Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)
1953-07-22 / nr. 2719
ANUL XXII Nr. 2719 Miercuri 22 Iunie 1953 4 PAGINI • 20 BANI Pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective însufleţirea cu care membrii celor aproape două mii de gospodării agricole colective participă la marea bătălie pentru strângerea recoltei bogate de anul acesta, recoltele obţinute de gospodăriile colective in campania agricolă de vară confirmă, prin fapte, că lucrările Congresului fruntaşilor din gospodăriile colective, care a avut loc la Bucureşti în primăvara acestui an, au dat un puternic avânt muncii colectiviştilor şi organelor de partid şi de stat pentru consolidarea gospodăriilor agricole colective. Producţia medie la hectar obţinută de cele mai multe gospodării colective întrece cu mult, şi anul acesta, producţia gospodăriilor individuale, dovedind încăodată superioritatea agriculturii colective făcute pe întinderi mari de teren, cu mijloace mecanizate şi cu folosirea cuceririlor ştiinţei. Astfel, de pildă, gospodăria colectivă din comuna Todireni, regiunea Suceava, a obţinut 3.200 kg. grâu la ha.; gospodăriile colective din comunele Suliţa, raionul Botoşani, Crăciuneşti, raionul Mureş, Victoria, raionul Însuratei, au obţinut peste 2.600 kg. grâu la ha, iar gospodăria colectivă din comuna Carcaliu, regiunea Galaţi, peste 4000 kg. orz Asemenea recolte n'au putut culege niciodată actualii membri ai gospodăriilor colective pe vremea când munceau pe micile lor petice de pământ în gospodării individuale Partidul şi guvernul acordă un sprijin necontenit gospodăriilor colective Statul de democraţie populară a dat gospodăriilor colective pământuri din rezerva de stat spre folosinţă veşnică, le pune la dispoziţie maşini agricole şi tractoare în condiţiuni avantajoase prin SMT -uri, le-a dat credite, seminţe selecţionate, material săditor pentru viticultură şi pomicultură, animale şi păsări de rasă, etc Datorită acestui sprijin, prin munca de zi cu zi a colectiviştilor, numeroase gospodării colective s’au întărit din punct de vedere economic-organizatoric, au început să introducă metode înaintate de cultivare a pământului, să folosească în măsură crescândă resursele naturale pentru irigări şi alte îmbunătăţiri funciare, să dezvolte creşterea animalelor şi alte ramuri de producţie agricolă. Un număr mare de gospodării colective au devenit astfel centre de atracţie pentru ţărănimea muncitoare, modele vii de ceea ce înseamnă marea gospodărie socialistă în agricultură Gospodăria colectivă din comuna Borş, regiunea Oradea, de pildă, şi-a mărit considerabil fermele zootehnice, ea are acum peste 150 de vaci şi boi, peste 160 porci, 44 cai,ăsări, etc . a valorificat zeci de mii deilograme de produse agricole şi animale şi a obţinut pe această cale anul trecut un venit de peste 480 000 lei, dintre care 114.000 lei numai de pe urma produselor animale. Succese asemănătoare au obţinut şi gospodăriile agricole colective din Mădăraş-Oradea, Bod-regiunea Stalin, Palazu Mare-Constanţa, Călăraşii Vechi- Bucureşti, etc. Ca urmare a întăririi gospodăriilor agricole colective, situaţia materială a ţărănimii colectiviste s-a îmbunătăţit simţitor Aceasta a contribuit ca mii şi mii de familii de ţărani muncitori cu gospodării individuale să înainteze cereri prin care îşi exprimă dorinţa de a se înscrie un gospodării colective. In faţa comitetelor regionale şi raionale de partid, a organizaţiilor de partid din sate şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare, în faţa tuturor organelor de partid şi de stat stă ca o sarcină permanentă şi de înaltă răspundere preocuparea activă pentru întărirea şi dezvoltarea mai departe a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole. Numeroase comitete regionale şi raionale de partid şi comitete executive ale sfaturilor populare se ocupă temeinic de consolidarea gospodăriilor colective Dacă, de pildă, numeroase gospodării colective, cum sunt cele din comunele Sântana-raionul Arad, Chelmac-raionul Lipova, Borşraionul Oradea, Mădăraş-raionul Salonta, etc. s-au întărit şi au obţinut succese economice însemnate, aceasta se datoreşte în bună măsură şi faptului că organele de partid şi de stat le-au îndrumat şi le-au acordat un sprijin puternic pentru o bună organizare şi evidenţă a muncii, pentru crearea şi dezvoltarea mai multor ramuri de producţie, pregătirea de cadre calificate etc. Trebue spus însă că unele comitete regionale şi raionale de partid şi comitete executive ale sfaturilor populare manifestă tendinţa de a lăsa lucrurile să meargă „de la sine" In raioanele Vida, Snagov, de pildă, organele de partid şi de stat îşi închipue, pe semne, că din moment ce au obţinut unele rezultate în constituirea de gospodării colective, şi-au îndeplinit de-acum toate sarcinile în această direcţie şi nu mai au nici o răspundere pentru bunul mers şi pentru consolidarea acestor gospodării colective; aceasta a contribuit, intre altele, ca — de exemplu — gospodăria colectivă din Talpa Bâscoveni-raionul Vida, înfiinţată de trei ani de zile, să nu progreseze în acest timp. Nu trebue să uităm nicio clipă că trecerea ţăranilor muncitori la gospodăria colectivă nu micşorează ci sporeşte grija partidului, sporeşte răspunderea şi rolul conducător al comuniştilor şi că aceasta cere din partea lor îndrumarea, conducerea şi sprijinirea de zi cu zi, de ceas cu ceas, a gospodăriilor colective Comuniştii trebue să vegheze cu tot spiritul de răspundere la întărirea şi dezvoltarea gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor agricole, să lupte pentru continua lor înflorire, căci ele întrupează viitorul agriculturii noastre de a cărei dezvoltare depinde ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate. Condiţia esenţială pentru consolidarea şi dezvoltarea gospodăriilor colective existente este respectarea deplină a statutului-model, atât de către membrii gospodăriilor agricole colective cât şi de fiecare activist de partid şi de stat Colectiviştii trebuesc educaţi şi îndrumaţi sa îngrijeasca ca de ochii din cap de proprietatea obştească a gospodăriei colective şi să se străduie a o dezvolta, căci de ea depinde făurirea unei vieţi îmbelşugate şi fericite după care au jinduit atâta amar de vreme. Peste câteva luni va începe impartirea veniturilor din anul acesta Interesul colectiviştilor este de a îndrepta o mare parte din venituri spre fondul de bază al gospodăriei care să permită o dezvoltare multilaterală a proprietăţii obşteşti, prin crearea sau dezvoltarea crescătoriilor de porci, pasări, stupini, grădini de zarzavat, etc. O atenţie deosebită trebue sa se dea creşterii vitelor, ramură de producţie care aduce gospodăriilor colective venituri însemnate Gospodăriile colective situate în apropierea oraşelor şi centrelor industriale trebue să se ocupe, in afara culturii cerealelor, cu cultura legumelor, zarzavaturilor, cartofilor, etc., cu creşterea vacilor de lapte, a păsărilor, etc., ceea ce constitue izvoare sigure de mărire a veniturilor colectiviştilor şi de aprovizionare a populaţiei muncitoare de la oraşe. Grija de căpetenie a colectiviştilor trebue sa se îndrepte spre sporirea necontenita a producţiei agricole ‘Producţia de cereale-marfă este indiciul tăriei gospodăriei colective şi al calitaţii muncii sale. O mare atenţie trebue acordata bunei organizări a muncii Brigada permanentă trebue sa devină in toate gospodăriile colective veriga principală a organizării muncii Organizaţiile de bază trebue să desfăşoare o intensă muncă de lămurire în gospodăriile colective pentru popularizarea bogatei experiențe de muncă și organizarea colhozurilor sovietice, popularizarea metodelor lor înaintate de muncă etc. Actuala campanie agricolă de vară este un moment foarte important pentru intarirea economica a gospodăriilor colective Toate fortele colectiviştilor sa fie acum îndreptate spre strângerea şi treerişul recoltei la timp şi fara pierderi, pentru obţinerea unei recolte bogate, izvor al veniturilor colectiviştilor Este o cinste pentru gospodăria colectivă să fie în frunte la recoltare şi treeriş, mărunte la colectare. Totodată trebue sprijinite gospodăriile ţărăneşti mici şi mijlocii care posedă mari rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii la hectar. Malul şi clasa muncitoare le acorda un ajutor din ce în ce mai mare pentru a-i stimula sa sporească producţia agricolă şi a-şi ridica astfel bunăstarea. Este de o importantă hotărîtoare ca fiecare activist de partid şi de stat, fiecare agitator să fie pătruns de politica partidului care cere ca la alcătuirea gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor să se respecte cu sfinţenie liberul consimţământ al ţăranilor muncitori. Numai o gospodărie colectivă în care ţăranii s'au unit de bunăvoie şi unde muncesc deci cu dragoste şi tragere de inima, numai o asemenea gospodărie colectivă poate fi trainică. Dacă ţăranii muncitori au intrat de bunăvoie in gospodarii colective sau in Întovărăşiri şi dacă gospodăria colectivă dă rezultate bune, nicio şoaptă a duşmanului nu-i va putea abate din calea pe care şi-au ales-o. Munca de lămurire şi convingere a ţăranilor muncitori cu privire la interesul lor de a paşi, pe drumul întovărăşirilor de lucrare în comun a pământului şi al gospodăriilor colective trebue să fie dusă temeinic, fără pripeală, cu răbdare. Cel mai bun mijloc de a-l convinge pe ţăranul muncitor despre avantajul gospodăriei colective este acela de a-l invita să vadă el, cu ochii lui, roadele gospodăriei colective, de a se organiza vizite la gospodăriile colective consolidate. Să muncim necontenit pentru consolidarea economico-organizatorică a tinerelor noastre gospodării colective, să muncim pentru ridicarea nivelului de viata și cultură al celor ce muncesc. Succesele ceferiştilor din Piteşti In întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor sporite care le stau în faţă în perioada de transport a recoltei, ceferiştii folosesc pe scară largă metodele de lucru înaintate. Ei şi-au propus ca obiectiv principal accelerarea continuă a rulajului vagoanelor prin reducerea staţionărilor la diferite operaţiuni şi prin reducerea timpului de mers. In staţiile de pe raza Serviciului de Exploatare Feroviară — Piteşti, metoda marşrutizării trenurilor este larg folosită, în luna trecută, de pildă, in urma unei mai strânse colaborări cu întreprinderile expeditoare, au fost transportate in trenuri marşrute 37% din totalul încălcărilor de mărfuri. Cele mai bune rezultate le-a obţinut colectivul staţiei Mănăstirea Turnu care a atins un procent de marsrutizare de 70%- Un mare număr de trenuri marşrute au format şi expediat şi ceferiştii din staţiile Slătioara Merişani şi Stâlpeni. Paralel cu acţiunea de marşrutizare a trenurilor se dă lupte pentru reducerea staţionării neproductive a vagoanelor In cursul lunii iunie, staţionările la încărcăridescărcări şi în tranzit cu manevră au fost micşorate cu 9%. Realizările obţinute au dus la reducerea cu 11% a rulajului vagoanelor pe întregul Serviciu de Exploatare Feroviară. Faţă de rulajul planificat şi faţă de numărul de vagoane cu care s a lucrat, pe întreg S. E. F.-ul s-a realizat o economie de peste 1500 vagoane, care au putut fi folosite pentru alte necesităţi. Ceferiştii acestui Serviciu de Exploatare Feroviară sunt hotărîţi să-şi îmbunătăţească necontenit munca pentru a putea asigura transportul bogatei recolte din acest an în cele mai bune condiţiuni. Cu forţe sporite să grăbim treerişul şi colectările Munca însufleţită a colectiviştilor din Târzii IAŞI (de la corespondentul nostru). — Pe partea stângă a şoselei ce duce dela Crasna spre Huşi, pe culmea dealului Lohan se inund ogoarele gospodăriei agricole colective „Flamura Roşie" din satul Târzii, raionul Huşi. Pe aceste ogoare muncite în decursul anilor cu mijloace rudimentare, nu se putea scoate niciodată mai mult de 1200 kg. grâu la hectar. Acum, de pe acest pământ cultivat de colectivişti după regulile prevăzute în agrominim, s-au obţinut recolte bogate. Cele 3 brigăzi de câmp ale gospodăriei, dând bătălia pentru a strânge la timp și fără pierderi bogatele recolte, au intensificat mai mult întrecerea socialistă. In ultima săptămână drapelul de brigadă fruntașă a fost cucerit de brigada a 3-a condusă de brigadierul Socobeanu Petre, care organizându-şi mai bine munca la arie a întrecut celelalte brigăzi, treerând cu 7000 kg. grâu mai mult pe zi. Treerişul se desfăşoară zi de zi cu mai mult avânt. Recolta ce se obţine e bogată — încă odată cât cea pe care o culeg individualii Manifestându-şi dragostea faţă de partid şi guvern care l-au călăuzit pe calea belşugului, colectiviştii din Turzii îşi achită deindată îndatoririle către stat şi au dus la baza de recepţie Crasna până la 20 iulie 20.000 kg. grâu din cota de 33.600 kg., obţinând chitanţa nr. 1 pe raion. Au predat deasemenea 4000 kg. grâu pentru munca făcută de S.M.T. Muncind cu însufleţire, din zori şi până seara, fără să lipsească niciunul de la muncă, colectiviştii din Târzii dau bătălia pentru terminarea la timp şi fără pierder-la ..înmagazinării pâinii" cum se exprimă adesea tov. Prună Toma, președintele gospodăriei. In frunte la predarea cotelor TECUCI (de la trimisul nostru). Ţăranii muncitori din comuna Gohor, raionul Tecuci, au fost printre cel dintâi din raion care au ieşit la seceriş. După câteva zile, ei au început şi treerişul. Primii care şi-au treerat grânele au fost comuniştii Chirvăsuţă G. T. Gheorghe, Costică D. Panaite şi alţii La începutul treerişului comunistul Chirvăsuţă G . Gheorghe a spus: „Vreau să fiu fruntaş nu numai la recoltare, ci şi la predarea cotelor către stat. Eu ştiu bine că numai aşa voi contribui la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la întărirea scumpei noastre patrii". Comunistul Chirvăsuţă şi-a îndeplinit întocmai angajamentul imediat după treeriş. într’o dimineaţă, împreună cu alţi ţărani muncitori din comună el s’a îndreptat spre baza de recepţie Berheci, unde a predat cota de grâu datorată statului, obţinând în felul acesta chitanţa nr. 1 pe raion, între toate gospodăriile Individuale. CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — La Comana, Chirnogeni, Amzacea şi alte comune din raza bazei de recepţie din comuna Negru Vodă, raionul Constanţa, a început treerişul. In comuna Comana, pentru ca treerişul — care dealtfel este întârziat — să se facă cât mai repede, membrii întovărăşirii agricole şi ţăranii cu gospodării individuale s’au unit, din iniţiativa organizaţiei de partid şi a sfatului popular comunal, în două cete, muncind, împreună cu toate atelajele de care dispun, la treeratul grâului. In acelaş timp cu treerişul a Început şi predarea cotelor In frunte sunt colectiviştii din comuna Chirnogeni, care au predat până acum peste 5 vagoane cu grâu şi au primit de la baza de recepţie chitanţa nr. 1 în cadrul sectorului socialist Chitanţa nr 2 a fost acordată gospodăriei agricole de stat „Costache Burcă" din comuna Amzacea, care a predat până acum aproape 30 vagoane de grâu şi peste 40 vagoane de orz de toamnă. Dintre ţăranii muncitori cu gospodării individuale, primul care şi-a predat cota de 195 kg. grâu cuvenită statului, primind astfel chitanţa nr. 1, este ţăranul muncitor Manchi Ridva din comuna Cotu Văii. Roadele muncii de agitaţie DEJ (de la corespondentul nostru). — Batoza S.M T.-ului, trasă de un puternic tractor pe şenile, a intrat în comuna Căşeiu, raionul Dej, mai devreme decât prevăzuse comitetul executiv al sfatului popular comunei Tractorista Socs Sarolta şi batozarul Han Maria au dus batoza pe aria pregătită aproape de apa Someşului, şi au fixat-o bine pentru a da drumul treerişului. Pe arie însă nu era niciun snop de grâu. Secretarul organizaţiei de bază, Cosma Petru, a adunat imediat agitatorii, le-a făcut un scurt instructaj şi i-a împărţit pe uliţe şi case să îndemne pe ţărani să care grâul la arie. Agitatorul Oşan Simion a convins pe Bujor Petru şi pe mulţi alţii să-şi care grâul la arie; agitatorul Prunduş Gheorghe a convins pe Harangus Augustin. In scurt timp au sosit la alte căruţe încărcate cu snopi şi a început treerişul. Din prima zi de treeriş la arie se desfăşoară o intensă muncă de agitaţie. Au fost puse lozinci în legătură cu muncile de recoltare, iar pe un panou s’a afişat chemarea la întrecere patriotică adresată comunei Cuzdrioara. La gazeta de perete s’au scris 3 articole în care se arată importanţa predării în întregime a cotelor către stat, necesitatea de a lupta împotriva risipei, despre organizarea muncii la treeriş. La îndemnul agitatorilor, ţăranii muncitori au citit articolele de la gazeta de perete ; unii au luat broşuri de la biblioteca ariei. Folosind câteva clipe de răgaz, agitatorul Pop Mihai a luat „Scânteia" şi a citit cu glas tare articolul „Cetele s’au luat la întrecere". Urmând exemplul ţăranilor muncitori din satul Licurici, despre care s’a scris în articolul publicat în ziar, ţăranii s’au sfătuit să organizeze şi ei o întrecere patriotică După o scurtă chibzuială, întrecerea a fost organizata între cele două echipe de furcaşi şi munca a început să meargă mai cu sporDezbrăcaţi până la brâu furcaşii aruncă repede snopii pe batoză, iar coşarii Mânzat Gheorghe şi Buche Dumitru îi resfiră cu îndemânare în valul batozei. Agitatorii dau o mare însemnătate muncii de lămurire pentru predarea la timp a cotelor către stat. Agitatorul Câmpean Petre a arătat că Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la anularea datoriilor mai vechi a fost făcută cu scopul de a ajuta pe ţăranii muncitori din locurile unde în anii trecuţi au fost secetă şi alte calamităţi. — Noi trebue să ne achităm cu cinste de obligaţiile către stat, deoarece ceea ce dăm la colectare este tot în folosul nostru — a spus el. Numai de trei zile a Început treerişul în comuna Căşeiu şi zeci de ţărani muncitori au trecrat orzul şi grâul. Ţăranul mijlocaş Boldar Gavril, care a lucrat după regulile agrotehnice, a obţinut 1.600 kg. grâu de pe o jumătate de hectar. El a predat imediat, de la batoză, cota de grâu cuvenită statului. Ţăranii muncitori din comuna Căşeiu sunt hotărîţi să nu rămână datori statului cu niciun bob de grâu. Prin recolta bogată din acest an ei asigură pâinea lor şi a familiilor lor La gazeta de perete au început să apară articole cu rezultatele întrecerii şi cu rezultatele obţinute la treeriş. la arie In ţară se desfăşoară tot mai intens treerişul. In clişeu : Aria de treer electrificată a ţăranilor cu gospodărie Individuală din comuna Budeşti, regiunea Bucureşti. -------- ------------------------------------------------------------------------------------- TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă transmit, tovarăşe preşedinte, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cele mai sincere şi călduroase felicitări. Vă urez dvs. şi poporului polon noi succese pe drumul construirii socialismului în Republica Populară Polonă şi în lupta noastră comună pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. DR. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului BOLESLAV BIERUT Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române felicitările cele mai călduroase şi frăţeşti. Urez din toată inima poporului frate polon noi succese în munca sa rodnică pentru construirea socialismului, pentru propăşirea şi înflorirea continuă a Republicii Populare Polone, prietenă şi aliată, noi succese în lupta pentru victoria cauzei păcii şi colaborării între popoare, în fruntea căreia se află bastionul de neclintit al păcii şi securităţii popoarelor, marea Uniune Sovietică GHEORGHE GHEORGHIU-DFJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării Poloniei de către invincibila Armată Sovietică, vă transmit, tovarășe ministru, felicitări cordiale Poporul român urează poporului frate polon noi izbânzi în opera de construire a socialismului și în lupta pentru apărarea păcii, in fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române ca In interiorul ziarului. IN ÎNTÂMPINAREA FESTIVALULUI : N. K. Bose — Tineretul din India se pregăteşte pentru Festival . Aşteptăm cu bucurie pe oaspeţii noştri dragi (pag. 2-a). Pentru succesul deplin al treerişului şi colectărilor (pag. 2-a). M. Preis — Nouă ani de muncă rodnică a poporului polonez pe ogorul vieţii noi (pag. 3-a). VIAŢA DE PARTID: Pregătiri în vederea deschiderii noului an şcolar în învăţământul de partid; Şedinţa biroului Comitetului regional de partid Oradea cu privire la învăţământul de partid ; Analiza activităţii ziarului „Steagul Roşu“-Bârlad (pag. 3-a). I. Ploscaru — Buna deservire a consumatorilor — datoria oamenilor muncii din comerţ (pag. 3-a). Nota Ministerului Afacerilor Externe al U R.S.S. adresată ambasadei Republicii Turce la Moscova (pag. 4-a). Recunoaşteri amare — O revistă americană despre nemulţumirile populaţiei din Japonia faţă de comportarea ocupanţilor americani (pag. 4 a). Zdrobirea bandelor gomindaniste care au invadat insula Tansan (pag. 4 a). Marea sărbătoare a poporului-frate polonez Se împlinesc astăzi 9 ani din ziua când, îndeplinind măreaţa sa misiune eliberatoare, glorioasa Armată Sovietică, alături de care luptau unităţile noii armate poloneze, a început eliberarea teritoriului Poloniei. Eliberarea ţării de către Armata Sovietică a adus poporului polonez, ca şi celorlalte popoare din Răsăritul Europei, o libertate şi independenţă naţională, i-a deschis perspectiva unei dezvoltări libere, i-a dat posibilitatea să-şi ia soarta în propriile sale mâini. 22 iulie 1944, ziua renaşterii naţionale şi sociale a Poloniei, desparte ca o piatră de hotar un trecut întunecat, plin de suferinţe, mizerie şi asuprire pentru oamenii muncii din Polonia, de viaţa nouă şi luminoasă, pe care poporul polonez şi-o construeşte cu avânt. Popoarele român şi polonez sunt unite prin tradiţia unei vechi prietenii, prin relaţiile de tip nou statornicite între ţările lagărului democrat, prin lupta comună pentru pace şi socialism. Iată de ce poporul nostru ia parte din adâncul inimii la marea sărbătoare naţională a Poloniei şi împărtăşeşte cu poporul polonez bucuria trecerii în revistă a succeselor obţinute de regimul democrat-popular din ţara-soră. Războiul şi cotropirea fascistă au lăsat în Polonia răni grave şi adânci, greutăţi ce păreau de neînvins. Şase milioane de polonezi au pierit ucişi de cotropitorul hitlerist, o treime din industrie şi locuinţe au fost distruse, frumoasa capitală a Poloniei, Varşovia, a fost prefăcută în ruine. Dar poporul a găsit în sine puteri nebănuite pentru a lecui rănile grele, pentru a învinge piedicile puse în cale de duşmanii externi şi interni ai puterii populare şi greutăţile care se ivesc în mersul înainte al societăţii. Partidul clasei muncitoare, care în anii războiului, în adâncul ilegalităţii, ridicase steagul luptei de eliberare, a unit sub conducerea sa forţele vii, patriotice ale naţiunii, a descătuşat imensele energii creatoare ale poporului şi le-a pus în slujba reconstrucţiei şi a făuririi bunei stări şi fericirii celor ce muncesc. Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, poporul polonez şi-a făurit regimul democrat-popular în care puterea aparţine clasei muncitoare aliate cu ţărănimea muncitoare, a terminat refacerea din ruine a ţării, a realizat mari transformări economice, politice şi sociale. Înfăptuind cu succes planul economic de 6 ani, plan de construire a temeliilor socialismului, regimul democrat-popular dezvoltă forţele de producţie ale ţării. Se dezvoltă necontenit industria socialistă, temelia progresului economic al ţării şi a creşterii bunei stări a poporului. Anul acesta a fost terminat al 20.000-lea tractor şi al 10.000)-lea autocamion de fabricaţie poloneză. Se dezvoltă industria uşoară, creşte mereu producţia de bunuri de larg consum De o atenţie deosebită din partea statului democrat popular polon se bucură agricultura, care se află în continuă dezvoltare Satul polonez trezit la viaţă se bucură tot mai din plin de roadele regimului democrat-popular. Despre viaţa nouă a ţărănimii vorbesc astfel de fapte ca electrificarea satelor în proporţie anuală de 28 ori mai mare decât în perioada 1918—1939 Ţăranii muncitori intraţi în cooperativele de producţie se mândresc pe drept cuvânt cu recoltele înalte pe care le obţin Pentru P.U . şi guvernul R. P. Polone grija faţă de oamenii muncii, ridicarea necontenită a nivelului lor de trai, constitue principala preocupare. Datorită creşterii neîntrerupte a venitului naţional, regimul democrat-popular asigură satisfacerea în proporţii tot mai mari a nevoilor oamenilor muncii. Astfel consumul pe cap de locuitor de ţesături de bumbac a crescut cu 63%, cel de lână de 2 ori faţă de 1938. In trecut oamenii muncii nu au beneficiat niciodată de concedii de odihnă plătite. In prezent, peste 500.000 oameni ai muncii îşi petrec odihna în staţiuni balneo-climaterice O atenţie deosebită se acordă ocrotirii sănătăţii. A cincea parte din sumele destinate scopurilor socialculturale este rezervată ocrotirii sănătăţii fizice. Succese mari au fost obţinute în domeniul făuririi şi dezvoltării noii culturi Analfabetismul, care cuprindea o pătrime din populaţie, a fost lichidat Astăzi toţi copiii frecventează şcolile elementare care în proporţie de 68% au cursuri de 7 ani. La baza avântului economic şi cultural al Poloniei populare stă ajutorul multilateral şi neprecupeţit acordat de marea Uniune Sovietică Din prima zi a eliberării, poporul sovietic a venit în sprijinul poporului polonez şi de atunci acesta n’a încetat o clipă să simtă umărul de frate mai mare al oamenilor sovietici Relaţiile de colaborare, sprijin şi ajutor tovărăşesc dintre ţările lagărului socia- ist contribue deasemenea la dezvoltarea şi înflorirea Republicii Populare Polone Organizatorul tuturor victoriilor constructorilor Poloniei noi. Forţa îndrumătoare şi conducătoare a poporului polonez, este Partidul Muncitoresc Unit Polonez, partid care se călăuzeşte după geniala învăţătură a lui Marx-Engels-Letjin-Stalin. Politica profund populară a P.M.U.P., care porneşte dela interesele fundamentale ale oamenilor muncii, este sprijinită cu dragoste şi aplicată de către massele largi ale poporului care s’au convins că între ceea ce spune şi între ceea ce înfăptueşte partidul există deplină identitate Intre partid, guvern şi poporul polonez s’a făurit o trainică unitate Alegerile din 1952 au constituit o puternică demonstraţie a acestei unităţi indestructibile a poporului polonez în lupta pentru socialism. Oamenii muncii polonezi, creatori conştienţi ai viitorului lor, însufleţiţi de măreţia scopului pentru care luptă, desfăşoară o muncă plină de avânt Despre aceasta stă mărturie faptul că întrecerea socialistă a cuprins 83% din numărul muncitorilor şi funcţionarilor. Anul acesta, poporul polonez sărbătoreşte ziua eliberării sale odată cu prima aniversare a noii Constituţii a RP Polone, constituţie care consfinţeşte şi garantează marile drepturi şi cuceriri ale poporului, independenţa şi suveranitatea naţională a Poloniei noi. Poporul polonez luptă cu avânt pentru a consolida cuceririle şi victoriile obţinute, pentru a dobândi noi succese. Politica externă a guvernului RP Polone este o politică de pace, de întărirea prieteniei şi alianţei cu IJRSS şi cu celelalte ţăi ale lagărului democrat, de colaborare internaţională şi dezvoltare a legăturilor comerciale cu toate ţări!“. RP Polonă ca şi toate ţările de democraţie populară sprijină eforturile forţelor iubitoare de pace pentru rezolvarea pe calea paşnică a tratativelor între ţările interesate a tuturor problemelor litigioase sau nerezolvate Din toată inima, ţările noastre susţin orice iniţiativă tinzând la realizarea unei destinderi în relaţiile internaţionale Poporul polonez, ca şi poporul român, cere grabnica încheiere a armistiţiului în Coreea, reglementarea paşnică a problemei germane prin crearea unei Germanii unite, paşnice şi democratice, care să nu mai reprezinte nicicând o primejdie pentru ţările Europei. Prietenia frăţească dintre popoarele român şi polon înfloreşte sub soarele internaţionalismului proletar, se întăreşte din an în an prin traducerea în viaţă a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală ce leagă ţările noastre. Schimburile economice şi culturale, vizitele reciproce contribue la adâncirea cunoaşterii şi preţuirii reciproce a luptei noastre comune. Cu prilejul marii sărbători a poporuluifrate polonez, poporul român îi adresează un fierbinte salut de luptă și urări pentru continua întărire și înflorire a Poloniei democrat-populare, pentru noi izbânzi în lupta pentru socialism și pace.