Scȃnteia, octombrie 1953 (Anul 22, nr. 2781-2807)
1953-10-01 / nr. 2781
Pag. 2 SCÂNTEIA" CHINA POPULARĂ IŞI FĂUREŞTE UN VIITOR LUMINOS" Pe drumul vieţii noi v e călători prin China zilelor noastre înseamnă e străbate nu numai spaţii imense, ci şi secole întregi de civilizaţie. In această apare ţară, cât un continent, se petrec transformări revoluţionare într’un ritm atât de rapid, încât cunoscând ce s-a înfăptuit din ziua eliberării şi până azi, îţi poţi da seama de perspectivele grandioase ce se deschid în faţa Chinei în anii ce vin. Am vizitat China acum doi ani. Am vizitat-o şi anul acesta. Desigur, doi ani nu reprezintă mult în viaţa unui popor, mai ales a unui popor a cărui istorie numără zeci de veacuri. Dar aceşti doi ani, în care poporul chinez liber şi stăpân pe soarta sa a desfăşurat puternic lupta pentru pace şi o viaţă nouă, şi-au pus pecetea trainică asupra înfăţişării Chinei. In China de astăzi, noul, ale cărui mlădiţe abia încolţeau cu puţini ani în urmă, devine tot mai puternic şi îşi dovedeşte forţa sa de neînvins. In cursul călătoriei din anul acesta prin China am simţit profund cum creşte şi se dezvoltă acest nou la oraşe cât şi la sate, în uzine şi în cooperativele agricole, în institute şi teatre, pe străzi şi în casele oamenilor. ,,Câmd s’a mai pomenit ca China să aibă propria ei industrie de unelte agricole ?“ — mi-a spus tovarăşul Li Căţo, inginerul şef al uzinei de unelte agricole din Pelin. Această întrebare ar putea, fi pusă cu tot atâta îndreptăţire şi în privinţa altor numeroase noi ramuri ale industriei chineze. Străbătând Expoziţia Industrială a Chinei de Nord-Est din Macden, mă gândeam La uriaşa forţă potenţială a poporului chinez, care a fost încătuşat veacuri dearândul în lanţurile asupririi imperialiste şi căruia revoluţia i-a sfărâmat aceste lanţuri şi i-a deschisperspective largi de creaţie. In numai 4 ani poporul chinez, sprijinit şi ajutat de marele său prieten, poporul sovietic, a făurit o Industrie proprie. Dacă în China — în care p© vremuri — cum spun chinezii — se importa totul îin afară de foame — se fabrică astăzi osii de vagoane şi freze, pompe de irigaţie şi aparate de proiecţie cinematografică, centrale telefonice şi semănătoare, roţi de cauciuc şi răcitoare electrice — ne putem închipui cum va fi puterea industrială a acestei ţări peste câţiva ani, la sfârşitul primului plan cincinal. Ceea ce m-a impresionat în decursul călătoriei a fost ritmul rapid de dezvoltare economică a R.P. Chineze. „Un asemenea ritm de dezvoltare, cum cunoaşte în prezent industria noastră — îmi spunea tovarăşul Cu Cin-sin, inginer la rafinăria de petrol din Fusun — nu-mi închipuiam pe vremuri că poate fi atins vreodată. Explicaţia este aceasta: clasa muncitoare conduce ţara, împreună cu toţi oamenii muncii ea transformă China, din colonia înapoiată cum era pe vremuri, într’o mare putere industrială cu o agricultură înaintată“. Noul îşi croeştee drum nu numai în industrie, ci şi în agricultură. In satul chinez, ţinut odinioară în neagră mizerie şi incultură de către clasele exploatatoare, dispar pentru vecie, prin desăvârşirea reformei agrare, urmele trecutului feudal. A fost legiferată lichidarea robiei femeii, descătuşând energia creatoare a acesteia. In satul chinez la o tot mai largă răspândire cooperaţia de producţie în forme variate In prezent se numără mai mult de 6.000.000 de grupuri ţărăneşti de întrajutorare în muncă şi peste 4.000 de cooperative agricole de producţie. Am vizitat o astfel de cooperativă în satul Padiadzâţun, în apropiere de Mucden. In acest sat, înainte de reforma agrară 6 moşieri stăpâneau 480 ha. de pământ, iar 615 familii de ţărani săraci stăpâneau doar 112 ha. După reforma agrară situaţia s’a schimbat. In prezent ţăranii care s’au unit în cooperativa înfiinţată în sat stăpânesc 416 ha., iar ţăranii individuali circa 64, în timp ce moşierii nu mai stăpânesc decât 137 ha. înainte de eliberare trei sferturi din numărul locuinţelor satului erau proprietatea moşierilor. Acum ţăranii sunt proprietari ai caselor în care trăiesc. Deşi cooperativa a fost înfiinţată abia de doi ani, roadele muncii în comun în cadrul acesteia nu au întârziat să se arate. Unul din membrii cooperativei, Li Tunciun, mi-a făcut următoarea socoteală : — In primul an după reforma agrară, recolta de pe întreg pământul meu a fost de 1815 kg. de orez. In 1952 am pri-Copiil — viitorul ţării. In R.IM Chineză el se bucură de o viaţă feri- cită, sunt Înconjuraţi de grija părin- t tească a regimului democrat-popular. I Iată un grup de copii în curtea unui cămin. I mit de la cooperativă pentru zilele-muncă 3300 kg. de orez. Un asemenea rezultat al muncii în cooperativă este de la sine înţeles : în cadrul ei noi muncim cu maşini şi unelte moderne, avem îngrăşăminte suficiente şi sămânţă de bună calitate, suntem ajutaţi de agronomi; munca noastră nu poate fi decât spornică. Preşedintele cooperativei, tovarăşul Cao Ciun-fu, mi-a înfăţişat prin câteva cifre grăitoare cum a crescut nivelul de trai al ţăranilor din sat după reforma agrară şi mai ales după organizarea cooperativei. — Productivitatea muncii unui ţăran — a spus el — a crescut cu 125%. Cooperativa noastră a recoltat anul trecut circa 270.000 kg. de orez. In afară de aceasta, prin participarea membrilor cooperativei la o serie de lucrări comunale — reparări de drumuri, transporturi, — s’au mai câștigat circa 70 milioane iuani. Astfel că, după ce am pus deoparte din veniturile cooperativei sumele necesare pentru construirea unui grajd de vite, a unei clădiri pentru inventar şi a unui hambar pentru produse şi după ce am construit o grădiniţă de copii, ne-a rămas deajuns pentru a împărţi cantităţi mari de produse şi sume de bani membrilor cooperativei. Viaţa noastră a devenit mai buna, mai îndestulătoare. Anul acesta, în satul nostru s’au cumpărat 35 vite de rasă, 26 de căruţe noi, 6’au clădit case noi. A crescut şi nivelul cultural al ţăranilor: din 200 de neştiutori de carte, câţi erau până la eliberare, au mai rămas doar 70. Cooperativa primeşte zilnic 15 ziare, citite în grup de către membri. Am vizitat clădirile cooperativei, grădiniţa de copii, şcoala elementară, clubul, casele ţăranilor. Din exemplul acestui sat mi-am putut da seama de adâncile transformări prin care trece satul chinez. O impresie puternică pentru cei care vizitează China o constitue setea nedomolită de învățătură, de cultură, a celor mai largi pături ale poporului. Treceam într’o zi prin aleile umbroase ale frumosului parc Sun lat Sen din centrul Pekinului. Era după amiază. Pe siipra■faţa lucie a lacului pluteau corolele albe şi delicate ale lotuşilor. Pe bănci, în pavilioane, pe malul lacului, tineri şi bătrâni citeau cu nesaţ, luau notiţe. Parcă nu mă aflam într’un parc, ci în uriaşul auditoriu al unei universităţi în aer liber. Intr’un pavilion, un grup de tinere citeau cu glas tare fragmente din cunoscutul poem al lui Puşchin „Călăreţul de aramă“. Am intrat în vorbă cu ele. Mirau povestit că învaţă limba şi literatura rusă la Universitatea „Tinhua". — Limba rusă — mi-a spus studenta Gian Mei — este pentru poporul chinez limba fratelui nostru mai mare, a poporului sovietic, este lmba prin care luăm cunoştinţă şi ne înnuşim măreaţa experienţă sovietică. Ea este limba prieteniei şi a păcii. O vedeţi pe bătrânica aceea de pe banca din faţa morfetră? — îmi spuse ea. Deşi are peste 60 de ani, este una din activistele de frunte ale Comitetului de luptă pentru pace şi împotriva agresiunii americane din cartierul nostru. Şi ea învaţă acum limba rusă. Dorinţa de a învăţa este atât de puternică încât oamenii folosesc orice moment liber în acest scop. Voi da un exemplu. Interpreţii care mă însoţeau în diferite oraşe, deîndată ce aveau un moment de răgaz ce adânceau în citirea vreunei cărţi. Mai toţi se pregăteau în vederea examenelor la şcolile de partid, sindicale, la şcoli medii sau institute prin corespondenţă. Nu rar mi s’a întâmplat să văd pe înserate cum rcşii lăsau trăsuricile trase de biciclete în vreo fundătură şi se îndreptau în grupuri spre clădirea vreunei şcoli unde învăţau să citească şi să scrie. Potrivit planului cincinal, şcolile, institutele şi universităţile R. P. Chineze vor forma până la sfârşitul anului 1957 550.000 specialişti, cadrele viitoare ale construcţiei economice şi de stat. In fiecare an un număr tot mai mare de tineri dintre care tot mai mulţi provin din rândurile clasei muncitoare şi ale ţărănimii muncitoare, umplu sălile de cursuri şi laboratoarele facultăţilor. In cursul călătoriei am vizitat Institutul politehnic şi Institutul de Medicină din Mucden, Institutul politehnic din Harbin, Institutul pentru minorităţile naţionale din Pekin. Pretutindeni am cunoscut avântul şi entuziasmul tineresc, dorinţa de a cuceri cetatea ştiinţei. In cursul unei convorbiri pe care am avut-o cu Zan Iaoiu, de naţţionalitate nongin, acum student, la Institutul pentru minorităţile naţionale, acesta mi-a spus: — Noua intelectualitate care se ridică din mijlocul poporului va şti să apere interesele poporului, iar noi, cei ce aparţinem naţionalităţilor odinioară asuprite şi lipsite de orice drepturi, vom ridica la rândul nostru nivelul de cultură al popoarelor noastre, vom întări unitatea minorităţilor cu marea naţiune chineză, în lupta pentru viaţa nouă... Poporul chinez mai are desigur greutăţi de învins în lupta pentru făurirea reaestei mult dorite, mult visate vieţi noi. Dar niciun muncitor, niciun ţăran muncitor, niciun intelectual cu dragoste de popor nu se îndoeşte că toate greutăţile vor fi învinse. Chezăşia victoriei constă în faptul că în fruntea poporului muncitor se află gloriosul Partid Comunist Chinez, călit în lupte, care a preluat şi duce mai departe tradiţiile de luptă revoluţionară ale poporului chinez. Chezăşia victoriei constă în forţa invincibilă a prieteniei de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul sovietic, în ajutorul frăţesc al marii Uniuni Sovietice. V. BARLADEANU In anii puterii populare, în China au început să fie construite numeroase uzine şi întreprinderi ale industriei grele. In clişeu , un aspect al combinatului din Anşan — supranumit „inima de oţel arepublicii“, cel mai mare centru metalurgic al R. P. Chineze. Republica Populară Chineză pe calea avântului economiei şi culturii Marea Republică Populară Chineză sărbătoreşte astăzi victorios cea de a 4-a aniversare a proclamării sale. încă din prima zi a creării R. P. Chineze, pentru poporul chinez a început o nouă eră istorică. In primii trei ani de după eliberare (1949—1952), poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Central Popular în frunte cu preşedintele Mao Tze-dun, a obţinut succese măreţe în toate domeniile activităţii sale. Datorită desfăşurării cu succes a marii mişcări de rezistenţă împotriva agresiunii americane şi de ajutorare a poporului coreean, precum şi datorită diferitelor reforme sociale, ridicării generale a nivelului conştiinţei şi organizării masselor largi, regimul de dictatură a democraţiei populare s-a întărit nemăsurat. El îşi arată în toate domeniile superioritatea asupra vechiului regim, marea sa vitalitate. In anii care au trecut de la proclamarea R. P. Chineze, poporul a desfăşurat o mare operă de refacere economică a ţării. Clasa noastră muncitoare a dovedit un înalt spiritde iniţiativă şi a pus toate forţele ei creatoare in slujba operei de refacere şi dezvoltare economică a ţării. Massele ţărănimii, care se bucură de roadele aplicării reformei agrare, au dovedit deasemenea multă iniţiativă în producţie. Mari succese au fost obţinute în producţia industrială şi agricolă , producţia anuală a principalelor ramuri ale industriei şi agriculturii a depăşit nivelul cel mai înalt atins vreodată în istoria ţării noastre. Datorită refacerii şi dezvoltării producţiei industriale şi agricole, creşterii neîncetate a proporţiei industriei moderne şi lărgirii sectorului socialist al economiei ţării, bugetul Chinei a putut fi echilibrat. Piaţa şi preţurile mărfurilor au devenit stabile. A crescut nivelul de trai al poporului. In anul 1952 situaţia economicofinanciară a ţării noastre s’a îmbunătăţit radical şi astfel poporul chinez a îndeplinit cu succes directiva trasată in Iunie 1950, la cea de a treia plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist VAN IU-PIN Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P. Chineze în R.P.R. Chinez, ţinută după cel de al 7-lea Congres al Partidului, de preşedintele Mao Tze-dun : „Să luptăm pentru o îmbunătăţire radicală a situaţiei economico-financiare a ţării în trei ani !“ In felul acesta, noi am creat condiţiile de bază pentru desfăşurarea construcţiei economice planificate. Din anul acesta, noi am început să înfăptuim primul nostru plan cincinal. Sarcinile de bază ale primului plan cincinal sunt: dezvoltarea industriei grele, care va fi preocuparea noastră principală, asupra căreia trebue să ne concentrăm toate forțele, pentru ca astfel să se poată crea temelia pentru industrializarea ţării şi pentru organizarea apărării ei pe baza tehnicii moderne; formarea, în măsură corespunzătoare dezvoltării industriei, a cadrelor necesare construcţiei ; dezvoltarea corespunzătoare a transporturilor şi a comunicaţiilor, a industriei uşoare, a agriculturii şi a comerţului ; organizarea treptată, pe baze cooperatiste, a agriculturii şi a industriei meşteşugăreşti, precum şi restructurarea treptată a industriei şi comerţului particular, pentru ca ele să poată contribui în mod maiactiv la construcţia economică a ţării. Toate acestea le facem pentru a obţine o creştere treptată, dar sigură, a formaţiunii socialiste în ansamblul economiei naţionale. Scopul politicii partidului este de a asigura ridicarea treptată a nivelului de trai material şi cultural al masselor populare pe măsura dezvoltării producţiei. Aceste sarcini principale corespund pe deplin sarcinii noastre fundamentale, industrializarea ţării şi trecerea ei treptată la socialism. Este limpede că numai prin construirea şi dezvoltarea industriei grele vom putea crea o puternică forţă economică şi de apărare a ţării. Numai astfel vom putea asigura deplina noastră independenţă economică, vom putea apăra securitatea ţării, vom crea condiţiile materiale tehnice pentru colectivizarea agriculturii şi pentru transformarea ei radicală. Prin construirea şi dezvoltarea industriei grele vom putea asigura creşterea neîncetată a economiei naţionale şi îmbunătăţirea necontenită a nivelului de trai al masselor populare, făcând posibilă trecerea treptată a ţării noastre la socialism. Primul plan cincinal va duce la o dezvoltare uriaşă a industriei ţării noastre. In cadrul primului plan cincinal vom construi întreprinderi metalurgice şi siderurgice pentru metale feroase şi neferoase, mine de cărbuni, rafinării de petrol, uzine de construcţii de maşini, de automobile, de tractoare, termo şi hidrocentrale, etc. Aceste uzine vor da mai multă fontă, mai mult oţel, cărbune, energie electrică, petrol, metale neferoase, maşini şi materiale de construcţie, pentru a satisface nevoile ţării. Se vor produce, pentru prima dată în istoria ţării noastre, o serie de produse industriale din cele mai diferite. Amploarea construcţiei industriale in cadrul primului an al planului cincinal este foarte mare îndeplinirea de către întreprinderi a sarcinilor prevăzute în planul de construcţie a economiei naţionale pentru prima jumătate a anului 1953 s-a desfăşurat, în general, în mod satisfăcător. Potrivit prevederilor planului, în comparaţie cu anul 1952, valoarea totală a volumului producţiei industriale va creşte în anul 1953 cu 23%, iar proporţia industriei de stat va spori cu aproximativ 32%. Potrivit datelor statistice din prima jumătate a acestui an, valoarea volumului global al producţiei industriale a depăşit norma prevăzută în plan. Prevederile cu privire la valoarea volumului global al producţiei celor cinci ministere principale ale industriei : Ministerul industriei grele, Ministerul industriei combustibilului, Ministerul industriei de construcţii de maşini Nr. 1, Ministerul industriei textile şi Ministerul industriei uşoare — au fost îndeplinite în prima jumătate a acestui an în medie cu 101%.. Dintre cele 20 ramuri de produse principale, zece au deepăşit planul. Astfel, planul de producţie a fontei a fost îndeplinit în proporţie de 107,3%, volumul producţiei crescând cu 7,7 % faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut; cel al producţiei de oţel , în proporţie de 101,2%, cu 31,8% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, al producţiei de ciment în proporţie de 103,2%, crescând cu 30,1% faţă de perioada corespunzătoare din 1952, al producţiei de ţiţei — cu 111,8% adică cu 33,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, al producţiei firelor de bumbac — cu 103,1%, — cu 17,3% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut şi planul producţiei de bumbac brut — cu 102,5%, volumul producţiei crescând cu 15% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In anul 1953, investiţiile statului In domeniul construcţiei capitale reprezintă o treime din totalul bugetului, iar volumul investiţiilor ministerelor industriei în construcţia capitală va fi de 1,5 ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 1952. Pentru anul acesta s-a prevăzut construirea a 130 mari construcţii. 75 de uzine şi întreprinderi sunt de acum în construcţie sau reconstrucţie. A şi început construirea a 9 linii noi de căi ferate precum şi a 5000 de kilometri de şosele. In domeniul irigaţiei se continuă opera de amenajare radicală a fluviilor Huai şi Iun-tin (care curge prin provincia Haopei) In acelaş timp a început amenajarea radicală a fluviilor Liau (în Nord- Est) şi Han (în provincia Hupei). Se construesc case de locuit cu o suprafaţă de 27.000.000 m. p. Atât în domeniul producţiei industriale cât şi în domeniul construcţiei capitale, noi am obţinut în prima jumătate a anului curent realizări uriaşe. In felul acesta s’a pus o bază trainică pentru îndeplinirea şi depăşirea cu succes a planului construcţiei economiei naţionale pa anul 1953. Primul plan cincinal prevede deasemenea o dezvoltare considerabilă a producţiei agricole şi mai ales a producţiei de cereale. In anul 1952 s-a obţinut o cantitate de 163.750.000 tone de cereale şi de 1.290 000 tone bumbac brut, depăşindu-se astfel cel mai înalt nivel al producţiei anual© atins vreodată în ţara noastră, a crescut şi producţia plantelor industriale. Dar pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a ţăranilor, pentru a asigura statul cu cereale şi materii prime industriale, este necesar să sporim considerabil producţia agricolă. In anul acesta, deşi unele regiuni au fost lovite de calamităţi naturale, se poate spera totuşi că producţia agricolă va rămâne la nivelul anului trecut sau chiar ii va depăşi. Urmând cale® arătată de tovarăşulMao Tze-dun în articolul 6ăn „Să ne organizăm“, aproximativ 40% din numărul ţăranilor desfăşoară astăzi o muncă organizată în producţie. Ei au format diferite forme de grupuri de intrajutorare în muncă. S-au întemeiat deasemenea peste 4000 de cooperative agricole de producţie, precum şi câteva zeci de gospodării agricole colective model. Sarcina noastră constă în aceea ca, pe baza cerinţelor şi a creşterii nivelului de conştiinţă al ţărănimii şi ţinând seama de iniţiativa sa în organizarea grupelor de intr-ajutorare în muncă, pe care a manifestat-o in urma reformei agrare, să dezvoltăm treptat dar temeinic această mişcare şi să realizăm treptat transformarea socialistă a agriculturii. In felul acesta vom putea realiza sarcina sporirii producţiei agricole şi a ridicării necontenite a nivelului de trai, material şi cultural, al ţărănimii. In cei patru ani care au trecut de la proclamarea R. P. Chineze, paralel cu îmbunătăţirea radicală a situaţiei economico financiare a ţării, s-au înfăptuit mari transformări în domeniul cultural şi al învăţământului. De pildă, în acest an, numărul studenţilor din instituţiile superioare de învăţământ este de peste 230.000, în timp ce în 1949 el era de numai 130.000. Numărul elevilor din şcolile medii este de peste 3 000.000 faţă de circa 1.270.000 în 1949, iar al acelora din şcolile elementare de peste 55.000.000 faţă de peste 24.000.000 în 1949. Este demn de subliniat nu numai faptul că numărul studenţilor şi elevilor a crescut, ci şi că procentul de studenţi şi elevi de origine muncitorească şi ţărănească a sporit cu mult, iar calitatea metodei de predare s’a îmbunătăţit. In şcolile medii de scurtă durată, pentru cadre provenite din rândurile muncitorimii şi ale ţărănimii se numără astăzi mai bine de 20.000 de elevi. In acest an, 1.508 absolvenţi din aceste şcoli au intrat în institutele superioare. Ei constitue prima serie de intelectuali din rândurile muncitorimii şi ţărănimii, crescuţi de regimul democratpopular, oameni care vor deveni specialişti, cadre de nădejde în opera de construcţie a ţării noastre. Succesele uriaşe obţinut® în perioada refacerii economice şi în primul an al planului cincinal, victoriile strălucite dobândite de către poporul chinez pe toate fronturile de activitate in timp de numai patru ani sunt strâns legate de conducerea justă a Partidului Comunist Chinez, de tăria şi superioritatea regimului dictaturii democrate a poporului, care are la bază alianţe dintre clas® muncitoare şi ţărănime, sub conducerea clasei muncitoare. Ele sunt deasemenea strâns legate de ajutorul dezinteresat şi generos acordat ţării noastre de către marea Uniune Sovietică şi de colaborarea activă ,şi binefăcătoare cu ţările de democraţie populară. Ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice — ajutor moral, material, ideologic, tehnic, etc. — constitue una dintre condiţiile hotărâtoare care au determinat succesele şi victoriile noastre. In prezent, când ţara noastră a început să înfăptuiască primul plan cincinal, Guvernul Sovietic a consimţit să ne dea un ajutor uriaş, multilateral şi sistematic în construirea şi reconstruirea a 141 de întreprinderi. Aşa cum a arătat preşedintele Mao Tze-dun în telegrama sa adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Maiencov : „Istoria nu a cunoscut încă asemenea precedente". Faţă de acest ajutor măreţ şi dezinteresat al Uniunii Sovietice, poporul chinez îşi exprimă calda ca recunoştinţă. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, poporul român înaintează cu avânt nestăvilit pe calea construirii socialismului. Poporul chinez urmăreşte, cu interes munca plină de abnegaţie a oamenilor muncii din Republica Populară Română pentru îndeplinirea primului plan cincinal şi pentru ridicarea nivelului lor de trai, material şi cultural. Poporul chinez consideră fiecare succes al poporului român, realizat prin munca lui creatoare, ca pe un succes al său propriu şi ca o pildă plină de învăţăminte. Relaţiile frăţeşti şi legăturile multilaterale ce se dezvoltă şi se întăresc tot mai mult între ţările noastre constitue o forţă care însufleţeşte poporul chinez în lupta lui pentru industrializarea ţării şi pentru trecerea ei treptată la socialism. Pe baza succeselor realizate în cei patru ani, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Central Popular în frunte cu preşedintele Map Tze-dun, cu ajutorul prietenesc al ţărilor din lagărul democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, poporul chinez va merge victorios înainte pe calea îndeplinirii măreţei sarcini de industrializare a ţării şi de trecere treptată la socialism, luptând cu însufleţire şi învingând toa!$ piedicii® gl greutăţile din drumul său* * Noi centrale electrice In curând va intra parţial in funcţiune cea mai mare termocentrală din Nord- Vestul Chinei, a cărei construcţie a fost începută în luna Noembrie anul trecut. Ea va aproviziona cu energie electrică uzine de maşini de construcţie, fabrici de textile, fabrici de făină și alte întreprinderi. In ziua sărbătoririi celei de a 4-a aniversări a R.P. Chineze va da pentru prima dată curent electric centrala electrică din Dihua, a cărei capacitate va fi cu 40% mai mare decât capacitatea tuturor centralelor electrice existente până acum în China de Nord-Vest luate împreună. Se apropie de sfârşit montarea utilajului termocentralei care se construeşte în Cenciu. La începutul lui octombrie ea va fi dată parţial în exploatare. Construcţia, uriaşă ca proporţie, a bazei energetice în R.P. Chineză este indisolubil legată de ajutorul dezinteresat al Uniunii Sovietice. Industria textilă din Sanhai Producţia totală a fabricilor textile din Şanhai a fost în primele luni ale anului acesta cu 25,3% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La Sanhai, principalul centru al industriei textile a R.P. Chineze, se află 47% din numărul total al războaielor din fabricile de textile din întreaga Chină. Ţesăturile din acest an sunt superioare din punct de vedere calitativ. A crescut deasemenea numărul modelelor şi al varietăţilor diferitelor ţesături. Au fost create 400 de modele diferite de imprimeuri de bumbac. Producţia totală de imprimeuri de bumbac a celor patru fabrici de imprimeuri şi vopsitorii de stat din Samhai, în ultimele opt luni, este cu 23,5% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceste fabrici produc de asemenea seri şi ţesături din fire de bumbac şi mătase, pentru populația de la orașe și sate. Nr. 2781 . Pentru restabilirea drepturilor R.P. Chineze în O.N.U. Un număr tot mai mare de guverne, şi în primul rând acelea din marile ţări asiatice, India, Indonezia, Birmania, s-au alăturat cererii ca drepturile R. P. Chineze în O.N.U. să fie restabilite neîntârziat. Numărul populaţiei din ţările care susţin în mod oficial această cerere este în prezent de circa un miliard patru sute de milioane de oameni. Dacă la aceştia adăugăm sutele de milioane de oameni din celelalte ţări capitaliste care revendică deasemeni primirea R. P. Chineze în O.N.U., constatăm că această cerere este sprijinită în prezent de covârşitoarea majoritate a omenirii. Dăm mai jos spicuiri din declaraţiile unora din conducătorii şi oamenii politici din ţările capitaliste precum şi din articolele apărute în presa burgheză din Occident care se pronunţă pentru restabilirea drepturilor R. P. Chineze în O.N.U. In cadrul desbaterilor de politică externă ce au avut loc de curând în parlamentul indian, primul ministru al Indiei, Pandit Nehru, a declarat că China este membru al O.N.U. încă de la crearea ei și că, în prezent, trebue stabilit numai cine trebue să reprezinte China la O.N.U. „Cine poate să pretindă că guvernul din Formoza reprezintă China ? — a întrebat primul ministru al Indiei. Este imposibil de susţinut că China este reprezentată de cineva care nu poate să ia hotărâri in numele Chinei sau să vorbească in numele ei şi care poate să-şi exprime doar dezaprobarea faţă de China. Nu este nici vorbă de a apăra pe unul sau pe altul, este vorba de realitate“. Nehru a arătat că India sprijină admiterea Chinei Populare La O.N.U. Admiterea Chinei în O.N.U. este o chestiune din cele mai însemnate, a spus el. Hotărârea luată recent de O.N.U., la propunerea Statelor Unite, de a amâna discutarea admiterii Chinei populare în O.N.U. este pur și simplu o dovadă evidentă că se perpetuează o stare de lucruri anormală. ★ Leaderul partidului laburist englez, Alice, în cadrul unui discurs radiodifuzat, şi-a exprimat zilele trecute regretul faţă de poziţia S.U.A., care se opune cu îndârjire ocupării locului ce revine pe drept Chinei în Consiliul de Securitate de către Guvernul Popular al Chinei. El a subliniat că „faptul că acest loc continuă să fie ocupat de discreditatele rămăşiţe ciancalsiste constitue o piedică în calea spre succesul cauzei păcii". Doctorul Cyril Garbett, arhiepiscop de York și primat al Angliei, a recomandat deasemeni admiterea Republicii Populara Chineze în O.N.U. Intr’o recentă patriorală el a arătat: ,,Cu cât mai curând va fi admis la O.N.U. guvernul care reprezintă zdrobitoarea majoritate a poporului chinez, cu atât mai mult vor creşte speranţele într-o înţelegere generală. Este de neconceput ca o mare naţiune cum este China să rămână în afara O.N.U.“ Unul din cele mai influente ziare libaneze, „Al. Şarha“, critică cu vehemenţi atitudinea negativă adoptată de delegaţiile ţărilor arabe la O.N.U. în chestiunea admiterii R. P. Chineze ca membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite. „Guvernele ţărilor arabe, scrie ziarul, n’au luat în consideraţie voinţă popoarelor lor“. Ziarul subliniază că prezenţa R. P. Chineze la Adunarea Generală ca şi în Consiliul de Securitate al O.N.U. „corespunde intereselor naţionale ale tuturor ţărilor arabe, care suportă jugul imperialismului“. * In faţa izolării crescânde a Statelor Unite în chestiunea admiterii R. P. Chineze în O.N.U. până şi ziarul reacţionar american „New York Herald Tribune“ se întreabă : „Cât timp vor mai putea Statele Unite să se opună presiunii crescânde din Adunarea Generală pentru admiterea Chinei la O.N.U.?“ .