Scȃnteia, august 1953 (Anul 22, nr. 2728-2754)

1953-08-01 / nr. 2728

Nr. 1728 A 26-a aniversare a Armatei Populare de Eliberare Chineze * în condiţiile marii victorii a poporului coreean şi a voluntarilor chinezi, a tutu­ror forţelor păcii — încheierea armistiţiu­lui In Coreea, — poporul chinez sărbă­toreşte astăzi Ziua Armatei Populare de Eliberare Chineze. Se Împlinesc 20 de ani de când, în noaptea de 31 Iulie spre 1 August 1927, s'a produs la Nancian, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, răscoala uni­tăţilor armatei revoluţionare naţionale, credincioase cauzei mişcării de eliberare a poporului chinez, împotriva clicii trădă­toare a lui Cian Kai-şi — coruptă şi pu­tredă până în măduva oaselor, vândută imperialismului străin şi feudalismului băştinaş. Poporul chinez consideră acest eveniment important drept ziua de naştere a forţelor sale armate populare. Armata Populară de Eliberare s’a for­mat în focul revoluţiei chineze, prin uni­rea celor 30.000 soldaţi şi ofiţeri răsculaţi la Nancian, în fruntea cărora se afla to­varăşul Ciu De, — actualul comandant su­prem al Armatei Populare de Eliberare Chineze, — cu armata revoluţionară de muncitori şi ţărani organizată de tovară­şul Mao Tze-dun. Din primele zile ale existenţei sale, Armata Populară de Eli­berare Chineză a luptat necontenit pentru Interesele poporului, pentru câştigarea şi apărarea libertăţii poporului chinez. Ar­­mata Populară Chineză este o armată pusă în slujba păcii şi a independenţei naţionale a Chinei. Strâns legată de masse şi puternic spri­jinită de ele, Armata Populară de Elibe­rare — armată de tip nou — s’a dezvoltat mereu devenind o forţă puternică, temută de duşmanii poporului chinez şi ai păcii. Pentru a sparge blocada trupelor lui Clan Kal­ şt, Armata Populară a întreprins în Octombrie 1934 eroicul ,,Marş lung" de 13.500 km­, ajungând în Octombrie 1935 în Nordul ţării, unde a creat o bază strategică pentru desfăşurarea războiului împotriva utilitariştilor japonezi cotro­pitori. Deşi dispunea de un număr mai mic de oameni şi de un armament mai slab, Arma­ta Populară de Eliberare a suportat aproa­pe tot greul luptei în timpul celor 8 ani de război împotriva cotropitorilor japo­nezi. După lupte grele, în care asupra Ar­matei Populare de Eliberare erau îndrep­tate aproape 2/3 din forţele invadatoare, ea a reuşit să elibereze un teritoriu cu o o populaţie de 99.500.000 oameni, provo­când inamicului pierderi în efectiv însu­mând 1.700.000 soldaţi şi ofiţeri După cel de al doilea război mondial, între anii 1946—1949, d­in condiţiile favorabile determinate de victoria Armatei Sovietice asupra Germaniei hitleriste şi Ja­poniei militariste — eroica Armată Popu­lară de Eliberare Chineză a nimicit forţele clicii reacţionare gombndaniste în frunte cu Cian-Kai­ şi, înarmate şi sprijinite de către imperialiştii americani. Ast­fel a fost asigurată victoria de uria­şă importanţă a marelui popor chinez asupra forţelor unite ale reacţiunii Interne şi internaţionale. Acest fapt a pus capăt odată pentru totdeauna dominaţiei In China a imperialismului străin...a feudalismului şi a capitalului birocratic. Triumful revoluţiei populare în China şi crearea Republicii Populare Chinez­e au constituit una dintre cele mai mari victorii ale cauzei socialismului şi demo­craţiei. Poporul chinez se mândreşte cu patria sa liberă şi independentă, care obţine mereu noi succese in toate domeniile vieţii economice şi culturale. Viteaza Armată Populară de Eliberare stă de strajă muncii paşnice creatoare a poporului chinez, inde­pendenţei naţionale a ţării, urmărind cu vigilenţă uneltirile reacţiunii interne şi externe. Educat de Partidul Comunist Chi­nez In spirit internaţionalist, poporul chinez a venit cu entuziasm în ajuto­rul poporului coreean vecin şi prieten in răz­boiul greu care i-a fost impus acestuia de invadatorii străini. Detaşamentele de vo­luntari chinezi s-au constituit însufleţite de dorinţa de a apăra securitatea şi con­strucţia paşnică a R. P. Chineze amenin­ţate prin invazia străină în Coreea şi prin agresiunea împotriva insulei chineze Tai­wan, de a ajuta poporul coreean in lupta sa dreaptă, de a apăra pacea in Extre­mul Orient şi in lumea întreagă. Faptele de eroism ale voluntarilor chi­nezi, care au luptat cot la cot cu bravii ostaşi ai Armatei Populare Coreene, au stârnit admiraţia întregii lumi. Eroismul voluntarilor chinezi şi al ostaşilor coreeni izvorăşte din faptul că ei erau însufleţiţi în luptă de o cauză dreaptă, cauza apără­rii libertăţii şi independenţei naţionale. Victoria poporului coreean şi a volun­tarilor chinezi a demonstrat odată mai mult în faţa lumii că sunt de nebiruit ar­matele unor ţări libere, puternice prin unitatea dintre front şi spatele frontului, prin conştiinţa ostaşilor că apără o cauză dreaptă, că apără libertatea poporului lor, posibilitatea de a se bucura de tot ce creează munca omului, de toate bineface­rile culturale , puternice prin solidari­tatea întregului front al păcii. încheierea armistiţiului din Coreea a do­vedit încă odată că Încercările de a Între­buinţa forţa împotriva ţărilor democraţiei şi socialismului sunt şi vor fi sortite unui eşec inevitabil — şi că spiritul tratativelor poate şi trebue să triumfe asupra spiritu­lui forţei, în interesul tuturor popoarelor lumii Iubitoare de pace. Armata Populară de Eliberare Chineză se bucură de simpatia popoarelor iubitoare de pace din Asia şi din întreaga lume. Toată lumea vede că Republica Populară Chineză duce o politică îndreptată atât în interior, cât şi în exterior spre asigurarea păcii. Acum, după semnarea armistiţiului, chiar în Occident a crescut simţitor curen­tul care cere ca R. P Chineză să-şi ocupe locul ce îi revine ca mare putere în Orga­nizaţia Naţiunilor Unite şi în Consiliul de Securitate. Aceasta constitue o recunoaştere impli­­cită a ro­lului pozitiv, în favoarea păcii, pe ca­re îl joacă şi este menită să-l joace din ce în ce mai mult pe arena interna­ţională, R. P. Chineză. De ziua celei de a 26-a aniversări a Armatei Populare de Eliberare Chineze, poporul muncitor din ţara noastră adre­sează un călduros salut marelui popor chinez şi vitezelor sale forţe armate — scut puternic în apărarea păcii în Extre­mul Orient şi lumea întreagă. Ei felicită din inimă pe voluntari­ chinezi şi întregul popor chinez pentru marea victorie obţi­nută — semnarea armistiţiului în Coreea. Tovarăşului Ciu-Dc, Comandantul Suprem al Armatei Populare Chineze de Eliberare PEKM­ Cu ocazia sărbătoririi celei de a 26-a aniversări a glorioasei Armate Populare Chineze de Eliberare, militarii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române transmit călduroase felicitări vitejilor ostaşi ai Armatei Populare Chineze de Eliberare. Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Române General de Armată EMIL BODNARAŞ După semnarea armistiţiu­lui în Coreea încheierea armistiţiului la Coreea a fost salutată cu bucurie de oamenii cinstiţi din lumea întreagă ca o mare victorie a po­porului coreean şi a voluntarilor chinezi, a forţelor păcii şi democraţiei din lumea întreagă. Telegramele adresate de condu­cătorii Uniunii Sovietice şi ai ţărilor de democraţie populară guvernelor R.P.D. Coreene şi R. P. Chineze au exprimat sa­tisfacţia oamenilor muncii din ţările lagă­rului democrat şi din lumea întreagă pen­tru această victorie a păcii şi solidaritatea lor activă cu popoarele coreean şi chinez. Massele largi din ţările apusene au pri­mit dea­ameni cu satisfacţie şi uşurare vestea încetării războiului din Coreea. La Copenhaga, pe clădirile principale, pe In­stituţiile şi pe locuinţele particulare au fost arborate steaguri. La Boston şi în alte oraşe şi porturi din S.U.A. au sunat clopotele şi sirenele vapoarelor, expri­mând bucuria americanilor simpli, pentru care războiul din Coreea nu a însemnat de­cât pierderea a numeroşi fii, a însemnat suferinţe, impozite mari, mizerie. Luptătorii pentru pace au însoţit pretu­tindeni exprimarea sentimentelor lor de bucurie cu un apel la ascuţirea vigilenţei în ce priveşte executarea acordului de armistiţiu de către comandamentul ame­rican din Coreea, inclusiv clica Iul Li Sia Man, pentru ca reglementarea paşnică a problemei coreene, începută prin semna­rea armistiţiului, să poată fi dusă­ până la capăt. Declaraţiile făcute în cercurile conducă­toare din S­U­A, cu prilejul semnării ar­mistiţiului din Coreea arată încă odată că activitatea şi declaraţiile provocatoare ale Iui Li Sta Man împotriva armistiţiului şi a executării lui reale nu sunt deloc în­tâmplătoare şi nu se datoresc câtuşi de puţin — aşa cum pretind unele ziare reac­ţionare din Apus — „capriciului" perso­nal sau „temperamentului rebel" al mario­netei americane din Coreea de Sud. Comandanţii militari americani din Co­reea, în frunte cu însuşi semnatarul acor­dului de armistiţiu, generalul Mark Clark, au părut preocupaţi in primul rând, — in ordinele pe care le-au dat îndată după semnarea armistiţiului — nu de grija de a asigura executarea acordului semnat­­ de a netezi calea definitivei reglementări paşnice, ci de grija de a asigura condiţiile materiale şi morale pentru o eventuală reluare a operaţiunilor militare. Generalul Clark a atras atenţia că „soldaţii ameri­cani, ca şi toţi cei ai O.N.U., nu trebue să se aştepte la o viaţă de libertate după încheierea armistiţiului. Armatele trebue să fie în stare să reia imediat luptele, indiferent de condiţii“ In acelaş spirit s’a pronunţat şi generalul Taylor, comandan­tul armatei a 8-a, care nu a ezitat să afirme că ..armistiţiul este numai o suspen­dare a operaţiunilor şi o întrerupere a focului.­.. Trebue să fim necontenit pe picior de alarmă şi gata pentru o reluare a ostilităţilor, in cazul unui eşec al discu­ţiilor politice" Asemenea declaraţii arată că, chiar şi acum, după ce „politica vio­lenţei" a suferit un eşec răsunător, milita­­riştii americani continuă să rămână adepţii acestei metode inumane, blestemate de po­poare şi dovedită ineficace în practică. In discursul rostit îndată după semnarea armistiţiului, Dulles nu a ezitat să se laude cu distrugerile şi pierderile omeneşti pricinuite populaţiei paşnice din oraşele şi satele Coreei dând astfel pe faţă fără să vrea adevăratul caracter al războiului dus de armata S.U.A. în Coreea. In ceea ce priveşte Conferinţa politică pentru reglementarea paşnică a proble­mei coreene, Dulles a arătat dorinţe Sta­telor Unite de a dicta soluţii unilaterale, a căror esenţă constă in înscăunarea ma­rionetei Li Sin Man asupra intregii Co­­ree. „In cazul că aceasta nu reuşeşte — a precizat Dulles — reprezentantul Sta­telor Unite va părăsi conferinţa". O reacţiune deosebit de vehementă au stârnit declaraţiile lui Du­lles in Camera Comunelor din Anglia. Lea­­derul opoziţiei laburiste Attlee a spus: „Cred că oricine a fost tulburat de declaraţia lui John Foster Dulles. Ea pare să stabilească condiţii din partea guver­nului Statelor Unite cu privire la confe­rinţa politică asupra Coreei fără să ţină seama de punctele de vedere ale colegi­lor lor”. După cum transmite agenţia Reu­ter, Attlee s-a plâns de faptul că, după cât se pare, există din partea Statelor Unite dorinţa de a-şi coordona politica mai de grabă cu Li Sin Man, decât cu ceilalţi membri ai O.N U., care joacă un rol în Coreea. Căutând să dea satisfacţie opiniei publice engleze, care în timpul anilor de război și-a putut da seama ce clică coruptă, trădătoare și dornică de aventuri război­­nice este clica lui Li Sin Man, Attlee a spus: ....Noi nu am intrat în război de dragul lui Li Sin Man sau pentru a-l face pe Li Sin Man conducătorul unei Coree unif­iate". In­ orice caz „nu trebue să se recurgă din nou la război. S’ar putea sta­bili un modus vivendi pentru un timp considerabil”. Nu poate fi trecut cu vederea fa­ptul că Butler, care ţine locul lui Churchill la conducerea guvernului englez, a aprobat poziţia lui Attle­e. In legătură cu declar­a­ţia lui Dulles, Butler a spus : „Chiar îna­inte ca Attlee şi opoziţia să-şi fi expri­mat îngrijorările în această privinţă, gu­vernul a avut exact aceeaşi reacţie şi a hotărît să arate limpede Statelor Unite care este poziţia Marii Britanii“. Trebue menţionat de asemenea că pri­mul ministru al Indiei a arătat la rândul său că nu împărtăşeşte părerile lui Dulles. Rezultă de pe acum limpede că noile uneltiri agresive ale lui Li Sta Man şi ale protectorilor săi suspuşi sunt respinse de opinia publică de pretutindeni. Criza de guvern din Italia La 28 iulie, după dezbateri care au du­rat timp de o săptămână cu privire la de­­claraţia-program prezentată de către De Gasperi, Camera deputaţilor din Italia a respins cu 282 voturi contra, 263 pentru şi 37 abţineri, votul de încredere cerut de primul ministru. In Italia a început o criză de guvern, a cărei rezolvare „nu va fi — după cum apreciază agenţia „France Presse" — nici imediată, nici uşoară". Cu drept cuvânt constată o serie de ziare burgheze din Apus — printre care ziarul francez „Le Monde" — că „Italia care era unul din bastioanele cele mai bine apărate ale Occidentului (adică una din cele câteva ţări europene în care un guvern burghez americanizat a deţinut timp de 6 ani puterea fără dureri de cap la parlament — N.R.) s-a alăturat Franţei, pe drumul Instabilităţii politice“. Nu este de aceea de mirare că — aşa cum anunţă agenţia italiană „Ansa" — eşecul guver­nului De Gasperi a provocat „un regret profund în cercurile guvernante ame­ricane“. Cauzele dezamăgirii cercurilor guver­nante americane le scoate la iveală ziarul francez ,,Les Echos". „Politica europeană şi atlantică a lui De Gasperi, scrie ziarul, a suferit o gravă lovitură. După căderea lui Schuman, De Gasperi devenise prin­cipalul campion al acestei politici ; acum americanilor nu le mai rămâne ca om de încredere în ducerea acestei politici de­cât Adenauer“. Dacă ne gândim că la în­ceputul lunii Septembrie vor avea loc alegeri în Germania occidentală şi că po­ziţia electorală a lui Adenauer este la rândul ei destul de şubredă, este uşor de înţeles enervarea ce i-a cuprins pe promo­torii politicii europene a Departamentului de stat american, in legătură cu eşecul lui De Gasperi. Cauzele care au dus la căderea celui de al 8-lea guvern al lui De Gasperi nu sunt cauze de moment. Ele sunt legate de eșecul întregii politici „atlantice" a lui De Gasperi și de discreditarea ei în ochii poporului italian — concluzie a ale­gerilor din ium­e. De Gasperi a ignorat eforturile pe care le-au depus comuniştii şi socialiştii în ve­derea formării unui guvern care să cores­pundă năzuinţelor poporului. Cele două partide democrate căzuseră de acord, pentru a crea baza necesară tratativelor în vederea constituirii noului guvern, să renunţe la o parte din revendicările for­mulate în programele electorale, declarân­du-se gata să facă concesii. Ele insistau însă ca partidele burgheze, şi în pri­mul rând partidul democrat-creştin, să-şi ia angajamentul că va respecta Constituţia în vigoare şi că va înfăptui în interesul masselor populare anumite reforme demo­cratice. In domeniul politicii externe partidele de stânga au propus ca noul gu­vern să ducă o politică de pace, să sprijine orice iniţiativă menită să ducă la destin­derea situaţiei internaţionale, să nu tasteze asupra ratificării tratatului cu privire la „comunitatea defensivă europeană" şi să proclame libertatea comerţului exterior. Potrivit dorinţei exprimate de către cercurile ultrareacţionare italiene şi de că­tre protectorii săi de peste ocean, De Gasperi a respins aceste propuneri. In cadrul dezbaterilor în jurul declara­­ţiei-program, Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian, supunând unei critici severe îndelungata guvernare a partidului democrat-creştin, a arătat că massele populare cer şi că Ita­lia are nevoie de un guvern care să nu urmeze vechiul drum ci să ducă o politică cu totul schimbată atât pe plan intern cât şi pe plan extern, potrivit intereselor po­porului italian. NI. PREDA Cronica evenimentelor internaţionale SCÂNTEIA Sosirea unor delegaţi şi invitaţi la Festival In ultimele zile, au continuat să sosească numeroase delegaţii de tineret şi persona­lităţi invitate la Festival. Oaspeţii au fost salutaţi cu însufleţire de mii de tineri şi de reprezentanţi ai Comitetului internaţio­nal de pregătire a Festivalului. In cursul nopţii de Miercuri a sosit în Capitală primul grup din delegaţia tine­retului finlandez la Festival. Grupul cu­prinde 329 de membri. Din delegaţie fac parte un grup de bate­­tişti, precum şi un grup de interpreţi de dansuri populare din Finlanda de Nord. Cu acelaş tren a mai sosit şi Krohn Felix — muzician — Directorul Academiei de Muzică din Lahtis şi Anderste Raimo, membru în Juriul Internaţional de box. Joi dimineaţa a sosit în Gara de Nord un nou lot de sportivi maghiari în frunte cu campioanele olimpice de gim­nastică Agnes Keleti şi Margit Köröndi Deasemenea, au mai sosit delegaţii de sportivi din R. Cehoslovacă şi Germania occidentală. După amiază a mai sosit un lot de spor­tivi din R. D. Germană, în frunte cu cam­pionul european de box Nietzschke, pre­cum şi halterofilul Fritz Lorenz. Joi după amiază, în gara Băneassa, a sosit un nou grup de delegaţi din R. D Germană şi Germania occidentală. Din grup fac parte membrii ansamblului popu­lar de stat de dansuri din marele Berlin, balerina Eleonore Wesco şi dansatorul Reinhold Weise, solişti al Operei din Berlin, precum şi un lot de 60 sportivi printre care handbalişti, boxeuri, luptă­tori, halterofile şi canoteuri. In cursul serii, au sosit noi grupuri de delegaţi ai tineretului din Franţa, Italia, Anglia, Siria, Liban, Australia, Columbia, Venezuela, Africa Franceză, Irak, Canada, Noua Zeelandă, Tunis, Egipt şi insula St. Maurice (Oceanul Indian). Cu delegaţia franceză au sosit 130 pio­nieri din regiunea pariziană. Ansamblul coral al Uniunii Tineretului Republican Francez ,,Paul Laurent“, precum şi gru­puri de delegaţi din diferite regiuni ale Franţei. In cursul nopţii de Joi spre Vineri, la ora 0,30, au sosit peste 300 de delegaţi ai tineretului finlandez. Printre ei se găsesc luptătorul Kelpe Grondahal, clasat pe locul al IlI-lea la Jocurile Olimpice K­ela Hel­sinki, din anul 1952, campionul naţional de lupte Iaako Vikta, o echipă de baschet, atletele Elli Kahila şi Arnes Salmi, precum şi echipa feminină de gimnastică, din care fac parte Sisko Jokinen, Pirlbo,Privionen şi Maila Nisula, participante la Jocurile Olimpice de la Helsinki Cu delegaţia tine­retului finlandez au venit un ansamblu de dansuri populare şi corul popular „Kolttő“ (Zorile), condus de Reino Sandele. In cursul nopţii a sosit deasemeni al doilea grup de delegaţi din Suedia, format din peste 500 tineri şi tinere. Din delega­ţia suedeză fac parte membrii corului din Burus, artişti şi sportivi. Dintre invitaţi au sosit scriitorul chi­nez Ian Su, Carlos Vergara Mootero, mem­bru in Consiliul Mondial al Păcii, mem­bru in Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din­ Chili, Poly Lucien, vice-preşedinte al Sindicatului petrolişti­lor d­e Trinidad şi dansatoarea Ni Made Kadjang, din Bali. Deasemeni, au sosit 964 membri a­i delegaţiei germane, printre care predicatorul evanghelist Gustav Adolf din Stuttgart, Eberhardt Schmidt, compozitor din Berlin, membru al juriului concursului Internaţional pen­tru instrumente de suflat, grupul de acor­­deoane din München, condus de tânăra Emilia Grantler, Trio de chitară Helmuth din Hamburg, ansamblul pionierilor din Leipzig, etc. Au mai sosit în Bucureşti un număr de 434 membri ai delegaţiei tineretului ceho­slovac la Festival printre care un lot de 50 atleţi şi gimnaşti. Ansamblul de Stat de Cântece şi Dansuri din Praga, ansamblul de păpuşi Iosef Skupa din Praga, actorul de film Milos Nosvebda, 514 reprezentanţi ai tineretului polonez şi maghiar, sportivi şi membri ai ansamblurilor artistice, prin­tre care boxeurul Dragosz Lesche, campion european şi cunoscutul boxeur Grzelak, ansamblul artistic al Academiei de Medi­cină din Gdansc, etc. ★ Joi seara în gara Băneasa a sosit primul grup de sportivi sovietici. Grupul este con­dus de C. A. Andrianov, director adjunct al Direcţiei Generale de Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Ministerul Sănătăţii al U.R.S.S., şi este format din atleţi, gimnaşti şi săritori de pe trambulină. Printre ei se află recordmanul mondial de triplu salt Leonid Scerbacov, campioana olimpică în proba de aruncare a discului Nina Ponoma­­reva-Romascova, recordmanul european Iurii Lutuev, recordmanii U.R.S.S. Ale­­xandr Anufriev, Nadia Hnîkina, Evghenii Bulancik, campionul olimpic absolut de gimnastică Victor Ciucarin, cunoscuta atletă Alexandra Ciudina şi alţii. Cu acelaş tren, a sosit un grup de dele­gaţi din Indonezia, printre care se găsesc artişti, cântăreţi de muzică populară şi sportivi. ★ Delegaţia tineretului sovietic la Festi­val care a sosit Vineri la gara Bă­neasa este formată din 571 persoane. Printre cei sosiţi se află : Orchestre Simfonică, „Ceaicovschi", a studenţilor din Moscova formată din 74 persoane, condusă de prof. N. P. Anosov, corul stu­denţilor din Moscova format din 70 per­soane, condus de prof. Vladislav Socolov, corul popular siberian din Oriso condus de Calughina, ansamblul gruzin de dan­suri, condus de artiştii poporului din R.S.S. Georgia, Rico Şuhişvili şi Nino Ramişvili, laureaţi ai Premiului Stalin, ansamblul de cântece şi Jocuri din R.S.S. Moldovenească, Opera din Chiev, precum şi un grup de artişti plastici. ■k Vineri la amiază au sosit in Bucureşti un grup de 950 de tineri din R. P. Bul­garia. Numerosul lot al tinerilor bulgari este condus de Lacezar Avramov, secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Popular a­ lui Dimitrov. Printre cei sosiţi se află academicianul Gheorghi Nadjacov, cântă­reaţa Raina Mihailova, artistă a poporului din R. P. Bulgaria, poetul Isaev Mieden, corul Palatului Pionierilor „Vâlco Cerven­­cov", orchestra simfonică a tineretului, corul studenţilor din Sofia, ansamblul de cântece şi dansuri al Uniunii Tineretului Popular al lui Dimitrov, precum şi un nu­meros rot de sportivi. ★ Tot la cursul zilei de Vineri a mai sosit ansamblul artistic al tineretului coreean compus din 170 de persoane, condus de Li Ciun Hen. Din Republica Populară Polonă, a sosit o delegaţie care numără 456 de tineri cu­prinzând 5 ansambluri artistice şi un grup de solişti. Delegaţia este condusă de Od­epka Wleslaw. ★ Vineri a sosit la Bucureşti, cu avionul, compozitorul sovietic Babadjanian împre­­ună cu profesorul Horvid, director adjunct al Conservatorului din Moscova, invitaţi la cel de a­l IV lea Festival Mondial. Au sosit deasemeni compozitorul mongol Murdj, scriitorul suedez Swed, preşedin­tele Federaţiei Internaţionale de skiff Gas­ton Müllegg (Elveţia) şi muzicienii C. Szlkiewicz şi Placek. Pag. 3 Nota Guvernului Sovietic adresată Guvernelor Franţei, S.U.A.şi Angliei cu privire la Tratatul de Stat cu Austria MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 iulie a. c. Ministerul afacerilor externe al U.R.S . a adresat Ambasadei Franţei la Moscova următoarea Notă a Guvernului Sovietic cu privire la Trata­tul de Stat cu Austria „Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S., confirmând primirea Notei din 11 iunie a.c. a Guvernului Francez cu privire la Tratatul da Stat cu Austria, consideră necesar să declare următoa­rele : Din nota susamintită reiese că Guver­nul Franţei, precum şi Guvernele S.U.A. şi Angliei continuă să susţină proiectul aşa numitului „tratat prescurtat", formu­­lat de el de la 13 Martie 1952. Dar acest proiect, lucru declarat in repetate rân­duri de Guvernul Sovietic, nu este in con­formitate cu hotărîrile de la Potsdam ale celor patru puteri cu privire la Austria, este în contradicţie cu hotărîrile în legă­tură cu problemele politice şi economice importante privind Austria, asupra cărora se ajunsese la un acord la conferinţa mi­niştrilor de externe ai Franţei, S.U.A., Angliei şi U.R.S.S., care a avut loc la Parte în iunie 1949, încălcând în mod fla­grant interesele Uniunii Sovie­tice şi nu poate contribui la restabilirea unui stat austriac cu adevărat independent şi de­mocrat. Guvernele Franţei, S.U.A., şi Angliei au elaborat acest proiect de „tra­tat prescurtat" fără participarea U.R.S.S. şi l-au propus In locul proiectului Tratec­tului de Stat asupra căruia cele patru pu­teri căzuseră în esenţă de acord şi care a fost pregătit în comun de cele patru pu­teri pe baza susmenţionatelor hotărîri cvadripartite cu privire la Austria. In notele sale din 14 August, 27 Sep­tembrie 1952 şi 27 Ianuarie a. c., Guver­nul Sovietic declm­ându-se gata să în­cheie pregătirea proiectului de Tratat de Stat cu Austria, a socotit necesar să lă­murească in prealabil dacă guvernele Franţei, S.U.A. şi Angliei sunt gata să-şi retragă propunerea cu privire la „trata­tul prescurtat“ pentru Austria. Guvernul Sovietic nu a primit însă răs­punsul Guvernului Franţei şi al Guver­nelor S.U.A. şi Angliei dacă consimt să scoată din discuţie proiectul de „tratat prescurtat". Scoaterea din discuţie a proiectului „tratatului prescurtat", elaborat de cele trei puteri fără participarea Uniunii So­vietice cu scopul de a înlocui proiectul de Tratat de Stat cu Austria, asupra că­ruia cele petru puteri căzuseră în esență de acord, ar da posibilitate celor patru, puteri să reia examinarea chestiunii Tra­tatului de Stat cu Austria în scopul reali­zării unui acord asupra problemelor nere­zolvate legate de încheierea acestui tra­tat. Note asemănătoare au fost adresate și Guvernelor Statelor Unite și Marii Bri­tanii". Nota Guvernului Sovietic adresata Guvernului Austriei cu privire la problema scutirii Austriei de cheltuielile de ocupaţie VIENA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 30 iulie, înaltul comisar al U.R.S.S. în Austria, I. I. Iliciov, a adresat cance­larului Austriei, dl. Raab, următoarea notă a Guvernului Sovietic : „In legătură cu dorinţa exprimată de Guvernul Austriac, Guvernul U.R.S.S. a considerat că este cu putinţă să ia asupra sa, începând de la 1 August 1953, toate cheltuielile de întreţinere a trupelor so­vietice de ocupaţie din Austria şi să degreveze prin aceasta bugetul de stat al Austriei de aceste cheltuieli". La Ministerul Afacerilor Externe al U. R. S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite : De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. IIe 30 Iulie, Ministerul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. a remis Ambasadei S.U.A. la Moscova următoarea Notă : „Guvernul Uniunii Republicilor Sovie­tice Socialiste consideră necesar să de­clare Guvernului Statelor Unite ale Ame­rte­i următoarele : Potrivit unor date verificate, la 29 iulie a. c., in jurul orei 7, ora Vladivostocului, un bombardier cvadrimotor ,,B-50" pur­tând semne distinctive ale S.U.A. a violat frontiera de stat a U.R.S.S., la început în regiunea Capului Gamov și șire continuat sborul deasupra teritoriului U.R.S.S în regiunea insulei Ascold, nu departe de Vladivostoc. Când două avioane de vână­toare sovietice s’au apropiat pentru a in­dica avionului american că se afla la limi­tele frontierelor U.R.S.S. şi pentru a-l soma să părăsească spaţiul aerian al Uniunii Sovietice, avionul american a des­chis focul asupra lor şi a provocat avarii serioase unuia din avioanele sovietice mai sus indicate, căruia i-au fost găurite fu­­zelajul şi aripa stângă şi i-a fost provo­cată pierderea etanşeităţii cabinei pilotu­lui. Avioanele sovietice au fost nevoite să răspundă deschizând focul, după cara avionul american s’a îndepărtat in direc­ţia mării. Guvernul Sovietic protestează la mod hotărît pe lângă Guvernul S.U.A. împo­triva acestei violări flagrante a frontierei sovietice de către un avion militar ameri­can, stărue ca persoanele vinovate de această încălcare să fie trase in mod se­ver la răspundere și așteaptă ca Guvernul S.U.A. să ia fără întârziere măsuri pen­tru a preîntâmpina pe viitor violarea fron­tierei de stat a U.R.S.S. de către avioane americane". Lucrările Comisiei militare de armistiţiu din Coreea KAISUNG 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 30 iulie a avut loc cea de a treie şedinţă a comisiei militare de armistiţiu. Partea coreeano-chineză a adus la cu­noştinţa părţii comandamentului O.N.U. că primul grup de personal din Polonia şi Cehoslovacia care va face parte din comisia de supraveghere a armistiţiului, alcătuită din reprezentanţii unor ţări neu­tre, a sosit în Coreea şi se află un drum spre Panmunjon. Acest grup se va întâlni peste două sau trei zile la Panmunjon cu delegaţii Suediei şi Elveţiei în comisia de supraveghere a armistiţiului. Generalu­l-locotenent Li San Cso a no­tificat părţii comandamentului Naţiunilor Unite că partea coreeano-chineză a numit pe coloneii Kim Muc Si­ şi Pac Lion Pal ca membri în Comitetul pentru înlesnirea reîntoarcerii civililor strămutaţi. Partea comandamentului O.N.U. şi-a exprimat do­rinţa de a numi în comisia pentru înlesni­rea reîntoarcerii civililor strămutaţi merit­brî care să reprezinte comandamentul O.N.U. Potrivit prevederilor acordului de ar­tetiţia, Comitetul pentru înlesnirea reîntoarcerii civililor strămutaţi se află sub supravegherea şi conducerea generală a Comisiei militare de armistiţiu, care răspunde de înlesnirea întoarcerii civililor strămutaţi in cursul războiului la casele lor. Tot în cadrul şedinţei din 30 iulie, generalul-locotenent Ll San Cio a atras­­atenţia părţii comandamentului O.N.U. asupra incidentului care a avut loc la 29 iulie în jurul orei 3 şi de la 4,15 la 4,20 când, violând acordul de armistiţiu, un avion militar al comandamentului O.N.U. a sburat deasupra poziţiilor Un San şi Gan­g Bon ale părţii coreeano-chineze, efec­tuând sporuri de recunoaştere timp de zece minute. In cadrul aceleeaşi şedinţe, delegaţii principali au aproba­t înţelegerea la care au ajuns ofiţerii de stat major ale celor două părţi cu privire la modalitatea con­cretă în care echipele mixte de observa­tori își vor îndeplini sarcinile. Toate ceia zece echipe mixte de observatori au început la 30 iulie­­ să-și îndeplinească sarcinile. Unităţile trupelor O. N. U. au terminat retragerea din zona demilitarizată LONDRA 31 (Agerpres).­­ După cum transmite din Seul agenţia Reuter, în seara zilei de 30 iulie statul major al armatei a 8-a a anunţat că la 30 iulie, până la ora 22:00, ora locală, toate unităţile trupelor Naţiunilor Unite au terminat retragerea din zona demilitarizată, in conformi­tate cu prevederile acordului de armis­țiu. Un reprezentant al statului major a de­clarat că retragerea s-a efectuat fără in­cidente. Reprezentanţi cehoslovaci şi polonezi în Comisia de supraveghere a armistiţiului au sosit la Kaisung KAISUNG 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : Generalul-locotenent Frantieek Buree (R. Cehoslovacă) şi gene­ralu­l-maior Miec­­zyslaw Wolgrowski (R. P. Polonă), mem­bri ai Comisiei de supraveghere a armie­tiţiului în Coreea au sosit la 31 iulie la Kaisung. Ei sunt însoţiţi de 23 de per­soane care constitue primul grup al per­sonalului auxiliar al celor două naţiuni, care va participa la lucrările Comisiei de supraveghere alcătuită din reprezentanţi ai unor ţări neutre. Reprezentanţi suedezi în Comisia de supraveghere a armistiţiului au sosit în Coreea STOCKHOLM 31 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă corespondenţii de presă suedezi din Coreea, grupul repre­zentanţilor suedezi din comisia neutră pen­tru supravegherea aplicării condiţiilor de armistiţiu, format din 70 de persoame, în frunte cu generalul-maior Gnafetroen a sosit la Coreea împreună cu reprezentanţii elveţieni, instalându-se Intr’o regiune la Sud de Panmunjon. Duminică 2 August, în Coreea vor pleca alţi doi reprezentanţi suedezi din comisia neutră. Astfel numărul membrilor suedezi din această comisie va fi complet. Moartea senatorului Robert Taft NEW YORK 31 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă încetarea din viaţă a senatorului republican Robert Taft. Taft a fost unul din cei mai influenţi membri ai partidului republican, promotor al prierv­­ării agresive a politicii americane de după război și unul din autorii faimoasei legi antimuncitorești Taft-Hartley.

Next