Scȃnteia, octombrie 1953 (Anul 22, nr. 2781-2807)

1953-10-01 / nr. 2781

ANUL XXIII Nr. 2781 Joi 1 Octombrie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Glorioasa aniversare a marelui popor chinez Marele popor chinez — și împreună cu el întreaga omenire progresistă — săr­bătoresc astăzi aniversarea a 4 ani de la cel mai măret eveniment din istoria Chi­nei : proclamarea Republicii Populare Chineze. In această zi, poporul de sute de mi­lioane al Chinei, trece in revistă cu bucu­rie şi cu îndreptăţită mândrie patriotică uriaşele succese dobândite în această scurtă perioadă istorică sub conducerea Partidului Comunist şi a Guvernului Cen­tral Popular în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun. Eliberarea poporului chinez şi crearea Republicii Populare Chineze reprezintă un eveniment de importanţă istorică mon­dială. După Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi victoria istorică a Uniu­nii Sovietice în războiul împotriva fas­cismului german şi a militarismului ja­ponez, triumful revoluţiei populare din China constitue cea mai grea înfrângere pe care a suferit-o imperialismul. A apă­rut în lume o nouă mare putere, China democrat-populară. . Câtă deosebire între China veche, China feudală, menţinută în robie şi în înapoiere cumplită de către imperialiştii străini şi slugile lor — şi Republica Popu­lară Chineză, suverană şi independentă, care, cu ajutorul măreţ al Uniunii Sovie­tice şi în strânsă unire cu toate tarile lagărului democrat, înaintează cu paşi mari pe calea progresului şi înfloririi, pe calea ridicării necontenite a nivelului de trai al poporului. Această grandioasă transformare, în­făptuită într’un timp atât de scurt, se da­­toreşte în primul rând faptului că sub conducerea eroicului Partid Comunist Chinez, care se călăuzeşte în permanenţă după geniala învăţătură a lui Marx- E­n­gel­s - Len­in -Stalin, poporul chinez a sfă­râmat lanţurile robiei coloniale, s’a eli­berat de sub stăpânirea moşierilor, com­­pradorilor şi a clicii corupte gomindanis­­te, vândută imperialismului, şi a făurit un regim cu adevărat democratic, regimul dictaturii democraţiei populare. Uriaşul sprijin pe care l-a dat poporului chinez marea Uniune Sovietică a avut un rol ho­­tărîtor în dobândirea acestor succese is­torice. In mesajul de salut adresat C.C. al P.C.U.S., la 50 ani de existenţă, de către C.C. al Partidului Comunist Chinez, se spune : „Victoria revoluţiei populare în China şi dezvoltarea Republi­cii Populare Chineze sunt indisolubil le­gate de sprijinul şi ajutorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Guver­nului Sovietic şi al poporului sovietic. Partidul Comunist Chinez înţelege foarte bine uriaşa însemnătate pe care o au uni­tatea şi coeziunea cea mai strânsă a po­poarelor sovietic şi chinez atât pentru Uniunea Sovietică şi China, cât şi pen­tru cauza păcii, democraţiei şi socialis­mului în lumea întreagă“. In anii puterii populare, China a cunos­cut un puternic avânt economia. Produc­­ţi­a principalelor produse industriale şi agricole a depăşit astăzi cei mai înalţi indici atinşi vreodată în China. Dacă con­siderăm producţia anului 1949 egală cu 100%, în 1952 producţia se prezintă după cum urmează : fontă — 764% ; oţel şi laminate de oţel — 846% ; energie elec­trică — 163% ; huilă — 202% ; petrol — 358% ; maşini-unelte pentru tăierea metalelor — 650% ; ciment — 433% ; fire de bumbac — 201% ; ţesături de bum­bac — 287% ; hârtie — 331% ; făină — 220%; zahăr — 199%. . In primăvara acestui an, la marele combinat metalur­gic de la Ansan a intrat în funcţiune primul furnal automatizat din China. S-a întărit considerabil sectorul de stat, care înglobează astăzi 60 la sută din în­treaga industrie a Chinei. Partidul Comunist Chinez şi puterea populară înfăptuesc cu fermitate politica întăririi necontenite a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, însemnate succese au fost obţinute şi în agricultură, înfăptuirea reformei a­­grare a însemnat punctul de pornire al unui avânt al producţiei agricole. Bună­starea ţărănimii chineze a crescut simţi­tor. In satul chinez se dezvoltă cu repe­ziciune grupurile de ajutor reciproc în muncă şi se formează treptat cooperative de producţie, pe baza liberului consim­ţământ. Victoria cea mai însemnată pe care a obţinut-o poporul chinez în cursul anului trecut a fost terminarea cu succes, în cea mai mare parte, a perioadei de refa­cere a economiei naţionale a Chinei, ceea ce a permis trecerea în 1953 la eco­nomia planificată pe scară largă. Primul plan cincinal al R.P. Chineze, care a început să fie tradus în viaţă anul acesta, pune ca sarcină fundamentală în, faţa po­porului chinez dezvoltarea industriei grele — temelia puternică a industria­lizării ţării şi a lărgirii treptate a secto­rului socialist în economia naţională, în prezent se găsesc în procesul de construcţie 130 mari obiective industriale, 75 de uzine şi mine, 9 trasee de cale ferată, 5000 km. de şosea sunt de acum în construcţie sau reconstrucţie. Din cele 6 mari termocentrale care se con­­struesc astăzi, 3 vor fi puse în funcţiune încă la sfârşitul acestui an. Au fost des­coperite şi a început exploatarea unor mari bazine carbonifere. Au început lu­crările pentru construirea primei fabrici de automobile în China. In acelaş timp vor fi dezvoltate cores­punzător agricultura şi industria uşoară. Pe baza creşterii producţiei industriale şi agricole va fi ridicat nivelul material şi cultural al poporului chinez, îmbună­tăţirea necontenită a vieţii celor ce mun­cesc, satisfacerea în proporţii tot mai largi a nevoilor materiale şi culturale ale poporului, constitue scopul principal al politicii Partidului Comunist Chinez. îndeplinirea sarcinilor grandioase şi complexe prevăzute de planul cincinal va face ca China să se transforme din­­tr’o ţară agrară înapoiată, într’un stat industrial-agrar socialist. Este mai presus de orice îndoială că industrializarea unei tari atât de uriaşe cum este China va avea ca rezultat creşterea considera­bilă a forţei statului chinez, fiind o con­tribuţie de cea mai mare însemnătate la întărirea întregului lagăr al democraţiei şi socialismului, la creşterea forţelor păcii pe plan mondial. Un factor hotărîtor pentru dezvoltarea cu succes a R. P. Chineze pe calea pro­gresului îl constitue prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu marea Uniune Sovie­tică, ajutorul ei mareţ, internaţionalist. O puternică manifestare a legăturilor fră­ţeşti indestructibile dintre popoarele so­vietic şi chinez a constituit-o noul ajutor pe care guvernul Uniunii Sovietice l-a acordat recent pentru construcţia econo­mică a Chinei. Datorită acestui ajutor larg, economic şi tehnic, vor fi construite şi reconstruite în scurtă vreme în China 141 obiective mari industriale. Ajutorul sovietic este esenţial pentru întreaga operă de industrializare a Chinei. Pe drept cuvânt, marele popor chinez consideră ajutorul frăţesc al Uniunii So­vietice ca fiind fără precedent în istorie. Urmând îndemnul Partidului Comunist Chinez, oamenii muncii din China în­vaţă cu sârguinţă din experienţa multila­terală a Uniunii Sovietice. Poporul chinez sărbătoreşte a 1­4-a ani­versare a proclamării R. P. Chineze în condiţiile marii victorii dobândite în lup­ta de rezistenţă împotriva agresiunii im­perialiste şi pentru ajutorarea Coreei, vic­torie marcată prin încheierea armistiţiului în Coreea. Dezlănţuind criminala agresiune îm­potriva popoarelor coreean şi chinez, for­ţele reacţionare urmăreau să-şi pună în aplicare planurile lor nebuneşti de zdro­bire a mersului înainte al popoarelor din Asia şi bazinul oceanului Pacific pe calea libertăţii şi independenţei naţionale. Aceste forţe ţinteau şi mai ţintesc să sub­mineze procesul măreţ de renaştere a po­poarelor din Orient, care reprezintă una din cele mai importante trăsături ale vre­murilor noastre şi care deschide perspec­tive însufleţitoare pentru dezvoltarea con­tinuă a întregii civilizaţii contemporane. Meritul istoric al poporului coreean şi al voluntarilor chinezi constă tocmai în a­­ceea că, apărând cauza păcii în Orient, au temperat în mare măsură zelul agre­sorilor care urmăreau să dezlănțue un nou război mondial. După trei ani de lupte crâncene, tru­pele de elită ale celui mai puternic stat industrial din lumea capitalistă, — S. U. A. — la care s’au adăugat trupele mercenare ale altor 15 ţări satelite, nu numai că nu şi-au putut pune în apli­care planurile lor militare, dar s’au po­menit în acelaş loc de unde porniseră agresiunea. Ele au pierdut nu numai un uriaş material de război, dar şi peste 1.000.000 de oameni, între care aproape 400.000 de americani. Războiul din Co­reea a dovedit limpede că popoarele care luptă pentru independenţa şi suveranita­tea patriei lor sunt invincibile. In trecut, dealungul multor decenii, lupta grupurilor imperialiste pentru do­minaţie în China crea o încordare deose­bită în relaţiile internaţionale în Orient. Astăzi, China democrat-populară acţio­­nează ca un puternic factor de stabilitate în Asia şi zona Pacificului. Nu întâm­plător stăpânii de eri ai Chinei, maeştrii agresiunilor, îşi îndreaptă astăzi cu atâta ură atacurile lor împotriva R. P. Chineze. In zadar încearcă imperialiştii ameri­cani să obţină izolarea R. P. Chineze, şi să continue uneltirile împotriva acestei ţări folosind jalnicele epave d­ancaisiste. Nu numai pentru opinia publică largă, dar şi pentru oamenii politici mai lucizi din occident devine tot mai limpede că astăzi, niciun fel de probleme interna­tionale importante referitoare la stabili­rea păcii între popoare nu pot fi hotărîte fără participarea marii Chine. Numeroase sunt cercurile influente din tarile capita­liste care, trecând peste dictatul american, cer să fie restabilite drepturile R. P. Chi­neze la O.N.U. Alături de uriaşa forţă a Uniunii So­vietice, puterea şi trăinicia Chinei popu­lare şi a ţărilor de democraţie populară dau tuturor popoarelor lumii încredere în victoria cauzei păcii. Poporul român urmăreşte cu simpatie şi bucurie profundă marile victorii pe care le cucereşte poporul chinez în dez­voltarea economiei şi culturii ţării sale, în construirea statului chinez democrat şi independent, în lupta pentru pace în Extremul Orient şi în lumea întreagă. An de an se întăresc prietenia şi colabo­rarea dintre popoarele chinez şi român. Dezvoltarea mereu mai largă a relaţiilor economice şi culturale dintre popoarele noastre, consolidarea şi dezvoltarea con­tinuă a prieteniei comune cu marea Uniune Sovietică, unitatea de ţeluri ce leagă strâns toate popoarele lagărului democrat — sunt caracteristice prieteniei de nezdruncinat româno-chineze. * De ziua celei mai mari sărbători a R. P. Chineze, poporul român trimite poporului chinez un fierbinte salut fră­țesc, urându-i din toată inima să cuce­rească noi şi noi victorii pe calea indus­trializării și a dezvoltării întregii eco­nomii, pe calea întăririi necontenite a marelui stat chinez, în interesul poporu­lui chinez și al cauzei păcii în lumea în­treagă. Recolte bogate la culturile de toamnă Membrii gospodăriei agricole colective ,,6 Martie“ din comuna Gâşteşti, raionul Mihăileşti, regiunea Bucureşti, au obţinut şi la culturile de toamnă producţii spo­rite la hectar, care întrec cu mult pe cele dobândite de ţăranii muncitori. De pe cele 25 hectare de porumb re­coltate până acum, ei au realizat o pro­ducţie de peste 100.000 kg., adică peste 4.000 kg. porumb ş­tiuteţi la hectar. Co­lectiviştii execută acum arăturile şi însă­­m­ânţările de toamnă. (Agerpres) In interiorul ziaruluii CHINA POPULARĂ IŞI FĂU­REŞTE UN VIITOR LUMINOS : Yan Iu-pin — Republica Populară Chineză pe calea avântului economiei şi cul­turii ; V. Bârlădeanu — Pe drumul vieţii noi (pag. 2-a). ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI : In legătură cu alegerea deputaţilor în sfaturile populare (pag. 3-a). Toată atenţia recoltării şi păstrării cartofilor (pag. 3-a). VIAŢA DE PARTID : E. Nicolaev — Dezbaterea Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. în adunările de activ (pag. 3-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA":­ V. Felea — Nicio grijă — se va a­­ranja ! (pag. 3-a). r' f Lucrările Adunării Generale a O.N.U. (pag. 3-a). Nota Guvernului Sovietic adresată­ Guvernelor Franţei A­ngliei şi S.U.A. în legătură cu convocarea unei confe­rinţe a Miniştrilor Afacerilor Externe (pag. 4-a). O importantă contribuţie la cauză destinderii internaţionale (pag. 4-a). Lucrările conferinței partidului­­a-z­burist englez (pag. 4-a). DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru stabilirea datei alegerii Deputaţilor în Sfaturile Populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează: 1.­­ Data alegerii Deputaţilor în Sfaturile Populare se sta­bileşte la 20 Decembrie 1953. • % Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Nationale " Secretarul Prezidiului DR. PETRU GROZA Marii Adunări Nationale GH. MARUSSI Ţesături noi în desene şi culori variate TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru). — De cum intri în secţia ţesătorie a întreprinderii de stat „Bumbacul“ din Ti­mişoara, privirea îţi este atrasă de înde­mânarea şi precizia cu care lucrează multe muncitoare, de varietatea produselor care se fabrică aici. Hotărît să trimită oameni­lor muncii ţesături mai multe, mai bune şi mai frumoase, colectivul acestei întreprin­deri munceşte cu dragoste pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de plan. In luna August planul de producţie a fost depăşit la ţesătoria crudă cu 1,7%, fabricându-se peste 20 de sortimente noi de tituri pentru rochii, pijamale, că­măşi, batiste etc. Din primele zile ale acestui an şi până în prezent, colectivul acestei întreprinderi a produs 44 articole noi în 155 de desene şi cu­lori diferite. Totodată, au fost puse in lucru 4 noi sortimente de stofe de rochii pentru sezonul de iarnă. In primele zile ale lunii Septembrie cea mai mare parte dintre ţesătoare şi-au depăşit cu mult sarcinile de produc­ţie. Fruntaşe In întrecerea socialistă pen­tru o producţie şi o productivitate sporită, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor sunt ţesătoarele Hildegard Hepp, Elisa­beta Gutekunst, Elena Bauhölzer, precum şi filatoarele Vera Maioroş, Elisabeta Bali­nth şi altele. Creşterea permanentă a producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi realizarea de economii au dus la creşterea câştigului, obţinut de muncitoarele acestei întreprinderi. In luna August, de pildă, salariul mediu a crescut cu 13,93% faţă de luna Iulie a acestui an. Pâine de bună calitate Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de pâine „Steagul Roşu" din Capitală se strădueşte ca, în cadrul între­cerii socialiste să dobândească noi şi în­semnate succese. Descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne­­ale pro­ducţiei, după exemplul muncitorilor şi teh­nicienilor de la „F. C. Gheorghiu-Bej“, pentru a da oamenilor muncii pâine de bună calitate, constitue o preocupare de seamă a colectivului acestei întreprinderi. Pentru bunul mers al producţiei, con­ducerea întreprinderii a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, în primele zile ale lunii Septembrie a fost pus în funcţiune un cazan de apă caldă pentru frământarea, pâinii, s-au făcut re­viziile la unele cuptoare, etc. Deasemeni, brigăzile şi-au organizat temeinic munca pentru a folosi din plin timpul de lucru. In primele 15 zile ale lunii Septembrie, planul de producţie la pâine a fost înde­plinit şi depăşit. Deasemeni, calitatea pâinii s-a îmbunătăţit considerabil. Printre brigăzile fruntaşe din întreprin­dere, care obţin rezultate deosebite în pro­ducţie, este şi brigada condusă de maistrul Iacob Gheorghe de la secţia franzelărie. Zi de zi această brigadă dă cu 35-45% franzele peste plan. Acordând o atenţie deosebită procesului de producţie, respec­tând reţeta de fabricaţie, această brigadă a­­reuşit, în primele 18 zile ale lunii Sep­tembrie, să dea 99% pâine de calitatea I-a. — Pentru colectivul brigăzii noastre, a spus stahanovistul Iacob Gheorghe — hio­tărîrile partidului și guvernului privind măsurile pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc constitue un puternic imbold în muncă. Și de­­munca noastră de­pinde traducerea în viaţă a acestor hotă­­rîri. Cu cât vom produce mai multă pâine şi mai bună, vom aduce un aport mai în­semnat la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Stahanovista Emilia Blaj lucrează din bri­gada I-a U.T.M. Împreună cu tovarăşele sale de­­muncă depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 49—73%. Succese deosebite î­n întrecere au obţinut in primele zile ale lunii Septembrie şi muncitoarele Eugenia Tudor, Florica Luican, Lucia Ciotârlă şi altele. Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de pâine „Steagul Roşu“ din Capitală sunt hotărâţi ca prin noi şi însemnate succese în producţie să contribue la ridicarea­ ni­velului de trai al celor ce muncesc. A 4-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul împlinirii a 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, vă transmit, tovarăşe președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popula­re Române şi a mea personal cele mai sincere felicitări. Urez din toată inima eroicului popor chinez succese noi pentru înflorirea patriei sale libere şi pentru întărirea păcii şi securităţii în lumea întreagă. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului Administrativ de Stat al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi, din partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române, cele ma­i călduroase felicitări. Poporul român urează marelui şi eroicului popor chinez succese tot mai mari în dezvoltarea Chinei noi populare şi în lupta măreaţă pentru consolidarea păcii şi securităţii în­ Extremul Orient şi lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului CITI EN-LAI Premierul Consiliului Administrativ de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze PEKMN Cu ocazia aniversării a 4 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi cele mai sincere felicitări şi urări de noi succese în opera de dezvoltare a Chinei noi populare şi în lupta pentru menţinerea şi consolidarea cauzei păcii. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Avântul construcţiei în China de Nord-Est PEKIN 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite : După cum relatează ziarul „Gunjenji­­bao", anul acesta în China de Nord-Est se desfăşoară mari lucrări de construcţie în întreprinderi ale industriei metalurgice, de construcţii de maşini şi ale altor ra­muri industriale. La combinatul metalurgic din Ansan se co­n-strueşt© o secţie de şine ş­i grinzi, secţii de ţevi turnate în întregime şi de tablă subţire, se reconstrueşte furnalul Nr. 7, prima secţie de cuptoare Martin şi prima secţie de laminate brute. In 18 regiuni ale Chinei de Nord-Est a­u început anul acesta lucrări de prospec­ţiuni geologice. In anul 1953, în Nord-Estul Chinei a început construcţia primei fabrici de au­tomobile din ţară, a uzinei de instrumente de măsurat şi de tăiat din Harbin, a uzi­nei de construcţii de ma­şini electrice, pre­cum şi lărgirea uzinelor constructoare de maşini Nr. 1 şi Nr. 2 din Mukden, a uzi­nei de instrumente pneumatice, a uzinei de cabluri electrice şi a altor întreprin­deri industriale. In China de Nord-Est se desfăşoară de­­asem­enea construcţia de numeroase între­prinderi al­e industriei uşoare , o fabrică de prelucrare a inului brut, o fabrică de zahăr, care va fi cea mai mare din China de Nord-Est, precum şi fabrici de cauciuc, hârtie şi preparate farmaceutice. Uniunea Sovietică acordă un ajutor im­portant construcţiei industriale din China d­e Nord-Est. Folosirea experienței sovie­tice înaintate sporeşte considerabil pro­ductivitatea muncii şi permite totodată să se reducă termenul de construcție a nu­meroase întreprinderi. Adunarea festivă cu prilejul celei de a 4-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Cu prilejul celei de a patra aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a organizat Miercuri seara o adu­nare festivă în sala Teatrului C.C.S. La­ a­dunare au luat parte numeroşi oameni ai muncii, stahanovişti reprezen­tanţi ai vieţii ştiinţifice, culturale şi artis­tice a ţării noastre, reprezentanţi ai pre­sei, etc. Adunarea s-a deschis prin intonarea Imnurilor de Sta­t ale R.P.R. şi R. P. Chi­neze şi a Imnului U.R.S.S. Acad. Iile Murgulescu, ministrul învă­ţământului Superi­or, a vorbit despre în­semnătatea ce­lei de a patra­ aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Acad. I. Murgulescu a arătat că pro­clamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de însemnătate istorică mon­dială, este rezultatul luptei revoluţionare de decenii a poporului chinez, condus de gloriosul Partid Comunist Chinez, împo­triva feudalismului, a burgheziei trădă­toare şi a imperialismului, întărind considerabil lagărul păcii, de­mocraţiei şi socialismului, constituirea R.P. Chineze reprezintă în acelaş timp un factor de seamă în lupta de eliberare a tuturor ţărilor coloniale şi dependente de sub jugul colonial. Descriind starea de mizerie şi înapoiere în care poporul chinez a trăit în trecut, sub jugul feudalilor şi al imperialiştilor străini, vorbitorul a subliniat că numai Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis poporului chinez drumul spre victorie. Pe acest drum, poporul chinez a fost condus de Partidul Comunist Chinez, creat în 1921, în focul avântului revolu­ţionar al masselor asuprite din China, sub directa influenţă a Ma­rii Revoluţii Socia­liste din Octombrie. Dela începutul existenţei sale, partidul s’a dovedit ca singurul conducător al mas­selor asuprite in lupta pentru o viaţă fericită şi a mobilizat elementele cele mai hotărîte în lup­ta de dezrobire economică şi­­politică a Chinei. In anul 1927 ia naş­tere Armata Populară Chineză, condusă de Partidul Comunist Chinez, armată care a dus până la victorie lupta pentru eli­berarea Chinei. împotriva forţelor popu­lare revoluţionare s'a ridicat reacţiu­nea go­mindanistă sprijinită de imperialiştii americani, englezi şi japonezi. Anii 1937- 1945 sunt anii luptei glorioase a poporului chinez Împotriva crudului ocupant japo­nez.Răsunătoarea victorie a Armatei Sovie­tice asupra Germaniei fasciste şi a Ja­po­­niei militariste a avut o Influenţă puter­nică şi asupra­­mersului revoluţiei chineze. Armata­ Populară de Eliberare, condusă de Partidul Comunist Chin­ez, susţinută de massele largi asuprite şi exploatate, a ob­ţinut o victorie măreaţă împotriva trupe­lor gemindanis­te, sprijinite de imperialişti. Declaraţia de constituire a Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze, d­e la 1 Octombrie 1949, a însem­nat încununarea luptei revoluţionare a poporului chinez împotriva imperialismu­lui şi a reacţiunii interne. Acad. I. Murgulescu a trecut apoi în revistă măriile succese obţinute in­ toate domeniile de poporul chinez, sub orân­duirea democrat-populară. In trecut, imperialiştii au împiedicat China să-şi dezvolte o industrie pro­prie, lăsându-i numai rolul de piaţă de desfar­cere pentru produsele industriale ale ţă­rilor imperialiste. După proclamarea R.P. Chineze, Partidul Comunist Chinez a elabo­ra­t programul refacerii industriei distruse de război, trasând sarcina indus­trializării ţării. Sectorul de stat a dobân­dit o situaţie predominantă în industrie şi în întreaga economie a ţării. Până la sfârşitul anului 1952, industria Chinei a fost refăcută şi dezvoltată într’un ritm ra­pid, depăşind în ramurile principale ni­velul cel mai înalt înregistrat vreodată în istoria acestei ţări. A fost dezvoltată cu succes producţia mărfurilor de lang consum, care a atins deasemeni un nivel necunoscut în China. Rezultate remarca­bile au fost obţinute şi î­n domeniul co­municaţiilor şi al transporturilor. Aceste importante succese se datorase sprijinului multilateral şi permanent pe care Uniunea Sovietică l-a dat Chinei Populare. Legături strânse comerciale s’au creat cu Uniunea Sovietică, cu ţă­rile de democraţie populară. Greutatea specifică a comerţului exterior al Chinei cu U.R.S.S. şi cu ţările de democraţie populară, care reprezenta 26 la sută în 1950, s’a ridicat în 1952 la 72 la sută din totalul volumului comerţului său ex­terior. Vorbitorul a subliniat apoi importanţa înfăptuirii marii reforme agrare. Pe baza principiului­­liberului consimţământ, ţă­ra­­nii au trecut la întemeierea organizaţiilor de într’ajutorare reciprocă în muncă, care au cuprins, în 1952 peste 40 la sută din Întreaga ţărănime chineză. Pe baza acestor succese pe plan econo­mic, R. P. Chine­ză a trecut, începând cu anul 1953, la economia planificată. Vorbitorul a­­relevat vast­a revoluţie cul­turală care se î­rtfăptueşte paralel cu dez­voltarea economică, învăţământul de toate gradele a căpătat o mare dezvoltare, reorganizân­du-se pe baz­ 9­­noi, deschizând larg­­porţiile şcolilor şi universităţilor pen­tru fiii de muncitori şi ţărani. Marea Chină Populară — a subliniat a­ca­d. I. Murgulescu — îşi bazează suc­cesele pe conducere­a înţeleaptă a Parti­dului Comunist Chinez,­­pe avânt­ul şi eroismul bravului popor chinez, pe rela­ţiile de tip nou, de prietenie indestructi­bilă cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. Forţă activa a lagă­rului păcii şi socialismului, marea Chină constitue un exemplu şi un stimulent­­pen­tru toate popoarele c­a­re gem încă sub jugul exploatării colonialiste şi care văd in victoria re­voluţiei chineze o cale sigură de urmat. Poporul român — a încheiat vorbito­rul — însufleţit de o dragoste sinceră faţă de poporul f-na-t­e chinez, se bucură de măreţele lui realizări şi-i u­rează­­noi suc­cese pe ca­l­aa construirii unei Chine înflo­­­­ritoare, pe calea apărării păcii în întreaga lume. A vorbit apoi Van Iu-pin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar a­l R.P. Chi­neze la Bucureşti. In această zi, a spus Van Iu-pin, sărbătorim cea de a patra aniversare a­­proclamării Republicii Populare Chineze, zi care a adus victoria strălucită a­ po­porului chinez sub conducerea Partidului Comunist Chinez în frunte cu t­ovară­șul Mao Tze-dun. In ultimii patru ani, China s’a schimbat atât de mu­l­t, î­ncât cu greu o mai putem­ recunoaşte. In acest an a fost elaborat primul nostru plan cincinal în care s’au prevăzut: dezvoltarea industriei grele, temelia de ba­ză a industrializării socialiste a ţării, dezvoltarea corespunzătoare a Industriei uşoare, a transporturilor şi co­municaţiilor, organizarea cooperatistă a agricul­tu­rii şi a industriei meşteşugăreşti. Toate acest© măsuri vor contribui la ridicarea treptată a nivelului de trai ma­terial şi cultural al masse­lor populare din ţara noastră. După ce a trecut în revistă uriaşele realizări obţinute de poporul chinez vn­enii puterii populare. Van Iu-pin a arătat că sprijinul întregului la­găr al­­păcii, de­mocraţiei şi socialismului şi mai ales aju­torul frăţesc al Uniunii Sovietice au contribuit mult la cucerirea măreţelor succese obţinute de poporul chinez in fărfi­rirea vieţii noi Vorbitorul a subliniat că relaţiile de prietenie dintre R. P. Chi­neză şi Uniunea Sovietică constitue o înaltă pildă d­e colaborare frăţească a ţă­rilor din lagărul păcii şi democraţiei. Vorbind despre relaţiile frăţeşti dintre R. P. Chineză şi R.P.R., Yan Iu-pin a arătat că acestea se lărgesc din an în an. Semnarea acordului de colaborare tehnico­­ştii­nţifică, încheiat în acest an, este încă o dovadă a legăturilor multilaterale ba­zate pe principiile internaţionalismului­ proletar şi a colaborării prieteneşti de la egal la egal. In continuare, ambasadorul R. P. Ch-*­neze a scos in evidenţă i­nteresul cu care poporul chinez urmăreşte realizările po­porului român în lupta, de construire a socialismului, pentru continua ridi-ofere a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Van Iu-pin şi-a încheiat cuvântarea cu urări pentru prietenia dintre poporul ro­mân şi poporul chinez, care, strâns unite în lagărul păcii şi democraţiei in frunte cu Uniunea Sovietică, a­duc o contribuţie însemnată la apărarea cauzei păcii şi securităţii popoarelor. Cuvântările au fost subliniate cu vii aplauze, participanţii la­ adunare manifes­tând cu căldură pentru prietenia­ dintre poporul român şi poporul chinez, unite în frontul mondial al păcii în fruntea că­ruia se găseşte marea Uniune Sovietică. La adunare au participat tovarăşii dr. Petru Groza, Gheorghe Apostol, Miron Constantinescu, Gh. Stoica, S. Bughici, D. Coliu, general locotenent Alexandru Drăghici, Sori­n To­ma, general locotenent L. Sălăjan, M. Mujic, N. Cioroiu şi T. Ru­­denco, miniştri adjuncţi la Ministerul Afa­cerilor Externe, M. Macavei, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Cul­turale cu Străinătatea, C. Blidaru, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, miniştri, miniştri ad­juncţi, înalţi funcţionari de stat, reprezen­tanţi ai organizaţiilor obşteşti. Au luat parte membri ai corpului di­plomatic. In încheerea­ festivităţii a fost prezentat filmul documentar chinez în culori „A treia aniversare a proclamării R. P. Chi­neze“, care ilustrează succesele dobândite de­­poporul chinez în primii ani după eli­berare. (Agerpres)

Next