Scȃnteia, noiembrie 1953 (Anul 22, nr. 2808-2832)

1953-11-01 / nr. 2808

ANUL XXIII Nr. 2803 Duminică 1 Noembrie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Să grăbim însămânţările şi arăturile adânci de toamnă! Pe ogoarele patriei noastre se desfă­şoară muncile agricole de toamnă. Mem­brii gospodăriilor colective, întovărăşită, ţăranii cu gospodărie individuală, mun­citorii agricoli din staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospodăriile de stat, în­sufleţiţi de grija partidului şi guvernului pentru avântul continuu al agriculturii, depun eforturi pentru a îndeplini în scurt timp planul însămânţărilor, al arăturilor adâncaşi al celorlalte munci de toamnă. Insămânţarea la vreme şi în condiţiuni agrotehnice bune a culturilor de toamnă, pregătirea terenului prin executarea ară­turilor adânci şi îngrăşarea lui pentru culturile de primăvară constitue fac­tori de cea mai mare însemnătate în ob­ţinerea de recolte sporite. Oamenii muncii din agricultură, orga­nele Ministerului Agriculturii, comitetele executive ale sfaturilor populare, organi­zaţiile de partid nu trebue să uite niciun moment că însămânţările şi arăturile adânci de toamnă sunt munci de sezon. Ele nu aşteaptă, nu pot fi tărăgănate. Insămânţarea la epoca optimă şi într’un timp scurt este de cea mai mare impor­tanţă pentru recoltă. De aceea, acum, când timpul este încă prielnic, trebue depuse toate eforturile ca însămânţările de toamnă să se termine cât mai degrabă. Antrenaţi în întrecerea socialistă, mun­citorii din gospodăriile agricole de stat Urleasca-Galaţi, Pietroiu-Constanţa, co­lectiviştii din Pricaz-Hunedoara­, din Mun­­celul de Sus-Iaşi, membrii a 7 întovără­şiri din raionul Bacău au terminat însă­­mânţările de toamnă înainte de data stabilită. Muncind în întrecere patriotică, ţăranii muncitori din comuna Şercaia, raionul Făgăraş, şi din multe alte sate din dife­rite regiuni au terminat însămânţările de toamnă la vreme. Pentru succesul muncilor de toamnă o activitate preţioasă desfăşoară inginerii şi tehnicienii care lucrează în agricultură ; mulţi dintre ei s-au evidenţiat în această campanie. Acolo unde tehnicienii agronomi au arătat un înalt spirit de răspundere, regulile agrotehnice au fost aplicate cu stricteţe, iar muncile agricole sunt într’un stadiu înaintat. Membrii gospodăriei co­lective din Bereşti-Bistriţa, întovărăşiţii din Iţeşti, regiunea Bacău şi ţăranii cu gospodărie individuală din aceste comune au fost sprijiniţi efectiv de către agrono­mul Gheorghe Mihăilescu ca să-şi schimbe sămânţa necorespunzătoare cu sămânţă de sol, să însămânţeze la timp cu sămânţă tratată şi condiţionată şi să facă arăturile adânci de toamnă. In campania de toamnă s’au obţinut succese însemnate în regiunile Baia Mare şi Piteşti, unde însămânţările de toamnă s’au terminat, şi în regiunile Craiova, Ploeşti, Oradea, unde însămânţările se apropie de sfârşit. Rezultate însemnate în campania de toamnă s’au obţinut şi în regiunea Bucu­reşti. Dar în multe raioane ale regiunii Bucureşti se neglijează aplicarea metode­lor agrotehnice înaintate, nu sunt combă­tute şi dezrădăcinate metode de lucru în­vechite, dăunătoare, pe care ţăranii le-au moştenit din vremea vechiului regim. In raionul Alexandria, de pildă, au fost în­sămânţate suprafeţe însemnate fără a se mai executa în prealabil arătura. Aseme­nea metode de lucru nu pot decât să aducă pagube. Muncile agricole de toamnă sunt mult rămase în urmă în­tr’o serie de raioane, în special din regiunile Arad, Timişoara, Bârlad, Suceava, Iaşi. Comitetele execu­tive ale sfaturilor populare din aceste ra­ioane consideră că munca pentru efectua­rea la timp a însămânţărilor şi arături­lor adânci de toamnă este numai treaba secţiunilor agricole şi — în loc să-şi con­centreze forţele spre îndeplinirea la timp a acestei sarcini care nu suferă întârziere — se dezinteresează în mare măsură de problemele campaniei agricole. Trebue spus că în regiunile Galaţi şi Constanţa, deşi s’au însămânţat supra­feţe însemnate de teren, totuşi în ultimele zile ritmul zilnic de însămânţare a scă­zut. Acest lucru arată că organele de par­tid, de stat şi agricole din aceste regiuni, mulţumindu-se cu rezultatele obţinute până acum, au slăbit atenţia faţă de mun­cile agricole, lăsându-le să se desfăşoare la voia întâmplării. O mare însemnătate pentru grăbirea în­sămânţărilor şi arăturilor adânci de toamnă are folosirea deplină a maşinilor şi a vitelor de tracţiune. Deasemeni, este foarte important să se respecte agro­­minimul. Cu deosebire, trebue să se aibă în vedere că însămânţarea cu maşina în rânduri încrucişate şi în rânduri dese asigură o răsărire mai uniformă, o creş­tere mai viguroasă a culturilor, în acest fel obţinându-se recolte mai mari. Trebue să fie clar pentru fiecare om al muncii din agricultură că îndeplinirea tuturor cerinţelor agrotehnicii este condiţia prin­cipală a obţinerii unei recolte bogate. Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la campania de toamnă arată că Ministerul Agriculturii, Ministerul Gos­podăriilor Agricole de Stat, ministerele şi organizaţiile economice care au ferme şi gospodării anexe, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale şi comunale sunt obligate să asigure res­pectarea regulilor agrotehnice. Inginerii şi tehnicienii agronomi au în această campanie agricolă un rol de mare cinste şi răspundere. Lor le revine sarcina de a da o contribuţie puternică la îndru­marea producătorilor agricoli, în vederea executării grabnice şi de calitate a însă­mânţărilor şi arăturilor adânci de toamnă. Ei au datoria să lămurească pe produ­cătorii agricoli şi să-i convingă, prin exemple concrete, despre avantajele în­­sămânţării la timp, ale executării arătu­rilor adânci, ale aplicării metodelor agro­tehnice avansate. Organele de partid şi de stat trebue să ducă o luptă perseverentă împotriva biro­cratismului ce se manifestă la unele secţii agricole ale sfaturilor populare regionale şi raionale, care încă nu vor să ţină seama că tehnicienii şi inginerii agronomi tre­bue folosiţi exclusiv pentru îndrumarea şi organizarea producţiei agricole. Locul spe­cialiştilor agricoli este pe teren, în mij­locul producătorilor agricoli, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. Intensificând întrecerea socialistă oame­nii muncii din staţiunile de maşini şi tractoare şi din gospodăriile agricole de stat trebue să extindă­­aplicarea metode­lor înaintate de lucru, cum este de pildă metoda graficului orar la arat şi însă­mânţat. Pentru errabiro­n muncitor tonmin, organele M­inisterului Agriculturii şi ale Ministerului Gospodăriilor Agricole de Stat trebue să-şi îmbunătăţească munca, mai ales în ceea ce priveşte operativitatea îndrumării şi controlului. Organele agri­cole ale sfaturilor populare trebue să fie strâns legate de sat, de gospodăriile agricole, cărora să le dea un ajutor con­cret şi eficace, pentru grăbirea muncilor şi pentru aplicarea agrotehnicii avansate. Organizaţiile de bază, îndrumate de co­mitetele regionale şi raionale de partid, au datoria să desfăşoare o largă muncă politică astfel ca fiecare ţăran, fiecare colectivist, întovărăşit şi fiecare muncitor agricol să înţeleagă însemnătatea mare pe care o are terminarea la vreme a muncilor de toamnă. Agitatorii trebue să fie instruiţi în mod sistematic, pentru a folosi exemple din regiune, raion, comune, prin care să do­vedească în mod sugestiv foloasele apli­cării agrotehnicii avansate. In centrul atenţiei trebue să stea inten­sificarea întrecerii patriotice între sate, comune şi raioane, precum şi a întrecerii socialiste în gospodăriile colective, înto­vărăşiri agricole, S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat. Terminarea la timp a însămânţărilor şi arăturilor adânci de toamnă constitue o datorie patriotică a ţărănimii, a întovără­­şiţilor şi colectiviştilor, a tuturor munci­torilor şi tehnicienilor din gospodăriile de stat şi S.ALT.-uri, a tuturor celor ce mun­cesc în agricultură. Executarea la timp şi în bune condiţii agrotehnice a însămânţărilor şi arăturilor adânci de toamnă înseamnă obţinerea de recolte sporite în anul viitor. O producţie agricolă sporită este de mare însemnătate pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă şi cultură al celor ce muncesc la oraşe şi sate, pentru întărirea şi înflorirea patriei noastre, factor activ în lupta pentru apă­rarea păcii. INFORMAŢII Sâmbătă 31 Octombrie a.c. Ministrul Afacerilor Externe al R.P.R., Simion Bughici a primit în audienţă pe Ten Em, noul Ambasador al R.P.D. Coreene La Bucureşti, în legătură cu apropiata depu­nere a scrisorilor de acreditare. (Agerpres) In cinstea lui 7 Noembrie şi a alegerilor Pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii ! Tot mai mult ciment şantierelor de construcţii Fabrica de ciment „Bucureşti” produce ciment pentru multe şantiere de cons­trucţii.. De bici sunt expediate, lună de lună, noi trenuri încărcate cu ciment dat peste prevederile planului. Dezvoltând întrecerea socialistă, colec­tivul acestei fabrici a dat patriei în pri­mele 9 luni eie acestui an cu 9,8% mai mult clinker şi cu 10% mai mult ciment faţă de sarcinile de plan. In luna Octom­brie, în întâmpinarea zilei de 7 Noem­brie şi a alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare, muncitorii şi tehni­cienii de aici au dat un şi mai puternic avânt întrecerii socialiste, izbutind să obţină succese deosebite. In această lună, ei şi-au îndeplinit sarcinile de plan la ci­ment cu două zile înainte de termen. In toate secţiile fabricii muncitorii s’au străduit să folosească mai bine capacita­tea de producţie a utilajelor, să desco­pere şi să valorifice noi rezerve interne pentru a spori necontenit producţia de ciment. Succese importante au dobândit în octombrie morarii fruntaşi în producţie Marin Olteanu şi Serafim Sarcinschi, de la secţia mori de ciment. Numai morarul Serafim Sarcinschi a realizat aproape 110 tone de ciment mai mult decât sarcinile de plan. In­secţia mori de făină şi secţia cup­toare de clinker s’a desfăşurat cu însu­fleţire lupta pentru realizarea a cât mai însemnate economii de energie electrică şi combustibil. S-au evidenţiat în mod deosebit morarii fruntaşi în producţie Iosif Soldat şi­­Dumitru Suvac şi maistrul cocător stahanovist Avram Pârvescu. Faţă de angajamentul luat, de a da în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie 200 tone ciment peste plan, colour­ vul fabric'* de. ..Bucureşti“ a dat până la 30 Octombrie aproape 320 tone­­ciment mai mult decât prevederile planului. Ca expresie a gri­jii partidului şi gu­vernului pentru îm­bunătăţirea condiţii­lor de viaţă ale mine­rilor, în bazinul car­bonifer al Văii Jiului se desfăşoară un vast program de construcţie. Până la sfârşitul planului cincinal se vor construi aici 5000 de apartamente, precum şi numeroase in­stituţii social-culturale şi de sănătate. Fiecare şantier de construcţii din Valea Jiului este înzestrat cu mijloace mecani­zate primite din Uniunea Sovietică sau fabricate de tânăra noastră industrie con­structoare de maşini. Folosirea acestor maşini şi utilaje uşurează eforturile în muncă ale constructorilor, iar însuşirea şi aplicarea metodelor stahanoviste sovie­tice le dau posibili­tatea să sporească necontenit producti­vitatea muncii. Metodele zidarilor stahanovişti sovietici au constituit pentru mine, ca şi pentru mulţi alţi zidari de pe şantierul nostru, un izvor nesecat de învăţăminte. Mai în­tâi am aplicat metoda zidarului sovietic Or­lov „în formaţie de trei“. La baza acestei metode stă organiza­rea raţională a mun­cii în cadrul echipei Lucrând după acea­stă metodă, am izbu­tit să sporesc produc­ţia cu peste 20% De pildă, un bloc de 33 apartamente l-am zidit cu 12 zile îna­inte de termenul pla­nificat, îndrumaţi de către organizaţia de par­tid şi sprijiniţi de colectivul de tehnicieni de pe şantier, noi am trecut, la începutul acestui an, la aplicarea unei noi metode rapide de zidărie — aceea a stahanovistului sovietic Coroliov. Această metodă de zidă­rie „în formaţie de cinci“ o aplicăm la con­strucţia de ziduri groase, de o cărămidă şi jumătate în sus. In afară de mine, in echi­pă lucrează încă un zidar calificat şi trei ajutori necalificaţi. Eu, ca şef al echipei, execut operaţiuni principele ca ridicarea colţurilor de zidărie şi aşezarea rândului de cărămidă din partea exterioară a zi­dului. Cel de al doilea zidar calificat aşează rânduri de cărămidă pe partea in­terioară a zidului. Primul ajutor ridică pe zid — aşezându-le pe rândul dinăuntru — cărămizile necesare pentru zidirea rân­dului din afară şi în­tinde în acelaşi timp mortarul pe rândul dinafară ; cel de al doilea ajutor ridică pe zid — aşezându-le pe rândul dinafară — cărămizile necesare pentru zidirea rândului dinăuntru şi în­tinde mortarul pe rândul dinăuntru. Aju­torul al treilea complectează golurile cu alb­ărie şi rosturile cu mortar şi pregă­teşte între timp cărămizi de 3 sferturi pentru colţuri.­­ Odată cu aplicarea acestei metode, noi folosim o serie de scule ale zidarilor sta­­hanovişti sovietici, ca lopata Malţev, col­­ţarul Şincov şi altele. A trecut aproape un an de când mi-am organizat munca în echipă după metoda Coroliov. De atunci, echipa noastră obţine rezultate din ce în ce mai însemnate. Nu­mai în luna Septem­brie, lucrând după metoda Coroliov, ea şi-a depăşit cu 166% sarcinile de produc­ţie. Blocul „I“ com­pus din 33 aparter­mente, a fost planifi­cat să fie zidit în 75 de zile, l-am con­struit în numai 42 de zile. Productivi­tatea muncii a cres­cut astfel cu 43% faţă de plan. Noi ne dăm tot mai mult seama, pe zi ce trece, că prin folosirea metodei de zidărie rapidă Coro­liov avem putinţa să descoperim şi să folo­sim însemnate re­zerve interne ale şan­tierului nostru. Odată cu creşterea producţiei şi pro­­ductivităţii muncii la lucrările de zidărie, prin aplicarea acestei metode cresc şi câş­tigurile noastre. Eu, de pildă, câştig lunar între 1.300—1.400 lei, iar ceilalţi munci­tori din echipă câştigă câte 800—1.000 lei lunar. Verificând în practică marile avantaje pe care ni le oferă studierea şi aplicarea metodelor stahanoviste sovietice, eu mă pregătesc în prezent să organizez lucră­rile de construcţii după metoda brigăzilor complexe, metodă care va da posibilitatea constructorilor să scurteze şi mai mult termenul lucrărilor, să dea locuinţele în folosinţă minerilor înainte de timpul pla­nificat. Oamenilor muncii — pâine de bună calitate! PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). In scopul îmbunătăţirii calităţii pâinii, muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile de panificaţie din regiunea Ploeşti au or­ganizat, zilele trecute, o consfătuire de producţie. In anii puterii populare, în regiunea Ploeşti s’au construit şi amenajat brutării la Comarnic, Buzău, Sinaia, Poiana Câm­­pina, Plopeni, Dlteşti şi în alte locuri. In unele brutării s’au îmbunătăţit condiţiile de muncă, s’au mecanizat o serie de lucrări, uşurându-se astfel eforturile mun­citorilor. In cadrul consfătuirii, numeroşi munci­tori au luat cuvântul arătând metodele lor de lucru, precum şi cauzele ce au făcut ca unele întreprinderi să fabrice pâine de calitate nesatisfăcătoare. Stahanovistul Henric Moscovici, de la în­treprinderea Nr. 1 de panificaţie din Ploeşti, a arătat printre altele că organi­zarea cât mai raţională a lucrului, precum şi cunoaşterea amănunţită a procesului tehnologic duc la o simţitoare îmbunătă­ţire a calităţii produselor fabricate. In consfătuire s’a subliniat faptul că trustul regional de panificaţie din Ploeşti nu s’a preocupat îndeaproape de asigura­rea cu material necesar procesului de fa­bricaţie — cozi de lopeţi, perii pentru spoit pâinea, drojdie de calitate, etc. — materiale a căror lipsă a stânjenit buna desfăşurare a procesului de producţie. Participanţii la consfătuire au arătat cu acest prilej că secţiile nr. 20 şi 21 din Ploeşti, precum şi întreprinderile de pani­ficaţie din Sinaia şi Pucioasa au pus la dispoziţia consumatorilor pâine de calitate inferioară, acră şi necoaptă. Totodată la consfătuire s-a arătat că unele mori pun la dispoziţia fabricilor de pâine făină neco­respunzătoare din punct de vedere al cali­tăţii. Consfătuirea trebue să ducă la îmbună­tăţirea permanentă a calităţii pâinii în această regiune. Construim după metode înaintate locuinţe pentru mineri ŞTEFAN FROST zidar stahanovist, şantierul Nr. 703 Petrila Succesele metalurgiştilor de la „înfrăţirea“ Oradea ORADEA (de la corespondentul nostru). Ziua de 7­­Noembrie şi alegerile de de­putaţi în sfaturile populare sunt întâm­pinate cu noi succese în producţie de că­tre metal­urgiştii de la fabrica „înfrăţirea” din Oradea. In întrecerea socialistă ei extind metodele stahanoviştilor sovietici, descoperă şi folosesc rezerve Interne din întreprindere. Numai în luna Septembrie, metelur­­giştii de aici au produs cu 3,77% mai multe maşini unelte de o înaltă tehnici­tate. Creşterea rapidă a gradului de ca­lificare a muncitorilor a dus la îmbună­tățirea indicelui de utilizare a mașinilor. O secţie fruntaşe Traducând în viaţă hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, colectivul fabricii de ulei ,,Fili­­mon Sârbu" din Capitală a reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan şi să le depă­şească atât pe luna Septembrie cât şi pe Octombrie. Urmărind ridicarea neîncetată a produc­tivităţii muncii, colectivul de muncitori şi tehnicieni de la această fabrică a izbutit să pună în funcţie descolătoare nefolosite până acum. Din piesele vechi existente în fabrică au fost montate în secţia extracţie două piese dintre care una a şi intrat în funcţiune. Prin folosirea acestei prese s’a ajuns la sporirea capacităţii de extrac­ţie a secţiei cu aproape 6000 kg. ulei zilnic. Colectivul acestei secţii îşi depă­şeşte zilnic sarcina de plan cu 20%. Co­munişti ca Niculae Niculescu, Mihai Duş­­mănescu sunt adevărate exemple în mun­că. In mod deosebit s’a mai evidențiat și fruntaşa Maria Filip, filtratoare. In interiorul statulu­i. Cei mai buni fii ai poporului mun­­­citor propuşi candidaţi în alegerile pentru sfaturile populare (pag. 2-a). I. Ploscaru — Respectarea contrac­telor între industrie şi comerţ — con­diţie a îmbunătăţirii aprovizionării celor ce muncesc (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA“: Peruşco Mateo — O premiere cu bu­cluc... (pag. 2-a). CRONICA FILMULUI: D. Costin — Prin India (pag. 2-a). Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi a Comitetului Central al P.C.U.S. cu privire la lărgirea pro­ducţiei mărfurilor alimentare şi îmbu­nătăţirea calităţii lor (pag. 3-a). Veronica Porumbacu — Primele impresii despre o carte de neuitat­­(pag. 3-a). Declaraţia Comitetului Antifascist al Tineretului Sovietic (pag. 4-a). Note de drum din R. P. Bulgaria! Aurel Mihale — Primele şarje (pag. 4-a). O provocare nouă cu un fals vechi­­(pag. 4-a). Declaraţia guvernului R. P. Alba­nia cu­­privire la acordul greco-ame­­rican (pag. 4-a). Nelinişte în Consiliul Republicii din Franţa în legătură cu „comunita­tea defensivă europeană“ (pag. 4-a). Roadele unei acţiuni patriotice Acţiunea patriotică a colectivului de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej”, de a des­coperi şi folosi rezervele interne ale în­treprinderii în scopul sporirii producţiei, a fost îmbrăţişată de colectivele a peste 220 întreprinderi din Industria uşoară. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi in sfaturile populare, muncitorii şi tehni­cienii din aceste întreprinderi a­u făcut peste 2100 de propuneri concrete menite să ducă la descoperirea şi folosirea a noi rezerve interne. Dintre acestea 927 pri­vesc îmbogăţirea sortimentelor, 268 sunt în legătură cu îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, iar restul au ca scop folosirea mai deplină a utilajului, sporirea produc­tivităţii muncii, reducerea preţului de cost etc. * Numeroase colective de întreprinderi îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în întrecerea socialistă. întreprinderea ,,Libertatea“-Sibiu, de pildă, a reuşit să-şi depăşească planul, la secţia ţesători©, cu 4,3%. Prin introduce­rea micii mecanizări în secţiile de repan­­sait, productivitatea muncii a crescut cu 7% faţă de 5% cât prevedea angajamen­tul. De asemenea, prin reînoirea garnitu­rilor de la maşinile de scămoşat, producti­vitatea muncii a crescut la aceste maşini cu 35%, iar cal­itat­ea produselor s-a îm­bunătăţit cu 7 la sută. Rezultate însemnate obţin şi muncitorii de la uzinele textile „Moldova“-Botoşani. In urma complectării şi­ reparării fuselor inactive de la ringuri, planul la filatură s-a realizat în proporţie de 104,5%. Acest lucru a dat posibilitate ţesătorilor să pro­ducă, peste plan, 7500 metri de pânză. Folosirea rezervelor interne constitue o preocupare de seamă şi pentru colectivul fabricii de încălţăminte „Nicolae Bălce­­scu“ din Bucureşti. Recent, în această fabrică a fost confecţionată, cu resurse proprii, o maşină de cusut şireturi cu aju­torul căreia productivitatea muncii la această operaţie a sporit cu 10%. Prin confecţionarea a 5 cărucioare speciale pentru transportul feţelor croite, odată cu creşterea productivităţii muncii, s-a îmbu­nătăţit şi calitatea produselor deoarece piesele croite sunt acum ferite de egorie­­turi. Productivitatea muncii a fost dease­menea sporită şi prin construirea unui bazin pentru înmuiat ştaiful, prin confec­ţionarea unui aparat de înmuiat bombeuri, etc. Rezultate însemnate în urma folosirii rezervelor interne au fost obţinute şi de colectivul fabricii de postav Buhuşi, de colectivul întreprinderii „Tânăra Gardă“­­Bucureşti, de la „Dorobanţul“-Ploeşti, „7 Noembrie" Bucureşti etc. 13.000 metri stofă peste pian In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, oamenii muncii din întreprinderile oraşului Sighişoara îşi spo­resc eforturile pentru a da cât mai multe produse de larg consum. Astfel, colectivul fabricii de postav „6 Martie“, aplicând metode sovietice, a reuşit să dea până acum, peste plenul anual, mai bine de 13.000 metri liniari stofă de bună calitate. In această fabrică, productivitatea mun­cii a crescut în trimestrul III al anului cu 6,8% pe cap de muncitor, iar preţul de cost a fost redus pe acelaş trimestru cu 2,7% faţă de plan.­Colectivul fabricii se mândreşte cu muncitoare ca Zikeli Ilona şi Kim­ Her­mina, ţesătoaire stahanoviste, precum şi cu filatoarea Rusu Maria ; ele obţin succese deosebite în producţie. încălţăminte din materiale economisite T. SEVERIN (de la redacţia ziarului „Drumul Socialismului“). Muncitorii cooperativei de încălţăminte „Republica” din T. Severin au obţinut anul acesta unele succese în activitatea lor, punând la dispoziţia populaţiei munci­toare sortimente mai variate de încălţă­minte şi la un preţ de cost redus faţă de anul trecut. Faţă de trimestrul III al anului 1952, de pildă, preţul de cost al produse­lor pe trimestrul III al acestui an a fost redus cu 7,2%. Din materialele economisite şi recupe­rate, colectivul cooperativei a confecţio­nat de la începutul acestui an sandale băr­băteşti şi de copii, curele de ceai, cordoa­ne şi alte obiecte de larg consum­, în va­loare de 45.000 lei. In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a ale­gerilor de deputaţi în sfaturile populare, cooperativa a depăşit cu mult sarcinile de plan. Fruntaşe sunt­­secțiile conduse de to­varăşii Sugurel Nicolae, Constantin Radu şi Sfia Matei. La Reşiţa, în lunca Pomostului, acolo unde altădată se revărsau fără nicio oprelişte apele Berzavei, a fost construit in anii regimului de democraţie populară un nou oraş muncitoresc. Astăzi, numeroase familii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la uzinele din Reşiţa locuiesc în apartamentele noi, bine amenajate ale blocurilor muncitoreşti construite în noul oraş. Construirea de locuinţe în acest important centru industrial al patriei noastre constituie permanenţe pe care partidul şi guvernul o acordă ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. In clişeu: Noi construcţii de blocuri care s’au ridicat în oraşul muncitoresc din lunca Pomostului, o manifestare a grijii

Next