Scȃnteia, august 1953 (Anul 22, nr. 2728-2754)
1953-08-01 / nr. 2728
ANUL XXII nr. 2728 Sâmbătă 1 August 1553 4 PAGINI - 20 BANI Pentru pace, prietenie şi drepturile tinerei generaţii După şase zile de dezbateri însufleţite, cel de al IlI-lea Congres Mondial al Tineretului convocat din iniţiativa F.M. D., şi-a încheiat lucrările. In şedinţa de închidere Congresul a adoptat în uinanimitate, într-o atmosferă de mare entuziasm, două documente deosebit de importante pentru dezvoltarea viitoare a mişcării mondiale de tineret — Rezoluţia Congresului şi Apelul adresat tineretului lumii. Cel de al IlI-lea Congres Mondial al Tineretului a constituit cea mai mare, mai largă şi reprezentativă adunarele tineret din câte au fost cunoscute până acum. La lucrările sale au participat 1515 reprezentanţi ai tineretului şi ai organizaţiilor de tineret din 106 ţări, între care 856 delegaţi, 398 observatori şi 261 invitaţi. In cadrul Congresului s-au întrunit tineri de toate naţionalităţile, de cele mai diferite convingeri politice şi credinţe religioase. Congresul a reunit alături de organizaţiile democratice de tineret din lumea întreagă numeroase alte organizaţii de tineret. Astfel au participat la Congres reprezentanţi ai unor organizaţii, asociaţii şi grupări de tineret politice, culturale, sportive, religioase, cum ar fi organizaţia Tineretului bunilor templieri din Norvegia, Acţiunea catolică studenţească din Belgia, organizaţia Cercetaţilor musulmani din Algeria, Uniunea studenţilor socialişti din Islanda, etc. In cadrul Congresului, participanţii au avut posibilitatea să-şi exprime în mod liber punctele de vedere cu privire la problemele cele mai arzătoare ce preocupă generaţia tânără a timpului nostru. Congresul a discutat cu privire la modalităţile prin care se poate aduce un aport cât mai mare cauzei păcii, precum şi cauzei apărării independenţei naţionale a popoarelor, a dezbătut mijloacele şi metodele de luptă pentru garantarea drepturilor tineretului la o viaţă mai bună, posibilitatea dezvoltării relaţiilor culturale şi sportive între tineri pe scară internaţională, etc. , Cel de al treilea Congres Mondial al Tineretului a avut loc într-un moment când ideia destinderii internaţionale şi a rezolvării problemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor a câştigat teren în cele mai largi cercuri din toate ţările. Popularitatea acestei idei este atât de mare, încât opinia publică judecă în această lumină orice manifestare internaţională, iar tot ceea ce nu slujeşte acestui deziderat al popoarelor trezeşte nemulţumirea cea mai adâncă Iniţiativele de pace ale U.R S.S şi ale altor ţări democratice, la baza cărora stă ideia tratativelor ca mijloc de rezolvare a problemelor internaţionale în litigiu, se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor oamenilor cinstiţi Recent, popoarele au întâmpinat cu imensă bucurie, ca pe o mare victorie a forţelor păcii, remarcabilul eveniment al încheierii armistiţiului în Coreea. Acest eveniment constitue o nouă şi concludentă dovadă a faptului că înţelegerea este posibilă, că se pot rezolva prin tratative problemele litigioase cele mai ascuţite. Totodată, există în lume cercuri care privesc cu ochi răi perspectiva destinderii internaţionale. Aceste cercuri, care preferă glasul tunului glasului raţiunii, se străduesc din răsputeri să separe tineretul şi popoarele prin fel de fel de „cortine" ale neîncrederii şi vrajbei. O dovadă în acest sens o constitue piedicile puse unor delegaţi dintr’o serie de ţări în calea plecării lor la Congres şi la Festival. Dar toate aceste maşinaţiuni şi oprelişti sunt sortite eşecului. Congresul Mondial al Tineretului a demonstrat cu limpezime că tinerii se simt atraşi în mod firesc unii către alţii, că ei vor să se cunoască, să se împrietenească şi să colaboreze in folosul păcii şi progresului general. Cu aplauze furtunoase au subliniat participanţii la Congres cuvintele rostite de conducătorul delegaţiei tineretului sovietic Alexandr Selepin : „Tineretul sovietic crede cu tărie în posibilitatea coexistenţei paşnice a diferitelor sisteme economice... In numele delegaţiei sovietice declar că tineretul din Uniunea Sovietică este gata să examineze toate propunerile practice, concrete, care prevăd stabilirea sau lărgirea relaţiilor de prietenie şi colaborare bazate pe reciprocitate“. In acelaş sens s-au exprimat cu hotărîre reprezentanţii tineretului din celelalte ţări reprezentate la Congres. „Noi am venit la Congres — a spus Luis Jorge, delegat catolic din Argentina — pentru a strânge mâinile tinerilor socialişti, protestanţi, liberali, comunişti, musulmani, ale tinerilor de toate ideologiile politice, de toate religiile, de toate tendinţele intelectuale, pentru a le spune că noi nu suntem în dezacord cu nimeni atunci când luptăm pentru pace, pentru independenţă, pentru drepturile omului, pentru o viaţă mai bună“. Pentru pace şi prietenie între tineri au pledat participanţi la Congres ca Derek Stone — predicator laic al Bisericii Baptiste din Anglia, Birendra Sinha — şeful delegaţiei indiene, Jean Roire — secretar general al Federaţiei muzicale populare din Franţa, şi toţi ceilalţi vorbitori. In centrul lucrărilor Congresului au stat problemele luptei pentru pace şi drepturi, problemele întăririi prieteniei şi unităţii tinerilor de pretutindeni. Din discursurile rostite de cei 113 vorbitori la Congres, a reieşit clar că tineretul urăşte războiul, că el aspiră la pace, la o viaţă omenească. Aşa cum se arată în Apelul Congresului, tinerii şi tinerele de toate naţionalităţile şi rasele doresc ca cea mai frumoasă parte a vieţii lor să nu fie întunecată de grija şi teama zilei de mâine, ca fiecare tânăr să aibă de lucru şi o îndeletnicire care să-i asigure un salariu suficient pentru a duce o viaţă demnă, ca fiecare tânăr să aibă posibilitatea de a studia şi de a se odihni, de a-şi dezvolţi calităţile şi aptitudinile sale, de a-şi întări sănătatea şi vigoarea ; ca fiecare tânâr să aibă posibilitatea de a-şi întemeia un cămin şi de a trăi în pace şi fericire; ca fiecare tânăr să aibă dreptul de a lua parte la viaţa socială şi politică a ţării sale. Acestea sunt revendicările, speranţele tinerei generaţii. Se ştie însă că într-o serie întreagă de ţări viitorul tineretului este ameninţat. Milioane de tineri lipsiţi de drepturi economice, sociale şi politice elementare, duc o viaţă grea, plină de lipsuri şi suferinţe. Ei cunosc şomajul, foametea, mizeria. Aşa cum a constatat Congresul, cauza fundamentală a vieţii grele a tineretului din multe ţări constă în politica de pregătire a unui nou război mondial, de reînarmare şi subjugare a popoarelor. Războiul, cursa înarmărilor şi aservirea ţărilor primejduiesc realizarea drepturilor tineretului. Războiul înseamnă moartea a milioane de tineri, distrugerea căminelor, prăbuşirea speranţelor lor. Cursa înarmărilor înseamnă crucişătoare în loc de case de locuit, bombardiere în loc de şcoli, baze militare în loc de grădini şi terenuri de sport. Aservire înseamnă jefuirea patriei, deposedarea tinerilor de drepturi în propria lor ţară. Cel de al 111-lea Congres Mondial al Tineretului a dovedit că tineretul este tot mai conştient de faptul că numai în condiţiile unei păci trainice poate fi ferit de gloanţe şi de bombe, că numai în condiţii de pace poate fi desfăşurată cu succes lupta pentru interesele sale vitale. Voinţa hotărîtă a tineretului de a apăra pacea, străbate de la un capăt la altul cele două documente adoptate de Congres. „Vom face tot ce ne stă în putinţă, — se arată în Apel — pentru ca spiritul tratativelor care a împrospătat atmosfera internaţională şi ne-a umplut inimile de speranţe, să triumfe asupra spiritului întunecat şi înăbuşitor al recurgerii la forţă şi război". Cel de al ill-lea Congres Mondial al Tineretului a demonstrat limpede acelora care s-au obişnuit să considere tineretul drept carne de tun, că planurile lor de a-i împinge pe tineri un război unii împotriva altora şi de a le răpi bucuria tinereţii întâmpină rezistenţa cea mai dârză. In conştiinţa tinerilor din toate ţările pătrunde tot mai adânc adevărul că garanţia înfăptuirii năzuinţelor tineretului este unitatea, că unitatea tineretului înseamnă o uriaşă forţă mondială, că de consolidarea şi dezvoltarea necontenită aunităţii pe scară mondială depinde succesul luptei lor Aceasta şi constituie sarcina principală pe care şi-a fixat-o Federaţia Mondială a Tineretului Democrat de a realiza unirea întregii generaţii tinere alături de forţele păcii, pentru făurirea unei vieţi fericite a tineretului. Congresul a marcat un mare pas înainte în închegarea şi întărirea unităţii tinerilor din toate ţările O dovadă concretă în acest sens o constitue lărgirea şi creşterea necontenită a rândurilor puternicei organizaţii mondiale a tineretului democrat — F.MT.D. În perioada care a trecut de la cel de al 11-lea Congres Mondial al Tineretului, au cerut afilierea la F.M.T.D numeroase organizaţii de tineret din 38 de ţări de pe tot cuprinsul lumii. Astăzi sunt reprezentate pentru prima dată in F.MT.D. ţări ca Indonezia, Siam, Nepal, Liban, Sudan, Columbia, Peru, Uruguay şi altele. La constituirea ei, în urmă cu 8 ani, F M.T.D. număra 30 milioane de membri din 63 ţări ; astăzi ea cuprinde 83 milioane tineri din 90 de ţări. Tinerii de pretutindeni văd în această mare organizaţie un apărător dârz şi încercat al intereselor lor vitale. Congresul Mondial al Tineretului a luat sfârşit într-o atmosferă plină de optimism şi de entuziasm tineresc Ideile care au dominat lucrările sale, ideile păcii şi prieteniei îşi vor găsi o oglindire practică în măreţele manifestaţii ale celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, a cărui deschidere solemnă va avea loc mâine. In rândurile tineretului şi ale întregului popor român, măreţele evenimente — Congresul şi Festivalul Mondial al Tineretului — au prilejuit şi prilejuesc zile de mare bucurie şi de avânt în munca de construcţie paşnică Poporul nostru, profund ataşat cauzei păcii consideră ca par o cinste deosebită faptul că patria sa a fost aleasă drept ţară-gazdă a acestor evenimente înălţătoare. De aceea el a depus toată râvna pentru a crea cele mai bune condiţii desfăşurării cu succes a Congresului şi a Festivalului şi primirii oaspeţilor dragi de peste hotare. Tineretul român iubitor de pace se mândreşte că reprezentanţii săi au avut o participare activă la lucrările Congresului. El se angajează să lupte pentru a răspunde cu cinste Apelului Congresului In zilele Festivalului, alături de delegaţii tineretului din toate ţările lumii, el îşi va manifesta dorinţa fierbinte de a contribui din toată inima la realizarea năzuinţelor de pace şi prietenie ale tineretului de pretutindeni. Festivalul va exprima voinţa hotărîtă a tineretului lumii de a traduce în viaţă înflăcărată chemare a Congresului: „Prin unire spre pace. Prin pace spre fericire, înainte tineret al lumii! Pentru pace şi prietenie, pentru un viitor luminos“. Apariţia în broşură a documentului „Cincizeci de ani de existenţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1903-1953)" In Editura pentru literatură politică au apărut în broşură tezele secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.C . S. şi ale Institutului Marx-Engels-Lenin-Stalin de pe lângă C.C. al P.C.U.S. „Cincizeci de ani de existență a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1903—1953)". Iirajul broșurii este de 100.000 exemplare. Pe întinsul patriei noastre Succesele oţelarilor Hunedoarei în întrecerea socialistă HUNEDOARA (dela corespondentul no. stru). — Cu aproape o lună în urmă, tov. Rada Petre, oţelar, prim topitor la Combinatul Siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej", şi-a adunat topitorii din brigada lui şi le-a spus: „In curând poporul nostru muncitor va sărbători ziua de 23 August. Eu propun să chemăm la întrecere in cinstea acestei sărbători celelalte echipe de topitori. Obiectivul nostru să fie acela de a spori neîncetat producţia de oţel, de a îmbunătăţi calitatea şi de a reduce procentul de rebuturi. Dând mai mult oţel şi de calitate bună, contribuim la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor, căci din oţelul produs de noi se vor putea fabrica mai multe maşini unelte necesare industriei producătoare de bunuri de larg consum şi necesare dezvoltării agriculturii". Propunerea prim-topitorului Buda a găsit un larg ecou în rândurile tuturor oţelarilor de la cuptorul electric, care au început lupta pentru realizarea obiectivelor propuse. Ca rezultat al muncii lor pline de abnegaţie, oţelarii de la cuptorul electric au dat, în perioada 1—27 iulie, cu 7,25%, peste sarcinile ce le reveneau din plan. Echipa condusă de prim-topitorul Jurca Florian se află în fruntea întrecerii, dând cea mai mare cantitate de oțel peste pian. Ea este urmată de echipele conduse de tov. Buda Petre și Iordache Marin. Inaugurarea Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ Minunata construcţie a Parcului de Cultură şi Sport „23 August“ a fost terminată. Munca plină de însufleţire a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi proiectanţilor, alături de care au lucrat cu elan tinerii brigadieri şi cetăţeni ai Capitalei care au prestat muncă voluntară, a îmbogăţit Bucureştiul cu o nouă construcţie a păcii, dată în folosinţă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pe marele stadion, pe scena teatrului In aer liber, la teatrul de păpuşi şi In parc vor avea loc în zilele Festivalului numeroase manifestări artistice şi sportive ale tinerilor din lumea întreagă, care vor demonstra hotărîrea lor de a lupta pentru pace şi prietenie între popoare. La festivitatea Inaugurării, care a avut loc Vineri dimineaţă la teatrul In aer liber din acest parc, au luat parte membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, ai Comitetului orăşenesc P.M.R., ai Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii, ai Comitetului de Arhitectură, fruntaşi ai tineretului, reprezentanţii Sfatului popular al Capitalei, precum şi numeroşi muncitori constructori şi brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tov. Gheorghe Stoica a arătat importanţa acestei lucrări pentru înfrumuseţarea Capitalei patriei noastre. In încheiere, tov. Gheorghe Stoica a spus : Inaugurăm această construcţie cu câteva zile înainte de deschiderea celui de al IV-lea Festival, unde tinerii soli ai păcii şi prieteniei se vor întâlni şi vor demonstra voinţa lor de pace şi prietenie. A luat apoi cuvântul tov. Tudose Vasiliu, directorul şantierului Parcului de Cultură şi Sport „23 August“, care a făcut bilanţul muncii pline de elan a constructorilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Juster, şeful colectivului de proiectanţi ai construcţiei, care a arătat că pentru tinerii arhitecţi, ingineri şi tehnicieni este o mândrie patriotică faptul că au contribuit la realizarea acestei construcţii a tinereţii. Vom folosi — a spus vorbitorul — bogata experienţă câştigată, pentru a proiecta în viitor noi construcţii şi mai frumoase, pentru înflorirea patriei noastre. A luat cuvântul în numele muncitorilor de pe şantier Vasile Neagu, care, împreună cu echipa sa, a obţinut însemnate succese în executarea diferitelor lucrări. Pentru aceasta el a primit, împreună cu alţi mulţi constructori, titlul de stahanovist, iar echipa sa — titlul de fruntaşă în producţie. Din partea brigadierilor care au muncit voluntar pe şantierul Parcului de Cultură şi Sport „23 August" a vorbit tânăra Maria Cochirleanu, care a arătat mândria pe care o simt brigadierii veniţi din toate colţurile ţării, acum, când predau cetăţenilor Capitalei această minunată construcţie. Tov. C. Blidaru, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, a felicitat pe constructori pentru victoria obţinută, dând apoi citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care se conferă „Ordinul Muncii“ şi „Medalia Muncii" unui mare număr de muncitori, ingineri, tehnicieni şi proiectanţi, care au realizat construcţia Parcului de Cultură şi Sport „23 August". Participanţii la festivitatea Inaugurării au vizitat apoi parcul (Agerpres). întovărăşirii din Podoleni au terminat treeriştil TECUCI (de la trimisul nostru). — In noaptea de 17 spre 18 iulie, ţăranii muncitori întovărăşiţi din satul Podoleni, comuna Barcsa, au terminat de treerat întreaga cantitate de grâu. Folosind maşinile şi tractoarele statului, ei au obţinut o producţie medie la ha. de 1400 kg grâu, în timp ce ţăranii care şi-au lucrat pământul cu plugurile trase de vite au obţinut in medie câte 1000 kg. grâu la hectar. Ţăranul muncitor întovărăşit Păduraru Vasile a obţinut 700 kg. grâu de pe o jumătate de hectar. După ce a achitat cota către stat şi plata muncii S.M.T.-ului a plecat acasă cu 600 kg. grâu. Şi ceilalţi ţărani muncitori întovărăşiţi au dus acasă cantităţi mari de grâu. Ţăranul muncitor Lazăr Duţu a însămânţat o jumătate de hectar cu grâu în întovărăşire, unde s-a lucrat cu maşini şi tractoare, iar altă jumătate de hectar de pământ de aceeaşi calitate, a însămânţat-o tot cu grâu, lucrând-o însă de unul singur, cu plugul tras de vite. De pe jumătatea de hectar care a lucrat-o în întovărăşire a obţinut 700 kg. grâu. Iar de pe jumătatea de hectar lucrată de unul singur a scos doar 435 kg. grâu. Ţăranul întovărăşit Ion Zaharia a recoltat de pe o jumătate de hectar lucrată de unul singur, doar 440 kg. grâu. Iată un fapt care dovedeşte superioritatea muncii în întovărăşire ! După ce au terminat treeriştii ţăranii întovărăşiţi din Podoleni şi-au predat în întregime cotele de colectare. Mulţi dintre ţăranii muncitori întovărăşiţi din satul Podoleni, văzând superioritatea muncii in comun, pe tarlale întinse, cu ajutorul maşinilor şi tractoarelor statului, au făcut cereri pentru formarea unei gospodării agricole colective. In interiorul ziarului. Cuvântări rostite la cel de al II-ea Congres Mondial al Tineretului (pag. 2-a) Karl-Heinz Schleinitz — Cântecel* şi dansurile delegaţiei germane la marea sărbătoare (pag. 2-a) Fruntaşi în lupta pentru calitatea bunurilor de larg consum (pag. 2-a), CRONICA EVENIMENTELOR INTERNAŢIONALE : N. Preda — După semnarea armistiţiului în Coreea , Criza de guvern din Italia (pag. 3-a) Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor Franţei, S.U.A. şi Angliei cu privire la Tratatul de Stat cu Austria (pag. 3-a) A 26-a aniversare a Armatei Populare de Eliberare Chineze (pag. 3-a) Noua linie şi sarcinile partidului — Rezoluţia adoptată la cea de a 15-a şedinţă plenară a C.C. al P.S.U.G. (pag. 4-a) Şedinţa organizaţiei de partid A oraşului Moscova consacrată celei de a 50-a aniversări a P.C.U.S. (pag. 4-a) Mesagii şi telegrame adresate C.C. al P.C.U.S. de către partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti (pag. 4-a) Criza de guvern din Italia (pag. 4-a) Decorări cu „Ordinul Muncii* Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R.P.R., a dat un Decret prin care se conferă „Ordinul Muncii" următorilor muncitori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi care s-au evidenţiat cu ocazia executării proiectelor şi lucrărilor pentru cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului ; „Ordinul Muncii" clasa II-a tovarăşilor: Tudose Vasiliu, director întreprinderea 30 Construcţii ; Cireşeanu Petre, inginer şef întreprinderea 30 Construcţii ; Tigoiu Ion, inginer coordonator şef Întreprinderea 30 Construcţii ; Teodorov Gheorghe, mecanic şef Bază Utilaj întreprinderea 30 Construcţii ; Paraschiv Bekar, prim secretar al raionului „23 August“ ; Reznicenco Alexandru, organizator de partid şantierul „23 August"; Juster Willy, arhitect. „Ordinul Muncii“ clasa IlI-a tovarăşilor: Szilagy Francisc, şef şantier S.R.C. Muzeul R.P.R. ; Moise Munteanu, meşter cioplitor piatră şantierul Muzeul R.P.R. ; Nanu Vasile, mecanic comandant brigadă Muzeul R.P.R. ; Gavruş Gheorghe, lăcătuş întreprinderea 30 Construcţii ; Stroian Augustin, lăcătuş mecanic întreprinderea 30 Construcţii ; Fazacaş Francisc, responsabil cu producţia şi edificarea în cadrul Comandamentului de şantier întreprinderea 30 Construcţii; Moldoveanu Nicolae, comandant de Unitate întreprinderea 30 Construcţii ; Sziksor Iosif, responsabil producţie in Comandamentul Unităţii III întreprinderea 30 Construcţii ; Mocanu Sandu, comandant Brigadă 70 întreprinderea 30 Construcţii ; Florea V. Ioan comandant Brigadă 73 Unitatea III, întreprinderea 30 Construcţii ; Zurescu Ştefan, inginer şef şantierul întreprinderii 30 Construcţii ; Diaconu Florea, mecanic întreprinderea 30 Construcţii; Popazu Constantin, meşter fierar beton întreprinderea 30 Construcţii; Olaru Dumitru, şef Bază transport întreprinderea 30 Construcţii ; Chiriac Ilia şofer întreprinderea 30 Construcţii ; Herşcovici Ştefan, şef atelier Montaj întreprinderea 30 Construcţii ; Târnăveanu Cornel, strungar întreprinderea 30 Construcţii ; Vodanovîci Gheorghe, tehnician întreprinderea 30 Construcţii ; Siminov Uliana, comandant Brigadă întreprinderea 30 Construcţii ; Aznavoren Garabet, inginer; Baca’a Dan, arhitect; Porumbescu Niculae, Miclescu Paul Emil, arhitect ; Giurgea Ion, arhitect; Dâmboian Anton, arhitect. (In numărul de mâine al ziarului vom publica lista decoraţilor cu „Medalia Muncii") Sosirea noului Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. In ziua de 31 Iulie 1953 a sosit în Capitală noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice in Republica Populară Română, Leonid Gheorghievici Melnicov. La aeroportul Băneasa, tov. L. G. Melnicov a fost salutat de tovarăşii: Iosif Chişinevschi, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Cio-Vineri 31 Iulie a c, ministrul Afacerilor Externe al R. P. R. Simion Bughici a primit în audienţă pe Leonid Iolu, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Teodor Rudenco, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gheorghe Stoica, prim secretar al Comitetului Orăşenesc P.M.R., Blidaru Crăciun, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, general-maior Serghei Nicolau, Duma Aurel, secretar al A.R.L.U.S., Sanda Rangheţ, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie io★ Gheorghievici Melnicov, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, în legătură cu nescu, directorul Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe. Radu Comşa, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Se aflau de faţă membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu afaceri al U.R.S.S., tov. N. P. Suliţki, şi şefii mai multor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, apropiata depunere a scrisorilor de acreditare. (Agerpres) Primirea pe aeroportul Băneasa a noului Ambasador Extraordinar L. G. Melnicov şi ucnporenţiar al Uniunii Sovietice în R.P.R.. Amintiri de la prieteni dragi Pe bulevardele şi pe dirăzile Capitalei, in parcurile şi grădinile ei, e o mare revărsare de tinerele. Pretutindeni tineri şi tinere cu pasul sprinten, cu feţe zâmbitoare. Printre ei, tot mai mulţi delegau de peste hotare, oaspeţii noştri dragi, sosiţi din toate ţările lumii. Maria Mariniţă, o tânără soră de ocrotire de la spitalul de copii „Emilia Irsa", cutreeră Bucureştiul cu un caiet şi un creion in mână. Este o plimbare ca oricare alta, şi totuşi de un fel deosebit . Maria a pornit să strângă autografe de la delegaţii veniţi de pretutindeni la Festival. Pe calea Victoriei a apărut deodată un grup de tineri cu faţa de culoare închisă, cu ochi negri, vioi. Locuitori ai Capitalei, tineri şi vârstnici, i-au şi înconjurat cât ai clipi din ochi. Şi, zâmbind prietenos, caută prin tot felul de semne şi vorbe să se facă înţeleşi: — Cum vă chiamă ? Din ce ţară sunteţi ? — Indonezia, rosteşte unul dintre oaspeţi, întorcându-le zâmbetul. Şi apoi adaugă, nu româneşte: „Pace şi prietenie“ — Scrie-mi, te rog, numele tău.„ Şi zeci de mâini întind caiete, carneţele, sau pur şi simplu foi volante, pentru a le lua autografe. In caietul Manei Mariniță şi-a scris numele un tânăr muncitor din Indonezia : Abes-Ani. Pe o filă din carnetul tânărului stahanovist Florea Munteanu, turnător la uzinele „Steaua Roşie", şi-a semnat numele tânărul indonezian Susanto, iar strungarului Eugen Nicu, de la uzinele „Mátyás Rákosi", i-a dat un autograf Djinaidi Baiu. La autograful său, unul dintre tinerii indonezieni a adăugat: „Perdamain dan persahabatan", iar alături, scrisă de mâna lui, traducerea in româneşte — „pace şi prietenie" şi caietele şi carnetele tinerilor din Capitală, dornici să păstreze amintirile noilor prietenii, se adună semnături in cele mai felurite limbi, o minunată imagine a frăfiei între popoare. Florea Munteanu a strâns şi el autografe din cele mai felurite; de aci înainte el li numără printre prietenii săi apropiaţi pe negrul Nianet din Africa de Răsărit, care i-a semnat in carnet, pe italianul Gianfranco Colenghi, din Brescia, pe chinezul Van Mun-ten şi multi alţii. Şi in caietul Măriei Mariniţă se aştern, rând pe rând, noi şi noi iscălituri. Ascanio şi Gomez din Venezuela semnează lângă Uri Jansson din Suedia, autograful lui Juan Larco din Peru se aşterne alături de cele ale lui Zarrindjam şi Kazem-Makareh-Tchi din Iran Departe-i până la ei! Distanţe de mii de kilometri îi despart pe unii de ceilalţi, aflaţi acum împreună la Festival şi unii prin aceleaşi năzuinţi. Păstrate cu grijă, ca ceva deosebit de preţios, în cantele şi carnetele tinerilor din ţara noastră, numele oaspeţilor vor aminti mereu şi mereu despre minunatele zile ale Festivalului, care întăresc pacea şi trăfia intre popoare. E. MIHAILESCU Recepţia dată în cinstea participanţilor la Congresul Tineretului Joi seară a avut loc la restaurantul „Pescăruş" din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“ o recepţie dată în cinstea participanţilor la cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului. Au participat membri ai Consiliului F.M.T.D„ conducători ai delegaţiilor şi numeroşi delegaţi, invitaţi şi observatori la cel de al IlI-lea Congres Mondial al Tineretului. Au participat deasemeni Icuo Oiama şi Elisa Branco, laureaţi ai Premiului Internaţional Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare", compozitorul sovietic Iurii Şaporin, scriitorul francez André Wurmser şi alţi oaspeţi de seamă ai Festivalului. La recepţie au luat parte dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gh. Apostol şi Gh. Vidraşcu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, acad. I. Murgulescu, ministrul învăţământului Superior, M. Roşianu preşedintele Comitetului de Radio, St. Moraru, , preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, C. Blidaru, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, reprezentanţi ai Comitetului Naţional pentru Pregătirea Festivalului, ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R P.R., oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti, etc. Recepţia s'a desfăşurat intr’o atmosferă de caldă prietenie.