Scȃnteia, septembrie 1953 (Anul 22, nr. 2755-2780)

1953-09-01 / nr. 2755

Pag. 4 Nota adresată de Guvernul Sovietic Guvernelor Franţei, S. U. A. şi Angliei în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria ! MOSCOVA 30 (Agerpres), — TASS transmite: La 28 August, Ministerul afacerilor ex­terne al U.R.S.S. a adresat Ambasadei­­Franţei la Moscova următoarea Notă a Gu­vernului Sovietic în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria : „Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. confirmă primirea Notei de răs­puns a Ambasadei Franţei din 17 August a.c. şi consideră necesar să declare că în această Notă nu se dă un răspuns satisfă­cător în chestiunea Tratatului cu Austria. Nota din 17 August atestă că Guvernul Franţei nu a declarat nici de data aceasta că este de acord să reexamineze proiectul Tratatului cu Austria asupra majorităţii articolelor căruia Franţa, U.R.S.S., Anglia şi S.U.A. au căzut de acord încă în 1949 ceea ce făcea cu putinţă realizarea unui acord asupra celorlalte chestiuni neregle­mentate din acest proiect. Pe de altă par­te, Guvernul Franţei nu a răspuns nici dacă îşi retrage propunerea privitoare la aşazisul „tratat prescurtat" care trece cu vederea chestiunea drepturilor democrati­ce ale poporului austriac şi încalcă în mod flagrant drepturile U.R.S.S. prevăzute de Acordul de la Potsdam din 1945 în pri­vinţa fostelor bunuri germane din Austria. Or, refuzul Guvernului francez de a retrage din discuţie „tratatul prescurtat“, care a fost elaborat în 1952 de Guvernele Franţei, Angliei şi S.U.A. fără participa­rea Uniunii Sovietice şi încălcându-se di­rect interesele U.R.S.S., face cu neputinţă continuarea examinării proiectului de Tra­tat cu Austria. Totodată, Guvernul Sovie­tic nu poate să nu ţină seama de faptul că Guvernul Austriei a declarat încă la 31 Iulie 1952 că „continuarea tratativelor este cu neputinţă pe baza vechiului proiect de tratat de stat“ şi că Ministrul aface­rilor externe al Austriei, dl. Gruber, a de­clarat la 24 Mai 1952 că „Austria este gata să ducă tratative pe baza din 1952, dar nicidecum pe baza din 1949". Nota Guvernului Austriei din 19 August a.c., primită de Guvernul Sovietic, dovedeşte de asemenea că Guvernul austriac nu a re­nunţat la declaraţiile sale oficiale făcute anul trecut împotriva proiectului de Tra­tat de Stat cu Austria, asupra căruia s-a căzut de acord în ceea ce priveşte majori­tatea articolelor. In Nota sa din 17 August, Guvernul Franţei condiţionează asentimentul său la renunţarea proiectului de „tratat prescur­tat“ de unele condiţii preliminare, ceea ce poate duce doar la noi complicaţii şi ter­giversări în discutarea Tratatului cu Aus­tria, situaţie cu care Guvernul Sovietic nu poate fi de acord. In ceea ce priveşte convocarea unei con­ferinţe a adjuncţilor miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri la 31 August, propusă în Nota Guvernului Franţei, Gu­vernul Sovietic consideră necesar să amin­tească poziţia sa în această chestiune, ex­pusă în Nota din 25 Mai a.c. După cum se ştie, conferinţa­ adjuncţilor nu este un organ cvadripartit permanent şi convoca­rea unei astfel de conferinţe este de com­petenţa Consiliului miniştrilor afacerilor externe, care în cazul de faţă nu a exami­nat această chestiune. In ceea ce priveşte legăturile dintre pro­blema austriacă şi problema germană, Gu­vernul Sovietic consideră necesar să rea­firme declaraţia făcută în Nota sa din 4 August şi anume că „eventualele succese în rezolvarea problemei germane ar putea deasemenea să contribue la rezolvarea pro­blemei austriace". Totodată, se ştie că în Nota sa din 15 iulie a.c., Guvernul Fran­ţei a pornit deasemenea dela existenţa u­nei anumite legături între problema ger­mană şi Tratatul­ cu Austria, întrucât în această Notă s’a propus convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri pentru discutarea a două chestiuni : problema germană şi Tra­tatul cu Austria. Guvernul Sovietic a adresat Note simi­lare şi Guvernelor Marii Britanii şi S.U.A.“ Nota adresată de Guvernul Sovietic Guvernului Austriei în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria IMOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 August, Ministerul afacerilor ex­terne al U­R.S S. a remis Ambasadei Aus­triei la Moscova următoarea Notă a Gu­vernului Sovietic în legătură cu Tratatul de Stat cu Austria. „In legătură cu primirea Notei de răs­puns din 19 August a Guvernului fede­ral austriac, Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. consideră necesar să declare că Guvernul Sovietic nu a găsit în Nota menţionată un răspuns satisfăcător la în­trebarea pusă în Nota Guvernului U.R.S.S. din 29 iulie. Având în vedere cele arătate mai sus, Guvernul Sovietic roagă din nou Guver­nul austriac să dea un răspuns precis la întrebarea dacă „continuă, ca şi până acum, să sprijine proiectul de „tratat prescurtat" şi dacă rămâne valabilă decla­raţia făcută de Guvernul austriac în me­moriul său din 31 iulie 1952 că continu­area tratativelor (privitoare la Tratatul cu Austria) este cu neputinţă pe baza proiec­tului de Tratat de Stat asupra căruia s’a căzut anterior de acord în linii generale“. Ministerul anexează la prezenta o Notă adresată de Guvernul Sovietic Guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. în chestiunea proiectului de Tratat cu Austria pentru ca Guvernul austriac să ia act de ea“. SCÂNTEIA De la Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite nota adresată de Guvernul So­vietic Guvernului S.U.A. După cum s-a mai anunțat în presa sovie­tică, la 30 iulie Guvernul Sovietic a adre­sat Guvernului Statelor Unite ale Americii o notă în care protesta pe lângă Guvernul S.U.A. împotriva încălcării flagrante a frontierei de stat a U.R.S.S. în apropiere de orașul Vladivostoc în ziua de 29 Iulie de către un avion militar american. In presa sovietică s-a anunțat deaseme­nea că la 31 Iulie Charles Bohlen, ambasa­dorul S.U.A. la Moscova, a remis Ministe­rului afacerilor externe al U.R.S.S., din însărcinarea Guvernului Statelor Unite, un memoriu în care se nega violarea frontie­rei de stat a U.R.S.S. de către un avion militar american și se declara că avionul american ar fi fost atacat de avioane de vânătoare sovietice în timpul unui zbor obişnuit deasupra Mării Japoniei, in legă­tură cu memoriul menţionat, la 3 August Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. a remis ambasadei S.U.A. la Moscova o notă prin care Guvernul Sovietic respin­gea protestul cuprins în memoriu ca fiind lipsit de orice temei şi confirma nota sa din 30 Iulie. La 5 August, din însărcinarea Guver­nului S. U. A., ambasada S. U. A. la Moscova a remis Ministerului afacerilor externe al U.R.S.S. o nouă notă în legă­tură cu această chestiune, în care se repeta declaraţia cuprinsă în memoriul menţionat. La 26 August, Ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. a adresat ambasadei S.U.A. la Moscova următoarea notă : „In legătură cu nota­ Guvernului S.U.A. din 5 August a.c., Guvernul Sovietic‘con­sideră necesar să declare următoarele Guvernului Statelor Unite ale Americii , Guvernul Sovietic nu poate considera satisfăcător răspunsul Guvernului S.U.A. la notele din 30 iulie și 3 August a.c. în legătură cu violarea frontierei de stat a U.R.S.S. săvârșită la 29 iulie de către un avion militar american de tip „B-50“ în regiunea Vladivostoc. După cum s-a arătat în notele susmen­ţionate ale Guvernului Sovietic, pe baza datelor cuprinzând declaraţiile piloţilor avioanelor sovietice, care au întâlnit avio­nul american deasupra teritoriului sovietic, precum şi pe baza datelor primite de la posturile terestre de observaţie, un bom­bardier american cvadrimotor de tip „B-50" a violat la 29 iulie, aproximativ ora 6 dimineaţa ora Moscovei (aproxima­tiv 7 dimineaţa ora Vladivostocului), fron­tiera de stat a U.R.S.S. întâi în regiunea capului Gamov, iar apoi şi-a continuat sborul deasupra teritoriului U.R.S.S. în apropierea insulei A­cold, nu departe de Vladivostoc. Când două avioane de vână­toare sovietice s’au apropiat pentru a a­­trage atenţia avionului american că se află în limitele graniţelor U.R.S.S. şi pentru a nu invita să părăsească spaţiul aerian al Uniunii Sovietice, bombardierul ameri­can a deschis focul împotriva lor la ora 6 şi 12 minute dimineaţa. A fost grav a­­variat unul din avioanele sovietice căruia i-a fost găurit fuselajul şi aripa stângă, fiind deasemenea distrusă etanşeitatea ca­binei ermetice a pilotului. Date fiind aceste acţiuni ale avionului american care violase frontiera de stat a U.R.S.S., a­­vioanele sovietice au fost nevoite să răs­pundă deschizând focul după care avio­nul american s-a îndepărtat în direcţia mării. Autorităţile sovietice nu au alte infor­maţii asupra soartei avionului american. După cum reiese din nota sa din 5 August, Guvernul S.U.A. recunoaşte că la 29 iulie, ora 6 şi 15 minute dimineaţa, ora locală, un bombardier american cva­drimotor de tip „B-50“ a deschis focul împotriva unui avion de vânătoare sovie­tic, ceea ce coincide aproximativ în­­pri­­vinţa timpului cu datele indicate în notele sovietice. In nota sa, Guvernul S.U.A. declară totuşi că bombardierul american nu ar fi violat frontiera de stat a U.R.S.S. şi că ar fi fost atacat de avioane de vânătoare sovietice în timp ce zbura deasupra mării. In realitate totuşi datele citate în notele Guvernului Sovietic din 30 Iulie şi 3 Au­gust şi confirmate prin verificare, desmint în întregime decla­raţia că avionul ameri­can de tip „B-50“ nu ar fi violat fron­tiera U.R.S.S. şi ar fi fost atacat de a­­vioane de vânătoare sovietice deasupra Mării Japoniei, întrucât a fost stabilită cu exactitate violarea frontierei de stat sovietice de către avionul militar american, Guvernul Sovietic respinge protestul cuprins în nota Guvernului S.U.A. ca fiind lipsit de orice temei. Guvernul S.U.A. declară în nota sa că la 29 iulie ora 17:50 (ora locală) adică aproape 12 ore după Incident, avioane americane au observat în apă, în punctul cu coordona­tele 42014’ latitudine, nordică şi 132059’ longitudine estică două gru­puri de câte 3-4 persoane din echipajul bombardierului menţionat „B-50“ şi că în această regiune a Mării Japoniei s-ar fi aflat 12 vase sovietice de tip „RT“ care, după cum se spune în notă, erau ocupată „după cât se părea, cu salvarea celorlalte persoane rămase în viaţă după catastrofă“. Această declaraţie nu corespunde reali­tăţii şi este, evident, rezultatul faptului că membrii echipajului bombardierului ,,B- 50“ au fost căutaţi, după cum reiese din textul notei americane, în condiţii nefavo­rabile de ceaţă şi întuneric şi că Guvernul S.U.A. se bazează deci pe o informaţie care este în contradicţie cu faptele. Verificarea minuţioasă efectuată de au­torităţile sovietice competente a arătat că in regiunea Mării Japoniei, menţionată în notă, nu s’a aflat la 29 Iulie niciun vas so­vietic. In această regiune a apărut un vas sovietic abia în ziua următoare, adică la 30 Iulie, aproximativ la ora 3 dimineaţa, ora locală. Era un vas de pescuit cu Nr. 423 care trecea şi pescuia prin regiunea­ men­ţionată în nota americană. Potrivit ra­portului căpitanului acestui vas, s-au apro­piat de el două torpiloare, iar ofiţerul ame­rican şi cel japonez care se aflau în şalupa lansată de pe unul din torpiloare, au cerut căpitanului vasului informaţii în Legătură cu avionul de tip „B-50“ şi echipajul lui. întrucât echipajul vasului nu văzuse în mare niciun fel de rămăşiţe ale avionului şi nici pe vreunul din membrii echipaju­lui acestuia, căpitanul vasului sovietic nu putea să dea, fireşte, informaţiile cerute. In legătură cu cererea cuprinsă în nota Guvernului S.U.A. de a fi informat dacă autorităţile sovietice nu dispun de ştiri re­feritoare la membrii echipajului avionului american de tip „B-50“, Guvernul Sovietic consideră necesar să comunice că în urma cercetărilor efectuate s-a confirmat că au­torităţile sovietice nu dispun de niciun fel de ştiri despre echipajul bombardierului american de tip „B-50". Confirmând notele sale din 30 Iulie şi 3 August, Guvernul Sovietic insistă din nou asupra tragerii la răspundere severă a persoanelor vinovate de violarea frontie­rei sovietice și așteaptă ca Guvernul S.U.A. să ia măsuri pentru preîntâmpina­rea pe viitor a violării frontierei de stat a U.R.S.S. de către avioane americane". Lucrările Congresului Mondial al Studenţilor Cuvântul conducătoarei delegaţiei studenţilor din R. P. R. VARŞOVIA 31 (Agerpres). Luând cuvântul la 29 August la Con­gresul Mondial al Studenţilor, conducă­toarea delegaţiei studenţilor din R.P.R., Cornelia Filipaş, a­ declarat printre altele. Delegaţia studenţilor români îşi afirmă deplina adeziune la raportul prezentat de Comitetul Executiv al Uniunii Internaţio­nale a Studenţilor. In timpul ce s’a scurs dela cel de al II-Iea Congres Mondial al Studenţilor şi până în prezent, în ţara noastră învăţă­mântul a cunoscut o permanentă dezvol­tare, iar condiţiile de trai şi studiu ale studenţilor au devenit din ce în ce mai bune. Astăzi, numărul tinerilor care frecven­tează şcolile elementare, medii şi supe­rioare este de două ori mai mare decât cel din anii 1938—1939. Numărul facul­tăţilor a crescut de la 41, câte erau în 1938 — la peste 150. Noi salutăm cu bucurie succesele obţi­nute de U.I.S. în ultimii ani în direcţia lărgirii schimburilor internaţionale studen­ţeşti. Dar, totodată, ţinem­­să subliniem că U.I.S. nu a acordat o atenţie corespunză­toare problemei schimburilor ştiinţifice profesionale între studenţii din diferite ra­muri de învăţământ. Considerăm necesar să se ţină seama de acest lucru deoarece schimburile internaţionale studenţeşti con­tribue în mare măsură la întărirea înţe­legerii şi cunoaşterii reciproce a studenţi­lor lumii, contribue la schimbul liber de opinii. O puternică manifestare a voinţei stu­denţilor din R . R. de a dezvolta coope­rarea cu studenţii de pretutindeni a cons­­tituito participarea tineretului studios din R.P.R. la numeroasele acţiuni din cadrul Festivalului Mondial. Festivalul Mondial a fost prin amploarea sa o întâlnire fără precedent a tineretului şi studenţilor lu­mii. In numele studenţilor din R.P.R. vă a­­sigurăm că vom depune eforturi şi mai mari pentru întărirea colaborării studen­ţilor, pentru consolidarea unităţii mişcă­rii internaţionale studenţeşti, pentru întă­rirea rândurilor Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Exprimându-ne acordul cu propunerile cuprinse în raportul general, noi facem totodată şi următoarele propuneri concrete, pentru întărirea unităţii şi lărgirea schim­burilor studenţeşti. — Uniunea Internaţională a Studenţilor să acorde o mai mare importanţă schim­burilor şi cooperării în domeniul proble­melor ştiinţifice şi de învăţământ prin spri­jinirea schimburilor directe de lucrări, tra­tate, informaţii etc., în diferite domenii de specialitate, prin editarea trimestrială a unui Buletin ştiinţific cuprinzând lucrări meritorii şi informaţii privind dezvoltarea activităţii ştiinţifice studenţeşti. — Să se organizeze concursuri studen­ţeşti de solişti vocali şi instrumentali ai căror câştigători să fie distinşi cu premii şi diplome ale U.I.S. Delegaţia noastră are deosebită plăcere să invite în vacanţa de vară a anului 1954 un număr de 120 de studenţi din Franţa, Anglia, Italia, Danemarca, Suedia, Nor­vegia, Belgia şi Finlanda. De asemenea, invităm în cursul anului viitor echipa de hockey a studenţilor din Genova (Italia), echipele de baschet femi­nină şi masculină din Lyon (Franţa), echipa de rugby a­­ studenţilor din Cambridge (Anglia), echipele de handball masculină şi feminină ale studenţilor Asociaţiei Wiesenschaft (Germania) care să susţină întâlniri sportive prieteneşti cu studenţii noştri. Să întărim mereu cu sinceritate şi per­severenţă — a spus vorbitoarea — unita­tea şi cooperarea studenţească internaţio­nală. VARŞOVIA 30 (Agerpres). — P.A.P. In şedinţele din 29 şi 30 August ale ce­lui de al ill-lea Congres Mondial al Stu­denţilor au continuat discuţiile la rapor­tul Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor (U.I.S.) Şeful delegaţiei studenţilor sovietici, A. Rapohin, a vorbit despre viaţa studen­ţilor din U­R.S.S. şi despre felul în care studiază ei. Participanţii la Congres au aplaudat furtunos declaraţiile lui Rapohin despre politica de pace a Uniunii Sovie­tice, despre dezvoltarea economiei şi cul­turii poporului sovietic ,şi despre viaţa fericită a studenţilor sovietici. Reprezentanta studenţilor din S.U.A. a subliniat în cuvântarea sa că una din prin­cipalele sarcini care stau în faţa studen­ţilor americani este apărarea dreptului tineretului la învăţătură. Pregătirile de război şi militarizarea ţării fac ca studen­ţii americani să fie lipsiţi de posibilita­tea de a învăţa. In numele Federaţiei Mondiale a Tine­retului Democrat Congresul a fost salutat de Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D. La şedinţe au mai luat cuvântul repre­zentanţii studenţilor­ din Malaya, Mexic, R.P. Ungară, Cipru, Sudan, Canada, Peru, Bolivia, R.P.D. Coreeană, Indone­zia, R.P. Polonă, Nepal, Norvegia, Finlanda, Albania, Republica Dominicană, Chile, Liban și alte țări. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Bucureşti, Piata „Scânteii". Tel. 7.60.10, 7.60.20, 7.60.40, 7.61.00, 7.61 10, 1MM Cuvântarea rostită de Kim Ir Sen la plenara C. C. al Partidului Muncii din Coreea PHENIAN 31 (Agerpres). — TASS transmite : Ziarele coreene publică cuvântarea de încheiere rostită de Kim Ir Sen la cea de a 6-a plenară a C.C. al Partidului Muncii din Coreea, care a avut loc la începutul acestei luni. In cuvântarea sa, Kim Ir Sen s-a ocu­pat printre altele de situaţia creată după încheierea armistiţiului care constitue un prim pas pe calea spre rezolvarea paş­nică a problemei coreene, precum şi de sarcinile legate de unificarea ţării. Referindu-se la problemele privitoare la refacerea şi dezvoltarea economiei ţării, Kim Ir Sen a expus în mod amănunţit sar­cinile din acest domeniu, subliniind în special importanţa pe care o prezintă mo­bilizarea tuturor resurselor, folosirea ra­ţională a braţelor de muncă, mecanizarea proceselor de muncă, lupta împotriva chel­tuirii neraţionale a fondurilor de stat, ri­dicarea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Kim Ir Sen a subliniat necesitatea dezvoltării rapide a industriei uşoare în vederea sporirii producţiei măr­furilor de larg consum. „O înfrângere morală pentru S. U. A.“ Comentarii ale presei occidentale în jurul recentei sesiuni a Adunării Generale O.N.U. Presa occidentală continuă să comen­teze semnificaţia discuţiilor şi a votului din cadrul recentei sesiuni a Adunării Ge­nerale O.N.U. închinată problemei co­reene. Ziarul american „Baltimore Sun" ana­lizează în amănunt votarea rezoluţiei pri­vitoare la participarea Indiei la conferinţa politică. Ziarul scrie : „Coreea de Sud şi Statele Unite au obţinut câştig de cauză cu opoziţia sau fără sprijinul a 65% din delegaţiile reprezentate la O.N.U. Printre guvernele care n’au sprijinit America şi Coreea de Sud sunt cei mai apropiaţi ve­cini ai S.U.A. — Canada şi Mexicul. Niciuna din ţările asiatice cu excepţia Pa­kistanului şi Formozei, nu au sprijinit Statele Unite şi Coreea de Sud. America n’a fost sprijinită de niciunul din aliaţii ei din blocul Atlanticului de Nord, cu ex­cepţia Greciei şi de niciunul din guvernele care au trimis trupe în Coreea­, cu excep­ţia Greciei şi Columbiei. Trebue să fii un mare optimist pentru a numi această si­tuaţie o victorie". Desigur, ziarul nu amin­teşte nimic despre manevrele de culise şi presiunile exercitate de delegaţia ameri­cană asupra delegaţiilor ţărilor dependente de S.U.A. spre a le determina să susţină poziţia americană sau să se abţină de la vot. Ziarul „New York World Telegram and Sun", relevând deasemeni că poziţia S.U.A. nu a găsit sprijin, recunoaşte că votul Adunării Generale în problema in­diană a însemnat „o înfrângere psiholo­gică pentru S.U.A." Ziarul indian „Times of India" scrie de­asemeni : „Pentru Statele Unite, izbânda are mai mult aspectul unei înfrângeri mo­rale. Votul care a intervenit în Comitetul Politic este considerat aci ca fiind un mare succes pentru punctul de vedere al Indiei, deși acesta nu a fost în măsură să întrunească majoritatea necesară de două treimi“. Pe de altă parte, corespondentul din Washington al săptămânalului „Observer“ din Anglia subliniază că ultima sesiune a Adunării Generate a O.N.U. a provocat mai mult decât oricare alta, o sciziune în rândurile ţărilor care urmau S.U.A. „Lu­mea întreagă — scrie corespondentul — şi-a dat limpede seama nu numai de slăbi­rea rolului conducător al Americii“ în rân­dul acestor ţări, ci şi, „de ostilitatea din­tre ele". Acelaş punct de vedere este susţinut şi de ziarul japonez „Mainichi" care arată că dezbaterile de la O.N.U. au scos la iveală existenţa opoziţiei din sânul lagă­rului occidental „faţă de politica ameri­cană în Coreea", precum şi „divergenţele de vederi anglo-americane în ce priveşte însuşi scopul conferinţei politice pentru Coreea". In legătură cu efectul pe care discuţiile şi votul de la O.N.U. în problema coreeană îl vor avea asupra politicii generale a An­gliei, agenţia France Presse transmite următorul comentariu: „Cercurile diplo­matice bine informate declară că „victo­ria" pe care guvernul american a dobân­­dit-o asupra celui britanic la O.N.U., în chestiunea participării Indiei la Confe­rinţa politică coreeană, va avea ca efect adoptarea de către Marea Britanic a unei politici mai -d inamice în Pacific şi în Asia de Sud-Est. Văzută sub acest aspect, — continuă comentariul agenţiei France Presse — cea de a doua reuniune a consiliului ANZUS (sub acest nume e denumit pac­tul militar încheiat de Australia, Noua Zeelandă şi Statele Unite (N. R.), care va avea loc la 9 şi 10 Septembrie, promite să fie extrem de interesantă. Potrivit informaţiilor din sursă sigură, se confirmă că în legătură cu cel de al treilea punct al ordinea de zi (problema relaţiilor ANZUS cu celelalte ţări N. R.) care interesează în special Marea Britanie, deoarece ea nu poate vedea cu ochi buni faptul că două ţări din Commonwealth evoluează din ce în ce mai strâns în or­bita americană — Winston Churchill ela­borează ceea ce s’ar putea numi „ediţia britanică a Pactului Pacificului". Acest plan, care în prezent este doar în stare de proiect, prevede includerea într-o a­­lianţă grupată în jurul Australiei, Noii Zee­­lande şi Marii Britanii a unor ţări din Pa­cific şi din Asia de Sud-Est, care... se fe­resc să ducă o politică bazată în primul rând pe anticomunism". Cercurile americane competente refuză pentru moment să facă vreun comentariu în legătură cu aceste Informații. Li Sîn Man îşi zăngăne armele NEW YORK 31 (Agerpres). — Corespondentul Agenţiei Associated Press anunţă că luând cuvântul la Pusan, Li Sîn Man a declarat că armata lui „va merge în Indochina sau în alt loc dacă interesele securităţii colective o vor re­clama" şi că „Coreea va veni în ajutorul Statelor Unite" sau în ajutorul oricărei alte ţări care va fi victima „unei agre­siuni". Li Sîn Man a repetat declaraţia că „atâta timp cât nu s’a realizat unifi­carea", trupele lui sunt gata să „înain­teze spre Nord". Pentru tratative între germanii din Răsărit şi Apus Otto Grotewohl a prfrnit pe dr. Wirth şi W. Elîes BERLIN 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia A.D.N., la propunerea fostului cancelar dr. Wirth şi a fostului primar general, Wilhelm Elfes, au avut loc la 28 August la Berlin trata­tive între conducerea Uniunii germanilor care luptă pentru unitate, pace şi liber­tate pe de o parte şi primul ministru Otto Grotewohl şi vicepreşedinţii Nuschke şi dr. Loch, precum şi secretarul de stat Wunderlich, pe de altă parte. Obiectul principal al tratativelor l-a format noua situaţie creată în legătură cu Nota Guvernului Sovietic adresată puteri­lor occidentale şi cu tratativele dintre Gu­vernul Uniunii Sovietice şi Republica De­mocrată Germană. Participanţii au expri­mat în mod unanim părerea că s-a creat o situaţie care favorizează unificarea paş­nică a statului german şi încheierea unui tratat de pace cu Germania. Restabilirea unităţii naţionale de stat a Germaniei şi convocarea în viitoarele şase luni, a unei conferinţe de pace în scopul încheierii tra­tatului de pace, cu participarea reprezen­tanţilor Germaniei, reprezintă suprema do­rinţă a germanilor din Răsărit şi Apus. Aceasta­ constitue sarcina principală a gu­vernelor şi parlamentelor din ambele părţi ale Germaniei. In cursul tratativelor, pri­mul ministru Otto Grotewohl a subliniat din nou că guvernul R.D.G. este dispus oricând să înceapă tratative privitoare la un schimb de mărfuri intergerman până la valoarea de 1 miliard de mărci anual de fiecare parte. Întâlnirea dintre reprezentanţii Uniunii germanilor care luptă pentru unitate, t­ace şi libertate şi membri ai guvernului R.D.G. a confirmat din nou că în ciuda deosebirii vederilor politice este posibilă în orice moment o înţelegere între germani în pro­blemele politice hotărâtoare. In timpul şederii lor la Berlin, dr. Wirth şi Wilhelm Elfes au avut o convor­bire cu ambasadorul Semionov, înaltul co­misar al U.R.S.S. în Germania, în cadrul căreia s’a discutat importanţa pentru în­treaga Germanie a problemelor ivite în le­gătură cu Nota Guvernului Sovietic din 15 August adresată puterilor occidentale şi cu acordul de la Moscova dintre Guvernul U. R. S. S. şi Republica Democrată Ger­mană. Otto Grotewohl şi W. Ulbricht au primit pe Max Reimann BERLIN 30 (Agerpres). — Agenţia A.D.N. transmite următorul comunicat al Departamentului presei de pe lângă pri­mul ministru al R. D. Germane : La 27 August, Otto Grotewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, şi Walter Ulbricht, prim ministru adjunct, l-au primit pe Max Reimann, preşedintele Partidului Comunist din Germania şi de­putat în Bundestag. Primul ministru Otto Grotewohl l-a informat amănunţit pe Max Reimann despre tratativele şi acordurile Guvernului U.R S.S. cu delegaţia guver­namentală a R. D. Germane la Moscova. In legătură cu aceasta a avut loc un schimb de vederi în cadrul căruia Max Reimann a declarat că Nota adresată de Guver­nul U.R.S.S. celor trei puteri occidentale la 15 August şi rezultatele tratativelor delegaţiei guvernamentale a R. D. Ger­mane cu Guvernul Uniunii Sovietice au deschis larg calea spre rezolvarea paşnică a problemei germane. Populaţia din Ger­mania occidentală poate să spună un cu­vânt hotărîtor dacă îşi va exprima voinţa de a pune capăt politicii tratatelor milita­riste de la Bonn şi Paris duse de guvernul Adenauer, și de a-l răsturna pe Adenauer. S. U. A. şi bancherii vestgermani finanţează campania electorală a lui Adenauer BERLIN 30 (Agerpres). — A.D.N. transmite : Potrivit unor date departe de a fi com­plete, publicate de revista „Deutsche Woche", care apare la München, băncile şi firmele industriale din Germania occi­dentală au alocat 8.000.000 de mărci pen­tru fondul electoral al partidelor care-l sprijină pe Adenauer. Din Iniţiativa cardinalului Frings din Köln, biserica catolică a alocat 1.500.000 de mărci. Din fondul electoral al guvernu­lui de la Bonn au fost vărsa­te în fondul mai sus menţionat 2.000.000 de mărci. Americanii au depus de asemenea în fon­dul electoral al lui Adenauer 6 000.000 de mărci prin intermediul înaltului comi­sar al S.U.A. Ziarul „New York Times“ scrie făţiş că S.U.A. sunt gata să dea „un preţ şi mai mare" numai ca Adenauer să fie reales. Potrivit unor date mai recente, apărute în presă, numai patronii concernelor din Germania occidentală „au donat pen­tru campania electorală aproximativ 50.000.000 de mărci". Nr. 2755 Comunicatul serviciului sovietic de informaţii din Austria VIENA 30 (Agerpres). — TASS Serviciul sovietic de informaţii din Austria transmite următorul comunicat: La 29 August a. c. o delegaţie de ţă­rani — mici arendaşi ai pământurilor ad­ministraţiei bunurilor sovietice din Aus­tria care au suferit de pe urma calamită­ţilor naturale care s’au produs recent în districtele Krems şi Tulln — a vizitat pe ambasadorul Ilicev, înalt comisar al U.R.S.S. în Austria. In numele ţăranilor sinistraţi, delega­ţia a mulţumit autorităţilor sovietice pen­tru ajutorul acordat prin scutirea lor de achitarea ratei arenzii, precum şi de plata restanţelor. Delegaţia a remis înaltului comisar al U.R S.S. o scrisoare de mulţu­mire, adoptată de adunarea ţăranilor mici arendaşi şi semnată de 70 de reprezen­tanţi ai acestora. 125 de ani de la naşterea marelui scriitor rus L Tolstoi MOSCOVA 30 (Agerpres). — La 29 August la Uniunea scriitorilor so­vietici a avut loc o şedinţă a Comisiei ju­biliare pentru sărbătorirea a 125 de ani de la naşterea marelui scriitor rus L. Tolstoi. Membrii Comisiei — scriitorii şi criticii literari Constantin Fedin, Ivan Novicov, Fedor Gladcov , profesorii Ivan Anisimov şi Nicolai Gudzi şi alţii, au vorbit despre acţiunile întreprinse în legătură cu această aniversare. In întreaga Ţară Sovietică se organizează prelegeri şi conferinţe con­sacrate creaţiei marelui scriitor. Moartea remarcabilului dirijor rus N. S. Golovanov MOSCOVA 30 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al U. R. S. S. anunţă cu adâncă durere moartea profe­sorului Nicolai Semionovici Golovanov, artist al poporului din U.R.S.S., remar­cabil dirijor rus, laureat al Premiului Stalin. Un ziar belgian despre a 9-a aniversare a eliberării României BRUXELLES 30 (Agerpres).­Ziarul „Le Drapeau Rouge" consacră o pagină întreagă celei de a 9-a aniver­sări a eliberării României de sub jugul fascist. Sub titlul „Tineret cu surâsul pe buze", ziarul publică un articol,în care descrie viaţa fericită a tinerilor din Republica Populară Română. Ziarul publică deasemenea două arti­cole, unul ilustrând ridicarea considera­bilă a nivelului de trai al ţărănim­ii, iar celălalt ocupându-se de progresele reali­zate în industria R P.R. Ziarul publică numeroase fotografii în legătură cu viaţa fericită a copiilor din creşe şi cămine de zi şi cu realizările ob­ţinute de poporul român pe tărâm indu­strial. In legătură cu evenimentele din Iran TEHERAN 31 (Agerpres). După cum anunţă Agenţia France Presse, un purtător de cuvânt al guvernu­lui iranian a declarat corespondentului din Teheran­ul ziarului „Daily Express" că guvernul iranian a hotărît să înceapă tra­tative cu Marea Britanie în vederea re­luării relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. TEHERAN 31 (Agerpres).— După cum anunţă Agenţia France Presse, generalul Zahedi, primul ministru al Iranului, a avut în cursul dimineţii de 31 August o întrevedere de două ore cu Lou Henderson, ambasadorul Statelor Unite la Teheran și cu William Warne, directorul administrativ al „punctului 4 din Iran". In cadrul întrevederii s-au dis­cutat probleme privind viitorul „ajutor" pe care Statele Unite se pregătesc să-l acorde Iranului. 48.000 grevişti în Japonia TOKIO 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Reuter, la 30 August aproximativ 48.000 de muncitori de la compania carboniferă Mitul — una din cele mai mari companii miniere din Japonia — au declarat o grevă de 24 ore în semn de protest împotriva concedierii a 4.563 muncitori. Tiparul I Combinatul Poligrafia Casa Scânteii „I. V. STALIN", PE SCURT . Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. l-a numit pe Menşh­ov Mihail Alexeevici ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al U.R.S.S. în India. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. l-a eliberat pe Benedictov Ivan Alexandro­­vici din funcţia de ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în India, în legătură cu trecerea sa în altă muncă.­­ Potrivit unei informaţii a departa­mentului de presă de pe lângă primul mi­nistru al R.U. Germane, la Budapesta a fost semnat un protocol suplimentar la protocolul privitor la schimbul reciproc de mărfuri dintre Republica Democrată Germană şi Republica Populară Ungară pe anul 1953. • La 30 August s-a deschis tradiţionalul Târg Internaţional de la Leipzig. Ziarele subliniază deosebita importanţă a acestui Târg pentru dezvoltarea comer­ţului pe întreaga Germanie şi prin urmare pentru realizarea înţelegerii între germa­nii din Germania occidentală şi cea răsă­riteană, ca bază pentru rezolvarea paşnică a problemei germane. -lUI SPECTACOLELE DE AZI CINEMATOGRAFE: Patria, Bu­cureşti, Elena Pa­­vel, Grădina „Progresul“ : Arena celor curajoşi: Republica, I. C. Frim­u Gh. Doja : Vacanţa cu Andel : Lumina : Primul Spectacol ; Victoria : Maximca ; Timpuri Noi : Examenul. Toamna în Delta Dunării, Animalele Invidioase, Grădiniţa lui moş Laurenţiu ; Alex.. Popov : Proletara ; 8 Martie: Stepan Razin ; Vasile Roaită, Rahova : In­gheţu­rile oceanului ; 1 Mai : Ciuc şi Ghec. Pisoiul neascultător: Volga: Drumul gloriei . 23 August­­ insula misterelor : Mioriţa : Patru inimi . Moşilor, Libertăţii : Scutierul şi cenuşăreasa , Donca Simo, Constantin David : Oaspetele neaşteptat : N. Băl­­cescu : Tstif-Cong ; Olga Banele. Cultural : Prelu­­diul gloriei : Al. Sahia : Magazin de Stat ; Flacăra: Marea aventură ; Griviţa : Oameni curajoşi : Arta : Omul cu 1000 de feţe ; Iile Pintilie : Fata cu părul cărunt . Popular: Spre cer. 8 Mai. . Bătălie in plină pace.

Next