Scȃnteia, octombrie 1953 (Anul 22, nr. 2781-2807)

1953-10-01 / nr. 2781

Pag. 2 SCÂNTEIA" CHINA POPULARĂ IŞI FĂUREŞTE UN VIITOR­ LUMINOS" Pe drumul vieţii noi v­ e călători prin China zilelor noastre înseamnă e străbate nu numai spaţii imense, ci şi secole întregi de civilizaţie. In această apare ţară, cât un continent, se petrec transformări revoluţionare într’un ritm atât de rapid, încât cunoscând ce s-a înfăptuit din ziua eliberării şi până azi, îţi poţi da seama de perspectivele gran­dioase ce se deschid în faţa Chinei în anii ce vin. Am vizitat China acum doi ani. Am vi­zitat-o şi anul acesta. Desigur, doi ani nu reprezintă mult în viaţa unui popor, mai ales a unui popor a cărui istorie numără zeci de veacuri. Dar aceşti doi ani, în care poporul chinez liber şi stăpân pe soarta sa a desfăşurat puternic lupta pentru pace şi o viaţă nouă, şi-au pus pecetea trainică asupra înfăţişării Chinei. In China de astăzi, noul, ale cărui mlă­­diţe abia încolţeau cu puţini ani în urmă, devine tot mai puternic şi îşi dovedeşte forţa sa de neînvins. In cursul călătoriei din anul acesta prin China am simţit pro­fund cum creşte şi se dezvoltă acest nou la oraşe cât şi la sate, în uzine şi în coo­perativele agricole, în institute şi teatre, pe străzi şi în casele oamenilor. ,,Câmd s’a mai pomenit ca China să aibă propria ei industrie de unelte agricole ?“ — mi-a spus tovarăşul Li Că­ţo, inginerul şef al uzinei de unelte agricole din Pel­in. Această întrebare ar putea, fi pusă cu tot atâta îndreptăţire şi în privinţa altor nu­meroase noi ramuri ale industriei chineze. Străbătând Expoziţia Industrială a Chi­nei de Nord-Est din Macden, mă gândeam La uriaşa forţă potenţială a poporului chi­nez, care a fost încătuşat veacuri dea­­rândul în lanţurile asupririi imperialiste şi căruia revoluţia i-a sfărâmat aceste lan­ţuri şi i-a deschis­­perspective largi de creaţie. In numai 4 ani poporul chinez, spri­jinit şi ajutat de marele său prieten, po­porul sovietic, a făurit o Industrie pro­prie. Dacă în China — în care p© vre­muri — cum spun chinezii — se importa totul îin afară de foame — se fabrică astăzi osii de vagoane şi freze, pompe de irigaţie şi aparate de proiecţie cinematografică, centrale telefonice şi semănătoare, roţi de cauciuc şi răcitoare electrice — ne putem închipui cum va fi puterea industrială a acestei ţări peste câţiva ani, la sfârşitul primului plan cincinal. Ceea ce m-a impresionat în decursul călătoriei a fost ritmul rapid de dezvoltare economică a R.P. Chineze. „Un asemenea ritm de dezvoltare, cum cunoaşte în prezent industria noastră — îmi spunea tovarăşul Cu Cin-sin, inginer la rafinăria de petrol din Fusun — nu-mi închipuiam pe vremuri că poate fi atins vreodată. Explicaţia este aceasta: clasa muncitoare conduce ţara, împreună cu toţi oamenii muncii ea transformă China, din colonia înapoiată cum era pe vremuri, într’o mare putere industrială cu o agri­cultură înaintată­­“. Noul îşi croeştee drum nu numai în in­dustrie, ci şi în agricultură. In satul chi­nez, ţinut odinioară în neagră mizerie şi incultură de către clasele exploatatoare, dispar pentru vecie, prin desăvârşirea re­formei agrare, urmele trecutului feudal. A fost legiferată lichidarea robiei femeii, descătuşând energia creatoare a acesteia. In satul chinez la o tot mai largă răs­pândire cooperaţia de producţie în forme variate In prezent se numără mai mult de 6.000.000 de grupuri ţărăneşti de în­trajutorare în muncă şi peste 4.000 de cooperative agricole de producţie. Am vizitat o astfel de cooperativă în satul Padiadzâ­ţun, în apropiere de Mucden. In acest sat, înainte de reforma agrară 6 mo­şieri stăpâneau 480 ha. de pământ, iar 615 familii de ţărani săraci stăpâneau doar 112 ha. După reforma agrară si­tuaţia s’a schimbat. In prezent ţăranii care s’au unit în cooperativa înfiinţată în sat stăpânesc 416 ha., iar ţăranii indivi­duali circa 64, în timp ce moşierii nu mai stăpânesc decât 137 ha. înainte de eliberare trei sferturi din numărul locuin­ţelor satului erau proprietatea moşierilor. Acum ţăranii sunt proprietari ai caselor în care trăiesc. Deşi cooperativa a fost înfiinţată abia de doi ani, roadele muncii în comun în cadrul acesteia nu au întârziat să se arate. Unul din membrii cooperativei, Li Tun­­ciun, mi-a făcut următoarea socoteală : — In primul an după reforma agrară, recolta de pe întreg pământul meu a fost de 1815 kg. de orez. In 1952 am pri-Copiil — viitorul ţării. In R.­IM Chineză el se bucură de o viaţă feri-­­ cită, sunt Înconjuraţi de grija părin- t tească a regimului democrat-popular. I Iată un grup de copii în curtea unui­ cămin. I mit de la cooperativă pentru zilele-muncă 3300 kg. de orez. Un asemenea rezul­tat al muncii în cooperativă este de la sine înţeles : în cadrul ei noi muncim cu ma­şini şi unelte moderne, avem îngrăşăminte suficiente şi sămânţă de bună calitate, sun­tem ajutaţi de agronomi; munca noastră nu poate fi decât spornică. Preşedintele cooperativei, tovarăşul Cao Ciun-fu, mi-a înfăţişat prin câteva cifre grăitoare cum a crescut nivelul de trai al ţăranilor din sat după reforma agrară şi mai ales după organizarea cooperativei. — Productivitatea muncii unui ţăran — a spus el — a crescut cu 125%. Coope­rativa noastră a recoltat anul trecut circa 270.000 kg. de orez. In afară de aceasta, prin participarea membrilor cooperativei la o serie de lucrări comunale — repa­rări de drumuri, transporturi, — s’au mai câștigat circa 70 milioane iuani. Astfel că, după ce am pus deoparte din veniturile cooperativei sumele necesare pentru con­struirea unui grajd de vite, a unei clădiri pentru inventar şi a unui hambar pentru produse şi după ce am construit o grădi­niţă de copii, ne-a rămas deajuns pentru a împărţi cantităţi mari de produse şi sume de bani membrilor cooperativei. Viaţa noastră a devenit mai buna, mai în­destulătoare. Anul acesta, în satul nostru s’au cumpărat 35 vite de rasă, 26 de că­ruţe noi, 6’au clădit case noi. A crescut şi nivelul cultural al ţăranilor: din 200 de neştiutori de carte, câţi erau până la eli­berare, au mai rămas doar 70. Cooperativa primeşte zilnic 15 ziare, citite în grup de către membri. Am vizitat clădirile cooperativei, gră­diniţa de copii, şcoala elementară, clubul, casele ţăranilor. Din exemplul acestui sat mi-am putut da seama de adâncile transformări prin care trece satul chinez. O impresie puternică pentru cei care vizitează China o constitue setea nedomo­lită de învățătură, de cultură, a celor mai largi pături ale poporului. Treceam într’o zi prin aleile umbroase ale frumosului parc Sun lat Sen din cen­trul Pekinului. Era după amiază. Pe siipra­­■faţa lucie a lacului pluteau corolele albe şi delicate ale lotuşilor. Pe bănci, în pavi­lioane, pe malul lacului, tineri şi bătrâni citeau cu nesaţ, luau notiţe. Parcă nu mă aflam într’un parc, ci în uriaşul auditoriu al unei universităţi în aer liber. Intr’un pavilion, un grup de tinere citeau cu glas tare fragmente din cunoscutul poem al lui Puşchin „Călăreţul de aramă“. Am intrat în vorbă cu ele. Mirau povestit că învaţă limba şi literatura rusă la Univer­sitatea „Tinhua". — Limba rusă — mi-a spus studenta Gian Mei — este pentru poporul chinez limba fratelui nostru mai mare, a poporu­lui sovietic, este lmba prin care luăm cunoştinţă şi ne înn­uşim măreaţa expe­rienţă sovietică. Ea este limba prieteniei şi a păcii. O vedeţi pe bătrânica aceea de pe banca din faţa morfetră? — îmi spuse ea. Deşi are peste 60 de ani, este una d­in activistele de frunte ale Comitetului de luptă pentru pace şi împotriva agresiunii americane din cartierul nostru. Şi ea în­vaţă acum limba rusă. Dorinţa de a învăţa este atât de puter­nică încât oamenii folosesc orice moment liber în acest scop. Voi da un exemplu. Interpreţii care mă însoţeau în diferite oraşe, deîndată ce aveau un moment de răgaz ce adânceau în citirea vreunei cărţi. Mai toţi se pregăteau în vederea exame­nelor la şcolile de partid, sindicale, la şcoli medii sau institute prin corespon­denţă. Nu rar mi s’a întâmplat să văd pe înserate cum r­cşii lăsau trăsuricile trase de biciclete în vreo fundătură şi se în­dreptau în grupuri spre clădirea vreunei şcoli unde învăţau să citească şi să scrie. Potrivit planului cincinal, şcolile, insti­tutele şi universităţile R. P. Chineze vor forma până la sfârşitul anului 1957 550.000 specialişti, cadrele viitoare ale construcţiei economice şi de stat. In fie­care an un număr tot mai mare de tineri dintre care tot mai mulţi provin din rân­durile clasei muncitoare şi ale ţărănimii muncitoare, umplu sălile de cursuri şi laboratoarele facultăţilor. In cursul călătoriei am vizitat Institutul politehnic şi Institutul de Medicină din Mucden, Institutul politehnic din Harbin, Institutul pentru minorităţile naţionale din Pekin. Pretutindeni am cunoscut avântul şi entuziasmul tineresc, dorinţa de a cuceri cetatea ştiinţei. In cursul unei convorbiri pe care am avut-o cu Zan Iao­iu, de naţ­ţionalitate nongin, acum student, la Insti­tutul pentru minorităţile naţionale, acesta mi-a spus: — Noua intelectualitate care se ridică din mijlocul poporului va şti să apere in­teresele poporului, iar noi, cei ce aparţinem naţionalităţilor odinioară asuprite şi lip­site de orice drepturi, vom ridica la rân­dul nostru nivelul de cultură al popoarelor noastre, vom întări unitatea minorităţilor cu marea naţiune chineză, în lupta pentru viaţa nouă... Poporul chinez mai are desigur greu­tăţi de învins în lupta pentru făurirea re­aestei mult dorite, mult visate vieţi noi. Dar niciun muncitor, niciun ţăran mun­citor, niciun intelectual cu dragoste de popor nu se îndoeşte că toate greutăţile vor fi învinse. Chezăşia victoriei constă în faptul că în fruntea poporului muncitor se află gloriosul Partid Comunist Chinez, că­lit în lupte, care a preluat şi duce mai departe tradiţiile de luptă revoluţionară ale poporului chinez. Chezăşia victoriei constă în forţa invincibilă a prieteniei de nezdruncinat dintre poporul chinez şi po­porul sovietic, în ajutorul frăţesc al marii Uniuni Sovietice. V. BARLADEANU In anii puterii populare, în China au început să fie construite numeroase uzine şi întreprinderi ale industriei grele. In clişeu , un aspect al combinatului din Anşan — supranumit „inima de oţel a­­republicii“, cel mai mare centru metalurgic al R. P. Chineze. Republica Populară Chineză pe calea avântului economiei şi culturii Marea Republică Populară Chineză săr­bătoreşte astăzi victorios cea de a 4-a aniversare a proclamării sale. încă din prima zi a creării R. P. Chi­neze, pentru poporul chinez a început o nouă eră istorică. In primii trei ani de după eliberare (1949—1952), poporul chi­nez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a Guvernului Central Popular în frunte cu preşedintele Mao Tze-dun, a obţinut succese măreţe în toate domeniile activităţii sale. Datorită desfăşurării cu succes a marii mişcări de rezistenţă îm­potriva agresiunii americane şi de ajuto­rare a poporului coreean, precum şi da­torită diferitelor reforme sociale, ridicării generale a nivelului conştiinţei şi organi­zării masselor largi, regimul de dictatură a democraţiei populare s-a întărit nemăsu­rat. El îşi arată în toate domeniile supe­rioritatea asupra vechiului regim, marea sa vitalitate. In anii care au trecut de la proclamarea R. P. Chineze, poporul a desfăşurat o mare operă de refacere economică a ţării. Clasa noastră muncitoare a dovedit un înalt spirit­­de iniţiativă şi a pus toate forţele ei creatoare in slujba operei de refacere şi dezvoltare economică a ţării. Massele ţărănimii, care se bucură de roa­dele aplicării reformei agrare, au dove­dit deasemenea multă iniţiativă în pro­ducţie. Mari succese au fost obţinute în producţia industrială şi agricolă , produc­ţia anuală a principalelor ramuri ale in­dustriei şi agriculturii a depăşit nivelul cel mai înalt atins vreodată în istoria ţă­rii noastre. Datorită refacerii şi dezvoltării pro­ducţiei industriale şi agricole, creşterii neîncetate a proporţiei industriei moderne şi lărgirii sectorului socialist al economiei ţării, bugetul Chinei a putut fi echilibrat. Piaţa şi preţurile mărfurilor au devenit stabile. A crescut nivelul de trai al po­porului. In anul 1952 situaţia economico­­financiară a ţării noastre s’a îmbunătăţit radical şi astfel poporul chinez a înde­plinit cu succes directiva trasată in Iu­nie 1950, la cea de a treia plenară a Co­mitetului Central al Partidului Comunist VAN IU-PIN Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P. Chineze în R.P.R. Chinez, ţinută după cel de al 7-lea Con­gres al Partidului, de preşedintele Mao Tze-dun : „Să luptăm pentru o îmbunătă­ţire radicală a situaţiei economico-finan­ciare a ţării în trei ani !“ In felul acesta, noi am creat condiţiile de bază pentru desfăşurarea construcţiei economice planificate. Din anul acesta, noi am început să înfăptuim primul nostru plan cincinal. Sarcinile de bază ale pri­mului plan cincinal sunt: dezvoltarea in­dustriei grele, care va fi preocuparea noastră principală, asupra căreia trebue să ne concentrăm toate forțele, pentru ca ast­fel să se poată crea temelia pentru in­dustrializarea ţării şi pentru organizarea apărării ei pe baza tehnicii moderne; formarea, în măsură corespunzătoare dez­voltării industriei, a cadrelor necesare construcţiei ; dezvoltarea corespunzătoare a transporturilor şi a comunicaţiilor, a in­dustriei uşoare, a agriculturii şi a comer­ţului ; organizarea treptată, pe baze coo­peratiste, a agriculturii şi a industriei meşteşugăreşti, precum şi restructurarea treptată a industriei şi comerţului parti­cular, pentru­ ca ele să poată contribui în mod mai­­activ la construcţia econo­mică a ţării. Toate acestea le facem pen­tru a obţine o creştere treptată, dar si­gură, a formaţiunii socialiste în ansamblul economiei naţionale. Scopul politicii par­tidului este de a asigura ridicarea trep­tată a nivelului­ de trai material şi cultu­ral al masselor populare pe măsura dez­voltării producţiei. Aceste sarcini principale corespund pe deplin sarcinii noastre fundamentale­­, industrializarea ţării şi trecerea ei trep­tată la socialism. Este limpede că numai prin construirea şi dezvoltarea industriei grele vom putea crea o puternică forţă economică şi de apărare a ţării. Numai astfel vom putea asigura deplina noastră independenţă economică, vom putea apăra securitatea ţării, vom crea condiţiile ma­teriale tehnice pentru colectivizarea agri­culturii şi pentru transformarea ei radi­cală. Prin construirea şi dezvoltarea in­dustriei grele vom putea asigura creşterea neîncetată a economiei naţionale şi îmbu­nătăţirea necontenită a nivelului de trai al masselor populare, făcând posibilă trecerea treptată a ţării noastre la so­cialism. Primul plan cincinal va duce la o dez­voltare uriaşă a industriei ţării noastre. In cadrul primului plan cincinal vom construi întreprinderi metalurgice şi side­rurgice pentru metale feroase şi nefe­roase, mine de cărbuni, rafinării de pe­trol, uzine de construcţii de maşini, de automobile, de tractoare, termo şi hidro­centrale, etc. Aceste uzine vor da mai multă fontă, mai mult oţel, cărbune, ener­gie electrică, petrol, metale neferoase, maşini şi materiale de construcţie, pentru a satisface nevoile ţării. Se vor produce, pentru prima dată în istoria ţării noastre, o serie de produse industriale din cele mai diferite. Amploarea construcţiei industriale in cadrul primului an al planului cincinal este foarte mare îndeplinirea de către întreprinderi a sarcinilor prevăzute în planul de construcţie a economiei naţio­nale pentru prima jumătate a anului 1953 s-a desfăşurat, în general, în mod satis­făcător. Potrivit prevederilor planului, în com­paraţie cu anul 1952, valoarea totală a volumului producţiei industriale va creşte în anul 1953 cu­ 23%, iar proporţia in­dustriei de stat va spori cu aproximativ 32%. Potrivit datelor statistice din prima jumătate a acestui an, valoarea volumului global al producţiei industriale a depăşit norma prevăzută în plan. Prevederile cu privire la valoarea volumului global al producţiei celor cinci ministere principale ale industriei : Ministerul industriei grele, Ministerul industriei combustibilului, Ministerul industriei de construcţii de ma­şini Nr. 1, Ministerul industriei textile şi Ministerul industriei uşoare — au fost îndeplinite în prima jumătate a acestui an în medie cu 101%.. Dintre cele 20 ra­muri de produse principale, zece au de­e­păşit planul. Astfel, planul de producţie a fontei a fost îndeplinit în proporţie de 107,3%, volumul producţiei crescând cu 7,7 % faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut; cel al producţiei de oţel , în proporţie de 101,2%, cu 31,8% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, al producţiei de ciment în proporţie de 103,2%, crescând cu 30,1%­ faţă de perioada corespunzătoare din 1952, al producţiei de ţiţei — cu 111,8% adică cu 33,7% mai mult decât în perioa­da corespunzătoare a anului trecut, al producţiei firelor de bumbac — cu 103,1%, — cu 17,3% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut şi planul producţiei de bumbac brut — cu­ 102,5%, volumul producţiei crescând cu 15% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In anul 1953, investiţiile statului In domeniul construcţiei capitale reprezintă o treime din totalul bugetului, iar volu­mul investiţiilor ministerelor industriei în construcţia capitală va fi de 1,5 ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 1952. Pentru anul ace­sta s-a prevăzut con­­struirea a 130 mari construcţii. 75 de uzine şi întreprinderi sunt de acum în construcţie sau reconstrucţie. A şi în­ceput construirea a 9 linii noi de căi fe­rate precum şi a 5000 de kilometri de şosele. In domeniul irigaţiei se continuă opera de amenajare radicală a fluviilor Huai şi Iun-tin (care curge prin provincia Hao­pei) In acelaş timp a început amena­jarea radicală a fluviilor Liau (în Nord- Est) şi Han (în provincia Hu­pei). Se con­­struesc c­ase de locuit cu o suprafaţă de 27.000.000 m. p. Atât în domeniul producţiei industriale cât şi în domeniul construcţiei capitale, noi am obţinut în prima jumătate a anu­lui curent realizări uriaşe. In felul acesta s’a pus o bază trainică pentru îndeplinirea şi depăşirea cu succes a planului con­strucţiei economiei naţionale pa anul 1953. Primul plan cincinal prevede deaseme­nea o dezvoltare considerabilă a produc­ţiei agricole şi mai ales a producţiei de cereale. In anul 1952 s-a obţinut o can­titate de 163.750.000 tone de cereale şi de 1.290 000 tone bumbac brut, depăşin­­du-se astfel cel mai înalt nivel al produc­ţiei anual© atins vreodată în ţara noastră, a crescut şi producţia plantelor indus­triale. Dar pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a ţăra­nilor, pentru a asigura statul cu cereale şi materii prime industriale, este necesar să sporim considerabil producţia agricolă. In anul acesta, deşi unele regiuni au fost lovite de calamităţi naturale, se poate spera totuşi că producţia agricolă va ră­mâne la nivelul anului trecut sau chiar ii va depăşi. Urmând cale® arătată de tovarăşul­­Mao Tze-dun în articolul 6ăn „Să ne organi­zăm“, aproximativ 40% din numărul ţă­ranilor desfăşoară astăzi o muncă organi­zată în producţie. Ei au format diferite forme de grupuri de intr­ajutorare în muncă. S-au întemeiat deasemenea peste 4000 de cooperative agricole de produc­ţie, precum şi câteva zeci de gospodării agricole colective model. Sarcina noastră constă în aceea ca, pe baza cerinţelor şi a creşterii nivelului de conştiinţă al ţărănimii şi ţinând seama de iniţiativa sa în organizarea grupelor de intr-ajutorare în muncă, pe care a mani­festat-o in urma reformei agrare, să dez­voltăm treptat dar temeinic această miş­care şi să realizăm treptat transformarea socialistă a agriculturii. In felul acesta vom putea realiza sarcina sporirii produc­ţiei agricole şi a ridicării necontenite a nivelului de trai, material şi cultural, al ţărănimii. In cei patru ani care au trecut de la pro­clamarea R. P. Chineze, paralel cu îmbu­nătăţirea radicală a situaţiei economico financiare a ţării, s-au înfăptuit mari transformări în domeniul cultural şi al învăţământului. De pildă, în acest an, nu­mărul studenţilor din instituţiile supe­rioare de învăţământ este de peste 230.000, în timp ce în 1949 el era de nu­mai 130.000. Numărul elevilor din şcolile medii este de peste 3 000.000 faţă de circa 1.270.000 în 1949, iar al acelora din şcolile elementare de peste 55.000.000 faţă­ de peste 24.000.000 în 1949. Este demn de subliniat nu numai faptul că numărul studenţilor şi elevilor a cres­cut, ci şi că procentul de studenţi şi elevi de origine muncitorească şi ţărănească a sporit cu mult, iar calitatea metodei de predare s’a îmbunătăţit. In şcolile medii de scurtă durată, pentru cadre provenite din rândurile muncitorimii şi ale ţărănimii se numără astăzi mai bine de 20.000 de elevi. In acest an, 1.508 absolvenţi din aceste şcoli au intrat în institutele supe­rioare. Ei constitue prima serie de inte­lectuali din rândurile muncitorimii şi ţă­rănimii, crescuţi de regimul democrat­­popular, oameni care vor deveni specia­lişti, cadre de nădejde în opera de con­strucţie a ţării noastre. Succesele uriaşe obţinut® în perioada refacerii economice şi în primul an al pla­nului cincinal, victoriile strălucite dobân­dite de către poporul chinez pe toate fron­turile de activitate in timp de numai patru ani sunt strâns legate de conducerea justă a Partidului Comunist Chinez, de tăria şi superioritatea regimului dictaturii demo­crate a poporului, care are la bază alianţe dintre clas® muncitoare şi ţărănime, sub conducerea clasei muncitoare. Ele sunt de­asemenea strâns legate de ajutorul dezin­teresat şi generos acordat ţării noastre de către marea Uniune Sovietică şi de cola­borarea activă ,şi binefăcătoare cu ţările de democraţie populară. Ajutorul multila­teral al Uniunii Sovietice — ajutor moral, material, ideologic, tehnic, etc. — consti­tue una dintre condiţiile hotărâtoare care au determinat succesele şi victoriile noas­tre. In prezent, când ţara noastră a înce­put să înfăptuiască primul plan cincinal, Guvernul Sovietic a consimţit să ne dea un ajutor uriaş, multilateral şi sistematic în construirea­­ şi reconstruirea a 141 de întreprinderi. Aşa cum a arătat preşedin­tele Mao Tze-dun în telegrama sa adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Maiencov : „Istoria nu a cunoscut încă asemenea precedente". Faţă de acest ajutor măreţ şi dezinteresat al Uniunii Sovietice, poporul chinez îşi ex­primă calda ca recunoştinţă. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, poporul român înaintează cu avânt nestă­vilit pe calea construirii socialismului. Po­porul chinez urmăreşte, cu interes munca plină de abnegaţie a oamenilor muncii din Republica Populară Română pentru înde­plinirea primului plan cincinal şi pentru ridicarea nivelului lor de trai, material şi cultural. Poporul chinez consideră fiecare succes al poporului român, realizat prin munca lui creatoare, ca pe un succes al său pro­priu şi ca o pildă plină de învăţăminte. Relaţiile frăţeşti şi legăturile multilaterale ce se dezvoltă şi se întăresc tot mai mult între ţările noastre constitue o forţă care însufleţeşte poporul chinez în lupta lui pentru industrializarea ţării şi pentru tre­cerea ei treptată la socialism­. Pe baza succeselor realizate în cei pa­tru ani, sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez şi a Guvernului Central Popu­lar în frunte cu preşedintele Map Tze-dun, cu ajutorul prietenesc al ţărilor din lagă­rul democraţiei şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, poporul chinez va merge victorios înainte pe calea îndepli­nirii măreţei sarcini de industrializare a ţării şi de trecere treptată la socialism, luptând cu însufleţire şi învingând toa!$ piedicii® gl greutăţile d­in drumul­ său* * Noi centrale electrice In curând va intra parţial in funcţiune cea mai mare termocentrală din Nord- Vestul Chinei, a cărei construcţie a fost începută în luna Noembrie anul trecut. Ea va aproviziona cu energie electrică uzine­ de maşini de construcţie, fabrici de textile, fabrici de făină și alte întreprin­deri. In ziua sărbătoririi celei de a 4-a ani­versări a R.P. Chineze va da pentru prima dată curent electric centrala electrică din Dihua, a cărei capacitate va fi cu 40% mai mare decât capacitatea tuturor centra­lelor electrice existente până acum în China de Nord-Vest luate împreună. Se apropie de sfârşit montarea utilaju­lui termocentralei care se construeşte în Cenciu. La începutul lui octombrie ea va fi dată parţial în exploatare. Construcţia, uriaşă ca proporţie, a bazei energetice în R.P. Chineză este indisolu­bil legată de ajutorul dezinteresat al Uni­unii Sovietice. Industria textilă din Sanhai Producţia totală a fabricilor textile din Şanhai a fost în primele luni ale anu­lui acesta cu 25,3% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La San­hai, principalul centru al industriei tex­tile a R.P. Chineze, se află 47% din numă­rul total al războaielor din fabricile de textile din întreaga Chină. Ţesăturile din acest an sunt superioare din punct de vedere calitativ. A crescut deasemenea numărul modelelor şi al va­rietăţilor diferitelor ţesături. Au fost create 400 de modele diferite de impri­meuri de bumbac. Producţia totală de im­primeuri de bumbac a celor patru fabrici de imprimeuri şi vopsitorii de stat din Sam­hai, în ultimele opt luni, este cu 23,5% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceste fabrici produc de a­­semenea seri şi ţesături din fire de bum­bac şi mătase, pentru populația de la orașe și sate. Nr. 2781 . Pentru restabilirea drepturilor R.P. Chineze în O.N.U. Un număr tot mai mare de guverne, şi în primul rând acelea din marile ţări asiatice, India, Indonezia, Birmania, s-au alăturat cererii ca drepturile R. P. Chineze în O.N.U. să fie restabilite neîntârziat. Numărul populaţiei din ţările care susţin în mod oficial această cerere este în prezent de circa un miliard patru sute de milioane de oameni. Dacă la aceştia adăugăm sutele de milioane de oameni din celelalte ţări capitaliste care revendică deasemeni pri­mirea R. P. Chineze în O.N.U., constatăm că această cerere este sprijinită în pre­zent de covârşitoarea majoritate a omenirii. Dăm mai jos spicuiri din declaraţiile unora din conducătorii şi oamenii poli­tici din ţările capitaliste precum şi d­in articolele apărute în presa burgheză din Occident care se pronunţă pentru restabilirea drepturilor R. P. Chineze în O.N.U. In cadrul desbaterilor de politică ex­ternă ce au avut loc de curând în parla­mentul indian, primul ministru al Indiei, Pandit Nehru, a declarat că China este membru al O.N.U. încă de la crearea ei și că, în prezent, trebue stabilit numai cine trebue să reprezinte China la O.N.U. „Cine poate să pretindă că guvernul din Formoza reprezintă China ? — a în­trebat primul ministru al Indiei. Este im­posibil de susţinut că China este repre­zentată de cineva care nu poate să ia ho­tărâri in numele Chinei sau să vorbească in numele ei şi care poate să-şi exprime doar dezaprobarea faţă de China. Nu este nici vorbă de a apăra pe unul sau pe al­tul, este vorba de realitate“. Nehru a arătat că India sprijină admi­terea Chinei Populare La O.N.U. Admite­rea Chinei în O.N.U. este o chestiune din cele mai însemnate, a spus el. Hotărârea luată recent de O.N.U., la propunerea Statelor Unite, de a amâna discutarea ad­miterii Chinei populare în O.N.U. este pur și simplu o dovadă evidentă că se per­petuează o stare de lucruri anormală. ★ Leaderul partidului laburist englez, Alice, în cadrul unui discurs radiodifu­zat, şi-a exprimat zilele trecute regretul faţă de poziţia S.U.A., care se opune cu îndârjire ocupării locului ce revine pe drept Chinei în Consiliul de Securitate de către Guvernul Popular a­l Chinei. El a subliniat că „faptul că acest loc continuă să fie ocupat de discreditatele rămăşiţe ciancalsiste constitue o piedică în calea spre succesul cauzei păcii". Doctorul Cyril Garbett, arhiepiscop de York și primat al Angliei, a recomandat deasemeni admiterea Republicii Populara Chineze în O.N.U. Intr’o recentă patrio­­rală el a arătat: ,,Cu cât mai curând va fi admis la O.N.U. guvernul care repre­zintă zdrobitoarea majoritate a poporului chinez, cu atât mai mult vor creşte spe­ranţele într-o înţelegere generală. Este de neconceput ca o m­are naţiune cum este China să rămână în afara O.N.U.“ Unul din cele mai influente ziare liba­neze, „Al. Şarha“, critică cu vehemenţi atitudinea negativă adoptată de delega­ţiile ţărilor ara­be la O.N.U. în chestiunea admiterii R. P. Chineze ca membră a Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. „Guvernele ţărilor arabe, scrie ziarul, n’au luat în consideraţie voinţă popoarelor lor“. Zia­rul subliniază că prezenţa R. P. Chineze la Adunarea Generală ca şi în Consiliul de Securitate al O.N.U. „corespunde in­tereselor naţionale ale tuturor ţărilor arabe, care suportă jugul imperialismu­lui“. * In faţa izolării crescânde a Statelor Unite în chestiunea admiterii R. P. Chi­neze în O.N.U. până şi ziarul reacţionar american „New York Herald Tribune“ se întreabă : „Cât timp vor mai putea Sta­tele Unite să se opună presiunii crescânde din Adunarea Generală pentru admiterea Chinei la O.N.U.?“ .

Next