Scȃnteia, decembrie 1953 (Anul 22, nr. 2833-2859)
1953-12-01 / nr. 2833
Pag. 2 Să sprijinim gospodăriile colective în întocmirea planurilor de producţie! Gospodăriile agricole colective care cuprind zeci şi sute de familii, terenuri întinsede pământ, unelte şi maşini agricole, animale etc. nu pot fi conduse decât pe baza unui plan. Planul de producţie al gospodăriei colective arată posibilităţile de dezvoltare pe care le are gospodăria şi felul cum vor fi folosite aceste posibilităţi în timp de un an de zile. Multe gospodării agricole colective din raionul Băileşti, folosind bogata experienţă a colhozurilor din Uniunea Sovietică şi având ajutorul organelor de partid şi de stat, au întocmit anul trecut planuri anuale de producţie juste. Astfel, gospodăria agricolă colectivă din comuna Rastu şi-a întocmit planul de producţie după o analiză temeinică a posibilităţilor gospodăriei, mai ales la cultura cerealelor. Muncind pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, colectiviştii au reuşit ca în acest an să depăşească cu 1.000 kg. producţia planificată de grâu la ha., realizând o producţie medie de 2350 kg. grâu la hectar. Producţii mari au fost realizate la porumb , peste 4.000 kg. la hectar — la orz etc. Recoltele bogate pe care le-au obţinut majoritatea gospodăriilor agricole colective din raionul Băileşti sunt rezultatul aplicării de către colectivişti a metodelor agrotehnice înaintate prevăzute în planul de producţie. Planurile de producţie au prevăzut dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective. Respectând aceste prevederi, unele gospodării agricole colective şi-au înfiinţat şi dezvoltat ramuri de producţie cum ar fi creşterea animalelor, legumicultura, albinăritul etc. Cu toate aceste realizări, în raionul Băileşti au fost şi o serie de lipsuri la întocmirea şi urmărirea îndeplinirii planurilor de producţie. Trebue spus de la bun început că comitetul executiv al sfatului popular al raionului şi inginerii agronomi nu au dat atenţia cuvenită planurilor de producţie, n’au considerat că planul de producţie este o verigă de seamă m întărirea şi dezvoltarea gospodăriilor colective. In unele gospodării, planul de producţie s’a întocmit în mod superficial, fără o analiză amănunţită a posibilităţilor reale de care dispune gospodăria. Astfel, la gospodăria agricolă colectivă din Bistreţu, tehnicienii secţiunii agricole raionale care au îndrumat şi ajutat consiliul de conducere la întocmirea planului de producţie nu au ţinut seamă ca fiecare cultură să fie repartizată pe terenul cel mai potrivit. Orzoaica, de pildă, a fost semănată pe .6 ha. teren neprielnic şi din această cauză s’a compromis. In acel teren ar fi dat rezultate bune cultura de porumb sau de cartofi. La întocmirea planului de producţie s’a neglijat problema asigurării tezei furajere, necesare atât pentru animalele existente, cât şipentru mărirea şeptelului. Din această cauză multe gospodării colective care au ferme de animale, ca gospodăriile din Calicea Mare, Băileşti etc., în iarna trecută n’au avut asigurate furajele necesare, n’au avut cu ce hrăni oile şi ca urmare au pierit mulţi miei. Acum, în gospodăriile agricole colective se execută lucrările de întocmire a planurilor de producţie pe anul 1954. Noi, tehnicienii şi inginerii agronomi, avem datoria să dăm tot sprijinul acestei munci,astfel, ca lipsurile care s-au manifestat anul trecut să nu se mai repete, să se întocmească planuri de producţie cât mai juste şi mai reale. Planul de producţie trebue să prevadă dezvoltarea şi întărirea gospodăriei agricole colective; de aceea el trebue să fie întocmit pe baze ştiinţifice, după o cunoaştere adâncă a realităţii din gospodăria colectivă. Inginerii agronomi şi ceilalţi tehnicieni din cadrul secţiunilor agricole ale sfaturilor populare, îmbinând teoria cu practica, trebue să indice concret măsurile agrotehnice menite să contribue la ridicarea producţiei agricole. Deasemenea ei trebue să ajute la stabilirea suprafeţelor cu diferite culturi şi a rotaţiei pe care acestea să o urmeze pentru a asigura o creştere continuă a fertilităţii solului, să ajute la stabilirea lucrărilor agricole care pot fi mecanizate, la justa organizare a muncii pe tot timpul anului etc. Sfatul popular al raionului Băileşti, prin secţiunea agricolă, a luat unele măsuri pentru asigurarea unei cât mai juste întocmiri a planului de producţie în gospodăriile agricole colective. Astfel în cadrul secţiunii agricole au fost formate două comisii compuse dintr’un inginer agronom, un zootehnist şi alţi tehnicieni care să se deplaseze în fiecare gospodărie agricolă colectivă şi să ajute consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective să elaboreze planul de producţie care apoi să fie supus discuţiei şi aprobării adunării generale. La elaborarea planului de producţie o atenţie deosebită se va da dezvoltării multilaterale a gospodăriei agricole colective înfiinţării şi dezvoltării mai departe a ramurilor de producţie. Unele gospodării agricole colective, cum ar fi cele din Galicea Mare, Plosca, Băileşti şi altele, dispun de posibilităţi pentru a mări suprafeţele de legume şi zarzavaturi. Gospodăria colectivă din Galicea Mare, de pildă, poate să mărească suprafaţa de grădină de la 10 la 20 hectare, deoarece are teren prielnic, apă pentru irigat şi braţe de muncă care să asigure executarea la timp a lucrărilor. Colectiviştii din Băileşti pot să mărească suprafaţa cultivată cu bumbac, cu sfeclă de zahăr, fapt care le-ar aduce câştiguri însemnate. Deasemeni gospodăriile agricole colective din Galicea Mare şi Băileşti pot mări fermele de vaci, îngrijindu-se totodată să asigure baza furajeră. Un mare rol în obţinerea unei producţii sporite,El are folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor. De aceea, la fiecare gospodărie în parte trebue să se analizeze amănunţit posibilităţile de folosire a gunoiului de grajd şi să se treacă aceasta ca o sarcină în planul de producţie. Deasemeni la gospodăriile agricole colective care însămânţează plante prăşitoare este bine să se prevadă în plan extinderea mecanizării lucrărilor de întreţinere, în vederea executării la timp şi la un înalt nivel agrotehnic a acestor lucrări şi pentru realizarea de economii de braţe de muncă. Iată numai o parte din marii© posibilităţi pe care le au gospodăriile agricole colective din raionul Băileşti. De bună seamă că aceste posibilităţi, prevăzute in planul de producţie şi folosite în mod just, vor duce la întărirea gospodăriilor agricole colective, la sporirea necontenită a veniturilor colectiviştilor. Ing. agr. CORNEL ULIAN Sfatul popular raional Băileşti Muncitorii îşi constresc locuinţe Acum câtva timp, 12 muncitori de la Atelierele C.F.R Simeria, printre care stahanoviştii Gheorghe Baciu şi Iosif Lucaci, şi-au exprimat dorinţa de a-şi construi locuinţe proprii. Primind credite din partea statului şi punându-li-se la dispoziţie terenuri de către sfatul popular orăşenesc, ei au început construcţia noilor locuinţe; 5 dintre aceşti muncitori şi-au şi înălţat casele până la acoperiş. SCÂNTEIA RECENZIE „Pentru pace trainica, pentru democraţie populară!“ Nr. 48 (264) A apărut Nr. 48 (264) al ziarului ,,Pentru pace trainică,pentru democraţie populară !“ ■ Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. In articolul de fond intitulat ,,Principala problemă a zilelor noastre“ se spune: ,,In momentul de faţă nu există problemă mai importantă şi mai urgentă ca problema destinderii încordării internaţionale. Aceasta este problema principală a zilelor noastre, în a cărei rezolvare este vital interesată majoritatea covârşitoare a populaţiei globului pământesc. Două linii, două poziţii s-au conturat limpede în această problemă: poziţia Uniunii Sovietice şi a celorlalte state iubitoare de pace, care tind în mod consecvent şi neabătut la o slăbire a încordării internaţionale, la menţinerea şi întărirea păcii şi prieteniei între popoare, şi poziţia forţelor imperialiste, în frunte cu cercurile influente din S.U.A., care nu doresc realizarea unor înţelegeri cu statele iubitoare de pace şi continuă cu încăpăţânare politica de torpilare a colaborării paşnice între ţări, politica de agravare a încordării internaţionale şi de înteţire a pericolului unui nou război“. In articol se arată că una din cele mai importante probleme în relaţiile internaţionale, care cere o rezolvare neîntârziată, este în momentul de faţă problema germană. O altă problemă de care depinde micşorarea încordării în relaţiile internaţionale este problema coreeană. In încheierea articolului de fond, ziarul arată că toţi oamenii iubitori de pace vor lupta cu şi mai multă convingere şi hotărîre pentru ca problema principală a zilelor noastre ■— problema slăbirii încordării în relaţiile internaţionale — să fie rezolvată cu succes. Inpagina întâia ziarul publică o scurtă dare de seamă asupra sesiunii Consiliului Mondial al Păcii care s’a deschis la Viena la 23 Noembrie a.c., o informaţie cu privire la a 35-a aniversare a Partidului celor ce muncesc din Ungaria, o informaţie cu privire la cea de a 60-a aniversare a lui L. M. Caganovici şi un material informativ cu privire la semnarea la Pekin a Acordului de colaborare economică şi culturală între Republica Populară Chineză şi Republica Democrat-Populară Coreeană. In articolul lui Pietro Secchia, secretar general adjunct al Partidului Comunist Italian, ,,Crearea şi educarea activului de partid în Partidul Comunist Italian“ sa arată cum în luptapentru întărirea unităţii clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, Partidul Comunist obţine o lărgire şi mai mare a activului său, cum se îngrijeşte el de educarea acestuia, de imbunătăţirea metodelor de muncă şi de conducere, precum şi de întreaga viaţă a organizaţiilor de partid şi a organizaţiilor democratice de masă. In acest număr este publicat articolul lui D- Coliu, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, în care se vorbeşte despre munca largă politică de masă şi munca de lămurire pe care o desfăşoară organizaţiile de partid în rândul oamenilor muncii în legătură cu alegerile pentru sfaturile populare locale în România, despre marea activitate a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, despre dezvoltarea iniţiativei lor creatoare. Articolul lui Jan Dida „Duşmanii păcii nu se astâmpără“ demască şarlatania, falsitatea, făţărnicia şi mârşăvia cercurilor reacţionare americane, care în numele scopurilor lor murdare desfăşoară o propagandă deşănţată a războiului şi încearcă să creeze o atmosferă de panică şi de isterie în masă atât în Statele Unite cât şi în celelalte locuri de pe globul pământesc. Ziarul publică o scrisoare din San- Juann — „Porto Rico sub jugul colonialiştilor americani“. La rubrica critică şi bibliografie este publicată recenzia lui René Louis intitulată „Contribuţia scriitorilor francezi la cauza apărării păcii“, despre scriitorii progresişti Madeleine Riffeut, Jeen-Pierre Chabrol, Héléne Parmelin, Pierre Courtade şi operele lor. Acest număr cuprinde deasemeni rubrica „In partidele comuniste şi muncitoreşti“, o scurtă revistă a presei despre ziarul „Jenminjibao" — organul central al Partidului Comunist Chinez, un foileton semnat de Petre Păduraru și diferite informații. Sărbătorirea a 33 de ani de la crearea R. S. S. Armene Cu prilejul împlinirii a 33 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Armene, Casa Prieteniei Româno-Sovietice A.R.L.U.S. şi Casa de Cultură „Stepan Sahumian“ au organizat Duminică seara, în sala din str. Batiştei, o şedinţă festivă. Au luat parte numeroşi oameni ai muncii din Capitală, reprezentanţi ai culturii şi artei, oameni ai muncii de naţionalitate armeană. Festivitatea a fost deschisă de acad. Şt. Mihcu, după care dr. C. Pambuccian, preşedintele Casei de Cultură „Stepan Sahumian“, a vorbit despre succesele obţinute de poporul armean în cei 33 de ani de existenţă a Armeniei Sovietice. Prof. Gh. Pik, director la Institutul de Studii Româno-Sovietic, ca membru al delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat recent Uniunea Sovietică, a înfăţişat aspecte din vizita făcută în R.S.S. Armeană. Şedinţa festivă s-a încheiat cu un program artistic prezentat de Casa de Cultură „Stepan Sahumian“ şi de artişti de naţionalitate armeană. (Agerpres) PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÂNTEIA" „Ore întregi pierdute fără rost“ In, ziarul „Scânteia” Nr. 2800 s-a publicat sub titlul „Ore întregi pierdute fără rost“ scrisoarea unui corespondent voluntar, în care era criticată autobaza de pe lângă întreprinderea de transporturi auto din oraşul Deva pentru modul defectuos în care se desfăşoară transportul de călători. In răspunsul trimis ziarului nostru, conducerea întreprinderii regionale de transport auto Deva, însuşindu-şi critica făcută, arată că s-au luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea transportului cu: respectarea mersului autobuzelor, asigurarea unui autobuz de rezervă pentru a se putea fac© faţă eventualelor defectări ale autobuzelor de pe diferite trasee. Totodată, se va acorda o atenţie deosebită selecţionării conducătorilor auto, începenl ca aceştia să fie conştiincioşi in muncă şi cât mai bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Uzinele „Progresul“-Brăila trebue să lichideze rămânerea în urmă! Uzinele Metalurgice „Progresul“ din Brăila 6© numără printre principalele întreprinderi ale ţării noastre. An de an se ridică aici hale noi, spaţioase, care oferă muncitorilor condiţii tot mai bune de lucru ; statui celor ce muncesc înzestrează uzina cu maşini şi cu utilaje din cele mai perfecţionate, pentru ca ea să poată aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Uzinele „Progresul“ produc utilaje necesare şantierelor de construcţii şi industriei petrolifere, maşini, instalaţii şi piese destinate industriei de bunuri de târg consum. Muncitorii şi tehnicienii acestei uzine deşi au sporit, lună de lună, producţia, n’au izbutit totuşi să-şi îndeplinească in întregime sarcinile de plan ce le revin, rămânând astfel datori patriei în acest an numeroase sortimente importante. Astfel, în primele trei trimestre sarcinile de plan privind producţia de marfă au fost îndeplinite în proporţie de numai 81,42%. In primul trimestru n’au fost realizate şase sortimente prevăzute în plan, în cel de-al doilea 13, iar in cel de-al treilea trimestru 11 Sortimente. Care sunt cauzele care au făcut ca această uzină să nu-şi poată îndeplini sarcinile de răspundere ce-i revin ? [ig la început trebuie spus că , în afară de greutăţile serioase pe care întreprinderea le întâmpină din cauza numărului insuficient de cadre tehnice, din cauza lipsei unor materiale, a primirii uneori cu întârziere a pieselor în cadrul planului de colaborare cu alte fabrici — în uzină au persistat şi, în bună parte, mai continuă sa persiste o serie de deficienţe serioase atât în domeniul producţiei cât şi în cel al gospodăririi întreprinderii. Lipsurile care s’au făcut simţite în domeniul producţiei şi care au dus, în bună măsură, la nerealizarea unor sortimente îşi au rădăcina în modul birocratic în care şi-u desfăşurat mult timp activitatea serviciul de planificare al uzinei, condus de Ing. Teodor Cucu. La acest serviciu s’a încetăţenit sistemul de a se defalca sarcinile lunare de plan fără a se urmări însă în acelaşi timp, pe bază de evidenţă, şi felul în care aceste sarcini sunt îndeplinite, felul în care sectoarele respectă disciplina de plan. Lipsa evidenţei a împiedicat serviciul planificării să cunoască la timp o serie de deficienţe in desfăşurarea planului şi deci să ia măsuri pentru înlăturarea lor. Ca urmare procesul de producţie s’a desfăşurat uneori dezordonat în sectoarele uzinei, ducând la neîndeplinirea în termen a unor sortimente importante contractate cu alte întreprinderi sau șantiere. Concludent pentru felul cum a lucrat serviciul de planificare este cazul comenzii nr. 42306. Această comandă, care avea termen de livrare la 30 Septembrie, a fost lansată în fabricaţie, în turnătorie, în luna Iunie. Serviciul planificării n’a urmărit însă executarea comenzii şi piesele programate pentru luna Iunie n’au fost turnate. Din această cauză comanda a fost lansată din nou în luna August. Se pare însă că turnătoria n’a executat nici în această lună toate piesele, deoarece în ziua de 17 Noembrie — adică după aproape 4 luni dela lansarea în fabricaţie a comenzii, nu se găseau încă toate piesele la sectorul mecanic pentru a putea fi prelucrata Iată, deci, cum o comandă care avea termen de livrare la 30 Septembrie n’a fost terminată și livrată nici până în prezent. Cele de mai sus constitue numai un aspect al felului defectuos în care și-a desfășurat activitatea serviciul planificării. De foarte multe ori acest serviciu n’a creat decalajul necesar pentru executarea unor produse, fapt care a dus la desfăşurarea neritmică a planului de producţie în diferite sectoare ale uzinei, la practica atât de dăunătoare a muncii în „asalt“. De exemplu, o serie de comenzi — cum ar fi inele de rulare, cutii de miez, rotoare şi altele — programate a fi turnate în luna octombrie, nu au avut pregătite dinainte modelele, acestea fiind programate concomitent cu turnarea. Este lesne de închipuit că în asemenea situaţii turnătoria nu şi-a putut desfăşura activitatea în mod normal, ea fiind nevoită să lucreze în „asalt“. Această secţie, fiind programată să toarne până la 10 Noembrie nişte role de turnare, din cauza sistemului defectuos de planificare, modelele respective n’au fost gata nici măcar la 15 Noembrie. Luni de zile s’a practicat la uzinele „Progresul“ un sistem cu totul neobişnuit — caril oglindeşte şi mai puternic felul în care serviciul de planificare e urmărit modul in care sunt îndeplinite sarcinile de plan. In cadrul defalcării sarcinilor lunare de plan, serviciul planificării a acordat fiecărui sector în parte un număr de ore în plus pentru executarea aşaziselor „restanţe”, fără a indica însă în acelaşi timp şi reperele sau sortimentele care trebue executate în cadrul acestor ore. Se înţelege că, aşa stând lucrurile, sectoarele au executat adesea lucrări care nu erau legate de obligaţiunile care decurgeau din contractele economice încheiate de întreprindere. Acest sistem nu numai că n’a contribuit la întărirea disciplinei de plan, ci a creat posibilitatea ca sectoarele să nu poată fi controlate în activitatea lor, făcându-și astfel loc lipsa de răspundere în muncă. Tov. Constantin Dumitrache, directorul general al uzinei, sesizându-se de această stare de lucruri cu totul contrară regulilor de planificare, a dat dispoziţii de natură să ducă serviciul planificării la cunoaşterea amănunţită a producţiei. Au trebuit însă să treacă aproape trei luni de zile până ce acest lucru să fie pus în aplicare. Faptul că serviciul planificării nu şi-a îndeplinit luni de zile rolul său principal — acela de a coordona desfăşurarea producţiei şi de a cunoaşte pe baza unei evidenţe riguroase, furnizate de serviciul de producţie, stadiul în care se găsesc comenzile legate de termenele ce decurgeau din contractele economice , a avut urmări serioase asupra situaţiei financiare a întreprinderii. De la începutul anului şi până în prezent, uzinele „Progresul“ au avut de făcut faţă unor serioase greutăţi financiare, fondul de rulment cu care au fost înzestrate fiind imobilizat, blocat. Neîndeplinirea sortimentelor de plan, în mare parte din cauza deficienţelor care au dăinuit timp îndelungat în domeniul producţiei, a pus întreprinderea în situaţia de a nu-şi putea respecta în întregime prevederile contractelor economice — verigă de bază a întăririi legăturilor de producţie între întreprinderile socialiste — şi prin urmare să nu fie în măsură să încasez© preţul produselor contractate. In cursul acestui an uzina n’a respectat 130 contracte economice. In felul acesta ea a stânjenit activitatea altor întreprinderi, din care cauză a fost chemată în fața Arbitrajului de Stat de către o serie de întreprinderi beneficiare, să plătească daune pentru întârzierile provocate in livrarea produselor. Astfel, deși contractul încheiat cu fabrica de zahăr „T. Vladimirescu“ pentru executarea şi livrarea unui transportor cu greble necesar instalaţiei de borhot prevedea termenul de 10 Iunie, întreprinderea a livrat această instalaţie abia la 18 August. Pentru faptul că a fost stânjenită în activitatea ei, fabrica d© zahăr a chemat în judecată întreprinderea „Progresul”, cerând drept daune suma de 1.250.790 lei. De asemenea, un contract încheiat cu fabrica de produse tanante „Argeșul“, privind executarea unei mori de tocat lemne, a suferit o întârziere de 8 luni de zile față de termenul contractat, pentru care fabrica „Argeşul“ a cerut daune in valoare de 102.388 lei. Prin nerespectarea disciplinei contractuale uzinele „Progresul“ nu și-au putut îndeplini decât în proporție de 56,18% sarcina planificată privind încasările din vânzarea produselor pe intervalul 1 Ianuarie — 31 octombrie a.c., iar planul de beneficii numai în proporţie de 64%. Astfel, Întreprinderea a fost pusă în situaţia ca în această perioadă să nu-şi respecte obligaţiile financiare faţă de bugetul statului decât în proporţie de 54,53% faţă de sarcina planificată. Dacă acestea au fost deficienţele in domeniul producţiei — deficienţe care au adus pagube serioase atât întreprinderii cât şi economiei naţionale — nu mai puţin serioase au fost şi lipsurile care au persistat în domeniul gospodăririi uzinei. La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, ca urmare a deficienţelor în producţie şi a unei aprovizionări nejudicioase, întreprinderea a avut stocuri supranormative de materiale, de produse nefinite şi de produse terminate, care au imobilizat sume importante din fondul de rulment. La această dată uzina a avut numai stocuri supranormaitive de materiale care au imobilizat 14,2% din fondul total de rulment. Cum s-a putut ajunge la o asemenea situaţie ? In primul rând, neexistând o preocupare din partea serviciului tehnic, condus de ing. Zek Gheorghe, pentru stabilirea de consumuri specifice, atât pentru materialele necesare fabricării fiecărui produs, cât şi pentru materialele de regie, s-a ajuns ca întreprinderea să se aprovizioneze cu o serie de materiale care întrec cu mult nevoile ei. Astfel, în magazia întreprinderii există un stoc de rulmenţi care depăşeşte cu 20% nevoile de producţie pe întregul an. Tot în magazie zac de ani de zile materiale cu totul necorespunzătoare actualului proces de producţie fără ca cineva să fi luat măsuri pentru lichidarea acestor stocuri de materiale. O altă cauză a existenţei stocului supranormativ de materiale este felul in care serviciul tehnic avizează cererile de materiale pe care le revendică diferite sectoare ale uzinei. Iată un exemplu. In primele trei trimestre ale acestui an au intrat în întreprindere și au fost folosite 6.191 diferite pile. Cu prilejul stabilirii necesarului de materiale pentru anul 1954 — operaţie efectuată, de către serviciul tehnic — sectoarele au cerut, iar serviciul tehnic a aprobat, nu mai puţin de... 90.000 pile. Dar în această uzină nu există numai stocuri supremormative de materiale. La 30 Septembrie producţia neterminată a întrecut şi ea cu mult normativul stabilit, imobilizând 51,7% din totalul fondului de rulment. Tot din cauza neîndeplinirii sarcinilor de plan trimestriale pe sortimente şi deci a nerespectării în termen a prevederilor contractuale, întreprinderea are şi mari stocuri supranormative de produse finite. In acest fel, atât deficienţele din domeniul producţiei cât şi din domeniul gospodăririi au făcut ca mai bine de jumătate din fondul de rulment al întreprinderii să fie imobilizat în stocuri supranormative. Uzina a fost pusă din această pricină în situaţia de a nu puteai plăti la termen unui număr de 144 întreprinderi sumele cuvenite pentru materialele furnizate şi pentru serviciile prestate, fiind obligată să plătească pentru acestea drept dobânzi o sumă care se ridică până în prezent la aproape 800.000 lei. Lipsurile serioase care au persistat multă vreme la această întreprindere — și care în parte mai dăinuie și astăzi — se datoresc în mare măsură tov. Constantin Dumitrache, directorul general al uzinelor. Acesta în loc să vadă limpede aceste lipsuri, să caute să descopere rădăcina lor pentru a le putea înlătura, a mers şi continuă să meargă încă pe linia copoleştrii acestora, având tendinţa de a le explica prin prizma greutăţilor obiective pe care le are întreprinderea. Prin această atitudine, a înlesnit să se înrădăcineze lipsa de răspundere în muncă, să nu se respecte diversele hotărîri luate de conducerea uzinei. Numai aşa se explică faptul că, deşi în uzină se cunoaşte demult problema stocurilor supranormative de produse nefinite, totuşi până în prezent nu s-a făcut încă o inventariere riguroasă a tuturor acestor materiale pentru a se vedea care dintre ele sunt utile în procesul de producţie. Deşi sistemul de a nu se îndeplini sarcinile integrale care derivă din planul de stat s-a înrădăcinat de multă vreme la uzinele „Progresul“, deşi această întreprindere se zbate încă de la începutul anului în serioase greutăţi financiare, totuşi conducerea Direcţiei Generale Utilaj Industrial din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiei de Maşini s-a sesizat târziu de această situaţie, lipsind astfel întreprinderea de un ajutor concret. Abia în ultimul timp, direcţia generală a luat unele măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii uzinei. Numeroasele deficienţe tehnice şi organizatorice trebuie căutate şi în slaba muncă politică desfăşurată de comitetul de partid al uzinei, în necunoaşterea acestor probleme de către membrii comitetului, in frunte cu fostul secretar, tov. Vasile Andreescu. Cu toate că întreprinderea n’a reuşit de la începutul anului să-şi îndeplinească sarcinile de plan privind sortimentele, totuşi comitetul de partid n'a analizat în niciuna din şedinţele sale cauzele acestei situaţii. Dacă s’ar fi străduit să cunoască aceste probleme, comitetul de partid — exercitându-şi dreptul de control asupra activităţii conducerii întreprinderii — ar fi putut luamăsuri ca serviciul de planificare să-şi îmbunătăţească munca, ca practica profund dăunătoare a stocurilor inutile să fie în bună parte înlăturată. Insă tovarăşilor din comitetul de partid le-au fost străine aceste probleme. Aceasta o dovedeşte şi faptul că în darea de seamă prezentată la conferinţa care a avut loc recent pentru alegerea organelor conducătoare de partid din uzină nici n’au fost amintite toate aceste lipsuri serioase în activitatea întreprinderii. Nu mică este răspunderea pe care o poartă Comitetul orășenesc de partid Brăila (îndeosebi tov. Gatea Panait, secretar cu problemele economice) pentru starea de lucruri care a dăinuit la uzinele „Progresul“ — una dintre cele mai importante uzine din acest oraş. Abia la 27 iulie — adică după ce au trecut două trimestre ale anului — biroul comitetului orăşenesc de partid a hotărît să analizeze situaţia din această uzină, luând o serie de măsuri pentru remedierea lipsurilor. Şi cum ar fi putut biroul comitetului orăşenesc de partid să se sesizeze la timp şi să intervină operativ în înlăturarea lipsurilor, când tov. Stoica Petre, şeful secţiei economice a comitetului orăşenesc, vine ran în uzină, considerând — aşa cum se arăta şi în raportul de activitate prezentat de comitetul de partid al uzinei — că este suficient să ţină legătură cu întreprinderea numai prin telefon ? ★ Colectivul uzinelor metalurgice ..Progresul“ poate şi trebuie să-şi Îndeplinească cu succes sarcinile ce i-au fost încredinţate. Desigur că întreprinderea are serie de greutăţi obiective şi in această privinţă, Direcţia Generală Utilaj industrial trebuie să-i acorde un sprijin mult mai mare decât până în prezent. In faţa întregului colectiv al uzinei insă, şi îndeosebi în faţa comuniştilor de aici, stă sarcina de a lupta pentru lichidarea lipsurilor existente, pentru ridicare uzinei in rândurile întreprinderilor fruntaşe. L. ŢINTEA ITr. 2833 06JU08 Alegerile de altădată... Alegerile din trecut... Este deajuns să răsfoeşti doar câteva din dosarele vechi, prăfuite, strânse vraf în arhiva unui sfat popular, să faci cunoştinţă cu câteva matrapazlâcuri legate sau nelegate de alegeri, camuflate stângaci cu procese, verbale sau cu chitanţe ticluite — şi te cuprind sila şi indignarea în faţa acestor mărturii de netăgăduit ale unui trecut odios. Toate aceste aspecte respingătoare ale „moralităţii“ burgheze ieşeau la iveală şi mai puternic în alegeri, când mituirea, mistificarea, hoţia, mârşăvia, dădeau rod mai bogat ca ciupercile otrăvitoare după o ploaie abundentă Nenumărate forme „legale” împiedicau pe oamenii muncii de la oraşe şi sate să-şi exercite dreptul de vot; în afară de aceasta, alegătorii erau împiedicaţi de a participa la vot şi prin alte metode, mai puţin paşnice, ca bâta, pistolul etc. mânuite cu agilitate de cunoscutul „agent electoral“, figură faimoasă a acelor vremuri. Multe sate, unele chiar din fostul judeţ Bihor, despre ai căror cetăţeni cârmuitorii judeţului aflau că ar avea de gând să voteze cu „opoziţia“, erau declarate peste noapte contaminate de diferite molime şi puse sub paza jandarmilor, pentru ca nimeni să nu intre şi îndeosebi nimeni să nu iasă din sat. Era un mijloc obişnuit de a fura voturi.. O „situaţie" din dosarul alegătorilor din 1936 arată că în întreg judeţul Bihor numărul alegătorilor era de 38.958, adică mai mic decât numărul cetăţenilor care alcătuesc astăzi doar comisiile electorale de circumscripţie din regiunea Oradea. Şarlatanii se făceau până şi la operaţii atât de nevinovate ca înmânarea cărţilor de alegător. Iată ce relatează raportul preturei Oradea cu nr. 1741 din 1936 : „Fapt este că dela alegătorii care s’au prezentat pentru cărţile de alegători în Oradea la judecătoria rurală, garderoba a încasat câte 3,5 lei de fiecare persoană, pentru care fapt nici 30 % din alegători nu şi-au scos cărţile de alegători“. Afacerea era bănoasă: cărţile de alegător erau... gratuite, dar „garderoba“ jumulea buzunarele a mii şi mii de oameni ! Pentru a se asigura „liniştea“ la votare, secţiile de votare erau împresurate de soldaţi şi jandarmi înarmaţi până în dinţi. Şi în această privinţă documentele sunt edificatoare. In ordinul 1810/1936 al inspectorului judeţean al poliţiei Timişoara dat comandantului poliţiei din Oradea stă scris: „Veţi păstra cea mai strânsă colaborare cu organele jandarmeriei pentru schimb de informaţiuni şi ajutor reciproc la nevoie, în care sens s’a intervenit şi la inspectoratul general al jandarmeriei“. Deasemeni, în ordinul prefecturii cu nr. 222/1936 stă scris: „Pentru paza localurilor de vot vor fi utilizaţi jandarmii. In acest scop am dat instrucţiuni legiunii fe jandarmi Bihor ca în zilele de alegeri să fie concentrate la secţiile d© votare forţele necesare!“ Ce fel de „ordine” au păzit Insă soldaţii şi jandarmii înarmat până’n dinţi a arătat-o limpede faptul că echipele de ciomăgaşi angajaţi de diversele partide „istorice" în scopuri... electorale snopeau în bătaie, sub ochii jandarmilor, pe cetăţenii cinstiţi, care prin votul lor îşi manifestau ura faţă de exploatatori. Luxul de a fi aleşi îi costa scump pe exploatatori, mai marii zilei, care băgau mâna în buzunarele... statului după fondurile necesare. Despre sumele uriaşe cheltuite de ei în alegeri pe socoteala statului vorbesc limpede unele hârtii din dosare In ordinul strict confidenţial nr. 623936/1936 al Ministerului de Interne către prefectul judeţului i se comunică acestuia aprobarea a sute de mii de lei pentru alegeri şi se aminteşte despre „creditul extraordinar solicitat pentru alegeri“, intr’un alt dosar sunt acte care reprezintă cheltueli, chipurile, „legale“, de 1.500.000 lei efectuate în alegerile din 1937. Alte acte arată însă limpede în buzunarul cui au intrat, şi aceşti teni storşi din sudoarea poporului muncitor. Pentru 44 zile, în care — se zice într’un document — s’ar fi ocupat de alegeri, Alexandru Atanasiu, prim preşedinte al tribunalului Bihor, a primit o misie de 17.600 lei. Pentru unele ore, cică, suplimentare, unii funcţionari ai prefecturii au încasat deasemeni sume însemnate, in timpul alegerilor din 1936, Chirilă Augustin director al prefecturii, avea o indemnizaţie de 4.860 lei ; Michiş Vasile, şef de serviciu 3.174 lei etc. In acelaşi timp, dosarul mai conţine 14 chitanţe fictive în valoare totală de 71.000 lei, reprezentând cheltueli pentru aşazisul transport al cărţilor de alegător. Cărăuşii, bineînţeles, sunt anonimi, deoarece în realitate acesta cărţi de alegător erau transportate cu... maşinile prefecturii ! Putregaiul acesta era întregit de demagogia neruşinată a odioşilor politicieni burghezi despre care până şi un ziar reacţionar, aparţinând capitaliştilor liberali şi intitulat tot demagogic „Naţiunea română“, scria : „Deocamdată putem spune că propaganda demagogică care se face... a provocat o nemaipomenită confuzie în rândurile alegătorilor, care ia proporţiile unei adevărate babilonii politice“. ★ Răsfoind cu desgult dosarele vechi, prăfuite care îţi vorbesc despre o altă lume, pe veci apusă în ţara noastră, te gândeşti ce bine e să ştii că nu vei mai trăi niciodată sub jugul exploatatorilor, că eşti liber, ca şi întreg poporul muncitor, că în ţara ta liberă te bucuri de toate drepturile şi libertăţile democratice, că alături de masele largi ale celor ce muncesc, poţi participa şi chiar ai datoria de a participa la conducerea statului. Şi te simţi fericit că trăieşti asemenea vremuri minunate. I. BRAGHEŞ corespondentul „Scânteii“ în regiunea Oradea Pregătiri pentru vacanţa de iarna a copiilor 3.100 pionieri şi şcolari şi-au petrecut vacanţa în iarna trecută în tabere organizate în cele mai pitoreşti regiuni ale ţării şi sute de mii de copii au primit daruri la serbările Pomului de iarnă. Recent, Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor a adoptat o hotărîre menită să facă copiilor oamenilor muncii vacanţa de iarnă cât mai plăcută şi folositoare. În această vacanţă, comitetele de întreprindere şi instituţiile vor pune la dispoziţia copiilor mijloacele culturale ale sindicatelor, săli de festivităţi, biblioteci, săli de lectură, vor organiza, în colaborare cu conducerile şcolilor, întâlniri cu stahanovişti, scriitori şi artişti, lecturi în colectiv, festivaluri artistice, jocuri cu zăpadă etc. Anul acesta se vor organiza 8 tabere de iarnă pentru 4.100 pionieri şi şcolari între 11—14 ani. La aceste tabere vor fi trimişi copiii cei mai silitori la învăţătură, fii al oamenilor muncii, statanovişti şi fruntaşi în producţia. Deasemeni, în această perioadă se vor pune la dispoziţia copiilor, în mod gratuit, patinoare, terenuri de schi şi alte terenuri sportive de iarnă. Se vor organiza la unele cinematografe şi teatre spectacole pentru copii cu preţuri reduse. Pentru corespondenţa pionierilor şi şcolarilor în timpul vacanţei se vor tipări ilustraţii tip carte poştală, cu peisagii de iarnă. Serbările Pomului de iarnă vor fi susţinute de echipele artistice sindicale, în colaborare cu grupele artistice ale şcolilor, artişti de teatru, opere de stat, filarmonici etc. (Agerpres).