Scȃnteia, august 1953 (Anul 22, nr. 2728-2754)

1953-08-01 / nr. 2728

ANUL XXII nr. 2728 Sâmbătă 1 August 1553 4 PAGINI - 20 BANI Pentru pace, prietenie şi drepturile tinerei generaţii După şase zile de dezbateri însufleţite, cel de al IlI-lea Congres Mondial al Ti­neretului convocat din iniţiativa F.M.­ D., şi-­a încheiat lucrările. In şedinţa de în­chidere Congresul a adoptat în uinanimi­­tate, într-o atmosferă de mare entuziasm, două documente deosebit de importante pentru dezvoltarea viitoare a mişcării mondiale de tineret — Rezoluţia Congre­sului şi Apelul adresat tineretului lumii. Cel de al IlI-lea Congres Mondial al Ti­neretului a constituit cea mai mare, mai largă şi reprezentativă adunare­­le tine­ret din câte au fost cunoscute până acum. L­a lucrările sale au participat 1515 re­prezentanţi ai tineretului şi ai organizaţi­ilor de tineret din 106 ţări, între care 856 delegaţi, 398 observatori şi 261 invitaţi. In cadrul Congresului s-au întrunit tineri de toate naţionalităţile, de cele mai diferite convingeri politice şi credinţe religioase. Congresul a reunit alături de organiza­ţiile democratice de tineret din lumea în­treagă numeroase alte organizaţii de ti­neret. Astfel au participat la Congres re­prezentanţi ai unor organizaţii, asociaţii şi grupări de tineret politice, culturale, spor­tive, religioase, cum ar fi organizaţia Ti­neretului bunilor templieri din Norvegia, Acţiunea catolică studenţească din Belgia, organizaţia Cercetaţilor musulmani din Algeria, Uniunea studenţilor socialişti din Islanda, etc. In cadrul Congresului, participanţii au avut posibilitatea să-şi exprime în mod liber punctele de vedere cu privire la pro­blemele cele mai arzătoare ce preocupă generaţia tânără a timpului nostru. Con­gresul a discutat cu privire la modalităţile prin care se poate aduce un aport cât mai mare cauzei păcii, precum şi cauzei apără­rii independenţei naţionale a popoarelor, a dezbătut mijloacele şi metodele de luptă pentru garantarea drepturilor tine­retului la o viaţă mai bună, posibilitatea dezvoltării relaţiilor culturale şi sportive între tineri pe scară internaţională, etc. , Cel de al treilea Congres Mondial al Tineretului a avut loc într-un moment când ideia destinderii internaţionale şi a rezol­vării problemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor a câştigat teren în cele mai largi cercuri din toate ţările. Popularitatea acestei idei este atât de mare, încât opinia publică judecă în acea­stă lumină orice manifestare internaţio­nală, iar tot ceea ce nu slujeşte acestui de­ziderat al popoarelor trezeşte nemulţumi­rea cea mai adâncă Iniţiativele de pace ale U.R S.S şi ale altor ţări democratice, la baza cărora stă ideia tratativelor ca mijloc de rezolvare a problemelor interna­ţionale în litigiu, se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor oamenilor cinstiţi Re­cent, popoarele au întâmpinat cu imensă bucurie, ca pe o mare victorie a forţelor păcii, remarcabilul eveniment al încheierii armistiţiului în Coreea. Acest eveniment constitue o nouă şi concludentă dovadă a faptului că înţelegerea este posibilă, că se pot rezolva prin tratative problemele liti­gioase cele mai ascuţite. Totodată, există în lume cercuri care privesc cu ochi răi perspectiva destinde­rii internaţionale. Aceste cercuri, care pre­feră glasul tunului glasului raţiunii, se străduesc din răsputeri să separe tinere­tul şi popoarele prin fel de fel de „cor­tine" ale neîncrederii şi vrajbei. O dovadă în acest sens o constitue piedicile puse unor delegaţi dintr’o serie de ţări în ca­lea plecării lor la Congres şi la Festival. Dar toate aceste maşinaţiuni şi oprelişti sunt sortite eşecului. Congresul Mondial al Tineretului a demonstrat cu limpezime că tinerii se simt atraşi în mod firesc unii către alţii, că ei vor să se cunoască, să se împrie­tenească şi să colaboreze in folosul păcii şi progresului general. Cu aplauze furtunoase au subliniat participanţii la Congres cuvintele rostite de conducătorul delegaţiei tineretului so­vietic Alexandr Selepin : „Tineretul so­vietic crede cu tărie în posibilitatea coexistenţei paşnice a diferitelor sisteme economice... In numele delegaţiei sovie­tice declar că tineretul din Uniunea So­vietică este gata să examineze toate pro­punerile practice, concrete, care prevăd stabilirea sau lărgirea relaţiilor de prie­tenie şi colaborare bazate pe reciproci­tate“. In acelaş sens s-au exprimat cu hotărîre reprezentanţii tineretului din ce­lelalte ţări reprezentate la Congres. „Noi am venit la Congres — a spus Luis Jorge, delegat catolic din Argen­tina — pentru a strânge mâinile tinerilor socialişti, protestanţi, liberali, comunişti, musulmani, ale tinerilor de toate ideolo­giile politice, de toate religiile, de toate tendinţele intelectuale, pentru a le spune că noi nu suntem în dezacord cu nimeni atunci când luptăm pentru pace, pentru independenţă, pentru drepturile omului, pentru o viaţă mai bună“. Pentru pace şi prietenie între tineri au pledat parti­cipanţi la Congres ca Derek Stone — predicator laic al Bisericii Baptiste din Anglia, Birendra Sinha — şeful delega­ţiei indiene, Jean Roire — secretar ge­neral al Federaţiei muzicale populare din Franţa, şi toţi ceilalţi vorbitori. In centrul lucrărilor Congresului au stat problemele luptei pentru pace şi drepturi, problemele întăririi prieteniei şi unităţii tinerilor de pretutindeni. Din discursurile rostite de cei 113 vorbitori la Congres, a reieşit clar că tineretul urăşte războiul, că el aspiră la pace, la o viaţă omenească. Aşa cum se arată în Apelul Congresu­lui, tinerii şi tinerele de toate naţionali­tăţile şi rasele doresc ca cea mai fru­moasă parte a vieţii lor să nu fie întune­cată de grija şi teama zilei de mâine, ca fiecare tânăr să aibă de lucru şi o îndeletnicire care să-i asigure un salariu suficient pentru a duce o viaţă demnă, ca fiecare tânăr să aibă posibilitatea de a studia şi de a se odihni, de a-şi dezvolţi calităţile şi aptitudinile sale, de a-şi în­tări sănătatea şi vigoarea ; ca fiecare tâ­nâr să aibă posibilitatea de a-şi întemeia un cămin şi de a trăi în pace şi fericire; ca fiecare tânăr să aibă dreptul de a lua parte la viaţa socială şi politică a ţării sale. Acestea sunt revendicările, speran­ţele tinerei generaţii. Se ştie însă că într-o serie întreagă de ţări viitorul tineretului este ameninţat. Milioane de tineri lipsiţi de drepturi eco­nomice, sociale şi politice elementare, duc o viaţă grea, plină de lipsuri şi suferinţe. Ei cunosc şomajul, foametea, mizeria. Aşa cum a constatat Congresul, cauza funda­mentală a vieţii grele a tineretului din multe ţări constă în politica de pregătire a unui nou război mondial, de reînarmare şi subjugare a popoarelor. Războiul, cursa înarmărilor şi aservirea ţărilor primej­­duiesc realizarea drepturilor tineretului. Războiul înseamnă moartea a milioane de tineri, distrugerea căminelor, prăbuşirea speranţelor lor. Cursa înarmărilor în­seamnă crucişătoare în loc de case de lo­cuit, bombardiere în loc de şcoli, baze mi­litare în loc de grădini şi terenuri de sport. Aservire înseamnă jefuirea patriei, deposedarea tinerilor de drepturi în pro­pria lor ţară. Cel de al 111-lea Congres Mondial al Tineretului a dovedit că tineretul este tot mai conştient de faptul că numai în con­diţiile unei păci trainice poate fi ferit de gloanţe şi de bombe, că numai în condiţii de pace poate fi desfăşurată cu succes lupta pentru interesele sale vitale. Voinţa hotărîtă a tineretului de a apăra pacea, străbate de la un capăt la altul cele două documente adoptate de Congres. „Vom face tot ce ne stă în putinţă, — se arată în Apel — pentru ca spiritul tratativelor care a împrospătat atmosfera internaţio­nală şi ne-a umplut inimile de speranţe, să triumfe asupra spiritului întunecat şi înă­buşitor al recurgerii la forţă şi război". Cel de al ill-lea Congres Mondial al Tineretului a demonstrat limpede acelora care s-au obişnuit să considere tineretul drept carne de tun, că planurile lor de a-i împinge pe tineri un război unii împotriva altora şi de a le răpi bucuria tinereţii în­tâmpină rezistenţa cea mai dârză. In conştiinţa tinerilor din toate ţările pătrunde tot mai adânc adevărul că ga­ranţia înfăptuirii năzuinţelor tineretului este unitatea, că unitatea tineretului în­seamnă o uriaşă forţă mondială, că de consolidarea şi dezvoltarea necontenită a­­unităţii pe scară­­ mondială depinde suc­cesul luptei lor Aceasta şi constituie sar­cina principală pe care şi-a fixat-o Fede­raţia Mondială a Tineretului Democrat de a realiza unirea întregii generaţii tinere alături de forţele păcii, pentru făurirea unei vieţi fericite a tineretului. Congresul a marcat un mare pas înainte în închegarea şi întărirea unităţii tineri­lor din toate ţările O dovadă concretă în acest sens o constitue lărgirea şi creşte­rea necontenită a rândurilor puternicei organizaţii mondiale a tineretului demo­crat — F.MT.D. În perioada care a tre­cut de la cel de al 11-lea Congres Mondial al Tineretului, au cerut afilierea la F.M.T.D numeroase organizaţii de tineret din 38 de ţări de pe tot cuprinsul lumii. Astăzi sunt reprezentate pentru prima dată in F.MT.D. ţări ca Indonezia, Siam, Nepal, Liban, Sudan, Columbia, Peru, Uruguay şi altele. La constituirea ei, în urmă cu 8 ani, F M.T.D. număra 30 mi­lioane de membri din 63 ţări ; astăzi ea cuprinde 83 milioane tineri din 90 de ţări. Tinerii de pretutindeni văd în această mare organizaţie un apărător dârz şi în­cercat al intereselor lor vitale. Congresul Mondial al Tineretului a luat sfârşit într-o atmosferă plină de optimism şi de entuziasm tineresc Ideile care au dominat lucrările sale, ideile păcii şi prie­teniei îşi vor găsi o oglindire practică în măreţele manifestaţii ale celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, a cărui deschidere solemnă va avea loc mâine. In rândurile tineretului şi ale întregului popor român, măreţele evenimente — Con­gresul şi Festivalul Mondial al Tineretului — au prilejuit şi prilejuesc zile de mare bucurie şi de avânt în munca de con­strucţie paşnică Poporul nostru, profund ataşat cauzei păcii consideră ca par o cin­ste deosebită faptul că patria sa a fost aleasă drept ţară-gazdă a acestor eveni­mente înălţătoare. De aceea el a depus toată râvna pentru a crea cele mai bune condiţii desfăşurării cu succes a Congre­sului şi a Festivalului şi primirii oaspeţi­lor dragi de peste hotare. Tineretul român iubitor de pace se mân­dreşte că reprezentanţii săi au avut o par­ticipare activă la lucrările Congresului. El se angajează să lupte pentru a răs­punde cu cinste Apelului Congresului In zilele Festivalului, alături de delegaţii ti­neretului din toate ţările lumii, el îşi va manifesta dorinţa fierbinte de a contribui din toată inima la realizarea năzuinţelor de pace şi prietenie ale tineretului de pre­tutindeni. Festivalul va exprima voinţa hotărîtă a tineretului lumii de a traduce în viaţă înflăcărată chemare a Congresului: „Prin unire spre pace. Prin pace spre fericire, înainte tineret al lumii! Pentru pace şi prietenie, pentru un viitor luminos“. Apariţia în broşură a documentului „Cincizeci de ani de existenţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1903-1953)" In Editura pentru literatură politică au apărut în broşură tezele secţiei de propa­gandă şi agitaţie a C.C. al P.C . S. şi ale Institutului Marx-Engels-Lenin-Stalin de pe lângă C.C. al P.C.U.S. „Cincizeci de ani de existență a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1903—1953)". Iirajul broșurii este de 100.000 exemplare. Pe întinsul patriei noastre Succesele oţelarilor Hunedoarei în întrecerea socialistă HUNEDOARA (dela corespondentul no. stru). — Cu aproape o lună în urmă, tov. Rada Petre, oţelar, prim topitor la Com­binatul Siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej", şi-a adunat topitorii din brigada lui şi le-a spus: „In curând poporul nostru munci­tor va sărbători ziua de 23 August. Eu propun să chemăm la întrecere in cinstea acestei sărbători celelalte echipe de topi­­tori. Obiectivul nostru să fie acela de a spori neîncetat producţia de oţel, de a îm­bunătăţi calitatea şi de a reduce procentul de rebuturi. Dând mai mult oţel şi de cali­tate bună, contribuim la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, căci din oţelul produs de noi se vor putea fabrica mai multe maşini unelte necesare industriei producătoare de bunuri de larg consum şi necesare dezvoltării agriculturii". Propunerea prim-topitorului Buda a găsit un larg ecou în rândurile tuturor oţelarilor de la cuptorul electric, care au început lupta pentru realizarea obiective­lor propuse. Ca rezultat al muncii lor pline de abne­gaţie, oţelarii de la cuptorul electric au dat, în perioada 1—27 iulie, cu 7,25%, peste sarcinile ce le reveneau din plan. Echipa condusă de prim-topitorul Jurca Florian se află în fruntea întrecerii, dând cea mai mare cantitate de oțel peste pian. Ea este urmată de echipele conduse de tov. Buda Petre și Iordache Marin. Inaugurarea Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost termi­nată. Munca plină de însufleţire a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi proiectan­ţilor, alături de care au lucrat cu elan tinerii brigadieri şi cetăţeni ai Capitalei care au prestat muncă voluntară, a îmbogăţit Bucureştiul cu o nouă construcţie a păcii, dată în folosinţă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pe marele stadion, pe scena teatrului In aer liber, la teatrul de păpuşi şi In parc vor avea loc în zilele Festivalului numeroase manifestări artistice şi sportive ale tinerilor din lumea întreagă, care vor demonstra hotărîrea lor de a lupta pentru pace şi prietenie între popoare. La festivitatea Inaugurării, care a avut loc Vineri dimineaţă la teatrul In aer liber din acest parc, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materia­lelor de Construcţii, ai Comitetului de Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, repre­zentanţii Sfatului popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tov. Gheorghe Stoica a arătat importanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei patriei noastre. In încheiere, tov. Gheorghe Stoica a spus : Inaugurăm această construcţie cu câteva zile înainte de deschiderea celui de al IV-lea Festival, unde tinerii soli ai păcii şi prieteniei se vor întâlni şi vor demonstra voinţa lor de pace şi prietenie. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasiliu, directorul şantierului Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, care a făcut bilanţul muncii pline de elan a con­structorilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai con­strucţiei, care a arătat că pentru tinerii arhitecţi, ingineri şi tehnicieni este o mândrie patriotică faptul că au contribuit la realizarea acestei construcţii a tinereţii. Vom folosi — a spus vorbitorul — bogata experienţă câştigată, pentru a proiecta în viitor noi construcţii şi mai frumoase, pentru înflorirea patriei noastre. A luat cuvântul în numele muncitorilor de pe şantier Vasile Neagu, care, împreună cu echipa sa, a obţinut însemnate succese în executarea diferitelor lucrări. Pentru aceasta el a primit, împreună cu alţi mulţi constructori, titlul de stahanovist, iar echipa sa — titlul de fruntaşă în producţie. Din partea brigadierilor care au muncit voluntar pe şantierul Parcului de Cultură şi Sport „23 August" a vorbit tânăra Maria Cochirleanu, care a arătat mândria pe care o simt brigadierii veniţi din toate colţurile ţării, acum, când predau cetăţenilor Capitalei această minunată construcţie. Tov. C. Blidaru, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capi­talei, a felicitat pe constructori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care se conferă „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii" unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proiectanţi, care au realizat construcţia­ Parcului de Cultură şi Sport „23 August". Participanţii la festivitatea Inaugurării au vizitat apoi parcul (Agerpres). întovărăşirii din Podoleni au terminat treeriştil TECUCI (de la trimisul nostru). — In noaptea de 17 spre 18 iulie, ţăranii mun­citori întovărăşiţi din satul Podoleni, co­muna Barcsa, au terminat de treerat în­treaga cantitate de grâu. Folosind maşinile şi tractoarele statului, ei au obţinut o pro­ducţie medie la ha. de 1400 kg grâu, în timp ce ţăranii care şi-au lucrat pământul cu plugurile trase de vite au obţinut in medie câte 1000 kg. grâu la hectar. Ţăranul muncitor întovărăşit Păduraru Vasile a obţinut 700 kg. grâu de pe o jumătate de hectar. După ce a achitat cota către stat şi plata muncii S.M.T.-ului a plecat acasă cu 600 kg. grâu. Şi ceilalţi ţărani muncitori întovărăşiţi au dus acasă cantităţi mari de grâu. Ţăranul muncitor Lazăr Duţu a însă­mânţat o jumătate de hectar cu grâu în întovărăşire, unde s-a lucrat cu maşini şi tractoare, iar altă jumătate de hectar de pă­mânt de aceeaşi calitate, a însămânţat-o tot cu grâu, lucrând-o însă de unul sin­gur, cu plugul tras de vite. De pe jumă­tatea de hectar care a lucrat-o în întovă­răşire a obţinut 700 kg. grâu. Iar de pe jumătatea de hectar lucrată de unul sin­gur a scos doar 435 kg. grâu. Ţăranul în­tovărăşit Ion Zaharia a recoltat de pe o ju­mătate de hectar lucrată de unul singur, doar 440 kg. grâu. Iată un fapt care dovedeşte superiori­tatea muncii în întovărăşire ! După ce au terminat treeriştii ţă­ranii întovărăşiţi din Podoleni şi-au pre­dat în întregime cotele de colectare. Mulţi dintre ţăranii muncitori întovă­răşiţi din satul Podoleni, văzând superio­ritatea muncii in comun, pe tarlale în­tinse, cu ajutorul maşinilor şi tractoarelor statului, au făcut cereri pentru formarea unei gospodării agricole colective. In interiorul ziarului. Cuvântări rostite la cel de al II-ea Congres Mondial al Tineretului (pag. 2-a) Karl-Heinz Schleinitz — Cântecel* şi dansurile delegaţiei germane la marea sărbătoare (pag. 2-a) Fruntaşi în lupta pentru calitatea­ bunurilor de larg consum (pag. 2-a), CRONICA EVENIMENTELOR IN­­TERNAŢIONALE : N. Preda — După semnarea armistiţiului în Coreea , Criza de guvern din Italia (pag. 3-a) Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor Franţei, S.U.A. şi Angliei cu privire la Tratatul de Stat cu Au­stria (pag. 3-a)­­ A 26-a aniversare a Armatei Popu­­­lare de Eliberare Chineze (pag. 3-a) Noua linie şi sarcinile partidului — Rezoluţia adoptată la cea de a 15-a şedinţă plenară a C.C. al P.S.U.G. (pag. 4-a) Şedinţa organizaţiei de partid A oraşului Moscova consacrată celei de a 50-a aniversări a P.C.U.S. (pag. 4-a) Mesagii şi telegrame adresate C.C. al P.C.U.S. de către partidele comu­niste şi muncitoreşti frăţeşti (pag. 4-a) Criza de guvern din Italia (pag. 4-a) Decorări cu „Ordinul Muncii* Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., a dat un Decret prin care se con­feră „Ordinul Muncii" următorilor mun­citori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi care s-au evidenţiat cu ocazia executării proiectelor şi lucrărilor pentru cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului ; „Ordinul Muncii" clasa II-a tovarăşilor: Tudose Vasiliu, director întreprinderea 30 Construcţii ; Cireşeanu Petre, inginer şef întreprinderea 30 Construcţii ; Ti­goi­u Ion, inginer coordonator şef Întreprinderea 30 Construcţii ; Teodorov Gheorghe, meca­nic şef Bază Utilaj întreprinderea 30 Construcţii ; Paraschiv Bekar, prim secre­tar al raionului „23 August“ ; Rezni­­cenco Alexandru, organizator de partid şantierul „23 August"; Juster Willy, arhitect. „Ordinul Muncii“ clasa IlI-a tovarăşi­lor: Szilagy Francisc, şef şantier S.R.C. Muzeul R.P.R. ; Moise Munteanu, meşter cioplitor piatră şantierul Muzeul R.P.R. ; Nanu Vasile, mecanic comandant brigadă Muzeul R.P.R. ; Gavruş Gheorghe, lăcă­tuş întreprinderea 30 Construcţii ; Stroian Augustin, lăcătuş mecanic întreprin­derea 30 Construcţii ; Fazacaş Fran­cisc, responsabil cu producţia şi edifica­rea în cadrul Comandamentului de şantier întreprinderea 30 Construcţii; Moldovea­­nu Nicolae, comandant de Unitate între­prinderea 30 Construcţii ; Sziksor Iosif, responsabil producţie in Comandamentul Unităţii III întreprinderea 30 Construc­ţii ; Mocanu Sandu, comandant Brigadă 70 întreprinderea 30 Construcţii ; Florea V. Ioan comandant Brigadă 73 Unitatea III, întreprinderea 30 Construcţii ; Zu­­rescu Ştefan, inginer şef şantierul între­prinderii 30 Construcţii ; Diaconu Florea, mecanic întreprinderea 30 Construcţii; Popazu Constantin, meşter fierar beton întreprinderea 30 Construcţii; Olaru Du­mitru, şef Bază transport întreprinderea 30 Construcţii ; Chiriac Ilia şofer între­prinderea 30 Construcţii ; Herşcovici Şte­fan, şef atelier Montaj întreprinderea 30 Construcţii ; Târnăveanu Cornel, strungar întreprinderea 30 Construcţii ; Vodanovîci Gheorghe, tehnician întreprinderea 30 Construcţii ; Siminov Uliana, comandant Brigadă întreprinderea 30 Construcţii ; Aznavor­en Garabet, inginer; Baca’a Dan, arhitect; Porumbescu Niculae, Mi­­clescu Paul Emil, arhitect ; Giurgea Ion, arhitect; Dâmboian Anton, arhitect. (In numărul de mâine al ziarului vom publica lista decoraţilor cu „Me­dalia Muncii") Sosirea noului Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. In ziua de 31 Iulie 1953 a sosit în Ca­pitală noul Ambasador Extraordinar şi Ple­nipotenţiar al Uniunii Sovietice in Repu­blica Populară Română, Leonid Gheorghie­­vici Melnicov. La aeroportul Băneasa, tov. L. G. Mel­nicov a fost salutat de tovarăşii: Iosif Chişinevschi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Simion­ Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Cio-Vineri 31 Iulie a c, ministrul Aface­rilor Externe al R. P. R. Simion Bu­­ghici a primit în audienţă pe Leonid Iolu, ministru adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe, Teodor Rudenco, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Stoica, prim secretar al Comite­tului Orăşenesc P.M.R., Blidaru Crăciun, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, general-maior Serghei Nicolau, Duma Aurel, secretar al A.R.L.U.S., Sanda Ran­­gheţ, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie io­­★ Gheorghievici Melnicov, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, în legătură cu nescu, directorul Protocolului din Ministe­rul Afacerilor Externe. Radu Comşa, di­rector adjunct în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Se aflau de faţă membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu afa­ceri al U.R.S.S., tov. N. P. Suliţki, şi şefii mai multor misiuni diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti, apropiata depunere a scrisorilor de acre­ditare. (Agerpres) Primirea pe aeroportul Băneasa a noului Ambasador Extraordinar L. G. Melnicov şi u­cn­porenţiar al Uniunii Sovietice în R.P.R.. Amintiri de la prieteni dragi Pe bulevardele şi pe dirăzile Capi­talei, in parcurile şi grădinile ei, e o mare revărsare de tinerele. Pretutindeni tineri şi tinere cu pasul sprinten, cu feţe zâmbitoare. Printre ei, tot mai mulţi delegau de peste hotare, oaspeţii noştri dragi, sosiţi din toate ţările lumii. Maria Mariniţă, o tânără soră de ocro­tire de la spitalul de copii „Emilia Irsa", cutreeră Bucureştiul cu un caiet şi un creion in mână. Este o plimbare ca ori­care alta, şi totuşi de un fel deosebit . Maria a pornit să strângă autografe de la delegaţii veniţi de pretutindeni la Festi­val. Pe calea Victoriei a apărut deodată un grup de tineri cu faţa de culoare în­chisă, cu ochi negri, vioi. Locuitori ai Capitalei, tineri şi vârstnici, i-au şi în­conjurat cât ai clipi din ochi. Şi, zâm­bind prietenos, caută prin tot felul de semne şi vorbe să se facă înţeleşi: — Cum vă chiamă ? Din ce ţară sun­teţi ? — Indonezia, rosteşte unul dintre oas­peţi, întorcându-le zâmbetul. Şi apoi a­­daugă, nu româneşte: „Pace şi priete­nie­­“ — Scrie-mi, te rog, numele tău.„ Şi zeci de mâini întind caiete, car­neţele, sau pur şi simplu foi volante, pentru a le lua autografe. In caietul Manei Mariniță şi-a scris numele un tânăr muncitor din Indone­zia : Abes-Ani. Pe o filă din carnetul tânărului stahanovist Florea Munteanu, turnător la uzinele „Steaua Roşie", şi-a semnat numele tânărul indonezian Su­­santo, iar strungarului Eugen Nicu, de la uzinele „Mátyás Rákosi", i-a dat un autograf Djinaidi Baiu. La autograful său, unul dintre tinerii indonezieni a adăugat: „Perdamain dan persahaba­tan", iar alături, scrisă de mâna lui, tra­ducerea in româneşte — „pace şi prie­tenie­­" şi caietele şi carnetele­ tinerilor din Capitală, dornici să păstreze amintirile noilor prietenii, se adună semnături in cele mai felurite limbi, o minunată imagine a frăfiei între popoare. Florea Munteanu a strâns şi el au­tografe din cele mai felurite; de aci înainte el li numără printre prietenii săi apropiaţi pe negrul Nianet din Africa de Răsărit, care i-a semnat in carnet, pe italianul Gianfranco Colenghi, din Bres­cia, pe chinezul Van Mun-ten şi multi alţii. Şi in caietul Măriei Mariniţă se aş­tern, rând pe rând, noi şi noi iscălituri. Ascanio şi Gomez din Venezuela sem­nează lângă Ur­i Jansson din Suedia, autograful lui Juan Larco din Peru se aşterne alături de cele ale lui Zarrind­­jam şi Kazem-Makareh-Tchi din Iran Departe-i până la ei! Distanţe de mii de kilometri îi despart pe unii de ceilalţi, aflaţi acum împreună la Festival şi uni­i prin aceleaşi năzuinţi. Păstrate cu grijă, ca ceva deosebit de preţios, în can­­tele şi carnetele tineri­lor din ţara noastră, numele oaspeţilor vor aminti mereu şi mereu despre mi­nunatele zile ale Festivalului, care în­tăresc pacea şi trăfia intre popoare. E. MIHAILESCU Recepţia dată în cinstea participanţilor la Congresul Tineretului Joi seară a avut loc la restaurantul „Pescăruş" din Parcul de Cultură şi O­­dihnă „I. V. Stalin“ o recepţie dată în cinstea participanţilor la cel de al III-lea­ Congres Mondial al Tineretului. Au participat membri ai Consiliului F.M.T.D„ conducători ai delegaţiilor şi numeroşi delegaţi, invitaţi şi ob­servatori la cel de al IlI-lea Congres Mondial al Tineretului. Au participat deasemeni Icuo Oiama şi El­isa Branco, laureaţi ai Premiului Inter­naţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare", compozitorul sovietic Iurii Şaporin, scriitorul francez André Wurmser şi alţi oaspeţi de seamă ai Festi­valului. La recepţie au luat parte dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, Gh. Apostol şi Gh. Vi­­draşcu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, acad. I. Murgulescu, ministrul învăţământului Superior, M. Roşianu pre­şedintele Comitetului de Radio, St. Mo­raru­, , preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, C. Blidaru, preşedintele Co­mitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Pregătirea Festivalului, ai Comitetului Permanent pentru Apăra­rea Păcii din R P.R., oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti, etc. Recepţia s'a desfăşurat intr’o atmosferă de caldă prietenie.

Next