Scînteia, februarie 1954 (Anul 23, nr. 2885-2908)

1954-02-02 / nr. 2885

?etg. 2 \ HOTĂRIREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă —­­ Text prescurtat — In scopul stimulării producătorilor de legume, seminţe de legume, fructe şi stru­guri de masă, pentru mărirea producţiei la hectar şi în vederea aprovizionării oa­menilor muncii de la oraşe şi a­ asigurării industriei alimentare cu materii prime agricole, Consiliul de Miniştri în şedinţa sa din 25 ianuarie 1954 a adoptat o Ho­­tărîre privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de le­gume, fructelor şi strugurilor de masă. Toate înlesnirile şi avantajele prevăzute de Hotărîre au ca scop să cointereseze pe cultivatori la sporirea producţiei acestor plante şi a productivităţii la hectar, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Hotărirea Consiliului de Miniştri stabi­leşte că ministerele şi organizaţiile coope­ratiste centrale, prin unităţile lor­ econo­mice, au dreptul să încheie contracte pentru cultura legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă cu gospodăriile agricole individuale, gospodăriile agricole colective şi întovără­şiri­le agricole. Producătorii care vor încheia contracte de cultură pentru legume, seminţe de le­gume, fructe şi struguri de masă cu uni­tăţii© de stat şi cooperatiste, vor benefi­cia de următoarele avantagii: — Vor fi scutiţi de cote obligatorii pen­tru suprafeţele cultivate cu legume şi se­minţe de legume, contractate. — Vor fi sprijiniţi de stat să obţină în­grăşăminte chimice din costul cărora sta­tul va suporta 50%, iar producătorul 50%. — Dacă culturile ar fi atacate de dău­nători, producătorii vor primi pentru com­baterea acestora, în mod gratuit, insecto­­fungicidele necesare din partea­­ Ministe­rului Agriculturii şi Silviculturii, care vor fi repartizate prin unităţile contractante, precum şi aparatura necesară în folosinţă, îndrumarea tehnică pentru combaterea dăunătorilor se face de către tehnicienii statului. — Seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume se vor da pe credit, cu o reducere de 75%, în afară de fasole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară şi arpagic.­­ Contractanţilor li se reduc normele de venituri mijlocii prevăzute asupra im­pozitului agricol, la suprafeţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de pre­dare a produselor agricole de către orga­nizaţiile contractante, după cum urmează: a) cu 65% în primul an, pentru supra­feţele de teren noi irigate, cultivate cu le­gume, cu condiţia predării întregii pro­ducţii contractate; b) cu 50%­­pentru suprafeţele de teren cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate; c) cu 30% pentru suprafeţele de teren plantate cu pomi fructiferi, cu condiția predării întregii producţii contractate. Contractanţii vor primi avansuri în bani, fără dobîndă, pînă la 40% din va­loarea producţiei contractate, astfel: — Pentru legume şi seminţe de legume avansurile ce se vor acorda producătorilor vor fi, în medie, pînă la 30% din valoarea producţiei contractate şi se vor stabili pe specii de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, de comun acord cu departamentele cu sarcini de con­tractare.­­ Pentru culturile sub geam, avansul va fi de lei 8 pe m2, care se va acorda pro­ducătorilor la încheierea contractului. — Materialele şi sămînţă ce se acordă producătorilor se vor da în cadrul avansu­lui. — Pentru asigurarea producţiei de le­gume, trufandale şi timpurii, se vor acorda producătorilor pentru construirea răsadni­ţelor geamuri, cuie şi cherestea pînă la 2 m3 pentru un hectar legume timpurii şi 1 m3 cherestea pentru 100 m2 culturi sub geam. De asemeni, se vor acorda materialele necesar© construirii roţilor şi jghiaburilor acelor producători care contractează în­treaga producţie, dar nu mai puţin de 0,50 hectare legume irigate şi care sunt lipsiţi de asemenea instalaţii sau au nevoie să repare pe cele existente.­­ Producătorilor contractanţi care uti­lizează motoare şi pompe pentru irigat, 11 se vor vinde carburanţii şi lubrefianţii ne­cesari, la preţurile fixate pentru unităţile de stat, pe baza adeverinţei eliberat© de comitetul executiv al sfatului popular res­pectiv, care va calcula pentru fiecare pro­ducător contractant necesarul de carbu­ranţi şi lubrefianţi.­­ Pentru fructe se va acorda un avans în numerar care reprezintă 30% din valoa­rea producţiei contractate, plătibil 40%/o la încheierea contractelor şi 60% la lega­tul fructelor. — Pentru struguri de masă se va acorda un avans de 40% din valoarea producţiei contractate, din care 60% la încheierea contractelor şi 40% între 1—15 iunie. — Avansul în bani şi materiale se acordă fără dobîndă şi se va reţine la pre­darea recoltei din sumele ce se cuvin cul­tivatorilor.­­ Producătorii contractanţi care aduc produsele lor la bazele de recepţie situate la o distanţă mai mare de 5 km, socotită de la comuna pe al cărei teritoriu se află cultura contractată, vor primi bonificații de transport, conform tarifelor legale în vigoare.­­ Cantitățile de struguri de masă con­tractate și livrate vor fi scăzute din can­titățile de struguri pentru vin, ce trebuiesc­ vîndute statului, potrivit Hotărîrii Consi­liului de Miniştri Nr. 2.654/1953 în pro­porţie de 2,1, adică pentru 2 kg. stru­guri de masă predate pe bază de contract se va scădea un kg. de struguri pentru vin. Hotărirea prevede că preţurile pentru legumele, fructele şi strugurii de masă contractaţi vor fi stabilite pe perioade de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale în baza îndrumărilor primite din partea Ministerului Comerțu­lui Interior, în conformitate cu Hotărirea Consiliului de Miniștri Nr. 4.384/1953. Potrivit prevederilor Hotărîrii, în ca­zul respectării graficelor de livrare stabi­lite, gospodăriile agricole colective vor primi un spor de preţ de 30 la sută, iar întovărăşirile agricole un spor de preţ de 20 la sută peste preţurile fixate de către comitetele executive ale sfaturilor popu­lare. •­­ Hotărirea stabileşte că pentru legu­mele, fructele şi strugurii de masă, core­spunzători pentru export se va­­plăti o primă de 20—35%, numai pentru canti­tăţile exportat© în stare proaspătă, iar pentru căpşuni puma va fi de 50%. — Pentru varietăţile de struguri apte a fi păstrate în stare proaspătă pe timpul iernii şi predate la termenele stabilite prin contracte, se acordă o primă de 30% faţă de preţul stabilit. Un articol al Hotărîrii se ocupă cu con­diţiile de contractare a seminţelor de le­gume. In legătură cu acestea Hotărirea prevede: — Preţul de contractare se fixează pe specii. — Pentru cantităţile ce depăşesc pro­ducţia contractată pentru fiecare fel de să­­mînţă se vor acorda prime de producţie în valoare de 30% din preţul de contractare.­­■ Se­ acordă contractanţilor individuali dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei, pentru fiecare 50 kg. sămînţă de varză timpurie, varză de vară, varză roşie şi gulioare, următoarele pro­dus© : — Im3 cherestea — 2 kg. sodă caustică — 20 m. pînză. — Contractanţii individuali, după pre­darea recoltei, au dreptul ca pentru fie­care 1.000 kg. de arpagic predat să cum­pere la preţuri reduse următoarele pro­duse : — Im3 cherestea — 2 kg. sodă caustică — 10 m. pînză. — Gospodăriile agricole colective vor primi avantajele în produse industriale acordate gospodăriilor individuale, majo­rat© cu 20%, iar întovărăşirile cu 10%. — Contractanţii care vor preda cartofii timpurii şi de vară, fasole şi mazăre pen­tru sămînţă, vor putea cumpăra produse industriale în cadrul comerţului de întîm­­pinare, beneficiind de toate avantajele acestui comerţ. Contractarea legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă se va face pe baza contractelor tip eia­rxi rate de către ministerele şi organizațiile contractante, în conformitate cu prevede­rile prezentei Hotărîri, și se aprobă de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, cu avizul Ministeru­lui Agriculturii și Silviculturii.­­ Contractarea de legume, fructe și struguri de masă se poate face în acelaşi raion administrativ de către mai mulţi contractanţi.­­ Delimitarea pe comune a activităţii fiecărui contractant se va face de către comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale şi raionale, împreună cu împuterniciţii regionali şi raionali ai Co­mitetului de Stat pentru Colectarea Pro­duselor Agricole. Un alt articol al Hotărîrii Consiliului de Miniştri stableşte următoarele obligaţii ale producătorilor contractanţi : — Producătorii contractanţi sunt obli­gaţi să însămânţeze sau să planteze inte­gral suprafaţa contractată, folosind în întregime cantitatea de sămînţă primită de la organizaţia contractantă. — Să asigure producerea răsadului ne­cesar suprafeţei contractat© pentru fiecare fel de legume în parte, in care 6 g­op vor amenaja răsadniţele respective, conform îndrumărilor date de organele agricole şi cele contractante. — Să asigure plantele mume necesare pentru producerea seminţelor de legume. — Să folosească îngrăşămintele chimice şi naturale în bune condiţiuni, pentru ob­ţinerea unei producţii mai mari şi de bună calitate. — In cazul de ivire a atacului de dăună­tori să sesizeze la timp organele agricole şi cele contractante, să ceară insecto-fun­­gicidele necesare cu care vor combate dăunătorii, aplicînd îndrumările date de organele în drept. — Să folosească avansurile primit© în bani şi materiale numai în scopul asigu­rării şi măririi producţiei. — Să recolteze şi să predea la locul de recepţie şi la termenele stabilite prin con­tract întreaga producţie contractată, sor­tată pe calităţi. Ministerele şi organizaţiile contractante vor asigura cultivatorilor contractanţi : — Seminţele selecţionate prevăzute prin Hotărîre, cu cel puţin 15 zile îna­inte de însămînţare. — Acordarea avansurilor prevăzute în contracte. — Îngrăşăminte chimice în limita pla­nurilor lor de aprovizionare. — Vor pune la dispoziţia cultivatorilor de legume, în cadrul avansului, materia­lul lemnos, geam, tablă, cuie, fier, iar pentru cultivatorii de struguri de masă — piatră vînătă şi garul necesar stropirii viilor. — Preluarea integrală a producţiei în cantităţile şi sortimentele prevăzute în contract, stabilind pentru aceasta un grafic de livrare. — Plata producţiei la predarea produ­selor. — Plata primelor de producţie, pentru depăşirea calitativă şi cantitativă a pro­ducţiei predate, cultivatorilor de seminţe de legume. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare : — Sunt obligate să sprijine organizaţiile contractante pentru­­realizarea planului de contractare, asigurînd mijloacele de trans­port necesare aprovizionării cu seminţe şi îngrăşăminte chimice, pentru depozita­rea în bune condiţiuni a sentinţelor şi în­grăşămintelor, precum şi pentru depozita­rea şi transportarea producţiei realizate. — ’ prin organele lor agricole vor în­druma producătorii­ în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agrotehnice, prevăzute în agrominim. — Vor lua măsuri ca prin atelierele de stat, cooperatiste şi particulare să se re­par© şi să 6© pună în funcţiune utilajul existent, atît în sectorul socialist cit şi în cel individual. — Prin secţiile agricole vor lua măsuri să asigur© centre de producere a răsadului în cadrul sectoarelor de producţie (gospo­dării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri şi sector individual). — Vor sprijini organizaţiile contrac­tante pentru preluarea produselor contrac­tate. Ministerele şi organizaţiile economice care au gospodării anexe vor prevedea în planurile de investiţii şi forţe de muncă, utilajul şi personalul necesar în vederea unei bune organizări a producţiei de le­gume pentru aprovizionarea curentă a can­tinelor. In Hotărîre se arată că ministerele şi organizaţiile contractante vor lua măsuri pentru popularizarea condiţiilor contrac­tuale în care scop se vor tipari broşuri şi afişe. Deasemeni, cu sprijinul comi­tetelor executive ale sfaturilor populare, se vor lua măsuri pentru popularizarea prin presă, adunări obşteşti şi cămine cul­turale a avantagiilor acordate cultivatori­lor contractanţi pentru culturile prevăzute în Hotărîre. Hotărirea subliniază că respectarea con­­diţiunilor contractuale este obligatorie pentru ambele părţi. Nerespectarea lor atrage după sine sancţiunile prevăzute de legile în vigoare. Părțile contractante au dreptul de a prevedea în cuprinsul contractelor clauze prin care să stabilească despăgubiri sau pierderea unor avantagii, în cazul neres­­pectării obligațiunilor contractuale. Dispozițiunile prezentei Hotărîri se aplică începînd cu contractarea culturilor pentru anul agricol 1954. Contractele pen­tru plantele bianuale, încheiate în anul 1953, intră în prevederile prezentei Ho­­tărîri. Toate hotăririle și dispoziţiunile ante­rioare care reglementează sistemul con­tractărilor pentru legume, seminţe de le­gume, fructe şi struguri de masă îşi în­cetează aplicarea. Manifestări sportive O importantă competiţie sportivă internaţională în Capitală Au sosit In Capitală oaspeţi dragi : un grup de sportivi din Uniunea Sovietică care cuprinde reprezentativele de lupte clasice ale R.S.F S.R., ce vor susţine o serie de întreceri cu echipe din R.P.R In rîndurile sportivilor sovietici se află luptători a căror faimă e bine cunoscută în întreaga lume. De pildă, luptătorul Boris Gurevici, care a repurtat în ultimul timp numeroase succese strălucite, deţine titlul de campion olimpic şi titlul de campion mondial. Deasemeni, N. Belov, campion european, este unul dintre cei mai valoroşi luptători din lume. Sportivii oaspeţi vor susţine primele întreceri în Capitală miercuri seara. Cu acest prilej, în Sala sporturilor de la Flo­­reasca, ei se vor întîlni cu o reprezenta­tivă a ţării noastre din care fac parte luptători de valoare ca D. Cuc, D. Pîrvu­­lescu, D. Beluşica ş.a. Reprezentativele de lupte clasice ale R.S.FS.R. vor mai susţine o serie de întreceri în diferite oraşe ale ţării noastre Mai multă atenţie pregătirii boxerilor fruntaşi Sîmbătă seara a avut loc în Sala spor­turilor de la Floreasca a doua reuniune de box organizată în scopul selecţionării unor boxeri în lot­­l R.P .. Cu prilejul desfăşurării celor 14 match­­uri cuprinse în program s-au remarcat o serie de boxeri, tineri, bine pregătiţi, care au obţinut rezultate remarcabile. In schimb, unii dintre boxerii fruntaşi au dat dovadă de insuficientă pregătire sau de lipsă de combativitate, subapreciindu-şi adversarii. De pildă, boxerii Ciustaţiu Mărgărit, Nico­­lae Linca, Ilie Gheorghe n-au luptat pe mă­sura posibilităţilor lor reale. in matchul cu Eugen Fűrész, Dumitru Ciobotaru a manifestat o atitudine vede­­tistă. Subapreciindu-și adversarul, el n-a luptat cu seriozitate, dînd impresia că e sigur de victorie. La rîndul său, Fűrész a dat dovadă de lipsă de inițiativă și com­bativitate. Aceste lipsuri au făcut ca ambii boxeri să primească din partea juriului două avertismente. Trebuie spus că unii membri ai juriului n-au apreciat cu competenţă şi obiectivi­tate desfăşurarea partidelor, dînd unele decizii nejuste. Aşa s-a întîmplat în match­­urile : Mîndreanu—T. Constantin, Gh Velicn—T. Bătrînu, I. Gheorghe—Gh­­Zamfirescu, în care T. Constantin, Gh. Ve­­licu şi Gh. Zamfirescu au fost nedreptă­ţiţi.Reuniunea de sîmbătă seara a cuprins două matchuri a căror includere în pro­gram nu era justificată la o competiţie de o asemenea importanţă. Este vorba de în­trecerile dintre boxerii N. Vladimir—Gh. Alexandru şi A. Blank—L. Pop. Cu ex­cepţia lui A. Blank, aceşti boxeri, care se află la începutul activităţii lor sportive, nu pot face încă faţă unor întreceri grele, neavînd pregătirea necesară. C.C.F.S., Împreună cu comisia centrală de box şi inspecţia de specialitate au da­toria să ia măsurile necesare pentru a pre­veni pe viitor asemenea lipsuri, asigurînd condiţii bune de desfăşurare reuniunilor de box. Competiţia de schi „Cupa R.P.R.“ Marea competiţie de schi „Cupa R.P.R.“, la care participă toate asociaţiile sportive din ţară, a început sîmbătă pe pîrtiile de la Poiana Stalin, odată cu des­făşurarea întrecerilor din cadrul „Cupei Dinamo“. Primii au luat plecarea participanţii in proba de 15 km. Cel mai bine pregătit s-a dovedit C. Enache (Dinamo), care a ter­minat pe primul loc cu timpul de 59'28. In cea de a doua probă a zilei, cursa de 30 km. victoria a fost repurtată de I. Sumedrea (Dinamo) cu 2h 03'04”. Tot Sumerirea a cîștigat și cursa de 40 km., realizînd timpul de~2h 49’14“. In cursa de 8 km. rezervată fetelor, Eva Covaci s-a arătat în real progres, ocu­­pînd primul loc cu 37'38”. In cea­ de a doua zi, concursul s-a des­făşurat pe ninsoare. Proba de slalom spe­cial pentru seniori a fost cîştigată de mae­strul sportului Mihai Bîră (C.C.A.). La sla­lom special fete, Magdalena Marotineanu (C.C.A.) a confirmat victoria obţinută în concursul de la Buşteni, clasîndu-se prima. La săriturile speciale de la trambulina mij­locie, C. Crăciun (C.C.A.) a obținut cel mai bun rezultat. S C­E­N­T­E­I­A Nr. 2835 Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri BERLIN­­ (Agerpres).­­ Ziarul „Neues Deutschland“ a publicat la 31 ianuarie comunicatul Departamentului presei de pe lîngă primul ministru al Republicii Demo­crate Germane cu privire la şedinţa din 30 ianuarie a. c. a Consiliului de miniştri al R. D. Germane. La această şedin­ţă primul ministru, Otto Grotewohl, după ce a făcut comunicarea despre desfăşurarea conferinţei de la Berlin, a prezentat memo­randumul guvernului Republicii Demo­crate Germane către conferinţa miniştrilor afacerilor externe in care este expus punc­tul de vedere al guvernului Republicii Democrate Germane cu privire la rezol­varea paşnică a problemei germane. Odată cu memorandumul, guvernul R. D. Germane a adresat conferinţei mi­niştrilor afacerilor externe o scrisoare în care se spune printre altele : „După ce conferinţa de la Berlin a mi­niştrilor afacerilor externe n-a adoptat o hotărîre pozitivă în legătură cu cererea guvernului Republicii Democrate Germane din 24 ianuarie 1954 cu reprezentanţii R. D.Germane şi reprezentanţii German­ei occidentale să fie admişi să participe la discutarea­ problemei germane în cadrul conferinţei, guvernul Republicii Demo­crate Germane, călăuzindu-se de senti­mentul înaltei răspunderi faţă de naţiunea germană şi fa­ţă de cauza păcii, consideră că este o datorie naţională e sa de a-şi expune în scris punctul său de vedere cu privire la rezolvarea problemei germane". In preambulul memorandumului se spune : „In deplin acord cu populaţia iubitoare de pace din întreaga Germanie, guvern­ii Republicii Democrate German© salută sincer întîlnirea de l­a Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de nord şi Republicii Franceze. Poporul german este pătruns de dorinţa fierbinte ca conferinţa de la Berlin să ducă la rezultate care să contribuie la slăbirea continuă a încordării internaţionale şi să apropie Germania de încheierea tratatului de pace şi de unificarea ei pe o bază democratică şi paşnică". Memorandumul menţionează eforturile neobosite depuse în trecut de guvernul R­D. Germane, precum şi hotărirea lui nestrămutată de­ a-şi aduce şi pe viitor contribuţia la cauza încheierii tratatului de pace cu Germania şi la crearea unei Ger­manii unite, democrate, iubitoare de pace şi independente. In memorandumul său, guvernul Repu­blicii Democrate Germane relevă dreptul legitim al poporului german la încheierea unui tratat de pace cu Germania şi subli­niază că, în conformitate cu aspiraţiile for­ţelor democratice ale poporului german, crearea unei Germanii unite trebuie să se bazeze pe principiile acordului de la Pots­dam. Memorandumul aminteşte că în urma îndeplinirii prevederilor acordului de la Potsdam, în Republica Democrată Ger­mană au fost nimicite forţele imperialiste, militariste şi naziste şi a fost creat un re­gim nou, democrat, iar răspunderea pen­tru încălcarea acordului de la Potsdam şi dezmembrarea Germaniei o poartă autori­tăţile de ocupaţie ale puterilor occiden­tale şi monopoliştii germani. După ce arată împrejurările care au determinat crearea Republicii Democrate Germane şi scoate în evidenţă uriaşa im­portanţă istorică a acestui eveniment, gu­vernul Republicii Democrate Germane subliniază : Republica Democrată Germană a luat fiinţă ca rezultat al împotrivirii naţionale a poporului german faţă de politica de dez­membrare a Germaniei, faţă de crearea nelegală de către puterile occidentale şi forţele reacţionare din Germania occiden­tală a unui stat separatist vestgerman, care contravine întru totul prevederilor acor­dului de la Potsdam. Crearea Republicii Democrate Germane, se subliniază în memorandum, corespunde dreptului poporului german, garantat prin acordul de la Potsdam, de a-şi clădi viaţa pe baze democratice şi paşnice şi de a-şi ocupa locul printre popoarele libere şi iu­bitoare de pace ale lumii. In memorandum sunt amintite repeta­tele acţiuni ale guvernului R. D. Germane îndreptate spre realizarea unei înţelegeri între germani şi se spune că guvernul Adenauer a nesocotit iniţiativa R. D. Ger­mane şi prin aceasta a impiedicat reali­zarea­­ unui acord între Germania de est şi de vest. Guvernul R. D. Germane argumentează pe larg teza că tratatele de la Bonn şi Paris sunt incompatibile cu unificarea Germaniei. Referindu-se la un bogat mate­rial faptic, el demască fondul agresiv al tratatului militarist cu privire la „comuni­tatea defensivă europeană" pe care ve­chile forţe militariste şi fasciste, care şi-au ridicat din nou capul în Germania occidentală, îl elogiază cu atîta zel îm­preună cu guvernul de la Bonn. Refacerea militarismului german în Germania occidentală — se arată în me­morandum — care urmează să fie desăvîr­­şită cu ajutorul tratatului privitor la „co­munitatea defensivă europeană“, amenin­ţă în deosebi ţările vecine cu Germania şi constituie un pericol de moarte pentru poporul german însuşi. Guvernul R. D. Germane subliniază că tratatul cu privire la comunitatea defen­sivă europeană înseamnă reface­rea celui mai primejdios focar de agresiune în Eu­ropa, ceea ce reprezintă cea mai mare ameninţare pentru securitate şi pace în Europa, precum şi pentru viaţa poporului german însuşi. Memorandumul arată deasemenea ce ur­mări dezastruoase sorteşte poporului ger­man din vestul Germaniei aşa-numitul „tratat general“ înrobitor care legalizează ocuparea­ Germaniei occidentale pe 50 de ani. Atît tratatul cu privire la „comunita­tea defensivă europeană“, cit şi­­„tratatul general“, legat de acesta, creează noi ob­stacole serioase în calea unificării Germa­niei, deoarece ele lipsesc poporul german de dreptul la autodeterminare naţională, precum şi de dreptul la independenţă şi­­suveranitate. Aceste drepturi inalienabile trebuie totuşi să fie garantate prin trata­tul de pace cu Germania şi in urma unifi­cării Germanei. Tratatele de la Bonn şi Paris care servesc refacerii militarismului german agresiv, constituie principalul obstacol în calea unor alegeri libere in Germania Anularea tratatelor de la Bonn şi Paris constituie o premiză pentru alegeri cu adevărat libere. In memorandum se subliniază necesite­tea creării unui organ democrat pe întrea­ga Germanie, format din reprezentanţi ai ambelor părţi ale Germaniei, care să se ocupe de problema pregătirii şi ţinerii de alegeri democratice libere şi care să dis­cute toate problemele legate de acestea Guvernul R. D. Germane subliniază că Adenauer înţelege prin aşa-numite „ale­geri libere", alegeri care să legalizeze po­litica de remi­li­tari­za­re şi pregătire a răz­boiului, dusă de revanşarzii vestgermani Poporul german nu doreşte alegeri mi­litariste şi revanşarde. El nu doreşte ale­geri sub controlul şi cu amestecul statelor străine, nu doreşte alegeri bazate p­e şan­taj şi înşelăciune, alegeri care să fie f­­­losite drept camuflaj pentru refacerea dic­taturii fasciste şi realizarea planurilor re­vanşarzilor vestgermani. El vrea alegeri libere pe baze democratice, cu respectarea deplină a dreptului său naţional la auto­determinare, alegeri care trebuie să fie pregătite de guvernul provizoriu al între­gii Germanii. Guvernul R. D. Germane subliniază în continuare că poporul german cere înche­ierea unui tratat de pace cu Germania. Conștient că încheierea tratatului de pace cu Germania este premiza cea mai importantă pentru rezolvarea paşnică şi trainică a problemei germane, se spune în memorandum, guvernul Republicii Demo­crate Germane a năzuit şi năzuieşte în mom­ serios să înlesnească realizarea acestui ţel La 13 februarie 1952, guvernul Republicii Democrate Germane s-a adresat guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Fran­ţei cu rugămintea de a grăbi încheierea tratatului de pace Guvernul U.R.S.S. a răspuns pozitiv la această rugăminte şi, la 10 martie 1952, a prezentat guvernelor­ puterilor occidentale proiectul bazelor tra­tatului de pace cu Germania, propunîndi discutarea, lui. Din păcate, guvernele pute­rilor occidentale n-au expus pînă în pre­zent punctul lor de vedere în legătură cu acest­­proiect și n-au prezentat propuneri proprii privitoare la tratatul de pace cu Germania. Pentru a asigura dezvoltarea democrată și liberă a unui stat german unit, iubitor de pace şi independent şi pentru a satis­face revendicări® juste ale statelor vecine cu Germania cu privire la garanţii împo­triva unei noi agresiuni germane, aducin­­du-se prin aceasta un aport la cauza întă­ririi păcii în Europa, tratatul de pace cu Germania, după părerea guvernului Repu­blicii Democrate Germane, trebuie să cu­prindă următoarele prevederi din cele mai importante: Germania este restabilită ca un stat unit şi suveran. Germaniei i se acordă posibilitatea de a stabili relaţii nor­male cu celelalte state. Egalitatea în drep­turi a Germaniei este garantată Statele semnatare ale tratatului de pace vor sprijini cererea Germaniei privitoare la admiterea ei în Organizaţia Naţiunilor Unite. In decurs de un an de la încheierea tra­tatului de pace, toate forţele armate ale puterilor de ocupaţie vor părăsi teritoriul Germaniei. In cursul aceleiaşi perioade vor fi lichidate toate bazele militare străine din Germania. Germania garantează cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau re­ligie, drepturile omului şi toate dreptu­rile democratice fundamentale ca : liber­tatea cuvîntului, libertatea presei, liberta­tea religioasă, libertatea convingerilor po­litice, şi libertatea întruniril­or. Toţi cetă­ţenii germani sunt egali în faţa legii. Germania garantează cetăţenilor săi dreptul de a se uni în partide şi organi­zaţii democrate. Prin aceasta­, partidelor şi organizaţiilor democrate li se oferă po­sibilitatea să desfăşoare în mod liber orice activitate. Germania nu va admite existenţa şi ac­tivitatea unor organizaţii care u­rmăresc lipsirea poporului de drepturile sale demo­cratice şi tu­llburarea relaţiilor paşnice între popoare. Germania va lua în deosebi toate măsurile necesare pentru a împie­dica orice propagandă de război, de vrajbă între popoare, de ură rasială, de folosire a armei atomice sau a altor mijloace de exterminare în masă ca arme toxice, ra­dioactive, chimice şi bacteriologice. Germania se obligă să nu ia parte la coaliţii şi să nu intre în alianţe militare îndreptate împotriva oricărui stat ale că­rui forţe armate au luat parte la războiul împotriva Germaniei. Hotarele Germaniei corespund prevede­rilor acordului de la Potsdam. Dezvoltarea economiei paşnice a Ger­maniei nu este îngrădită în nici un fel. Germania va obţine dreptul nelimitat de acces liber pe piaţa mondială şi la navi­gaţia maritimă liberă. Comerţul exterior al Germaniei ,nu este supus niciunui fel de îngrădiri. Toate pretenţiile faţă de Germania, ivite ca urmare a războiului, au fost aco­perite prin achitarea de către Germania, începînd din anul 1945, a plăţilor pentru reparaţii şi altor plăţi. Germania obţine dreptul de a forma forţe armate naţionale proprii necesare pentru apărarea ei şi de a produce sin­gură materialele necesare pentru echipa­rea lor. . Guvernul Republicii Democrate Ger­­mane se pronunţă pentru crearea unei Ger­manii unite, democrate, iubitoare de pace şi independente, nelegată de nici un fel de pacte militare. Poporul german creează pe cale democratică regimul intern a­l Ger­maniei unite, fără tratatele de la Bonn şi Paris, fără orice amestec străin. In actualele condiţii de dezmembrare a Germaniei nu există o altă cale spre uni­ficarea paşnică a Germaniei, decit calea înţelegerii reciproce între Germania de est şi de vest. Guvernul R.D. Germane menţionează că a depus în permanenţă eforturi serioase pentru realizarea unei astfel de înţelegeri reciproce pe care o consideră necesară şi în prezent. Principalul pas spre restabilirea unităţii Germaniei pe teză paşnică şi democrată, se arată în memorandum, ar fi o înţelegere în vederea formării unui guvern provizo­riu al întregii Germanii Acest guvern provizoriu al întregii Germanii, care ar fi în măsură să considere Germania ca un tot unit din punct de vedere politic, eco­nomic şi cultural şi să o restabilească ca un stat unit, ar trebui să fie format de parlamentele ambelor părţi ale Germaniei, cu participarea largă a partidelor şi or­ţ ganizaţiilor­ democratice. In memorandum sunt caracterizate drepturile, funcţiile şi obligaţiile guvernului provizoriu al în­tregii Germanii şi se subliniază în deosebi că sarcina sa principală ar fi pregătirea şi ţinerea unor alegeri universale libere, secrete şi democrate în întreaga Germa­nie, fără vreun amestec şi control străin. Scopul alegerilor pe întreaga Germa­nie, subliniază guvernul R. D. Germane, trebuie să fie o Germanie democrată, iu­bitoare de pace şi independentă. In încheierea memorandumului, gu­vernul R- D. Germane prezintă conferin­ţei miniştrilor afacerilor externe spre exa­minare următoarele propuneri, cu cererea ca ele să fie discutate şi să fie luate ho­­tăririle corespunzătoare pentru înfăptui­rea lor­­ ,1. încă în anul 1954 va fi convocată conferinţa tuturor statelor ale căror forţe armate au luat parte la răzb­oiul împo­triva Germaniei, pentru examinarea tra­tatului de pace cu Germania La această conferinţă vor lua parte reprezentanţii guvernului provizoriu al întregii Ger­manii. Reprezentanţii celor patru mari puteri vor elabora cu participarea guver­nului provizoriu al întregii Germanii proiectul tratatului de pace, care va fi prezentat acestei conferinţe. Interesele independenţei naţionale şi ale dezvoltării democrate, paşnice, a Germaniei cer­e ca Germania să nu fie legată de niciun fel de pacte militare şi ca tratatele de la Bonn şi Paris să fie anulate . Guvernul provizoriu al întregii Ger­­manii, care va fi format de germanii în­­şişi, adică de parlamentele amberior părţi ale Germaniei cu participarea partidelor şi a organizaţiilor democrate, are drept sarcină pregătirea şi desfăşurarea în în­treaga Germanie a alegerilor pentru Adu­narea Naţională — alegeri universale, li­bere, secrete şi dem­iterate Potrivit cu­prinsului acordului de la Potsdam, cele pa­tru mari puteri vor acorda sprijin guver­­nului provizoriu al întregii Germanii 3. Nu mai tirziu decit după un an de la incheierea tratatului de pace cu Ger­­mania, toate trupele de acupaţie vor pă­răsi Germania și toate batere militai© străine din Germania vor fi lichidate. 4. Pînă la încheierea tratatului de pace cu Germania, nu trebuie să fie formate ni­ciun fel de forţe armate gerenane şi nu trebuie să se întreprindă niciun fel de înarmare a Germaniei 5. Cetăţenii germani nu trebuie să ser­vească în Instituţiile militare sau para-m­i­­litare străine, sau să colaboreze sub orice altă formă cu aceste instituţii chiar dacă acestea se află pe teritoriul Germaniei. 6. In Germania nu vor fi construite, fa­bricate sau instalate niciun fel de arme de exterminare in masă ca, de pildă, arma atomică şi bacteriologică. 7. Pentru uşurarea imediată a situaţiei economice a poporului german vor fi luate următoarele măsuri : a) in Germania occidentală, ca şi în Re­publica Democrata Germană, cheltuielile legate de prezenţa trupe­­i de ocupaţie vor fi reduse pînă la 5% din venitul buge­tului de stat, şi în orice caz ele nu vor tre­bui să depăşească cheltuielile de ocupaţie din anul 1949. b) Germania va fi scutită de plata da­toriilor externe rezultate după 1945 de pe urma cheltuielilor de ocupaţie. c) Germania va fi scutită pe viitor de achitarea tuturor plăţilor de reparaţii, de datoriile de stat antebelice, de cele din timpul războiului, precum şi de cele postbe­lice către cele patru mari puteri, cu ex­cepţia obligaţiilor în cadrul­ tranzacţiilor comerciale. Guvernul R­D. Germane Îşi exprimă speranţa că conferinţa celor patru miniştri ai afacerilor externe va contribui la înlă­turarea primejdiei de război legată de tra­tatele de la Bonn şi Paris şi a dezmem­brării definitive a patriei noastre germane, şi va deschide poporului german calea spre tratatul de pace şi unificarea naţio­nală, calea spre un viitor fericit în fami­lia popoarelor iubitoare de pace. Scrisoarea este semnată, in numele gu­vernului Republicii Itemocrate Germane, de primul ministru Oto Grotewohl. Poporul german cere participarea reprezentanţilor R. D. Garmane şi ai Germaniei occidentale la conferinţa de la Berlin BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. transmite : La 29 ianuarie, o delegaţie a consiliului­­naţional al Frontului naţional al Germaniei democrate a adresat conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe o scrisoare în care exprimă cererea a milioane de ger­mani ca la tratativele privitoare la pro­blema germană să fie invitaţi reprezentanţi ai Republicii Democrate Germane şi ai Germaniei occidentale. Arătînd­ că această cerere este susţinuta de majoritatea po­porului german, în scrisoare se spune: „Muncitori şi ţărani, artişti şi, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai tuturor claselor sociale din R. D. Germană şi din sectorul democratic al Berlinului au trimis decla­raţii consiliului naţional al Frontului naţio­nal al Germaniei democrate. Aceste decla­raţii­ au fost semnata de 9.200 028 per­­soane. Oră de oră sosesc din toate părţile Ger­maniei occidentale noi declaraţii in care se cere participarea delegaţilor poporului ger­man la conferinţa de la Berlin“.

Next