Scȃnteia, noiembrie 1953 (Anul 22, nr. 2808-2832)

1953-11-01 / nr. 2808

. meg. 4 O provocare nouă cu un fals vechi NEW YORK 31 (Agerpres). — Sub titlul ,,O provocare nouă cu un fals vechi“, ziarul ,,Pravda" publică următorul articol al corespondentului său la New York : Toate organele propagandei americane — presa posturile de radio, precum şi con­gresmenii şi diplomaţii duc în ultima vreme o înverşunată campanie de calom­nii împotriva Republicii Populare Demo­crate Coreene şi Republicii Populare Chi­neze. Calomniatorii americani au stârnit o zarvă turbată pe baza declaraţiilor false smulse sub ameninţare de către judecăto­rii de instrucţie militari unora dintre pri­zonierii de război repatriaţi. Ei afirmă că prizonierii de război americani ar fi fost torturaţi, ucişi etc. Această campanie a fost iniţiată de ministrul apărării al S.U.A., Wilson, şi de faimosul senator McCarthy, — primii care au făcut decla­raţii menite să producă senzaţie. După aceştia au urmat congresmenii, apoi diplo­maţii, care au folosit pentru campania de calomnii tribuna Adunării Generale a O.N.U. Zilele trecute, ministerul de război al S.U.A. a dat publicităţii un raport special întocmit de ..secţia pentru cercetarea cri­melor de război de pe lângă statul major al comandamentului american din Co­reea". Acest ..raport“ abundă de ..fapte" născocite şi cifre false menite să ateste declaraţiile calomnioase ale militarilor, congresmenilor şi diplomaţilor americani cu privire la pretinsele ..atrocităţi“ care ar fi fost săvârşite împotriva prizonieri­lor de război americani. Pentru a face o reclamă mai mare. .raportul“ este prece­dat de declaraţia ministrului de război, Stevens, care, referindu-se la fapte născo­cite, trage concluzii provocatoare. Acest fals, însă, este destinat celor naivi. Este surprinzătoare nu atât neru­şinarea autorilor ,,raportului" ci ca­racterul primitiv şi stângăcia noului lor ,,trup“. Până şi corespondentul agenţiei ameri­cane Associated Press este nevoit să re­cunoască că ,,raportul" ministerului de război al S.U A., ca şi cifrele cuprinse în el, ,,se deosebeşte prea puţin" de un raport similar publicat în Noembrie 1951 de către colonelul James Hanley — unul din colaboratorii statului major al lui Ridgway, pe atunci comandant american în Coreea. O cât de simplă comparaţie între raportul ministerului de război al S.U.A. şi raportul lui Hanley demască în întregime pe provocatorii şi calomnia­torii din ministerul de război al S.U.A. Oamenii cu memorie bună n’au uitat că până şi o importantă parte din presa americană a calificat odinioară ,,raportul" colonelului Hanley drept o născocire a Pentagonului încă pe atunci, ziarele au arătat că această născocire avea drept scop să torpileze tratativele de armistiţiu în Coreea şi să intensifice isteria război­nică. Nu întâmplător, îndată după publi­carea raportului lui Hanley, în Congresul american s-a cerut folosirea armei de ex­terminare în masă împotriva Coreei şi Chinei. Corespondentul din Washington al agenţiei Associated Press, Hightower, ob­servatorul ziarului „Daily Compass", Stone, ziarul „Washington Post" şi alţii au demascat falsul lui Hanley, califi­când „raportul" său drept un truc ieftin. In urma protestelor împotriva acestei pro­vocări, până şi reprezentanţii Pentagonu­lui au fost nevoiţi să se dezică de decla­raţia lui Hanley. Acum, după doi ani, vechiul fals a fost scos din nou din arhivă şi pus în circula­ţie. Autorii „raportului" ministerului de război au luat pur şi simplu falsul lui Han­ley, oferindu-l americanilor ca un nou do­cument „senzaţional". Nu încape îndoială că apariţia acestui fals, ca şi apariţia la timpul său a falsului lui Hanley, nu este întâmplătoare. Stăpânii Pentagonului urmăresc un scop vechi , să aţâţe istoria războinică, să împiedice destinderea încordării internaţionale, să zădărnicească reglementarea paşnică a pro­blemei coreene. Pentru a atinge acest scop, ei sunt gata la orice. Această tendinţă s’a strecurat şi în declaraţia ministrului de război al S.U.A., Stevens, declaraţie care a însoţit falsul servit în pripă sub alt aspect. „Noi, scrie el, nu putem slăbi efor­turile pentru crearea apărării", adică a cursei înarmărilor, care asigură generalilor posturi comode şi rentabile, iar stăpânilor lor — monopoliştii — mari profituri. Corespondentul agenţiei Associated Press arată că publicarea acestui „raport" şi perioada la care el se referă „au fost prevăzute probabil de un plan premedi­tat"!!) Intr’adevăr, nu poate fi luat drept întâmplător faptul că campania provoca­toare în jurul acestui fals a fost dezlănţuită din nou tocmai în momentul în care cercu­rile guvernante americane încearcă în fel şi chip să împiedice convocarea conferin­ţei politice pentru reglementarea proble­mei coreene, în momentul în care agenţii d­ancaisişti şi h­sinmanişti, sub ochii în­găduitori ai comandamentului american, ucid şi torturează pe prizonierii de război în Coreea, care doresc să se repatrieze Unii oameni din Statele Unite au ne­voie să menţină cu orice preţ şi cu orice mijloace atmosfera isteriei războinice şi să împiedice stabilirea unei păci trainice în Coreea. Presa monopolurilor americane scrie fără ocol că perspectiva păcii in Coreea şi a destinderii relaţiilor interna­ţionale provoacă teama monopoliştilor americani, care storc miliarde de pe urma războiului şi cursei înarmărilor. ★ In seara zilei de 29 octombrie, la se­diul O.'N­­. G'a făcut cunoscut că dele­gaţia americană a hotărît să obţină inclu­derea falsului ministerului de război al S.U.A. pe... ordinea de zi a Adunării Ge­nerale. Agenţia engleză Reuter arată felul in care au reacţionat delegaţiile puterilor occidentale la această hotărîre. „Delega­ţii ţărilor care au participat alături de Statele Unite la războiul din Coreea au fost luaţi prin Surprindere, arată agenţia.. Circula părerea neoficială că discuţia des­chisă nu va face decât să contribue la în­vrăjbire şi, probabil, la amânarea confe­rinţei de pace în Coreea". Agenţia Reuter arată că unii delegaţi au aflat pentru prima oară de hotărîrea delegaţiei americane abia atunci .. „când corespondenţii i-au anunţat telefonic la hotel. Prima lor reacţie la această decla­raţie a fost o vădită decepţie“. In felul acesta, chiar şi delegaţiile care urmează de obicei politica externă a S­ U­A sunt neliniştite de noua acţiune a diplomaţiei americane, care are ca scop numai agravarea încordării continue a re­laţiilor internaţionale. Un atentat împotriva constituţiei Belgiei BRUXELLES 31 (Agerpres).­­ TASS Camera deputaţilor din Belgia a înche­iat discutarea proiectului guvernamental cu privire la modificarea constituţiei. După cum se ştie, guvernul belgian, ca şi guvernele altor ţări vesteuropene, se pre­găteşte să prezinte parlamentului spre rati­ficare tratatul cu privire la crearea „comu­nităţii defensive europene“ sau a „armatei europene“. Acest tratat, care a provocat în ţară o puternică mişcare de protest, este în contradicţie cu constituţia belgiană. De a­­ceea, guvernul belgian a prezentat un pro­iect cu privire la modificarea a două ar­ticole principale din constituţie, care sta­bilesc drepturile suverane ale statului bel­gian precum şi independenţa sa naţională Proiectul a fost adoptat cu 103 voturi (deputaţii catolici) pentru şi 92 (comu­niştii, socialiştii şi liberalii) contra. Doi deputaţi catolici s-au abţinut de la vot. Potrivit constituţiei urmează ca cele două camere să fie dizolvate şi să se ţină alegeri pentru noul parlament Modifică­rile propuse urmează să fie confirmate de­finitiv de noul parlament. Părăsim şoseaua Sofiei şi nu goana ma­şinii cotim spre dreapta­. Drumul pare o alee mărginită de plopi înalţi, îngălbeniţi de toamnă. Aerul dimineţii, proaspăt şi răcoros, ne vâjâie pe la urechi şi răscoleşte în foşnet uşor frunzele căzute. înaintea noastră, proiectate pe cerul plumburiu, se văd şi mai bine coşurile pe care le urmă­rim de multă vreme: înalte, semeţe, fu­megând. Şi deodată, ne găsim în faţa unui ansamblu de clădiri uriaşe, noi, răspân­dite pe o mare întindere. Sunt Uzinele metalurgice „Lenin", primele uzine de acest fel din R. P. Bulgaria. Instalarea complectă a mașinilor nu este terminată, dar încă din luna August uzi­nele au început să dea industriei socialiste bulgare primele șarje de oțel. In curte mai sunt încă gropi, grămezi de pământ, moloz în jurul cărora dudue excavatoare sau peste care trec, bâzâind întărîtate, buldozerele. — Pe-aici vor fi grădini şi flori, fân­tâni arteziene, pomi, verdeaţă — ne spune însoţitorul nostru, Gospodki Lezarov Şte­­fanov, şeful-dispecer al uzinei şi primul ajutor al directorului... Se întoarce şi ridică cu vioiciune mâna, arătându-ne o groapă . — Acolo vom face un bazin de apă de aproape două hectare, iar dincolo, în faţa clădirii administraţiei, care acum o­ finisează, vom înălţa intrarea monumen­tală a viitorului combinat şi statuia lui Lenin, înaltă de nouă metri... Pentru o clipă, privesc la însoţitorul nostru. Zâmbeşte şi ne arată totul cu mo­destie, dar şi cu o mândrie reţinută. Uneori se opreşte şi priveşte împreună cu­­ noi desfăşurarea aşezărilor uzinei de parcă acum le-ar fi văzut prima dată. Tace, dar privirile sincere şi calde îi trădează gân­durile. Parcă ar spune : — Pe legea mea, ce frumoasă e uzina noastră ! Noi am clădit-o... acum, căci un trecut n’am avut aşa ceva... îmi simt braţul strâns de Ştefanov. in­trăm în secţia cuptoarelor Siemens-Mar­­tin. Ne izbeşte deodată zgomotul dinăun­tru. Nişte macarale uriaşe, întinse ca nişte poduri de fier suspendate, se plimbă pe sus. Pe scările înguste, pe podina din jurul cuptoarelor cu ochii de foc în­cremeniţi intr’o aprinsă şi neclintită Note de drum din R. P. Bulgaria Primele şarje AUREL MIHALE strălucire, e fierbere. Un grup de ti­neri, studenţi la Institutul Politehnic din Sofia, se îngrămădesc gălăgioşi spre scările de fier, încă un minut şi deodată, biruind zgomotul, sună un clopoţel. Totul se linişteşte. Macaraua a încremenit aproape de cuptor, cu ghiarele atârnând. Macaragiţa, studenţii, oţelarii de pe podina de fier şi cel de jos, toţi aşteaptă nerăbdători şi privesc la cei care meşteresc la gura cuptorului. Peste o clipă cuptorul e deschis. O vână groasă de foc, vie, aprinsă şi dogoritoare, strălucitoare, năvăleşte pe canal, curge într’o uriaşă căldare de fontă. E oţelul topit. Căldarea se acoperă dintr’odată de-o roire de scân­tei, feerică, orbitoare. In ea, oţelul încă­­clocoteşte, împrăştiind scânteile care poc­nesc surd, înăbuşit. Studenţii privesc cu răsuflările întretăiate, cu mâinile încleş­tate pe barele de metal ale balustradei, cu ochii micşoraţi. Care e taina meşteşugului pe care foarte curând îl vor stăpâni şi ei . Oţelarii cu ochelarii întunecaţi prinşi de şepcile lăsate pe frunte, cu feţele năpă­dite de năduşeală şi aprinse de dogoare, zâmbesc şi privesc când la vâna de foc, când la studenţii care se apropie de ei cu paşi mărunţi, încrezători şi totul se în­­vălue în lumina oţelului care curge necon­tenit, în bucuria muncii creatoare, libere... — E­şarja 154... şopteşte cineva in spatele meu. Mă întorc surprins. Un tânăr negricios, cu mustăcioară neagră, tăiată scurt, cu pa­rul negru puţin ondulat, se alătură de noi, sprijinindu-se de balustradă. Are ochii vioi, cu sclipiri inteligente, îndrăzneţe. Zâmbeşte. Ştie româneşte. E Inginerul Io­sif Kiciucov, directorul uzinelor. — E­şarja 154, repetă el cu mândrie. Primul oţel din Bulgaria democrat-popu­­lară aici l-am turnat. Anul acesta, la 8 August, acioi a curs pentru prima­ dată oţel... II prind braţul şi ne întoarcem privirile spre căldarea ce scânteiază. Tăcem. El priveşte oţelul, înveselit, zâmbind. Eu mă gândesc la trecutul poporului bulgar, atâta noian de vreme înrobit de cotropi­torii turci. La Plovdiv, în muzeul etno­grafic, am văzut printre multe alte obiecte legate de viaţa şi lupta poporu­lui bulgar, doi bolovani mari de oţel, aşa cum se prelucra el cu sute de ani în urmă. îmi reamintesc, acum, că Bulgaria producea fier, înainte de subjugarea ei de către Turcia, în primitivele dar vestitele cuptoare, „madani". Fierul acesta era prelucrat în strâmtele și afumatele ateliere de pe vremea aceea, numite ,,samokovi", care produceau unelte agricole și obiecte necesare uzului casnic. Documentele isto­rice arată cum Baiazid II a dăruit marelui său vizir Kara Mustafa 11 asemenea „sa­­mokovi" în regiunea Rila, lângă oraşul de astăzi, Samokov. Dar crunta robie tur­cească, precum şi regimul burghez de mai târziu au întrerupt dezvoltarea unei in­dustrii metalurgice proprii în Bulgaria. — Am reuşit să construim această uzină cu ajutorul Uniunii Sovietice, vor­beşte directorul, cu recunoştinţă. Poporul sovietic ne-a trimis materiale, maşini şi specialişti. Astăzi primim fonta pe care o prelucrăm tot aici. Sunetul clopoţelului ne întrerupe con­vorbirea. Oţelul a ajuns până în buza uriaşei căldări care arde împrăştiind şi mai feeric scânteile. Vâna de foc a fost tăiată. Macaraua a început să uruie, s’a apropiat şi şi-a întins ghiarele asupra căl­dării. Căldarea e smulsă din loc şi pur­tată pe sus ce o jucărie, până ce rămâne suspendată deasupra formelor care aşteaptă oţelul. Aici se vor închega blocu­rile de oţel care după răcire vor fi în­cărcate în vagoane, cu electromagneţi spe­ciali, puternici şi vor pleca spre lami­noare. Ne apropiem de şirurile de forme care au şi început să dogorească, să se albească. Directorul se întoarce şi-mi arătă celelalte cuptoare care se pregătesc pentru primele şarje. — Ne-am luat angajamentul ca până la 7 Noembrie uzina să lucreze cu în­treaga ei capacitate, dar asta se va în­tâmpla desigur mai devreme... încercă să-mi mai spună şi alte lucruri, dar fu repede asaltat de grupul studen­ţilor care pierduseră timiditatea de la în­ceput şi-l însoţeau acum spre formele în care se răcea oţelul. Privind munca plină de elan a colectivului uzinei, am înţeles atunci şi mai bine însufleţirea cu care poporul-frate bulgar a pornit să-şi con­struiască viaţa nouă, însufleţirea cu care a luptat pentru îndeplinirea cincinalului. In perioada dintre 1949 şi 1952 au fost construite, reconstruite şi puse in funcţiune peste 700 de întreprinderi industriale. Ma­rile succese obţinute în industrializarea socialistă a ţării sunt ilustrate de faptul că în 1952, industria grea a R. P. Bul­garia a dat numai în 56 de zile o produc­ţie egală cu aceea a industriei grele pe întregul an 1939. Se aude din nou sunetul clopoţelului şi ne întoarcem spre cuptoare. Acolo, sus, pe podina din jurul lor a început iar miş­carea. Urcăm scările de fier şi ne oprim în faţa cabinei de comandă. Dogoarea cup­toarelor se simte până la noi. Un oţelar înalt, spătos şi bine legat, blond, cu faţa asudată şi ochii ascunşi de ochelari, în­fige lopata în dolomit şi, printr’o mişcare scurtă, îl aruncă în gura deschisă, incan­descentă şi nesăţioasă, a cuptorului. Un altul, înalt, slăbuţ şi negricios face acelaş lucru şi apoi, toată echipa după ei, de mai multe ori. S’a petrecut acum un lucru pe care, abia după aceea l-am înţeles. Oţela­rul acela înalt şi negricios vârî în gura cuptorului o enormă vergea de fier cu care împrăştia dolomita. In acelaş timp insă, celălalt, blondul, sare şi cuprinde mâinile înmănuşate încleştate pe vergea, pe deasupra, în aceeaşi grea şi meşteşu­gită mişcare. Feţele li s-au aprins devenind la fel de purpurii ca şi lumina ce le scli­peşte în sticlele ochelarilor. Se opresc pen­tru o clipă, blondul arată ceva înăuntrul cuptorului şi munca începe din nou. — 11 ajută, spuse cineva dintre noi. — Nu, ne lămureşte însoţitorul, îl în­vaţă... E un oţelar sovietic. Ii privim din nou. Mâinile blondului au cuprins iar mâinile celuilalt şi amândoi repetă mişcarea. Parcă l-ar învăţa să scrie. Meşteşugul vestiţilor oţelari sovietici este astfel deprins mai uşor, taina lui tre­cută dea dreptul noilor oţelari bulgari. Ne apropiem de ei. Oţelarul sovietic ne zâmbeşte şi continuă lucrul singur, preocupat. Celălalt îşi ridică şapca cu ochelarii întunecaţi pe frunte şi ne în­tinde mâna. E înalt şi negricios, slăbuţ, cu ochii bruni şi catifelaţi, vioi. Pe lângă urechi i-au apărut primele firişoare de păr alb. Mustăcioara însă i-a rămas la fel de neagră, tăciunată. E oţelarul Ca­­ramfil Boianov Constantimov, maistru-şef al cuptoarelor Siemensde­artin. — Eu am turnat primul oţel în Bulga­ria, vorbeşte el cu glasul tremurat, cuprins de emoţie. De la oţelarii sovietici am în­văţat, adaugă cu mândrie. Am fost acolo la ei de m’am specializat... îşi şterge nă­­duşeala de pe faţa prelungă şi ne poves­teşte apoi despre frumuseţea neîntrecută a meseriei de oţelar. Clopoţelul anunţă, însă, că e timpul încărcării cuptorului pentru o nouă şarjă. Ne despărţim cu greu de el. Ne strânge mâinile bărbăteşte în palmele lui fierbinţi, asudate încă... Să transmiteţi oţelarilor români mii de salu­tări de la primii oţelari bu­lgari, ne strigă el din mers, trăgându-şi mănuşile de pro­tecţie. Dam văzut apoi lucrând din nou, la gura cuptorului, sub privirile pline de dragoste, frăţeşti, ale specialistului sovie­tic. Dogoarea le aprinse din nou obrajii de parcă întreaga lor făptură era turnată din lumină. Am ieşit afară şi am trecut pe aleile proaspete, încă mod, deschise pe deasu­pra gropilor sau despicând grămezile de pământ, către secţia laminoarelor. Aici se lucra la ultima revizie a maşinilor. Secţia este cu adevărat uriaşă şi complect auto­matizată. — După ultimul cuvânt al tehnicii, ne spune însoţitorul nostru, Gospodin Lazarov Ştefanov. Pe la un capăt vor intra blocu­rile de oţel. Iar pe la celălalt vor ieşi lami­natele... Privim cu admiraţie nestăpânită. Sub larga boltira a construcţiei descoperim o adevărată minune a tehnicii, a tehnicii ce­lei mai înaintate din lume, tehnica so­vietică. La despărţire, în faţa machetei uzine­lor din cabinetul directorului, Ştefanov ne-a arătat încă odată aşezările uzinei. — In curând vor fumega şi aceste co­şuri, ne asigură el... şi va răsări aici, ală­turi, o nouă uzină de cocs... vom clădi şi a­lte­ locuinţe pentru muncitori, la Di­­mitrovo... acolo se va forma noul oraş al primilor oţelari din Bulgaria... Va fi fru­mos ! zâmbeşte el visător, tinereşte... Gos­­podin Lazarov Ştefanov nu are decât 22 de ani şi e şeful-dispecer al uzinei. Ta­tăl lui, fost muncitor electrician, a căzut în luptele din Spania, mama lui a fost ucisă în 1939 de poliţie, iar casa lor, arsă de fascişti în 1944, fiind ascunzătoare de partizani... A rămas un timp neclintit, cu pumnii strânşi, cu ochii albaştri, pătrun­zători, aţintiţi asupra machetei ce arăta viitoarea înfăţişare a combinatului, tă­când. Apoi a murmurat: — Am cucerit totul cu atâta sânge, încât nimic din lumea asta nu ne va clinti din hotărîrea noastră. Vrem să ne clădim o viaţă nouă fericită... şi vom reuşi. Am văzut, în ţara-prietenă din sudul ţării noastre, că asta este de fapt dorinţa poporului bulgar, hotărîrea lui nestră­mutată. SCÂNTEIA Creşterea costului vieţii în S. U. A. WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Po­trivit agenţiei United Press, Biroul pen­tru statistica muncii din S.U.A. a anunţat că indicele oficial al costului vieţii în această ţară a înregistrat o nouă creştere în luna Septembrie, fiind cu 15,2% mai ridicat decât în perioada 1947—1949. „Adăpost“ pe o bancă... VIENA 31 (Agerpres). — De şase săptă­mâni de când a fost evacuat din magher­niţa în care locuia, muncitorul şomer Ru­dolf Machalek are o nouă adresă : aleea principală din grădina Praterului, la Viena. Acolo, Machalek cu soţia şi un co­pil de patru luni dorm pe o bancă de lemn sub un castan. Numai când vremea este prea rea, soţia încearcă să doarmă cu co­pilul la rude. Victimele subalimentaţiei în Anglia LONDRA 31 (Agerpres).­­ De curând, la spitalul din Liverpool au fost Internate 39 de persoane. Examenul medical a dove­dit că toţi sufereau de fapt de subalimen­­taţie. Unul din doctorii spitalului a decla­rat că pacienţii au înfăţişarea, unor oameni întorşi dintr’un lagăr de concentrare na­zist. Majoritatea suferă de scorbut şi avi­taminoză. Intr’un raport înaintat, autorită­ţilor, conducerea spitalului subliniază că aceste cazuri sunt tot mai dese. ------— Călăuza lui Fidling Un oarecare mister Fidling, scrie publi­caţia sovietică „Literaturnaia Gazeta“, a publicat „o călăuză“ pentru americanii care vizitează ţările marshallizate ale Lumii vechi. In prima parte a cărţuliei sale intitu­lată „Cea mai nouă călăuză prin Europa" autorul scrie că americanii care vin în Ita­lia sau în Franţa nu au nevoie să cunoască limba localnicilor. „Când vă adresaţi unui localnic în limba engleză, iar el vă răs­punde în limba zulusă (zuluşi, pentru au­tor sunt europenii) nu vă rupeţi gâtul de­geaba, ci arătaţi-i dolari şi explicaţi prin gesturi ce vă trebuie", scrie în continuare în această „călăuză". Vorbind despre Italia, Fidling dă indi­caţii americanilor asupra felului în care pot să se îmbogăţească pe preţ de nimic de pe urma populaţiei italiene. „In Italia put­eţi cumpăra tablourile lui Rafael. Du­ceţi cu dumneavoastră săpun, ţigări, lame de ras şi veţi obţine tot ce vă trebuie". ------— Indiferenta locuitorilor New Yorkului faţă de campania electorală NEW Y­ORK 31 (Agerpres). — După cum s'a anunţat, la 3 Noembrie vor avea loc alegeri municipale la New York. In legătură cu aceasta, ziarul ,,New York He­rald Tribune" scrie că nu s'au înscris în listele electorale decât 2 399.548 persoane !oraşul New York are o populaţie de peste 10 milioane de locuitori) Cifra persoane­lor înscrise este cu 13% inferioară celor înscrişi pentru ultimele alegeri de primari din New York care au avut loc în 1949 După cum arată ziarul, campania elec­torală se rezumă la diferite acuzaţii, in­sulte şi atacuri reciproce ale candidaţilor, în mijlocul indiferenţei totale a alegă­torilor. REDACŢIA 1l ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Scânteii", Tel. 7.80.10, 7 80 20 , 7.60 40, 7 81.00, 7.81.30, 7.61.40 Declaraţia Comitetului Antifascist­­­5 al Tineretului Sovietic MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia Comitetului Antifas­cist al Tineretului Sovietic, în care se spune între altele : Consiliul Mondial al Păcii a chemat popoarele să desfăşoare o campanie mon­dială pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase în interesul menţinerii şi consolidării păcii în întreaga lume. Cele mai largi mase ale tineretului lu­mii, oameni de diferite concepţii politice şi credinţe religioase, văd în nobila Iniţia­tivă a Consiliului Mondial al Păcii un mijloc real pentru înfăptuirea speranţelor lor într’un viitor paşnic, într’o viaţă neîntunecată de grozăviile războiului. In numele milioanelor de tineri şi ti­nere din Uniunea Sovietică, Comitetul Antifascist al Tineretului Sovietic spri­jină cu căldură iniţiativa Consiliului Mon­dial al Păcii cu privire la desfăşurarea unei campanii mondiale pentru reglemen­tarea paşnică a problemelor internaţionale pe calea unor acorduri între ţările unte-Comitetul Antifascist al Tineretului So­vietic cheamă pe toţi tinerii şi tinerele din Uniunea Sovietică să continue activ şi să intensifice lupta pentru reglemen­tarea paşnică a problemelor internaţionale litigioase, pentru întărirea prieteniei cu tineretul din toate ţările. Vom întări şi de acum înainte cu şi mai multă energie şi entuziasm puterea ma­rii noastre patrii — bastionul păcii în întreaga lume — vom înmulţi succesele în producţie, în industrie, în agricul­tură, transporturi, în toate celelalte ra­muri ale construcţiei noastre paşnice. Tratativele de la Panmunjon KAISUNG 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : La 30 Octombrie, delegaţia părţii co­reeano-chineze la tratativele preliminare dintre cele două părţi în legătură cu con­ferinţa politică pentru Coreea a dat pu­blicităţii următorul comunicat: La 30 Octombrie a avut loc cea de a 5-a şedinţă în cadrul tratativelor prelimi­nare dintre cele două părţi cu privire la conferinţa politică. Primul a luat cuvântul Arthur Dean, re­prezentantul părţii americane. Nefiind în măsură să prezinte vreun argument împo­triva ordinii de zi rezonabile propuse de partea coreeano-chineză, care prevede ca înainte de toate să se discute chestiunea componenţei conferinţei politice. în cele din urmă el a propus ca chestiunile uşor de rezolvat să fie discutate cu prioritate şi a cerut din nou ca in primul rând să se discute chestiunea locului şi datei confe­rinţei. Luând apoi cuvântul, Ki Sue Boc, repre­zentantul Republicii Populare Democrate Coreene, a subliniat că declaraţia reprezen­tantului părţii americane nu conţine nimic nou. Partea coreeano-chineză cere cu hotă­rîre ca cele două părţi să discute în pri­mul rând chestiunea componenţei conferin­ţei politice. Discuţiile cu privire la data şi locul conferinţei trebue să urmeze după aceea. In consecinţă, partea coreeano-chi­neză a propus ca ordinea de zi prezentată de ea să fie adoptată fără întârziere şi să se înceapă discuţiile asupra componenţei conferinţei politice. Reprezentantul părţii coreeano-chineze a declarat că dacă partea americană nu este încă pregătită să în­ceapă discuţiile chiar în şedinţa din 30 Oc­tombrie, partea coreeano-chineză propune amânarea şedinţei pentru ziua de 31 Oc­tombrie, pentru a da astfel posibilitatea părţii americane să studieze cu seriozitate propunerea părţii coreeano-chineze. Partea americană a acceptat amânarea şedinţei. Declaraţia guvernului R.P. Albania cu privire la acordul greco-american TIRANA 31 (Agerpres). N­ATA trans­mite : La 30 Octombrie, ziarele albaneze au publicat o declaraţie a Ministerului aface­rilor externe al Republicii Populare Al­bania în legătură cu acordul milital în­cheiat la 12 Octombrie 1953 între gu­vernul Greciei şi guvernul S.U.A. Prin acest acord guvernul Greciei pune la dispoziţia forţelor armate americane pe timp de pace teritoriul ei, care se înveci­nează cu Republica Populară Albania. Guvernul Republicii Populare Albania consideră că staţionarea forţelor armate străine pe teritoriul Greciei şi transfor­marea acesteia într-o bază militară a blo­cului agresiv al Atlanticului de Nord con­­stitue o ameninţare directă pentru pace şi securitate în Balcani. Guvernul grec îşi asumă o răspundere grea, deoarece comite un act care duce la agravarea situației internaționale. Nelinişte în Consiliul Republicii din Franţa în legătura cu „comunitatea defensivă europeană" PARIS 31 (Agerpres). — Consiliul Re­publicii din Franţa (cea de a doua Cameră) a încheiat dezbaterile în legătură cu pro­blema aşazisei „comunităţi­ defensive eu­ropene“. Membrii Consiliului, Saller, Hamon şi alţii au exprimat în discursurile lor îngri­jorarea în legătură cu proiectele de consti­tuire a „armatei­ europene". Generalul Petit (Uniunea republicanilor progresişti) a declarat că argumentul adus de adepţii „comunităţii defensive euro­pene" şi anume că ar exista o „primejdie sovietică“ este artificial, întrucât se ştie că U.R.S.S. nu ameninţă pe nimeni. Petit a spus că ratificarea tratatului de la Paris ar duce la dominaţia Germaniei de la Bonn în Europa occidentală. La toate aceste declaraţii, Bidault a răs-­­ puns printr’o lungă pledoarie în care a apărat ideia „armatei europene" şi a trata­tului de la Paris. La sfârşitul dezbaterilor au fost prezen­tate şase proiecte de rezoluţii, care oglin­desc neliniştea membrilor Consiliului Re­publicii faţă de perspectiva atragerii Fran­ţei in „comunitatea defensivă europeană". Cinci din aceste rezoluţii nu condamnă în mod categoric proiectele de creare a „ar­matei europene“, dar cuprind totuşi destule rezerve Numai rezoluţia senatorilor comu­nişti este îndreptată în mod hotărît împo­triva creării „armatei europene“. Cu 240 de voturi contra 74, Consiliul Republicii a adoptat un proiect de rezoluţie prezentat de un grup de deputaţi de dreapta. Rezo­luţia cere guvernului ca înainte de a în­cepe dezbaterile în parlament în problema ratificării tratatului cu privire la „armata europeană“ să găsească „soluții care să garanteze apărarea intereselor franceze". Repatrierea din U.R.S.S. a unor prizonieri de război germani BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.M­ In conformitate cu înţelegerea dintre guvernul sovietic şi­­guvernul Republicii Democrate Germane încheiată cu prilejul tratativelor de la Moscova din luna August a.c.. în ultimul timp au sosit la Berlin pri­zonieri de război germani repatriaţi din Uniunea Sovietică, graţiaţi de restul pe­depsei la care fuseseră condamnaţi pentru crime de război. In total au săsit 5.374 de soldaţi şi ofiţeri. Printre repatriaţi se află şi c­âţiva generali. Tiparul I Combinatul Poligrafic Casa Scânteii *1. V. STALIN" Nr. 2 S0S Reuniune la Leningrad în cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice LENiNGRAD 31 (Agerpres). — TASS La Palatul de cultură din Vîborg a avut loc o reuniune festivă consacrată Lunii prieteniei româno-sovietice. La reuniune au luat parte sute de studenţi sovietici, români, unguri, germani, cehi, polonezi, coreeni, tineri muncitori din uzinele şi fabricile din Leningrad şi elevi. Studentul român Miliţescu a vorbit la’ cadrul reuniunii despre prietenia româno­­sovietică. Reuniunea s’a încheiat printr’un con-­ cert, la care şi-au dat concursul colecti­vul de artişti amatori al studenţilor ro­mâni de la instituţiile de învăţământ supe­rior din Leningrad, artişti amatori ai Pa­latului de cultură din Vîborg şi studenţi ai Conservatorului din Leningrad. Sosirea la Minsc a delegaţiei sindicale române care vizitează Uniunea Sovietică MINSC 31 (Agerpres). — TASS La 28 octombrie a sosit la Minsc dele­gaţia sindicală română care vizitează Uni­unea Sovietică la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. Delegaţia a fost întâmpinată la gară de preşedintele Consiliului sindical al R.S.S. Bieloruse, Belschi, de preşedintele Consi­liului de conducere al Asociaţiei din Bie­­lorusia pentru legăturile culturale cu străinătatea, G. N. Veresovschi, de acti­vişti sindicali din Minsc şi de reprezen­tanţi ai întreprinderilor, oraşului şi ai presei. Oaispeţii s’au interesat îndeaproape de opera de construcţie ce se desfăşoară la Minsc, au vizitat uzina de automobile, uzina de tractoare şi alte întreprinderi ale oraşului, Muzeul bielorus de Stat de Istorie a Marelui Război pentru Apărarea Patriei, așezăminte de copii, cluburi mun­citorești. La 30 Oc­tom­brie delegația a plecat lai Moscova. PE SCURT • Secretariatul conducerii Partidului Comunist din Germania a adresat membri­lor de rând şi activiştilor partidului social­­democrat din Germania o scrisoare deschisă. Scrisoarea demască pe leaderii social-democraţi de dreapta care s-au pro­nunţat pentru ,,o politică externă comună cu regimul de la Bonn", ceea ce înseamnă de fapt sprijinirea lui Adenauer. Membrii partidului social-democrat sunt chemaţi — se spune în scrisoare — să organizeze lupta în comun cu comuniştii pentru crearea unei Germanii paşnice, unite şi indepen­dente. • La Moscova a sosit o delegaţie a Crucii Roşii japoneze pentru a duce tra­tative în legătură cu problema repatrierii din U.R.S.S. a prizonierilor japonezi con­damnaţi pentru crime de război şi amnis­tiaţi în baza decretului Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., precum şi a celor care şi-au ispăşit pedeapsa. • In baza noului acord comercial sem­nat la Helsinki între Finlanda şi R. D. Germană, Finlanda va livra R. D. Ger­mane mărfuri în valoare de 3 miliarde mărci şi va importa din această ţară mărfuri în valoare de 3 miliarde 800 mi­lioane mărci. • Agenţiile occidentale de presă anunţă că între clica lui Li Sin Man şi guvernul japonez a izbucnit un conflict în chestiu­nea zonelor de pescuit. Tratativele care se duceau în această chestiune între Japo­nia şi Coreea de Sud au fost rupte. • Un purtător de cuvânt al Casei Albe a anunţat că între 27 Mai şi 30 Septem­brie a.c., 1456 funcţionari ai instituţiilor de stat din S.U.A. au fost concediaţi ceui „rugaţi" să-şi dea demisia. Motivul acestor concedieri şi demiteri este bănuiala că cei în cauză ar împărtăşi idei progresiste. • Presa egipteană relatează că misiu­nea lui Eric Johnston, trimisul special al preşedintelui S.U.A. in Orientul Apropiat, a eşuat. Guvernele ţărilor arabe resping „proiectele economice" propuse de John­ston. Agenţia engleză Reuter anunţă că guvernul irakian l-a sfătuit chiar pe John­ston să nu vină în Irak întrucât sosirea sa ar putea da naştere la demonstraţii ostile de mari proporţii. • Consiliul organizaţiei grecilor care trăiesc în S.U.A. a dat publicităţii o de­claraţie în care condamnă recentul acord prin care S.U.A. obţin baze militare pe teritoriul Greciei. • După cum anunţă presa, în Coreea de Sud sunt răspândite pe larg boli ca tuberculoza, encefalita şi lepra. Potrivit datelor Agenţiei eudeoreene Ton Jian Thon­­sin, în prezent în Coreea de Sud există 1.300.000 de bolnavi de tuberculoză, adică cu 300.000 mai mulţi decât anul trecut. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: Naţional ,I. L. Caragiale“ (Studio), Nunta lui Crecinschi (ora 10), Viaţă nouă (ora 15), D’ale carnavalului (seara); Naţional „I. L. Cara­giale“ (Comedia): Floarea purpurie (ora 10), Zori deasupra Moscovei (seara); Teatrul de Stat de Operetă: N'a fost nuntă mai frumoasă (ora 10), Aculina (seara); Municipal: Câinele grădinarului (ora 10), Vassa Jeleznova (seara); Tineretului : Inşir­te mărgărite (seara); Armatei (B-dul G-ral Magherul; Jucătorii de cărţi şi Căsătoria (ora 10), Cazul Bennet (seara); Ansamblul de Estradă al R.P.R.; Ochiul babei (orele 16 şi 19,30 — spectacol dat de Ansamblul teatrului Naţional din Iaşi); Muncitoresc C.F.R. (Oluleşti); Piatra din casă, Chiriţa în provincie (ora 15); Viaţa începe din nou (seara) ; Teatrul Evreesc de stat: Familia Grein­­wald (seara). CINEMATOGRAFE: Patria: Pe aripile cântului; Bucureşti; Gh. Doja: Nepoţii gornistului (seria I-a); Republica: Timpuri Noi, 23 August: Prin India ; I. C. Frimu: Lupii şi oile: înfrăţirea între popoare, 1 Mai : Alexandr Nevschi; Elena Pavel, Volga : Pădurea; Lumina: Doi camarazi; Victoria: Aşteap­­tă-mă; Alex. Popov: Colţ alb. 8 Martie: Pentru cei de pe mare; Vasile Roaită : Ciuc şi Ghec. Pisoiul neascultător. Ursuleţul sportiv: Cultural. Viaţa în­vinge; Griviţa: Cântă ciocârliile; Constantin David, Arta: Ana Carenina; Alex. Sahia: In­gheţurile oceanului. Castanca; Flacăra: Liubov Iarovala ; T. Vladimirescu, Hie Pintille: Dragoste şi ură; Popular: Reţeaua morţii; Mioriţa: Spre cer; Moşilor: Tânăra gardă (ambele serii); Donca Simo: Keto şi Kote; 8 Mai: Curcubeul: Libertăţii: Bătălia din golful Caliacra (Amiralul Uşacov); N. Bălcescu : Documentul misterios; Rahova: Țiganii; Olga Ban­ele : Primăvara la Moscova.

Next