul organizaţiei de bază să informeze pe agitatori asupra sarcinilor principale din perioada imediat următoare, să-i informeze pe agitatori asupra principalelor evenimente interne şi internaţionale şi să le dea îndrumări privind activitatea lor mai departe. Din păcate, mai există încă unele comitete raionale care subapreciază în mod nepermis munca de agitaţie în campania de recoltare şi colectare. La noi în regiune mai există unii primsecretari de comitete raionale de partid, ca de pildă tov. Ivan Ion (Căciulaţi) şi Văduvan Marin (Zimnicea), care conosc numărul şi locui ariilor, au asigurat repartizarea batezurilor, s-au ocupat de asigurarea ariilor cu saci şi cântare, însă nu cunosc cum este organizată munca de agitaţie la arie şi la baza de recepţionare. Aceasta arată că aceşti primsecretari se ocupă mult de problemele administrative substituindu-se chiar organelor de stat, dar se ocupă mai puţin de munca politică de massă. In multe organizaţii de bază prelucrarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea muncii politice de massă a fost făcută cu totul superficial. Aşa, de pildă, în raioanele Călăraşi, Roşiorii de Vede, Vida şi Vârtoape, în majoritatea organizaţiilor de bază Hotărîrea nu a fost prelucrată ci doar citită, in alte organizaţii de bază s’au citit doar anumite pasagii din Hotărîre, acelea care vorbeau despre sarcinile organizaţiilor de teză. In nicio organizaţie de bază din aceste raioane nu s’a făcut o analiză temeinică a muncii politice de massă desfăşurată de organizaţia de bază respectivă, nu s’au luat măsuri pentru îmbunătăţirea acestei munci. Comitetul regional de partid Bucureşti constatând aceste lipsuri a obligat comitetele raionale de partid, citate mai sus, să organizeze din nou prelucrarea Hotărîrii în toate organizaţiile de bază. Este necesar ca acum când în faţa noastră se află importanta sarcină de a asigura îndeplinirea la timp a planului de recoltare şi colectare să depunem toate eforturile pentru a asigura o largă muncă politică de massă. Este datoria noastră ca în aceste câteva zile care mai sunt până la începerea din plin a campaniei de recoltare şi colectare, să luăm toate măsurile pentru a asigura desfăşurarea unei largi munci politice de massă. Trebue să asigurăm ca la fiecare batoză, la fiecare bază de recepţionare să existe în permanenţă un număr de agitatori bine pregătiţi care să poată da toate lămuririle necesare ţăranilor muncitori aflaţi la arie sau la baza de recepţie. Noi ne propunem ca întreaga muncă de agitaţie la sate să fie organizată de acum în jurul ariilor şi al bazelor de recepţie, folosind cu acest prilej toate formele de agitaţie politică. Comitetul regional şi comitetele raportate de partid trebue să asigure desfăşurarea largă a muncii politice de massă, să popularizeze larg avantagiile pe care partidul şi guvernul le acordă ţărănimii muncitoare, să o informeze cu regularitate asupra evenimentelor interne şi internaţionale, etc. Campania de recoltare şi colectare din anul acesta trebue să ducă la întărirea şi mai puternică a legăturilor de nezdruncinat care există între partid şirrtassele largi ale poporului nostru muncitor. Agitatorilor le revin în această direcţie sarcini de cea mai mare însemnătate. Pentru comitetele raionale şi organizaţiile de partid, trebue să fie o preocupare permanentă ridicarea la un nivel mai înalt a muncii politice de massă. Munca politică de zi cu zi, legătura strânsă cu massele de oameni ai muncii — aceasta este garanţia îndeplinirii întocmai a planului de recoltare şi colectare. VIAŢA DE PARTID Munca politică de massă în ramnania de recoltare și colectare SCÂNTEIA In legătură cu asasinarea soţilor Rosenberg PARIS 30 (Agerpres). Ziarul „Liberation“ scrie următoarele: „Rosenbergii au fost executaţi la 20 Iunie în virtutea unei legi care nu era încă aplicabilă, întrucât senatul a examinat-o abia la 25 Iunie şi legea în chestiune mai urmează să fie citită în a doua lectură de către Cameră“. „Dacă mai era nevoie de o nouă dovadă a ilegalităţii sentinţei, continuă Liberation, ea trebue căutată in graba cu care se încearcă acum la Washington punerea în concordanţă a legislaţiei cu verdictul pronunţat abuziv împotriva Rosenbergiior. Rar s’a mai asistat la o încălcare atât de deliberată a principiului non-retroactivităţii legilor, considerat sfânt de jurişti“. Intr’adevăr, precizează Liberation, Senatul a decis abia în şedinţa sa din 24 iunie că legea — care datează din 1917 — este aplicabilă în condiţiile stării excepţionale decretate la 15 Decembrie 1950 în legătură cu începerea războiului în Coreea". PARIS 30 (Agerpres).— Ziarul „Literation“ publică scrisoarea cunoscutului scriitor francez Jean Paul Sartre, care atrage atenţia că asasinarea nevinovaţilor soţi Rosenberg priveşte lumea întreagă. „De vreme ce am devenit aliaţii voştri, — scrie Sartre adresându-se cercurilor conducătoare din S U.A. -- soarta noastră riscă să fie asemănătoare cu cea a soţilor Rosenberg. Voi, care vă pretindeţi stăpânii lumii, aţi avut prilejul să dovediţi că în primulrând sunteţi stăpâni, pe voi înşivă. Dar dacă aţi cedat nebuniei voastre criminale, această nebunie ar putea să ne arunce mâine pe noi toţi într’un război de exterminare. Nu s’a înşelat nimeni în Europa : din hotărîrea voastră ele a cruţa sau nu viaţa soţilor Rosenberg s’ar fi văzut dacă pregăteaţi pacea sau un război mondial. Noi ştim de acum înainte ce preţ avem în ochii voştri. Pe linul din talerele balanţei aţi pus universul, iar pe celălalt pe McCarthy. In clipa când Rosenbergii au fost puşi pe scaunul electric, balanţa s’a aplecat de partea lui McCarthy. Credeţi oare că ne vom da viaţa pentru McCarthy ? Credeţi că vom face totul pentru a-i oferi o armată europeană ? Credeţi ,că, vrem să apărăm cultura lui McCarthy ? Libertatea, lui McCarthy ? Dreptatea lui McCarthy? Că vom transforma Europa într’un câmp de bătălie pentru a îngădui acestui imbecil însetat de sânge să ardă toate cărţile noastre ? Să lăsăm să fie executaţi oamenii nevinovaţi şi să aruncăm în închisori pe judecătorii care protestează ? Nu vă, încântaţi cu această iluzie: nu vom da niciodată „conducerea" lumii occidentale pe mâna asasinilor soților Rosenberg". Dezertări in rândurile trupelor mercenare ale lui Dao-Dai din Vietnam PARIS. — Statul major francez a anunţat că, în Vietnam, întreaga garnizoană din localitatea Bien Hoa, care se află la 25 km. de Saigon, cu un efectiv de 100 de soldaţi indigeni (adică făcând parte din Trupele marionetei franceze Eso-Dai)a ,dezertat în noaptea de 19 spre 20 iunie, după ce a ders pe şeful de post şi 14 subofiţeri. Ştirea este publicată de ziarul burghez „Le Monde". Mari inundaţii în Sudul Japoniei SANHAI 30 (Agerpres). TASS După curm s-a mai anunţat, în urma ploilor torenţiale care continuă de patru zile,inundaţiile produseîn insula Kiusiu (Japonia de Sur) au luat proporţiile unei catastrofe naţionale. Inundaţiile au lovit întreaga insulă şi îndeosebi partea de Nord- Vest. Până ,în după amiaza zilei de 29 iunie, în urma inundaţiilor, pe insula Kiusiu aupierit 457 de persoane, au fost rănite 827, iar 646 sunt date ca dispărute. 1.040.000 de persoane au rămas fără adăpost. Au fost inundate aproximativ 400.000 case și peste 370.000 de acri de pământ. Pag. S Plenara lărgită a C. C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria BUDAPESTA 30 (Agerpres). M.T.I. transmite: Ziarele din 30 Iunie publică o informaţie referitoare la plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului celorce muncesc din Ungaria, care a avut loc în zilele de 27 şi 28 Iunie. In cadrul plenarei s-au discutat rapoartele prezentate de Mátyás Rákosi şi Imre Nagy cu privire la situaţia politică şi economică şi au fost adoptate hotăriri corespunzătoare. Comitetul Central a procedat la realegerea Biroului Politic, în următoarea componenţă: Mátyás Rákosi, Imre Nagy, Ernő Gerő, András Hegedűs, István Hidas, István Kristóf, Rudolf Földvári, Lajos Ács, Mihály Zsofinyicz; ca membri supleanţi ai Biroului Politic au fost aleşi István Bata şi Béla Szalay. Plenara a ales ca membri ai Comitetului Central pateres Acs şi István Bata, membri supleanţi ai Comitetului Central, şi a cooptat ca membri ai Comitetului Central pe Béla Szalay şi Béla Vég. Comitetul Central a desfiinţat biroul organizatoric şi secretariatul in forma sub care acesta din urmă a existat până in prezent şi adesfiinţat deasemenea funcţia de secretar general. Mátyás Rákosi, Lajos Ács şi Béla Vég au fost aleşi membri ai secretariatului şi totodată secretari ai Comitetului Central. Cuvântarea lui Boleslaw a cerut la tradiţionala „Sărbătoare a murii‘ 1 VARŞOVIA 30 (Agerpres). — PAP Oamenii muncii de pe coasta polonă a Mării Baltice — marinari, constructori de vapoare, pescari, muncitori portuari — şi alături de ei întreaga ţară, au sărbătorit într'un cadru festiv tradiţionala „Sărbătoare a murii”. La festivităţile care au avut loc la 28 iunie la Gdynia au asistat Boleeslaw Bierut, preşedintele Consiliului de miniştri şi preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi mareşalul Poloniei Constantin Rokossow’ski, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri şi ministru al ■ apărării naţionale. Cu acest prilej, Boleslaw Bierut a rostit o amplă cuvântare. Au trecut opt ani de la eliberarea coastei polone de către eroică Armată Sovietică, a declarat Bierut. De atunci, mărea poloneză a devenit o parte integrantă a patriei noastre, ca şi întregul pământ polonez de la Rug până la Oder şi Neisse. Ocupându-se de realizările oamenilor muncit (de pe coasta polonă, Bierul a arătat că tonajul flotei maritime polone a crescut de mai bine de trei ori in comparaţie cu perioada dinainte de război. In următorii 7—8 ani, flota comercială poloneză va fi considerabil lărgită. In prezent, a declarat Bierut, Polonia populară are Industria ei proprie de construcţii navale, pe care Polonia antebelică nu o avea. Ocupându-se de ultimele evenimente Internaţionale, Bierul a declarat: Considerăm că orice litigii şi divergenţe in problemele internaţionale pot şi trebue să fie rezolvate pe calea tratativelor paşnice. Tocmai în virtutea acestor principii, noi treime să condamnăm în modul cel mai hotarît orice încălcare răuvoitoare a tratatelor internaţionale în vigoare, orice act de provocare duşmănoasă, orice încercare de agresiune şi de instigare la violenţă care duc în mod inevitabil la agravarea încordării internaţionale. Provocarea din Berlin, organizată de mercenarii imperialişti ai lui Adenauer, trebue să fie un avertisment pentru toţi oamenii cinstiţi. Ea a aruncat o rază de lumină asupra neruşinării din ce în ce mai mari a centrelor neohitleriste, revizioniste şi militariste din Germania occidentală care, cu binecuvântarea puternicilor lor protectori, urmăresc să pună într'o formă nouă pe grumazul Europei jugul guvernelor hitleriste, jugul asupririi şi exploatării. Riposta dată acestei mârșave provocări de massele populare din Republica Democrată Germană, care urmăreşte în mod consecvent unificarea Germaniei pe o bază paşnică şi democrată, a dejucat calculele aventurierilor fascişti. Ca răspuns la această provocare ca şi la maşinaţiunile criminale ale clicii hstumaniste din Coreea şi ale protectorilor ei, toţi partizanii păcii se vor uni fără îndoială şi mai strâns şi vor desfăşura pe scară și mai largă mișcarea pentru întărirea păcii. Un comunicat al Secretariatului F. M. T. D. Secretariatul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat a dat publicităţii un comunicat de presă în care se arată printre altele . In momentul când tineretul lumii îşi exprimă speranţa într’o destindere a situaţiei internaţionale, cânn primeşte cu entuziasm toate propunerile de colaborare în interesul tinerei generaţii, Federaţia Mondială a Tineretului Democrat, însufleţită de aceeaşi dorinţă de colaborare, s-a adresat recent următoarelor organizaţii internaţionale : Adunarea Mondială a Tineretului, Tineretul Muncitor Creştin, Uniunea Internaţională a Tineretului Socialist Scrisoarea pe care Secretariatul F.M.T.D. a adresat-o acestor organizaţii internaţionale subliniază importanţa deosebită şi rezultatele fructuoase ale lucrărilor Conferinţei Internaţionale pentru Apărarea Drepturilor Tineretului. Proclamând „dreptul tinerei generaţii la o viaţă fericită“ — se spune în scrisoare — Conferinţa a chemat tineretul să se unească pentru a cuceri acest drept. După ce se arată că tineretulaşteaptă ca organizaţie sale internaţionale să găsească căile şi mijloacele pentru o activitate pozitivă, comună, mai ales, într'o perioadă în care popoarele lumii îşi exprimă cu o amploare fără seamăn dorinţa de pace şi de destindere internaţională, în scrisoare se spune în continuare : In acest scop, F.M.T.D a convocat al HI-lea Congres Mondial al Tineretului (25 Iulie 1953) şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie (2—16 August 1953) la Bucureşti şi a invitat toate organizaţiile de trafic CJ şi pe toţi tinerii să participe la pregătirile şi la lucrările lor, Invitaţie reînoită de recenta sesiune a Comitetului nostru Executiv în zilele de 18—19 Mai 1953. In acest spirit de prietenie şi în dorinţa de a vedea stabilindu-se o colaborare aşa cum o înţeleg tinerii, noi vă propunem o întâlnire între reprezentanţii organizaţiilor noastre respective, după modalităţile care vor fi precizate de comun acord. Credem că această întâlnire ar putea permite discutarea chestiunilor celor mai arzătoare pentru viaţa tineretului de azi, chestiuni care sunt de aceeaşi importanţă pentru toţi tinerii care răspund la apelurile organizaţiei noastre. Socotim că apărarea drepturilor tineretului, pe baza hotărîrilor adoptate de Conferinţa de la Viena, este o problemă urgentă, în care colaborarea ar putea fi dintre cele mai rodnice, dacă ne referim la programele organizaţiilor noastre şi la dorinţele membrilor noştri. întâlnirea noastră ar fi un stimulent pentru toţi tinerii care aspiră la o soartă mai bună şi care deplâng, ca o piedică inacţiunea pentru cucerirea drepturilor lor şi pentru salvgardarea păcii, desbinarea care nu poate fi decât pe placul acelor oameni cărora le sunt străine drepturile tineretului. Desfăşurarea evenimentelor dă dreptate celor care nu s-au îndoit niciodată de necesitatea şi posibilitatea discuţiilor, a colaborării, a unităţii. Federaţia noastră Mondială a Tineretului Democrat este conştientă că răspunde aşteptărilor tuturor tinerilor, adresându-vă aceste propuneri de sinceră colaborare. (Agerpres) (Continuare în pag. IV-a) . Poporul sovietic, condus de Partidul Comunist, construeşte cu succes comunismul. Marile realizări ale poporului nostru confirmă cu o nouă forţă teza marxistă că oamenii muncii, care creează toate bunurile vieţii, sunt adevăraţii creatori ai istoriei. Ştiinţa marxistă despre societate a apărut şi s’a dezvoltat în lupta neîmpăcată împotriva sociologiei reacţionare şi idealiste, care nega caracterul obiectiv al legilor dezvoltării sociale. Sociologia burgheză, incapabilă să înţeleagă legile dezvoltării societăţii, ajunge inevitabil la negarea rolului hotărîtor al masselor populare în istorie Ea reduce Istoria societăţii la acţiunile unor personalităţi proeminente — regi, comandanţi de oşti, cârmuitori, etc. Această părere, reacţionară şi subiectivistă, izvorăşte din concepţia ca istoria ar fi un haos de evenimente întâmplătoare, în care aduc ordine personalităţile proeminente Considerarea voinţei şi activităţii personalităţilor istorice, ca principală forţă motrice a istoriei, con- Stitue o expresie a subiectivismului şi voluntarismului în ştiinţa socială. in Rusia, concepţia reacţionară şi idealistă asupra istoriei a fost propovăduita de narodnici şi social-revoluţionari prin teoria lor despre „eroi" şi „gloată“. Narodnicii şi social-revoluţionarii considerau poporul drept o massă oarbă, inertă, care prin ea însăşi n’ar însemna nimic în istorie. Altfel va fi — socoteau ei — dacă în fruntea masselor populare se vor ridica personalităţi care gândesc în spirit critic, eroi Numai atunci aceste masse se trans formă într’o anumită entitate istorică. Din punctul de vedere al narodnicilor şi social-revoluţionarilor, toate evenimentele istorice depind de existenţa fie a unui, fie a altui erou, de voinţa şi acţiunile lui Înţelegerea idealistă şi antiştiinţifică a *) Articol apărut la ararul „PRAVDA" Nr. 179 (12717). Text prescurtat al lecţiei ţinute , la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov" din Moscova, istoriei este caracteristică pentru întreaga sociologie burgheză contemporană. In epoca imperialismului, teoria subiectivistă despre personalitatea „proeminentă” ca principalul creator al istoriei a devenit o armă a forțelor celor mai reacţionare. Bertrand Russel, unul din cei mai de vază reprezentanţi ai filozofiei şi sociologiei burgheze contemporane, scrie : „Eu cred că dacă în secolul al XVII-lea vreo sută de oameni ar fi fost omorîţi încă în copilărie n’ar fi existat lumea contemporană“. El scrie în continuare că dacă Bismarck ar fi murit încă în copilărie, atunci, în ultimii 70 de ani, istoria Europei ar fi fost cu totul alta. Un alt reacţionar în filozofie, John Dewey, afirma : „Oamenii deosebiţi, înzestraţi cu capacitatea divină de a prevedea, sunt acei care fac istoria". In fața crizei generale a capitalismului, a intensificării indignării masselor populare, împotriva robiei capitaliste, burghezia se situiază tot mai mult pe calea fascismului, a cărui trăsătură caracteristică o constitue ideia unei puternice autorități unipersonale Ura sociologilor burghezi faţă de masse, frica lor faţă de ele, atitudinea lor de dispreţ boieresc faţă de popor oglindesc interesele egoiste ale exploatatorilor, năzuinţa lor de a-şi eterniza dominaţia. In opoziţie cu subiectiviştii, marxismul consideră dezvoltarea societăţii ca un proces natural istoric, care se desfăşoară conform unor legi stricte, independente de voinţa şi dorinţeleunor, personalităţi istorice. In orice epocă istorică orânduirea socială este determinată nu de bunul plac al unor oameni anumiţi, nu de anumite principii sau idei, ci de modul de producţie a bunurilor materiale. Aşa cum este modul de producţie, aşa este însăşi societatea, ideile şi instituţiile ei. Modul de producţie a bunurilor materiale condiţionează procesul vieţii sociale, politice şi spirituale a societăţii. Iar caracterul modului de producţie, este determinat, în ultimă instanţă, de nivelul de dezvoltare al forţelor de producţie materiale ale societăţii. Schimbarea forţelor de producţie provoacă şi schimbarea relaţiilor de producţie. În faţa noastră, istoria societăţii omeneşti apare, înainte de toate, ca istorie a dezvoltării forţelor de producţie şi a relaţiilor de producţie, ca istorie a schimbării modurilor de producţie inferioare cu altele superioare. Întrucât principala forţa a producţiei o constitue producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii, istoria societăţii este, înainte de toate, istoria a înseşi, masselor de oameni ai muncii, istoria popoarelor. înfăptuind producţia bunurilor materiale, massele populare asigură în acest fel viaţa societăţii, dezvoltarea ei ascendentă. Ele creează nu numai bunuri materiale, dar şi măreţe comori ale culturii spirituale. Arta adevărată este pătrunsă întotdeauna într-un chip sau altul de spirit popular. Compozitorii cei mai buni şi-au luat motivele muzicale din popor.. Limba marilor poeţi şi scriitori este limba poporului. Creaţia populară a dat naştere unor figuri ca Prometeu, Faust, Ilia Muromeţ, Vasilisa Precrasnaia. Fundamentând rolulhotărîtor al masselor populare în istorie, marxismul a pus pentru prima dată sociologia pe o bază ştiinţifică. II învăţătura marxistă despre rolul masselor populare in istorie îşi găseşte confirmarea în lupta de clasă a asupriţilor împotriva asupritoriior, în revoluţiile sociale, in acţiunile claselor înaintate aie societăţii V I Lenin a arătat că cu cât este mai largă desfăşurarea, cu cât este mai mare amploarea acţiunilor istorice, cu atât mai mare este şi numărul oamenilor care iau parte la aceste acţiuni. Şi, invers, cu cât mai adâncă este transformarea revoluţionară, cu atât trebue ridicat mai mult interesul şi atitudinea conştientă faţă de ea, trebue convinse noi şi noi milioane şi zeci de milioane de necesitatea acestei transformări. Istoria revoluţiilor, istoria luptei de eliberare naţională, vădeşte că tocmai atunci, când intră ln mişcare massele largi populare, ele determină prin participarea lor desfăşurarea şi desnodământul luptei. Revoluţia burgheză din Franţa de la sfârşitul secolului XVIII, de pildă, a reuşit să facă o curăţire radicală a societăţii de rânduielile feudalo-iobăgiste tocmai pentru că, forţa ei motrice au constituit-o massele largi ale poporului, in acele cazuri însă când se făceau încercări de a se înfăptui o răsturnarerevoluţionară doar cu ajutorul unor grupuri restrânse de oameni, aceste mişcări fie că sufereau un eşec, fie că se încheiau cu schimbări neînsemnate. Influenţa masselor populare asupra desfăşurării evenimentelor istorice depinde de organizarea şi coeziunea lor, de înţelegerea de către ele a intereselor lor vitale şi a scopurilor luptei. Iar gradul de organizare şi de conştiinţă al masselor populare depinde nu numai de existenţa unor anumite idei şi teorii, ci şi de condiţiile economice şi sociale. In societatea feudală şi cea capitalistă, de pildă, ţărănimea este desindlibrată, împrăştiată, din cauza faptului că îşi bazează munca pe mica proprietate privată. De aceea ea nu poate să ducă o luptă de sine stătătoare şi organizată, pe scară naţională. Numai atunci când ţărănimea acţionează în alianţă cu clasa muncitoare şi sub conducerea ei, lupta ţărănimii capătă forţa pe care o dă organizarea şi se încheie cu izbândă. înainte de apariţia proletariatului Industrial niciuna din clasele exploatate n’a putut să soluţioneze sarcina desfiinţării exploatării omului de către om. Numai proletariatul este capabil să unească în jurul său toate massele asuprite de la oraş şi sat, să le conducă la asalt împotriva capitalismului şi sănimicească toate formele de exploatare. Rolul acesta al său decurge, înainte de toate, din situaţia pe care o deţine în sistemul producţiei capitaliste, însuşi procesul producţiei capitaliste strânge rândurile proletariatului, îl organizează şi-l disciplinează. Un rol mare în organizarea, concentrarea forţelor clasei muncitoare îl are partidul marxist, care se bazează pe cunoaşterea, legilor economice obiective, partidul conarată sarcinile imediate şi scopul final al luptei. Partidul reprezintă o măreaţă forţă mobilizatoare, organizatoare, transformatoare a societăţii. Fără Partidul Comunist şi teoria sa marxistă, mişcarea muncitorească ar fi condamnată la spontaneitate, la bâjbâtre"îrrintUTiertor la jertfe fără de număr. Ştiinţa marxistă mijloceşte cunoaşterea legilor de dezvoltare a societăţii, a legiior revoluţiei proletare, a legilor de construire a socialismului şi comunismului. K. Marx spunea că teoria devine o forţă materială când pune stăpânire pe mapse, îmbinarea socialismului ştiinţific cu mişcarea muncitorească a constituit una dintre cele mai importante condiţii ale victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie în U.R.S.S. Istoria nu se face de la sine, în mod automat. Istoria o fac oamenii. Dar ei nu o fac după bunul plac, ci corespunzător cu condiţiile obiective şi legile de dezvoltare a societăţii. „Marxismul, — a scris V. I. Lenin, — se deosebeşte de toate celelalte teorii socialiste, prin minunata îmbinare a unei perfecte lucidităţi ştiinţifice în analiza stării obiective a lucrurilor şi a desfăşurării obiective a evoluţiei, cu cea mai hotărîtă recunoaştere a însemnătăţii energiei revoluţionare, a creaţiei revoluţionare, a iniţiativei revoluţionare a masselor, precum şi, bineînţeles, a unor anumite persoane, grupuri organizaţii, partide, care ştiu să simtă şi să realizeze legătura cu cutare sau cutare clase". III Măreaţa activitate, creatoare a masselor şi-a, găsit întruchiparea sa vie din uriaşele transformări sociale înfăptuite în ţară noastră ca urmare a victorioasei Revoluţii din Octombrie. In cursul. .revoluţiei noastre s’a manifestat cu o forţă neobişnuită, eroismul în massă al muncitorilor şi ţăranilor s’au trezit giganticele lor forţe creatoare. Tocmai ca urmare a creaţiei masselor pomilare au fost organizate Sovietele ca formă politică a dictaturii proletariatului. Ideologii burgheziei au prezentat această răsturnare revoluţionară, care are o importanţă istorică mondială, drept rezultatul activităţii „agitatorilor bolşevici". In condiţiile actuale, burghezia încearcă exact în acelaş fel să prezinte transformările revoluţionare din ţările de democraţie populară drept rezultat al activităţii „agitatorilor comunişti". In afirmaţii de acest fel se manifestă nu numai urade clasă a burgheziei faţă de popor dar şi îngustimea concepţiei ei despre lume, înţelegenea subiectivistă a istoriei. Revoluţia nu poate săaibă loc dacă nu s’au copt condiţiile economice şi politice, dacă un popor nu a apărut conştiinţa necesităţii răsturnării orânduirii care şi-a trăit traiul. Conflictul actualelor forţe de producţie cu relaţiile de producţie capitaliste, acţiunea legii concordanţei obligatorii a relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de producţie constitue teza economică a revoluţiei socialiste, cauza fundamentală care pune in acţiune massele de milioane de muncitori şi ţărani. Fără acţiunea acestei legi, fără a te sprijini pe ea nu este posibilă victoria revoluţiei socialiste. Partidul Comunist a putut să ridice şi să organizeze cele mai largi masse de muncitori şi ţărani la lupta împotriva capitalismului, pentru instaurarea dictaturii clasei muncitoare, pentru socialism tocmai pentru că acest lucru a fost provocat de profunde cauze economice, de interesele vitale ale masselor populare. Chemările partidului comuniştilor şi ale conducătorilor săi Lenin şi Stalin au găsit ecou in inimile şi minţile milioanelor de oameni pentru că ele exprimau precis necesităţile dezvoltării vieţii materiale a societăţii, năzuinţele şi speranţele a sute de milioane de oameni. Uriaşul rol transformator al masselor populare s’a manifestat atât in cursul luptei pentru Puterea Sovietelor cat şi în construcţia vieţii noi socialiste, în dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, in crearea culturii socialiste. Transformarea în decurs de 13 ani, a unei uriaşe ţări înapoiate din punct de vedere economic, într-o putere socialistă industrială de prim rang, a fost posibilă numai datorită muncii creatoare a zecilor de milioane de oameni conduşi de Partidul Comunist. Transformarea milioanelor de gospodării ţărăneşti individuale într-o rutare agricultură socialistă, bazată pe tehnica înaintată, a fost posibilă numai datorită faptului că iniţiativa de sus a Partidului Comunist şi a puterii de stat a fost sprijinită de jos de către giganticele masse ale ţărănimii înseşi. Fără activitatea şi iniţiativa creatoare a masselor populare, fără abnegaţia şi eroismul lor, nu ar fi fost posibilă construirea societăţii socialiste Victoriile cucerite de către poporul sovietic şi de oamenii muncii din ţările de democraţie populară au arătat în mod incontestabil că muncitorii şi ţăranii pot să-şi conducă singuri societatea şi statul, să-şi construiască o viaţă nouă fără exploatatori. Vechile basme ale burgheziei şi ideologilor ei că poporul este capabil numai să distrugă şi nu să construiască au fost făcute praf de experienţa înfăptuirilor istorice ale popoarelor din U.R.S.S. care au scuturat jugul capitalismului şi au creat o orânduire socială nouă, superioară. Experienţa U R.S.S. şi a ţărilor de democrație populară a arătat că soarta popoarelor și statelor o hotărăsc înainte detoate massele de milioane de oameni LECȚIE Poporul — creatorul istoriei*)