Scînteia, martie 1954 (Anul 23, nr. 2909-2934)

1954-03-02 / nr. 2909

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 2909 Marți 2 martie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Lupta femeilor muncitoare din ţările capitaliste pentru drepturi, bunăstare şi pace Femeile de pretutindeni şi, alături de ele, întreaga omenire progresistă se pre­gătesc să sărbătorească, la 8 martie, tra­diţionala zi internaţională a femeii. Fe­meile întîmpină această zi intensificînd lupta pentru cucerirea şi apărarea egali­tăţii în drepturi a femeilor, pentru o viaţă mai bună, pentru pace şi securitate in­ternaţională. In această luptă măreaţă femeile din întreaga lume îşi întind mîinile, se unesc şi acţionează tot mai organizat. Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor, care cuprinde în rîndurile sale 140.000.000 de femei din 66 de ţări, constituie o mare forţă în mişcarea democratică a femeilor din cele cinci continente. Situaţia existentă în ţările capitaliste, cu mizeria, foamea şi bolile care bîntuie în rîndurile maselor muncitoare, loveşte tot mai greu femeile muncitoare, îndeo­sebi astăzi în condiţiile economiei de război şi ale cursei înarmărilor ce se des­făşoară acolo cu furie. Ofensiva cercuri­lor monopoliste din ţările capitaliste îm­potriva nivelului de trai al maselor mun­citoare este însoţită de înăsprirea măsu­rilor de reprimare poliţistă a acţiunilor oamenilor muncii, care luptă pentru apăra­rea sau cucerirea drepturilor şi libertăţi­lor democratice. Sunt prigonite, în ţările capitaliste, or­ganizaţiile democratice care luptă pentru a face să dispară ruşinoasa inegalitate a femeilor faţă de bărbaţi. In tarile unde domneşte aşa-zisa „democraţie“ burgheză, nu poate fi vorba de egalitate între situaj­­ia socială a bărbatului şi situaţia socială a femeii. In capitalism, arată marele Lenin, femeia muncitoare suferă o dublă exploa­tare, ca muncitoare şi ca femeie. Condam­­nînd cu asprime concepţia burgheză des­pre femeie, Lenin a demascat totodată fă­ţărnicia democraţiei burgheze, demon­­strînd că numai în societatea socialistă fe­meia poate să fie egala bărbatului, să se bucure de toate drepturile. Legiuitorii burghezi au atîrnat lanţuri grele de mîinile şi picioarele femeilor, le­­giferînd lipsa lor de drepturi politice şi ce­tăţeneşti. In 15 ţări, printre care ţări cu pretenţii „democratice“ ca Elveţia­­­ fe­meile sînt împiedicate să participe la viaţa politică. In goană după profituri maxime, capit­­aliştii dau femeilor pentru muncă egală un salariu mai mic decît bărbaţilor. Ast­fel, în S.U.A., femeile muncitoare sunt re­tribuite cu 30—40% mai puţin decît băr­baţii, iar femeile de culoare primesc un salariu şi mai mizer, ele primind de 2,5 ori mai puţin decît femeile albe. In Anglia, salariul femeilor reprezintă numai 53% din salariul bărbaţilor, în Japonia 43,8%­, în Spania 30%, etc Din această diferenţă de salarizare, marile trusturi capitaliste storc profituri suplimentare scandaloase. S-a făcut socoteala că în industria prelu­crătoare din S.U.A., numai din diferenţa dintre salariul mediu al bărbaţilor de 3117 dolari anual şi salariul mediu al femeilor de 1837 dolari anual, patronii au obţinut, în anul 1950, supraprofituri în valoare de 5 miliarde 500 milioane dolari ! Ca urmare a intensificării exploatării, condiţiile de muncă ale femeilor devin tot mai grele. In cartea sa „Femeile muncitoare“, Grace Hutchins, activistă a „Asociaţiei muncito­reşti de cercetări din S.U.A.“, descrie ast­fel situaţia în care se găsesc în S.U.A. fe­meile care lucrează în industria textilă : „Războaiele lucrează atît de repede incît femeile nici nu au măcar timp să bea o înghiţitură de apă. Adesea în timpul lucru­lui ele cad în nesimţire“. Pentru ţările capitaliste este caracteri­stică lipsa de grijă a statului pentru ocro­tirea maternităţii. In statele burgheze nu există o ocrotire a mamei şi copilului, o ocrotire a femeii în timpul sarcinii, nici ajutor pentru mame cu mulţi copii. In cele mai multe ţări capitaliste, femeile munci­toare gravide sînt concediate, zvîrlite pe drumuri. Din pricina lipsei de asistenţă medicală, în Statele Unite, în Anglia, în Franţa şi în toate celelalte ţări capitaliste mor în fiecare an mii şi zeci de mii de copii de oameni ai muncii. Şi mai grea este situaţia femeii în ţă­rile coloniale. La ţară ca şi la oraş, fe­meile muncesc în condiţii extrem de grele. Sub soarele tropical ele duc greu­tăţi, peste puterile lor fiind nevoite să trudească din zori şi pînă în noapte, ade­sea purtîndu-şi copiii în spinare. In Iran, după cum a povestit delegata acestei ţări la Congresul mondial al femeilor de la­­Copenhaga, ţărăncile sînt legate de plug, muncind ca vitele, fără odihnă şi uneori bătute atunci c­înd s­e opresc o clipă. In unele ţări din Orient se mai practică poli­gamia, iar femeia poate fi alungată ori­cînd din casa bărbatului, neavînd nici un drept asupra copiilor ei. Procentul de fe­mei analfabete este uriaş în India, Tunis, Maroc, etc., unde 80—90% din femei nu ştiu să scrie şi să citească. Curajul, abnegaţia şi perseverenţa cu care luptă femeile din ţările capitaliste pentru a scutura jugul inegalităţii faţă de bărbaţi, pentru apărarea dreptului lor la viaţă, pentru viitorul copiilor lor şi pern­tru apărarea păcii, constituie o puternică dovadă a faptului că femeile nu mai vor să se împace cu situaţia la care le osîn­­deşte regimul capitalist, nu vor să tră­iască într-o permanentă nelinişte pentru viaţa copiilor lor, pentru fericirea familiilor lor. In numele vieţii, în numele viitorului omenirii, femeile din toate ţările îşi ridică glasul în apărarea păcii, împotriva unui nou război. In apărarea drepturilor lor, femeile din ţările capitaliste au întreprins şi între­prind numeroase acţiuni. In Anglia de pildă, muncitoarele din industria metalur­gică desfăşoară o campanie activă pentru salariu egal cu al bărbatului. Muncitoa­rele de la uzinele „Rolls Royce“ au reuşit să obţină unele victorii în această luptă. In Finlanda o delegaţie de femei a pre­zentat parlamentului o scrisoare purtînd 10.000 semnături prin care se cerea discu­tarea problemei egalizării salariului fe­meilor. Hotărîte să lupte neobosit pentru preîn­­tîmpinarea unui nou război, femeile din întreaga lume cer slăbirea încordării in­ternaționale, reglementarea pașnică­­a prob­lemelor litigioase, realizarea colabo­­rări­ între popoare, renunţarea la folosirea armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă a oamenilor. Organizaţiile democra­tice de femei din Franţa, Italia, Belgia şi alte ţări ale Europei occidentale se împo­trivesc creării „armatei europene“ care ameninţă securitatea ţărilor lor. De curînd, la Paris a avut loc un mare miting al fe­meilor împotriva reînvierii militarismului german. Un mare număr de femei din ţările ca­pitaliste sunt în primele rînduri ale fron­tului mondial al luptei pentru pace. In întreaga lume sunt cunoscute şi iubite activiste distinse pe tărîm social, ca Euge­nie Cotton (Franţa), Eliza Branco (Bra­zilia), Monica Felton (Anglia), Andrea Andreen (Suedia), cărora li s-a acordat Premiul International . Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“. Femeile muncitoare din ţările capita­liste sînt însufleţite de dorinţa de a-şi făuri o viaţă mai bună, după pilda lumi­noasă a surorilor lor din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie populară, spre care privesc cu mîndrie şi încredere. Ca de la pămînt la cer se deosebesc si­tuaţia şi viaţa femeilor din lumea capitalis­tă de acelea ale femeilor din ţările lagăru­lui democrat. In ţările lagărului democratic femeile sunt respectate, se bucură de toate drepturile şi libertăţile democratice, iau parte activă, alături de bărbaţi, la viaţa politică şi socială, la conducerea statului şi a organelor locale ale puterii. Aşa cum se arată în Hotărîrea C.C. al P.C.U.S. „Cu privire la Ziua internaţională a femeii — 8 martie“ în U.R.S.S. 280 femei fac parte dintre deputaţii Sovietului Suprem, peste jumătate de milion de femei sînt deputaţi în sovietele locale, peste 2.700.000 lu­crează în instituţiile ştiinţifice, de înva­­ţămînt şi cultural-educative. In tara noas­tră, ca şi în celelalte ţări de democraţie populară, care urmează exemplul Uniunii Sovietice, milioane de femei muncesc în condiţii de perfectă egalitate cu bărbaţii în industrie, transporturi, agricultură, în laboratoare, dînd dovadă de abnegaţie, pricepere, idei creatoare în muncă. Partidul şi guvernul nostru acordă o deosebită atenţie mamei şi copilului. Fe­meile se bucură de concedii de maternitate plătite, iar pentru copii sunt create creşe şi cămine. Statul ajută pe mamele cu mulţi copii, creează condiţiile pentru a asi­gura mamei şi copilului o viaţă lipsită de griji, pentru a înlesni femeii accesul la o participare largă şi în condiţiile unei de­pline egalităţi la viaţa socială, alături de bărbaţi. In apărarea drepturilor lor, pentru o viaţă fericită, pentru viitorul copiilor lor, femeile din lumea capitalistă îşi string rîndurile, întăresc solidaritatea interna­ţională cu surorile lor din U.R.S.S., care păşesc în avangarda luptei pentru pace, cu surorile lor din ţările de democraţie populară. Ziua de 8 martie va însemna şi în acest an un prilej de mobilizare şi strîngere, a rîndurilor femeilor din lumea întreagă în lupta pentru apărarea păcii, a vieţii co­piilor, a viitorului omenirii. Realizări ale constructorilor de maşini BRAILA (de la corespondentul nostru). Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzi­nelor metalurgice „Progresul1"-Brăila sunt în întrecere socialistă pentru spori­rea producţiei de maşini şi utilaje. Nu­meroşi muncitori din secţiile întreprinderii reuşesc, prin aplicarea metodelor înaintate de lucru, să reducă simţitor timpul de pre­lucrare a pieselor. Aşa, de pildă, strunga­rul Constantin Burlacu, aplicînd metodele Kolesov şi Rîjkov la strunjirea tamburilor pentru excavatoare, a reuşit să reducă timpul de prelucrare a acestor piese la 4 ore in loc de 12 ore cît este planificat. De asemenea, el a redus timpul de pre­lucrare a fuzetelor pentru gredere de la 150 minute la 30 minute. Aplicarea metodelor Kolesov și Rîjkov se extinde în sectorul mecanic al uzinelor metalurgice „Progresul". In prezent, 50 de strungari din acest sector aplică cu succes aceste metode. Printre ei se numără strungarii Gheorghe Bratu, Răducan Ionescu şi alţii care au reuşit să reducă simţitor timpul de prelucrare la diferite piese pentru excavatoare, gredere şi alte maşini. Produse textile peste plan SEBEŞ (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la fabrica „Teba" din oraşul Sebeş a livrat zilele acestea comerţului de stat şi cooperatist însemnate cantităţi de trico­taje, lenjerie de mătase şi bumbac şi alte articole de larg consum, destinate satisfa­cerii nevoilor populaţiei. Muncitorii de la secţia împletituri de tri­cotaje, de pildă, desfăşurind cu elan între­cerea socialistă, au reuşit ca în primele 19 zile ale lunii februarie să dea peste preve­derile planului de producţie 861 fulare, 273 perechi mănuşi, 536 perechi şo­sete etc. Fruntaşele întrecerii socialiste Oster Elena, Todor Maria şi Alman Ecaterina şi-au depăşit zilnic sarcinile de plan cu peste 100%. In interiorul ziarului Pentru o deservire civilizată a con­sumatorilor ! — Pe marginea consfă­tuirii redacţiei ziarului „Scînteia" cu lucrători din comerţ şi consumatori (pag. 2-a), DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI : Al. Cîmpeanu — Candidaţi ai poporului (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÎNTEIA": D. Micu — Mai multă grijă şi rîn­­duială la întocmirea contractărilor (pag. 3-a). VIAŢA DE PARTID : I. Găleteanu — Conferinţa de partid a raionului .Cîmpulung-Moldovenesc (pag. 3-a). Ing. I. Dicu — Pentru o mai strînsă colaborare între Institutele de Cerce­tări Ştiinţifice şi activitatea practică din întreprinderi (pag. 3-a). Nota poloneză adresată ambasadei S.U.A. la Varşovia (pag. 4-a). Poporul ucrainean îşi exprimă re­­cunoştinţa faţă de poporul frate rus în legătură cu trecerea Crimeei în componenta R.S.S. Ucrainene (pag. 4-a). Lucrările celui de al VI-lea Con­gres al P. C. Bulgar (pag. 4-a). Un articol de Palmiro Togliatti în legătură cu rezultatele conferinței de la Berlin (pag. 4-a). Toate forţele pentru pregătirea campaniei agricole de primăvară! Succesele ţăranilor muncitori din comuna Băleşti CRAIOVA (de la redacţia ziarului „îna­inte"). —­ In vederea unei cit mai temei­nice pregătiri a­ campaniei agricole de pri­măvară, organizaţia de partid şi comitetul executiv al sfatului popular comunal Bă­­leşti, raionul Tg. Jiu, au luat încă din toamna anului trecut numeroase măsuri. Astfel, comitetul executiv a organizat centre de reparat unelte, centre de încer­care a puterii de încolţire a­ semin­ţelor, îndrumînd în acelaşi timp coopera­tiva din comună să 6© aprovizioneze cu materialele necesare ţăranilor muncitori în campania agricolă de primăvară. De ase­meni agitatorii organizaţiei de partid au fost împărţiţi pe grupe de case, fiecare agitator răspunzînd împreună cu un mem­bru al organizaţiei U.T.M. de cite un grup de 10 case. Ca urmare a măsurilor luate, în comună au fost organizate u­n număr de 6 centre de reparat unelte. Pe baza pla­nificării făcute de sfatul popular şi datorită muncii agitatorilor, ţăranii muncitori s-au prezentat zilnic la cele 6 centre de reparat unelte, fără a se produce aglomerări. Acea­sta a făcut ca în comuna Băleşti să se poată repara pî­nă în prezent un număr de peste 80 care, 150 pluguri, 60 de grape, pre­cum şi alte unelte agricole ce vor fi folo­site­ în campania de primăvară. In acţiu­nea de reparare a uneltelor s-au eviden­­ţiat numeroşi ţărani muncitori. Prin­tre cei dinţii care şi-au reparat uneltei© şi care în acelaşi timp au dus o muncă sus­ţinută pentru ca şi ceilalţi ţărani cu gos­podării mici şi mijlocii să se pregătească temeinic în vederea campaniei agricole de primăvară se află ţăranii muncitori Laiu Gheorghe, Dumitru Mălăescu, Baldovin Dumitru, Şarapatin Dumitru şi alţii. Prin cooperativă s-au vîndut ţăranilor munci­tori un număr de 101 fia­re de plug, o însemnată cantitate de şuruburi, 17 cor­oane de plug şi a­lte însemnate cantităţi de materiale necesare bunei desfăşurări a însămînţărilor. Ca să-şi însuşească cunoş­tinţele necesare executării muncilor agri­cole în bune condiţii agrotehnice, nume­roşi ţărani muncitori din Băleşti participă la şedinţele cercului agrotehnic din comu­nă­. Aplicînd cete învăţate din lecţiile pre­date la cercul agrotehnic ţăranii­ muncitori din această comună dau o mare atenţie pregătirii seminţelor. La cele două centre de selecţionat seminţe din comună a fost selecţionată pînă în prezent o cantitate de 1.200 kg. diferite seminţe. Odată cu acea­sta se face şi încercarea puterii de încol­ţire a seminţelor. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc că seminţele sînt de bună calitate întrucît procentul de germinare este de 95—98%. Ţăranii muncitori din comuna Băleşti sînt hotărîţi să termine toate pregătirile pentru campania de primăvară pînă la 5 martie, astfel încît, deîndată ce se des­­primăvărează şi se poate ieşi la cîmp, să înceapă insămînţările. Să reţinem şi să păstrăm cu grijă in pămînt apa provenită din topirea zăpezii Zăpada căzută în ultimul timp în întreaga ţară înmagazinează o mare can­titate de apă în terenurile agricole. Ţărănimea muncitoare, toţi oamenii muncii din agricultură, organele de stat şi de partid trebuie să ia de urgenţă toate măsu­rile menite să ducă la reţinerea în pămînt a apei provenite din topirea zăpezii, în vederea sporirii producţiei agricole. Pe terenurile plane, drepte, apa provenită din topirea zăpezii se pierde mai puţin ; neputîndu-se scurge, ea intră aproape toată în pămînt. Pe terenurile de coastă însă, apa nu numai că se scurge, dar odată cu ea cară la vale cantităţi mari de pămînt, şi anume partea de la suprafaţă a pămîntului care este bogată în substanţe hrănitoare pentru plante. Pentru a împiedica scurgerea apei provenite din topirea zăpezii pe terenu­rile în pantă, trebuie luate deîndată toate măsurile. In acest scop este nevoie să se facă diguri din zăpadă bătătorită de-a curmezişul coastei, aşezate din distanţă în distanţă. Zăpada bătătorită se topeşte mai încet. Apa care provine din topirea zăpezii, ajunglnd la aceste diguri, este împiedicată să se scurgă repede pe coastă şi o mare parte din ea intră în pămînt. Digurile de zăpadă se fac atît pe terenurile pe care se Insămlnţează culturi timpurii cît şi pe cele pe care se însămînţează culturi tirzii. Pentru a reţine cît mai multă umezeală în pămînt, o lucrare de mare însem­nătate agrotehnică, care trebuie executată deîndată ce se zvîntă pămîntul, este grăpatul. Grăpatul trebuie făcut imediat la desprimăvărare — cînd se poate lucra cu uneltele agricole — atît pe terenul însămînţat din toamnă cît şi pe terenul în care se vor face însămînţări de primăvară, Indiferent dacă acest teren a fost sau n-a fost arat din toamnă. Pe terenurile joase, apa provenită din topirea zăpezii se adună în bălţi, pătrunde greu în pămînt. Dacă apa bălteşte pe semănăturile de toamnă ea împiedică creşterea şi dezvoltarea plantelor ; dacă apa bălteşte pe terenurile pe care trebuie făcute însămînţări de primăvară, aceasta împiedică executarea lucrărilor de pregă­tire a terenului în vederea însămînţării. Pentru a înlătura pagubele pe care le pricinuieşte apa care bălteşte, trebuie să luăm toate măsurile pentru scurgerea apei prin şanţuri făcute cu sapa sau cu plugul. Reţinerea în pămînt a apei provenite din topirea zăpezii, alături de aplicarea celorlalte măsuri agrotehnice la timp şi in condiţiile indicate de agrominim asigură o recoltă îmbelşugată. Tehnicienii şi ingi­nerii agronomi au datoria să arate ţăranilor muncitori ce spor mare de recoltă poate da zăpada, dacă se păstrează apa în pămînt,­­ şi să-l înveţe cum să facă această lucrare. Oameni ai muncii din agricultură ! Folosiţi toate mijloacele pentru reţinerea în pămînt a apei provenite din topirea zăpezii. Nu lăsaţi să se piardă nici un strop din umezeala de care au nevoie culturile agricole pentru a da o recoltă bogată ! Membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ sunt gata pentru însămînţări BACAU (de la corespondentul nostru). Membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din com­una Mărgineni, raionul Piatra Neamţ, urmează cu regularitate cursurile agrozootehnice de 3 ani. Ei se străduiesc să pună în practică cunoştinţele căpătate la cursuri, pregătindu-se temeinic în vederea campaniei însămînţărilor de primăvară. Pînă în prezent colectiviştii din Mărgi­neni şi-au reparat în întregime toate plu­gurile, grapele şi canele, precum şi cele­lalte unelte necesare. Cu cele 14 atelaje ale gospodăriei au fost cărate la grădina de legume şi zarzavaturi şi pe câmp, peste 200 vagoane gunoi de grajd, care a fost depozitat în grămezi mari pentru a fi îm­prăştiat atunci când se va topi zăpada. Pentru a asigura o recoltă bogata în acest an, colectiviştii au selecţionat pînă acum aproape 200 kg. orz şi alte seminţe şi au încercat puterea de încolţire a seminţe­lor de porumb, mazăre, orz, ovăz şi floarea, soarelui. Pentru obţinerea răsadurilor de legume necesare au fost pregătite tocuri, rogojini, geamuri etc., pentru răsadniţele gospodariei care vor ocupa o suprafaţă de 60 metri patraţi. Fruntaşi în munca de pregătire a campaniei însămînţărilor de primăvară sunt colectiviştii Ion Grama, Constantin Sofronie, Constantin Tura şi mulţi alţii. Calificarea tractoriştilor în perioada reparaţiilor de iarnă în staţiunea noastră Perioada de iarnă constituie un bun pri­lej pentru ridicarea nivelului tehnico-pro­­fesional al mecanizatorilor din S.M.T. şi din gospodăriile agricole de­ stat. In faţa mecanizatorilor stau sarcini deosebit de importante în lupta pentru spo­rirea producţiei agricole. Ei trebuie să fo­losească în mod productiv minunatele mijloace mecanizate puse la îndemîna ţărănimii muncitoare de către statul nostru democrat-popular. Fără îndoială că fără o pregătire profesională te­meinică mecanizatorii nu pot să răspundă sarcinilor măreţe care le stau în faţă. Ei trebuie în acest scop să stăpînească te­meinic regulile tehnice de funcţionare şi de îngrijire în cele mai bune condiţiuni a maşinilor agricole şi a tractoarelor. Ma­şina trebuie întreţinută şi folosită în mod raţional, cu întreaga sa capacitate de lucru. Problema ridicării nivelului tehnic pro­fesional al mecanizatorilor a constitu­i pentru colectivul staţiunii noastre o preo­cupare de frunte. Pe la jumătatea lunii decembrie, s-a dezbătut, într-o­ adunare a colec­tivului staţiunii noastre, problema organi­zării reparaţiilor şi a calificării tractorişti­lor în perioada de iarnă. Mecanizatorii care au participat la această şedinţă au propus conducerii ca munca de reparaţii să fie organizată după metoda sovietică de re­paraţii pe ansamble şi subansamble de piese şi organe. Aplicarea acestei metode contribuie la grăbirea ritmului reparaţiilor şi dă posibilitate muncitorilor şi tractori­ştilor cu un nivel tehnic mai scăzut să se specializeze în anumite operaţiuni, să cu­noască temeinic toate mecanismele şi prin­cipiile de funcţionare a tractoarelor. In urma acestei şedinţe a fost în­tocmită schema de organizare a reparaţii­lor pe ansamble, stabilindu-se 18 echipe care trebuie să lucreze atît la repararea tractoarelor cît şi a maşinilor agricole re­morcate. La această repartizare s-a avut în vedere ca mecanicii mai calificaţi să fie numiţi ca responsabili de echipa, ei ocu­­pîndu-se şi de calificarea tractoriştilor cu un nivel tehnic mai scăzut. Astfel, la pos­turile nr. 1 şi 2 (ambreiaje) a fost repar­tizat mecanicul de sector Iosif Morsch­, care se ocupă de calificarea tractoriştilor Trftyas Ştefan, Mitrov Teodor, Cordea Ion şi alţii. De asemeni, tractoriştii cu un ni­vel tehnic mai ridicat, cum sunt, de pildă, tov. Cervimsky Samoilă şi şeful de bri­gadă Iacob Ba­zii, caută să împărtă­şească şi celorlalţi tractorişti din cunoş­tinţele lor. Pentru a întregi cunoştinţele teoretice ale tractoriştilor s-a întocmit un plan de şcolarizare, care cuprinde 30 lecţii. Aceste lecţii au fost predate cu regularitate în fiecare zi de către cadrele calificate din conducerea staţiunii noastre. Cunoştinţele teoretice căpătate la lecții sunt întregite cu lucrările practice în atelier. Posturile de lucru sunt fixe pînă la terminarea campaniei de reparaţii. Cînd un tractor intră la reparat, tractoristul care îl are în primire este chemat să arate felul cum s-a comportat tractorul în perioada de exploatare, care mecanism al tractorului se defecta mai des etc. La repararea tracto­rului, mecanicii ţin seamă de relatările fă­cute de tractorist şi dau o atenţie deosebită mecanismului care se defecta mai des. In timpul lucrului, tractoristul se interesează ca la tractorul său să se facă reparaţii de bună calitate, fără a părăsi însă echipa de lucru din care face parte. Cînd se face recepţia tractorului, tractoristul este de asemeni chemat pentru a cunoaşte calita­tea reparaţiei făcute. Şefii de brigadă­ şi tractoriştii cu o bună calificare, cum sunt de exemplu, tov. Sipoş Andrei, Spineanu Augustin, Luca Laurean şi alţii au fost antrenaţi să verifice calitatea reparaţiilor. Ei poartă răspunderea felului eu,nu vor funcţiona tractoarele în campaniile agri­cole ce vor urma. In felul acesta se previn unele neglijenţe care ar putea scăpa chiar şi comisiei de recepţionare a tractoa­relor reparate. Sînt însă tractorişti, ca Ştefan Kristof­, Ştefan Groza şi alţi cîţiva, care, pe lîngă faptul că lipsesc nemotivat, fac lucru de mîntuiailă. Ei au fost aspru criticaţi în cadrul consfătuirilor d© producţie. Directorul şi şeful de atelier al staţiunii noastre se preocupă îndeaproape de cali­fica­rea tractoriştilor. Creînd condiţii bune de muncă şi de trai tractoriştilor prin dotarea locurilor de muncă cu dispozitive, scule, iar a cantinei cu alimente, etc. me­canizatorii au prins drag de meseria pre­ţioasă de tractorist, învaţă cu multă rîvnă. In campania de reparaţii din anul tre­cut, în staţiunea noastră au venit 20 co­lectivişti din raza de activitate a staţiunii, spre a se califica în meseria de tractorist. Prin pregătirea teoretică în cadrul şcolari­zării şi apoi ,prin munca practică în timpul campanii­lor agricole ei s-au cali­ficat, devenind tractorişti buni. Aşa este, de pildă, tov. Pătrunjel Iosif care, în timpul campaniilor agricole din anul 1953, prin aplicarea normativului de îngrijiri tehnice , a prevenit defectările şi a prelungit durate de funcţionare a tractorului, realizând totodată în­semnate economii de piese şi combustibil. Anul acesta, mai mulţi colectivişti, printre care Căian Todor, Bellinger Gheorghe, Delejan Iosif şi alţii, au venit în staţiune spre a învăţa meseria de tractorist. Ei au fost repartizaţi la munci potrivite (demon­tarea tractoarelor, spălare etc.) şi cu ajuto­rul tractoriştilor calificaţi ei învaţă să cunoască temeinic organele tractorului. Faptul că în staţiunea noastră s-au luat măsuri pentru rid­carea nivelului tehnic al tractoriştilor contribuie în mod direct la grăbirea lucrărilor­ de reparaţii şi va avea ca urmare o îmbunătăţire a folosirii trac­toarelor în campaniile agricole. In felul aceste, staţiunea noastră va putea da un sprijin serios ţăranilor muncitori, colecti­vişti, întovărăşiţi şi cu gospodării indivi­duale în obţinerea unor recolte bogate, va pute­a îndeplini astfel rolul său de organi­zator al producţiei agricole. Faptul că noi am acordat o atenţie deo­sebită calificării profesionale a tractoriş­tilor a făcut ca staţiunea noastră să depă­şească sarcina de plan în anul 1953. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, co­mitetul de întreprindere va organiza şi mai temeinic întrecerea socialistă şi va lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului tehnico-profesiional al mecanizatorilor, con­tribuind astfel la deplina folosire a tractoa­relor şi maşinilor agricole, în scopul spo­ririi producţiei agricole. SAVOIU MIRCEA preşedintele comitetului de întreprindere din S.M.T.-Aradul Nou regiunea Arad Piese de schimb pentru tractoare peste plan ARAD (de la corespondentul nostru). Colectivul de tehnicieni, mecanici şi mun­citori de la centrul mecanic Arad confec­ţionează piese de schimb necesare tractoa­relor şi maşinilor agricole. Ei au confecţionat pînă la data de 28 februarie a. c. peste plan 90 bucăţi axe pîrghie cuplare, 89 bucăţi capace palier, 1612 bucăţi capace chiulase, 105 bucăţi radiatoare modificate, 1559 bucăţi ventil de aspiraţie, precum şi alte piese. Colectivul de muncitori de la centrul mecanic Arad a mai confecţionat peste plan 204 ventile de refulare. In această muncă, s-a­ evidenţiat in mod deosebit brigada condusă de tov. Rasznay Ernest care în luna februarie a depăşit planul cu 250%. Cu frumoase realizări se mîndreşte $1 brigada de sudori condusă de sudorul Bo­­cor Ştefan care în luna februarie a depăşit planul în proporție de 248%. S. M. T.-urile din Regiunea Autonomă Maghiară au terminat reparaţiile Pînă la 1 martie toate staţiunile de maşini şi tractoare din Regiunea Auto­nomă Maghiară au terminat lucrările de revizuire şi reparare a tractoarelor şi ma­şinilor agricole. Succesele obţinute de mecanizatorii S.M.T.-urilor din Regiunea Autonomă Ma­ghiară se datorase folosirii pe scară largă a­­metodei sovietice de reparaţii par­ensam­­ble, manevrării raţionale a pieselor de schimb in cadrul staţiunilor şi dezvoltării întrecerii socialiste, pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor de reparaţii. Serviciul regional S.M.T., avînd o evi­denţă precisă a pieselor de schimb pe sta­ţiuni, a putut să organizeze juste lor folo­site în S.M.T.-urile din regiune. De ase­menea, a asigurat trimiterea la timp a trac­toarelor ce necesitau reparaţii capitale la centrele mecanice. Staţiunea de Maşini şi Tractoare Miercurea Ciuc, care a terminat încă de la 4 februarie reparaţiile, a trimis mecanicul şef, împreună cu o echipă com­pusă din 14 mecanici, la S.M.T.-Tg. Se­cuiesc, unde, între 10-27 februarie, a aju­­­tat la­ executarea lucrărilor de reparaţii. De asemenea mecanicii de la S.M.T.-Sf. Gheorghe au reparat un motor de tractor KD-35 şi au recondiţionat 5 pompe de in­jecţie pentru S.M.T.-Tg. Secuiesc. Un aport preţios l-au adus şi tehnicienii serviciului regional S.M.T. care nu numai că au dat îndrumări pentru buna desfăşu­rare a lucrărilor de reparaţii ei au şi lucrat efectiv în unele S.M.T.-uri unde lucrările se desfăşurau mai anevoios. Lucrările de reparaţii în S.M.T.-urile din Regiunea Autonomă Maghiară fiind terminate, serviciul regional S.M.T. a iden­tificat şi strins toate piesele de schimb rămase în S.M.T.-uri şi a organizat trans­portarea lor la centrul mecanic Cluj pen­tru a sprijini pe mecanicii acestui centru în terminarea reparaţiilor. (Agerpres). Toată grija pentru terminarea la timp a reparaţiilor în S. M. T.-uri TIMIŞOARA (de la corespondentul nos­tru). — In vederea pregătirii campaniei de primăvară, serviciul regional S.M.T. a luat din timp o serie de măsuri pentru buna or­ganizare a reparaţiilor de tractoare şi ma­şini agricole în cadrul staţiunilor din re­giune. O atenţie deosebită s-a acordat or­ganizării reparaţiilor pe ansamble şi sub­­ansamble, metodă folosită în prezent la toate staţiunile, şi asigurării din timp a pieselor de schimb necesare şi în special producerii pieselor în S.M.T. şi întreprin­derile locale. La atelierele principate C.F.R., de pildă, au fost confecţionate can­tităţi însemnate de role ,pentru tractoare R.D.-S5, bucşe pentru pluguri etc. La cooperativa „Dinamo" au fost executata 10.000 bucăţi diferite şuruburi. In S.M.T.-uri au fost luate măsuri pentru recan­di­ţionarea pieselor utilizabile. In acesit scop 6 S.M.T.-uri din regiune au fost înzestrate cu strunguri noi moderne con­struite la fabrica „Iosif Rangheţ" din Arad. In munca de reparaţii s-au obţinut succese însemnate. La S.M.T. Bethanzen s-au evidenţiat în mod deosebit în întrecerea socialistă strun­garul Marinco Postim, care recondiţionează piese, mecanicul de sector Pavel Spergh­i, care printr-o mai bună organizare a mun­cii a făcut posibil ca în ziua de 11 februa­rie să fie terminată repararea ultimului tractor care revenea sectorului său. Cu toate că în unele S.M.T.-uri se obţin succese, reparaţiile în S.M.T.-urile din re­giunea Timişoara se desfăşoară într-un ritm mesartisfăcător. Mult rămase în urmă sînt reparaţiile la tractoare şi la semănă­tori. Rămînerea în urmă se datoreşte faptului că serviciul regional S.M.T. nu exercită un control riguros asupra felului cum sunt folosite posibilităţile şi rezervele interne pentru grăbirea reparaţiilor. Deosebit de grav este faptul că unele S.M.T.-uri slabe nu sunt suficient ajutate, iar tendinţa de autoliniştire sau nepăsare manifestată de unele conduceri de staţiuni nu este com­bătută. Astfel n-a fost combătută tendinţa conducerii S.M.T. din Lugoj, care in frunte cu tov. director Stelian Zoter aşteaptă să vină totul de-a gata de la centru, în licc să folosească toate posibilităţile şi rezer­vele staţiunii în vederea asigurării piese­lor de ochi,mb. Serviciului regional S.M.T. 11 revine sarcina de a desfăşura un control mai te­meinic pe teren şi a intensifica munca de îndrumare pentru a asigura terminarea re­paraţiilor la timp şi în bune condiţiuni

Next