Scînteia, aprilie 1954 (Anul 23, nr. 2935-2960)

1954-04-01 / nr. 2935

Proletari din toate țările, unitiva* ANUL XXIII Nr. 2935 Joi 1 aprilie 1954 4 PADINI — 20 BANI Sarcini de răspundere ale presei­ ­ _ Sarcina întregului popor muncitor, ve­riga centrală în munca partidului nostru este acum lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii, sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în vederea îmbunătă­ţirii aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate şi a industriei uşoare şi alimentare, a creşterii continue a bunei­­stări a poporului. Sarcina ridicării produc­ţiei agricole se împleteşte strîns cu sar­cina întăririi continue a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Un rol uriaş în aplicarea măsurilor luate de partid şi guvern pentru a asigura avîn­­tul agriculturii îi revine presei. „Noi n-a­vem altă armă mai puternică, mai eficace decit presa noastră, a spus tovarăşul N. S. Hruşciov la consfătuirea redactorilor ziarelor regionale, de ţînut şi republicane din U.R.S.S. Presa este arma ideologică cu bătaia cea mai lungă a partidului nos­tru. Dacă vom alege bine materialele pen­tru ziare şi reviste, noi putem trage la ţintă la mii de kilometri, putem dezvălui lipsurile în toate colţişoarele uriaşei noas­tre ţări“. După plenara din august 1953 a C.C. al partidului nostru, a crescut preocuparea presei pentru problemele agriculturii. După cum a arătat însă Hotărîrea guver­nului şi partidului cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară, presa centrală şi locală nu s-a preocupat sufi­cient de popularizarea măsurilor agro­tehnice, a metodelor înaintate de muncă în agricultură, a rezultatelor pozitive obţi­nute prin aplicarea acestor metode şi a fruntaşilor din agricultură ; lucrătorii din presă nu s-au îndreptat cu hotărîre spre cunoaşterea şi tratarea calificată a proble­melor agricole. In timpul scurs de la apariţia Hotărîrii, tratarea în presă a problemelor agricul­turii s-a îmbunătăţit simţitor. In coloanele, ziarelor au începu­t să apară mai multe ar­ticole scrise de agronomi, zootehnicieni, colectivişti, ţărani muncitori cu gospodării individuale fruntaşi ai recoltelor bogate, care arată în mod concret căile sporirii producţiei şi­­productivităţii la hectar. Ziare ca „Drurg­il socialismului“-Hune­­doara, „Steagul r­oşu“-Bîrlad au organizat consfătuiri cu fruntaşi ai recoltelor bo­gate din regiunile respective, redînd apoi pe larg experienţa acestora. Numeroase ziare au organizat raiduri­­anchetă în legătură cu mersul campaniei agricole de primăvară, criticial prin ar­ticole, însoţite de caricaturi, birocratismul din activitatea unor organe de partid şi de stat, lipsa de operativitate. Cu toate acestea, unele din lipsurile care au existat înainte de Hotărîrea gu­vernului şi partidului persistă şi acum. Adeseori, ziarele îşi risipesc forţele asu­pra unui foarte mare număr de probleme, prezintă cititorilor un adevărat caleidos­cop de preocupări, astfel încît aceştia nu-şi mai pot da seama de ce este mai impor­tant. Este necesar ca presa să-şi concen­treze activitatea pe obiectivele cele mai ar­zătoare. In centrul preocupărilor ziarelor trebuie să stea problemele sporirii produc­ţiei la hectar la principalele culturi agri­cole, şi m­ai ales la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei muncilor agricole de primă­vară, crearea şi lărgirea bazelor legumi­cole în jurul oraşelor. Ziarele trebuie să dea o atenţie deosebită dezvoltării creş­terii animalelor şi sporirii producţiei ani­male, asigurării bazei furajere. Presa trebuie să fie o tribună de zi cu zi a metodelor şi experienţei înaintate în agricultură ; ea trebuie să publice cu re­gularitate articole ale fruntaşilor în pro­ducţia agricolă şi ale specialiştilor —­­agronomi, oameni de ştiinţă, etc.­— arti­cole concrete scrise pe înţelesul tuturor. Mai ales acum, în campania agricolă de primăvară, datoria presei este să cunoa­scă şi să scoată la iveală în paginile sale experienţa, pozitivă a fruntaşilor, să spri­jine cu căldură iniţiativele folositoare. Cu toate progresele realizate, o mare parte­ din ziare nu acordă încă suficientă atenţie muncii depuse de organizaţiile de partid şi organele de stat, de inginerii şi tehnicienii agronomi pentru răspîndirea metodelor agrotehnice înaintate, precum şi conţinutului acestei munci. Este nece­sar ca presa să analizeze cum folosesc or­ganele de partid şi de stat diferitele mij­loace de influenţare a ţărănimii munci­toare, să oglindească activitatea depusă de agitatori, să arate cum sunt organizate şi cum se desfăşoară la căminele cultu­rale şi cluburi conferinţele şi convorbirile asupra importanţei aplicării regulilor agrotehnice, să popularizeze broşurile agrotehnice, să urmărească cum sînt răs­­pîndite broşurile, foile volante, planşele, afişele, etc., să critice rămînerile în urmă în munca politică de masă şi să populari­zeze experienţa pozitivă Un însemnat rol organizator revine pre­sei în campania însămînţărilor de primă­vară. In numeroase ziare însă, ca de pildă „Flamura Prahovei“-Ploeşti, „Steaua Ro­­şie“-Tg. Mureş, „Szabad Szo“-Timişoara continuă să apară materiale de tip vechi, de calificare scăzută, în care se scot în evidenţă numai aspecte organizatorice ele­mentare şi date statistice în legătură cu mersul lucrărilor agricole, se arată numai cit şi cînd s-a însămînţat, dar nu şi cum s-a însămînţat. Unele ziare dau dovadă de lipsă de operativitate în tratarea proble­melor campaniei agricole de primăvară. Oglindind zi cu zi mersul campaniei, presa trebuie să lupte pentru apli­carea în practică a metodelor agrotehnice, pentru executarea lucrărilor de reţinere în pămînt a umezelii, de îngrăşare­ a pămîn­­tului, de pregătire şi selecţionare a semin­ţelor, pentru însămînţarea în cuiburi aşe­zate în pătrat a porumbului, cartofilor, florii soarelui etc. Presa trebuie să urmă­rească dezvoltarea întrecerii în muncile agricole. Plenara din august 1953 a C.C. al partidului a criticat faptul că nu s-a dat atenţia cuvenită gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii care, în perioada actuală, au un loc precumpănitor în producţia agricolă. Cu toate acestea, unele ziare ne­glijează şi acum problema sporirii pro­ducţiei agricole în gospodăriile indivi­duale ale ţăranilor muncitori. Este deosebit de important ca presa să trateze această problemă în mod dife­renţiat, ţinînd seama de condiţiile concrete din gospodăriile individuale. Acum, de pildă, se scrie mult în presă despre metoda de însămînţare în cuiburi aşezate în pătrat, — şi aceasta e foarte bine Greşit proce­dează însă acele ziare care nu arată de ce metoda e avantajoasă şi pentru gospodă­riile individuale, ce unelte, ce mijloace me­canizate cu tracţiune animală pot să folo­sească ţăranii muncitori cu gospodărie in­dividuală, etc. Ziarele trebuie să lămurească ţăranilor muncitori în mod concret, gospodăreşte, ce avantaje materiale au şi ce cîştig pot realiza acei ce încheie contracte cu statul sau cooperaţia pentru cultivarea anumitor culturi, pentru creşterea şi îngrăşarea ani­malelor etc. Presa trebuie să joace un rol deosebit de activ în munca de convingere a mase­lor ţărănimii muncitoare despre foloasele întovărăşirilor agricole. Multe ziare nu numai că nu luptă împotriva subaprecierii de către organele de partid şi de stat a însemnătăţii întovărăşirilor, dar dau ele înşile exemplul dăunător al subaprecierii acestei forme a cooperaţiei de producţie agricolă larg accesibilă maselor largi ale ţărănimii muncitoare. Unele ziare nu popularizează statutul întovărăşirilor şi scriu despre ele fără să facă deosebire în­tre ele şi gospodăriile colective, fără a ţine seamă de specificul lor. O atenţie neslăbită trebuie să dea presa gospodăriilor agricole colective, care re­prezintă viitorul agriculturii noastre. Ea trebuie să popularizeze experienţa gospodăriilor agricole colective fruntaşe, să analizeze cum ajută organele de partid şi de stat, S. M. T.-urile, in­ginerii şi tehnicienii agronomi gospodă­riilor colective, pentru ca ele să obţină în anul acesta recolte bogate, să-şi dez­volte baza furajeră,­să înfiinţeze şi să dez­volte ferme de creştere a animalelor. O sarcină importantă a presei este lupta pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.­­urilor şi a gospodăriilor agricole de stat. Presa trebuie să vegheze ca S.M.T.-urile să execute lucrări de bună calitate. Mult mai mult decît pînă acum trebuie să se preocupe presa de intensificarea schimbului între oraş şi sat. Numeroase ziare tratează slab problemele contractă­rilor şi achiziţiilor, nu. popularizează ex­perienţa unităţilor de stat şi cooperatiste şi de acei lucrători ai lor care obţin rezultate bune, nu se sezisează de diferite abateri sau denaturări ale măsurilor luate de par­tid şi guvern pentru stimularea şi cointe­resarea ţărănimii muncitoare, pe calea contractărilor, şi achiziţiilor, în sporirea producţiei agricole. Ziarele trebuie să militeze pentru crea­rea şi lărgirea bazelor legumicole în jurul oraşelor, pentru lărgirea mişcării de cul­tivare a legumelor şi zarzavaturilor pe loturi individuale. Muncitorilor din industrie le revine un rol imens în sporirea producţiei agri­cole. Presa are datoria să urmărească felul cum unităţile industriale contribuie la sporirea producţiei agricole. Cu multă căldură trebuie să sprijine ziarele mişcarea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industrie, care cer să fie trimişi să muncească în agricultură. Desfăşurarea cu succes a luptei pen­tru sporirea producţiei agricole nu este cu putinţă fără o serioasă îmbunătă­ţire a conducerii agriculturii de către or­ganele de partid şi de stat. Presa trebuie să analizeze în această­ lumină activitatea comitetelor de partid şi a sfaturilor popu­lare, să combată cu tărie practicile biro­cratice, tendinţele de a înlocui munca con­cretă, de îndrumare şi control, prin con­ducere „în general“. Presa trebuie să fie stegarul luptei pentru însuşirea de către întregul activ de partid a regulilor agro­tehnice şi a problemelor agriculturii. In activitatea multor ziare se manifestă ca o lipsă principală slaba combativitate, pasivitatea faţă de lipsuri. Adeseori zia­rele nu arată lipsurile şi greutăţile împo­triva cărora au de luptat oamenii muncii pentru realizarea sarcinilor, prezintă ta­blouri trandafirii ale situaţiei, ceea ce demobilizează pe activişti şi pe oamenii muncii, încurajează mulţumirea de­ sine, toceşte vigilenţa. Critica prin presă este critica cea mai eficientă. Ea trebuie să fie principială, să meargă până la cauzele lipsurilor şi la autorii lor. Presa trebuie să dezvolte vigilenţa re­voluţionară a membrilor de partid şi a oamenilor muncii, să lupte pentru aplica­rea întocmai a politicii de clasă a parti­dului, de îngrădire a chiaburimii, pentru prevenirea oricărui act de sabotaj. Redacţiile vor putea face faţă cu succes sarcinilor de răspundere ce le revin, numai în măsura în care vor şti să atragă la munca ziarului colaboratori pricepuţi, spe­cialişti­ şi oameni cu experienţă practică, care gîndesc asupra problemelor agricul­turii. Trebuie izgonit din redacţiile ziare­lor stilul birocratic, de tratare din birou a problemelor agriculturii. Pentru ca articolele publicate în presa să aibă eficacitate, ele trebuie să trateze problemele în mod calificat, să pătrundă adînc, în cunoştinţă de cauză, în fondul problemelor. In unele ziare continuă să apară însă articole superficiale, nedocu­mentate. Uneori se strecoară erori groso­lane în ceea ce priveşte metodele agroteh­nice, inducînd în eroare pe oamenii muncii din agricultură. Tratarea competentă a problemelor, la nivelul sarcinilor puse de către partid, cere din partea activiştilor din presă te­meinice cunoştinţe. Fiecare ziarist are da­toria să-şi însuşească temeinic cunoştin­ţe agricole de specialitate. Articolele trebuie scrise interesant, fără şabloane şi fraze standard, într-un limbaj pe înţelesul maselor largi. Trebuie folosite forme gazetăreşti variate şi mobilizatoare. Comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de masă trebuie să considere presa ca un instrument indis­pensabil în conducerea agriculturii, să asigure întărirea și conducerea politică concreta a­ organelor lor­ de presă. In interiorul ciurului . 1 Ing. agr. Al. Hagi — Cum să spo­rim producţia de sfeclă de zahăr (pag. 2-a). C. Băncilă — Risipă de materie pri­mă la fabrica de postav Azuga (pag. 2-a). M. Pop — Un succes al Estradei (pag. 2-a). N. Pană — Să lichidăm la timp lip­surile în campania de însămîntări­­ (pag. 3-a). Ecourile presei străine în legătură cu declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile între U.R.S.S. şi R. D. Germană (pag. 3-a). O remarcabilă realizare ştiinţifică •—­ Convorbire cu iov. prof. D. Isă­­cescu, dr. chimist, conducătorul co­lectivului de mase plastice din cadrul Institutului de mecanică aplicată al Academiei R.P.R. (pag. 3-a). Apelul Biroului Executiv al F.S.M. cu prilejul zilei de­­1 Mai (pag. 4-a). Noua reducere de preturi din U.R.S.S. — Hotărîrea Consiliului de Ministri al U.R.S.S. și a Comitetului Central al P.C.U.S. (pag. 4-a). Deschiderea celui de al IV-lea Con­gres al Partidului Socialist Unit din Germania — Cuvintarea lui Wilhelm Pieck — (pag. 4­ a). Comunicat cu privire la­ sesiunea Bi­roului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a). Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă în S. M. T.-uri ★ ★ S. M. T. - Turnişor şi-a îndeplinit planul lucrărilor agricole de primăvară SIBIU (prin telefon). Râspunzînd chemă­rii partidului şi guvernului de a depune toate eforturile şi capacitatea de muncă creatoare în lupta pentru producţii sporita la hectar, mecanizatorii de la S.M.T.-Turni­­şor-Sibiu muncesc în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agri­cole de primăvară. Avîntaţi in întrecere socialistă, folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, ei au reuşit ca pînă ieri 31 martie 1954, orele 12, să realizeze planul lucrărilor de primăvară în propor­ţie de 103,6 la sută. Mecanizatorii de la S.M.T.-Turnişor lu­crează acum în continuare pe ogoarele gos­podăriilor colective, întovărăşirilor agri­cole şi ale ţăranilor muncitori cu gospodă­rii individuale în vederea terminării într-un timp scurt a tuturor muncilor agricole din primăvara aceasta. Ei se străduiesc, să faca lucrări de cea mai bună calitate respec­­tînd regulile agrotehnice înaintate. Ing. ANTON HUNEADE Fruntaşă pe regiune Staţiunea de maşini şi tractoare din Re­ghin este fruntaşă in Regiunea Autonomă Maghiară la muncile agricole de primă­vară. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, prin cuplarea a 2-3 maşini agricole la un tractor, mecanizatorii de la S.M.T.­Reghin au realizat pînă la 30 mar­tie a.c., 70 la sută din planul , lucrărilor agricole de primăvară. La gospodăriile agricole colective, ca şi in comunele deser­vite de S.M.T.­Reghin, s-a terminat însă­­mînţatul griului de primăvară, ovăzului, mazărei, etc. Succese importante au obţinut brigăzile de tractorişti care au lucrat pe tarlalele gospodăriilor agricole colective din comu­nele Ideciul de Sus şi Batoş. Aci a existat o strînsă colaborare în munică între brigă­zile de tractorişti şi brigăzile de cîmp. La gospodăria agricolă colectivă din Ideciul de Sus, de pildă, însămînţările de primă­vară sunt efectuate în proporţie de 77 la sută, iar la gospodăria colectivă din Batoş au fost însămînţate cu ovăz, orz, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr peste 140 ha. Fruntaşe în muncile de însămînţare sunt: brigada, II-a de tractorişti care a realizat planul în proporţie de 92 la sută şi brigada IV-a care a realizat 91 la sută din planul muncilor de primăvară. Zilele trecute, tractoriştii de la S.M.T.­­Reghin au primit steagul de staţiune frun­taşă pe regiune în muncile agricole de primăvară. In cadrul adunării care a avut loc cu această ocazie, mecanizatorii s-au angajat să desfășoare și mai larg întrecerea socialistă pentru a termina întregul volum de lucrări agricole de primăvară pînă la 5 aprilie. După exemplul colectivului de la S. M. T. -Pociul Nou La S.M.T.-Săruleşti, regiunea Bucu­reşti, sub îndrumarea organizaţiei de bază, comitetul de întreprindere şi conducerea S.M.T. au organizat, încă înainte de ieşi­rea pe teren a brigăzilor o şedinţă de lucru cu toţi mecanizatorii în care s-au dezbătut problemele legate de îndeplinirea la timp şi în condiţii bune a muncilor agricole. Urmînd exemplul colectivului de la S.M.T.-Peciul Nou, colectivul S.M.T.-Să­ruleşti s-a angajat să îndeplinească pînă­­la 1 mai planul m­un­cilor agricole-.e pr­m­ăvară, şi să facă numai lucrări de bună calitate. La gospodăriile colective deservite de S.M.T. mecanizatorii s-au angajat să pre­gătească terenul, să îndrume şi să ajute pe colectivişti ca cel puţin jumătate din supra­feţele cultivate cu culturi prăşitoare să fie însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat. Pentru folosirea întregii capacităţi de lu­cru a maşinilor şi tractoarelor, se vor face 3 cupluri de cîte 2 semănători la un trac­tor !?r la 6 pluguri „Iile Pintilie" se va adapta­ a 4-a trupiţă pentru ca tractorul K.D.—35 să fie folosit din plin. S.M.T.-Mărtineşti In urmă la muncile de primăvară In regiunea Baia Mare timpul fiind prielnic, muncile agricole sunt în toi. Con­ducerea S.M.T.-Mărtineşti din această re­giune, nu a luat însă în seamă pînă acum acest lucru. Conducerea S. M. T. nu se preocupă de asigurarea unor con­diţii bune de viaţă şi muncă tractoriş­tilor. De asemeni, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere nu se preocupă de mobilizarea tractoriştilor în întrecerea socialistă, pentru ca nici o zi preţioasă să nu fie pierdută. S.M.T.-Mărtineşti nu a rea­lizat pînă la 30 martie decît 15,82 la sută din sarcina de plan. Pînă în prezent S.M.T.-Mărtineşti contează ca fiind codaş. Colectivul S.M.T.-Mărtineşti a dovedit altădată că poate lucra bine, că poate să fie fruntaş la muncile agricole. Lucrul acesta i se cere şi acum. Din fața constructorilor comunismului Lucrările agricole de primăvară în U.R.S.S. Odată cu topirea zăpezii şi sosirea pri­melor zile călduroase au început să se des­făşoare muncile agricole de primăvară şi în regiunile europene ale U.R.S.S. Raioanele sudice din regiunea Herson au fost printre primele, care au început însă­­mînţarea cerealelor ; în numai două zile, raionul Golaia Pristani a terminat primul pe regiune însămînţarea cerealelor timpu­rii. Mecanizatorii de la S.M.T. Bieloziors­­kaia însămînţează în rînduri încrucişate şi înguste — metodă care dă un plus de 250- 300 kg. cereale la hectar. Metodele înain­tate de însămînţare a cerealelor sunt aplicate în mult mai mare măsură ca în anii trecuţi. In Uzbekistan şi Turkmenia a început în­sămînţarea bumbacului. Pentru prima oară, colhozurile din regiunea Mariisk, din Turk­menia, cultivă anul acesta pe o suprafaţă de 15.000 ha. bumbac în cuiburi aşezate în pătrat. În regiunile Chişinău, Daghestan, Sta­vropol, Dnepropetrovsk, alături de celelalte lucrări un loc important îl ocupă lucrările de îngrăşare a culturilor de toamnă. Re­zultate frumoase în această privinţă au ob­ţinut colhoznicii din raionul Krivoi Rog, care, în aproape două zile, au îngrăşat un teren de 5.000 ha., semănat cu culturi de toamnă. In raioanele Brest şi Vîsokovsk, îngrăşarea culturilor de toamnă cu îngră­şăminte minerale şi organice se face cu ajutorul aviaţiei. Marea bătălie a campaniei agricole de primăvară cuprinde mereu noi şi noi re­giuni ale Uniunii Sovietice. Tehnica celui de al cincilea Cincinal Constructorii de maşini din U.R.S.S. au creat în ultimul timp o serie de maşini-unelte unice în lume — mărturie a înaltului nivel de dezvoltare a teh­nicii sovietice. De­ curînd la uzina de mașini de frezat din Gorki s-a construit un nou tip de freză grea cu patru fusuri principale, cu ajutorul căreia vor putea fi prelucrate piese lungi de 12 m, înalte de peste 3,5 m și care ating greutatea de 120 tone. „Pădurea rusească“ — noul roman al scriitorului L. Leonov In revista sovietică ,,Znamia“ a apărut de curînd un nou roman al cunoscutului scriitor sovietic Leonid Leonov — „Pădu­rea rusească". Această nouă operă a fost primită cu multă căldură de opinia publică sovietică și a dat naștere — prin varietatea problemelor pe care le pune şi prin modul de a le înfăţişa — la numeroase discuţii in cercurile cititorilor, discuţii care şi-au gă­sit oglindirea şi în presă. Din paginile romanului se desprind ima­ginea şi poezia pădurii ruseşti. Romanul, centrîndu-şi acţiunea pe tema folosirii bogăţiilor forestiere, tratează şi o serie de alte probleme — căile de dezvoltare a ştiin­ţei, deosebirea dintre savantul adevărat şi pseudosavant, dintre patriotismul adevărat şi fals — oferind un tablou amplu al vie­ţii celor mai diferite clase şi pături so­ciale ale societăţii ruse din anii dinainte de revoluţie pînă in perioada războiului. Cititorul sovietic urmăreşte, cu viu inte­res desfăşurarea acţiunii bogate a roma­nului. Ziarul „Pravda" caracterizează romanul „Pădurea rusească" drept un succes indis­cutabil al lui Leonid Leonov, drept un eveniment remarcabil în literatura sovie­tică. 400.000 de tineri entuziaşti Măreţul program de dezvoltare a pro­ducţiei cerealiere, de valorificare a­ pămîn­­turilor virgine şi înţelenite a stîrnit o vie însufleţire în rîndurile comsomoliştilor, ale întregului tineret sovietic. Ne­număraţi ti­neri şi tinere ai Ţării Sovietelor au răspuns cu entuziasm şi cu neţărmurită bucurie, la chemarea partidului de a pleca să lucreze în Kazahstan, Siberia, Ural, Po­­vd­jie. La comitetele de comsomol s-au primit peste 400.000 cereri pentru plecare. Peste 60.000 tineri patrioţi, printre care sunt mulţi mecanizatori, au şi primit foi de drum din partea­ comitetelor raionale, ple­­cînd spre noile locuri de muncă. Mii de comsomolişti entuziaşti au sosit în S.M.T.­­urile şi sovhozurile din aceste regiuni şi participă acum la campania agricolă de primăvară, cot la cot cu locuitorii din aceste părţi ale U.R.S.S. Cu privire la relaţiile comerciale sovieto-romîne Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a.c. la Moscova Pro­tocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cit şi faţă de volumul schim­bului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, me­tale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial, maşini agricole, autove­hicule şi alte mărfuri necesare economiei naţionale romîneşti. In afară de aceasta, în 1954, conform acordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra României utilajul com­plex pentru întreprinderi industriale şi, de asemenea, va acorda Rominiei ajutorul tehnic in construirea acestor întreprinderi. Romînia va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, produse chimice, vase pescăreşti, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au , livrat din Romînia în U.R.S.S. în mod obişnuit in anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea so­vietică de către ministrul Comerţului Ex­terior I. G. Kabanov şi din partea romînă de către ministrul Comerţului Exterior, Al Bîrlădeanu. Realizările textiliştilor de la fabrica „Proletarul“ BACAU (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii fabricii de postav „Proletarul“,­BacăU — fabrică distinsă re­cent cu Steagul Roşu de producţie pe ra­mură — se­ străduiesc să realizeze în între­cerea socialistă o producţie sporită de ţe­sături de bună calitate. In fiecare secţie a fabricii munca se des­făşoară cu însufleţire. Graficul întrecerii indică rezultate din ce în ce mai bune obţi­nute de filatori şi ţesători în primul tri­mestru al anului. In ziua de 27 martie, textiliştii din Bacău au început să producă fire şi ţesături în contul celui de al doilea trimestru al anului. Numai în luna martie în sectorul filatură s-au produs peste 14.000 sculuri de lină peste sarcinile de plan, iar în sectorul ţesătorie s-a realizat peste plan, o cantitate de 10.357 metri pătraţi ţesături finite. In cadrul întrecerii socialiste colectivul fabricii a desfăşurat o muncă încordată pentru a crea — cu posibilităţile existente in întreprindere — noi modele, frumos co­lorate,­­estetice. Astfel, în ultimul timp, sortimentele de stofe bărbăteşti şi ţe­săturile pentru rochii de damă au fost îmbogăţite cu încă 15 desene şi culori diferite. Un obiectiv de seamă în întrecere îl constituie folosirea cit mai raţională a ma­teriei prime în scopul sporirii producţiei de fire şi ţesături. Cunoscutul torcător fruntaş Gheorghe S. Fodor, împreună cu brigada sa, a tars în plus, in luna martie, din aceeaşi cantitate de materie primă, aproaipe 250 kg. fire. Realizări însemnate în întrecere a ob­ţinut şi brigada nr. 2 în frunte cu prim­­torcătorul Mircea Maxim. La sel factoarele de la etajul III s-a tors în plus, în luna martie, din aceeaşi cantitate de materie primă, 729 kg. fine din care s-au putut ţese 1127 m. stofă de costum. Cu acelaşi avînt se desfăşoară întrecerea şi din sectorul ţesătorie. Cele mai însemnate realizări au fost obţinute aici de muncitori din brigada nr. 12. Din această brigadă fac parte ţesătoarele fruntaşe Maria Dra­gomir, Emilia Muraru şi altele, care în primul trimestru al acestui an au realizat zilnic cite 80 m, ţesături peste prevederile planului. In întrecere pentru sporirea producţiei de unelte agricole HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — In secţia valorificarea deşeuri­lor de la combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej “-Hunedoara a întreput de curînd să se producă noi sortimente de unelte agricole. După ce s-au analizat posibilităţile existente, colectivul de muncă din cadrul acestei secţii a trecut să fabrice diferite tipuri de fiare de plug. Până în prezent s-au fabricat, prin folo­sirea deşeurilor, peste 2.000 fiare de plug. Cu multă însufleţire se desfăşoară munca şi în ceea ce priveşte fabricarea celorlalte unelte agricole, ca : şaipe, hîr­leţe, lopeţi, etc. In perioada 1-29 martie a.c. muncitorii din secţia de valorificare a deşeurilor au produs 2.524 sape, 2.108 hîrleţe şi 1.658 lopeţi. In aceeaşi perioadă s-au produs şi 3.157 tirnăcoape. Colectivul de muncă din secţia valori­ficarea deşeurilor din cadrul combinatului siderurgic Hunedoara desfăşoară zi de zi tot mai intens întrecerea socialistă fiind hotărît să producă mai multe unelte pentru ţărănimea muncitoare. In munca sa el promovează necontenit metodele îna­intate de muncă. Organizaţia de partid şi agitatorii din secţie explică muncitorilor importanţa trimiterii la sate a cu­ mai multe unelte agricole,­­ popularizînd pe muncitorii fruntaşi în întrecere. Printre fruntaşii secţiei de valorificare a deşeurilor sunt tov. Birta Matei şi Boja A­bol Muncind cu multă sîrguinţă ei îşi depăşesc în fiecare zi sarcinile de produc­ţie realizind produse de bună calitate. In preajma decernării Premiilor Stalin Decernarea Premiilor Stalin unor lu­crări din diverse domenii ale ştiinţei şi artei reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa culturală a U. R. S. S., o trecere în revistă a marilor reali­zări obţinute de oamenii de ştiinţă şi de artiştii sovietici. In momentul de faţă Com­itetul pentru decernarea aces­tor premii studiază lucrările propuse spre premiere de către diverse instituţii de cul­tură din întreaga ţară. Pentru ca oamenii sovietici — car© urmăresc cu adînc interes succesele ştiinţei şi artei sovietice — să aibă posibilitatea să cunoască aceste lu­crări, ziarul „Sovetskaia Kultura", orga­nul Ministerului Culturii al U.R.S.S., pu­blică pe­­pagini întregi liste ale acestor lucrări, arătînd şi numele autorilor. Intr-adevăr, nu există domeniu al ştiin­ţei care să nu fie reprezentat prin reali­zări importante. Sînt propuse spre a fi premiate lucrări ştiinţifice ca „Teoria ori­ginii­­pămîntului“ de O. Smidt, „Nucleul atomic" de M. Korsunski, „Zăcămintele de petrol şi gaze" de I.Brod, „Fiziologia sis­temului nervos central“ de E. Asratian, ca şi numeroase alte lucrări din domeniul ştiinţelor filozofice, juridice, pedagogice, matematice, economice, etc. Listele cuprind lucrări ale arhitecţilor care au creat proiecte de case de locuit, sanatorii, staţiuni de metro şi şcoli, lucrări valoroase ale sculptorilor şi graficienilor sovietici, lucrări de critică literară, filme şi altele. Alături de nu­me noi ale unor ar­tişti mai tineri, găsim aici asemenea per­sonalităţi din lumea literelor cum e Vera Panova, autoarea romanului „Anotimpu­rile“, compozitorul K. Dankevici — care a creat opera Bogdan Hm­elniţki, D. Şosta­­kovici, creatorul Simfoniei a X-a, scriitorul K. Simonov, care a scris „Bunul renume", şi mulţi alţi),. Un nou sistem de televiziune Pentru a da posibilitate unui cerc cut mai larg de spectatori să urmărească emi­siunile de televiziune, oamenii de ştiinţă din U.R.S.S. au construit posturi centrale de televiziune care funcţionează pe baza unui principiu analog posturilor de radio­­ficare. De la aceste posturi care sunt înzestrate cu toată aparatura necesară sunt deservite cîteva zeci de aparate sim­ple, instalate în apartamentele cetăţenilor.­ întregul aparataj al centralei funcţio­nează automat, îndată ce este pus in frac­ţiune printr-o simplă apăsare pe buton. In timpul cît n-au loc emisiuni de televi­ziune, aparatele pot fi folosite pentru as­cultarea programelor postului de radiofi­­care. *

Next