Scînteia, aprilie 1954 (Anul 23, nr. 2935-2960)
1954-04-01 / nr. 2935
Proletari din toate țările, unitiva* ANUL XXIII Nr. 2935 Joi 1 aprilie 1954 4 PADINI — 20 BANI Sarcini de răspundere ale presei _ Sarcina întregului popor muncitor, veriga centrală în munca partidului nostru este acum lichidarea rămînerii în urmă a agriculturii, sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale, în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate şi a industriei uşoare şi alimentare, a creşterii continue a buneistări a poporului. Sarcina ridicării producţiei agricole se împleteşte strîns cu sarcina întăririi continue a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Un rol uriaş în aplicarea măsurilor luate de partid şi guvern pentru a asigura avîntul agriculturii îi revine presei. „Noi n-avem altă armă mai puternică, mai eficace decit presa noastră, a spus tovarăşul N. S. Hruşciov la consfătuirea redactorilor ziarelor regionale, de ţînut şi republicane din U.R.S.S. Presa este arma ideologică cu bătaia cea mai lungă a partidului nostru. Dacă vom alege bine materialele pentru ziare şi reviste, noi putem trage la ţintă la mii de kilometri, putem dezvălui lipsurile în toate colţişoarele uriaşei noastre ţări“. După plenara din august 1953 a C.C. al partidului nostru, a crescut preocuparea presei pentru problemele agriculturii. După cum a arătat însă Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la pregătirea şi executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară, presa centrală şi locală nu s-a preocupat suficient de popularizarea măsurilor agrotehnice, a metodelor înaintate de muncă în agricultură, a rezultatelor pozitive obţinute prin aplicarea acestor metode şi a fruntaşilor din agricultură ; lucrătorii din presă nu s-au îndreptat cu hotărîre spre cunoaşterea şi tratarea calificată a problemelor agricole. In timpul scurs de la apariţia Hotărîrii, tratarea în presă a problemelor agriculturii s-a îmbunătăţit simţitor. In coloanele, ziarelor au început să apară mai multe articole scrise de agronomi, zootehnicieni, colectivişti, ţărani muncitori cu gospodării individuale fruntaşi ai recoltelor bogate, care arată în mod concret căile sporirii producţiei şiproductivităţii la hectar. Ziare ca „Drurgil socialismului“-Hunedoara, „Steagul roşu“-Bîrlad au organizat consfătuiri cu fruntaşi ai recoltelor bogate din regiunile respective, redînd apoi pe larg experienţa acestora. Numeroase ziare au organizat raidurianchetă în legătură cu mersul campaniei agricole de primăvară, criticial prin articole, însoţite de caricaturi, birocratismul din activitatea unor organe de partid şi de stat, lipsa de operativitate. Cu toate acestea, unele din lipsurile care au existat înainte de Hotărîrea guvernului şi partidului persistă şi acum. Adeseori, ziarele îşi risipesc forţele asupra unui foarte mare număr de probleme, prezintă cititorilor un adevărat caleidoscop de preocupări, astfel încît aceştia nu-şi mai pot da seama de ce este mai important. Este necesar ca presa să-şi concentreze activitatea pe obiectivele cele mai arzătoare. In centrul preocupărilor ziarelor trebuie să stea problemele sporirii producţiei la hectar la principalele culturi agricole, şi mai ales la porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, desfăşurarea în bune condiţiuni a campaniei muncilor agricole de primăvară, crearea şi lărgirea bazelor legumicole în jurul oraşelor. Ziarele trebuie să dea o atenţie deosebită dezvoltării creşterii animalelor şi sporirii producţiei animale, asigurării bazei furajere. Presa trebuie să fie o tribună de zi cu zi a metodelor şi experienţei înaintate în agricultură ; ea trebuie să publice cu regularitate articole ale fruntaşilor în producţia agricolă şi ale specialiştilor —agronomi, oameni de ştiinţă, etc.— articole concrete scrise pe înţelesul tuturor. Mai ales acum, în campania agricolă de primăvară, datoria presei este să cunoască şi să scoată la iveală în paginile sale experienţa, pozitivă a fruntaşilor, să sprijine cu căldură iniţiativele folositoare. Cu toate progresele realizate, o mare parte din ziare nu acordă încă suficientă atenţie muncii depuse de organizaţiile de partid şi organele de stat, de inginerii şi tehnicienii agronomi pentru răspîndirea metodelor agrotehnice înaintate, precum şi conţinutului acestei munci. Este necesar ca presa să analizeze cum folosesc organele de partid şi de stat diferitele mijloace de influenţare a ţărănimii muncitoare, să oglindească activitatea depusă de agitatori, să arate cum sunt organizate şi cum se desfăşoară la căminele culturale şi cluburi conferinţele şi convorbirile asupra importanţei aplicării regulilor agrotehnice, să popularizeze broşurile agrotehnice, să urmărească cum sînt răspîndite broşurile, foile volante, planşele, afişele, etc., să critice rămînerile în urmă în munca politică de masă şi să popularizeze experienţa pozitivă Un însemnat rol organizator revine presei în campania însămînţărilor de primăvară. In numeroase ziare însă, ca de pildă „Flamura Prahovei“-Ploeşti, „Steaua Roşie“-Tg. Mureş, „Szabad Szo“-Timişoara continuă să apară materiale de tip vechi, de calificare scăzută, în care se scot în evidenţă numai aspecte organizatorice elementare şi date statistice în legătură cu mersul lucrărilor agricole, se arată numai cit şi cînd s-a însămînţat, dar nu şi cum s-a însămînţat. Unele ziare dau dovadă de lipsă de operativitate în tratarea problemelor campaniei agricole de primăvară. Oglindind zi cu zi mersul campaniei, presa trebuie să lupte pentru aplicarea în practică a metodelor agrotehnice, pentru executarea lucrărilor de reţinere în pămînt a umezelii, de îngrăşare a pămîntului, de pregătire şi selecţionare a seminţelor, pentru însămînţarea în cuiburi aşezate în pătrat a porumbului, cartofilor, florii soarelui etc. Presa trebuie să urmărească dezvoltarea întrecerii în muncile agricole. Plenara din august 1953 a C.C. al partidului a criticat faptul că nu s-a dat atenţia cuvenită gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii care, în perioada actuală, au un loc precumpănitor în producţia agricolă. Cu toate acestea, unele ziare neglijează şi acum problema sporirii producţiei agricole în gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori. Este deosebit de important ca presa să trateze această problemă în mod diferenţiat, ţinînd seama de condiţiile concrete din gospodăriile individuale. Acum, de pildă, se scrie mult în presă despre metoda de însămînţare în cuiburi aşezate în pătrat, — şi aceasta e foarte bine Greşit procedează însă acele ziare care nu arată de ce metoda e avantajoasă şi pentru gospodăriile individuale, ce unelte, ce mijloace mecanizate cu tracţiune animală pot să folosească ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, etc. Ziarele trebuie să lămurească ţăranilor muncitori în mod concret, gospodăreşte, ce avantaje materiale au şi ce cîştig pot realiza acei ce încheie contracte cu statul sau cooperaţia pentru cultivarea anumitor culturi, pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor etc. Presa trebuie să joace un rol deosebit de activ în munca de convingere a maselor ţărănimii muncitoare despre foloasele întovărăşirilor agricole. Multe ziare nu numai că nu luptă împotriva subaprecierii de către organele de partid şi de stat a însemnătăţii întovărăşirilor, dar dau ele înşile exemplul dăunător al subaprecierii acestei forme a cooperaţiei de producţie agricolă larg accesibilă maselor largi ale ţărănimii muncitoare. Unele ziare nu popularizează statutul întovărăşirilor şi scriu despre ele fără să facă deosebire între ele şi gospodăriile colective, fără a ţine seamă de specificul lor. O atenţie neslăbită trebuie să dea presa gospodăriilor agricole colective, care reprezintă viitorul agriculturii noastre. Ea trebuie să popularizeze experienţa gospodăriilor agricole colective fruntaşe, să analizeze cum ajută organele de partid şi de stat, S. M. T.-urile, inginerii şi tehnicienii agronomi gospodăriilor colective, pentru ca ele să obţină în anul acesta recolte bogate, să-şi dezvolte baza furajeră,să înfiinţeze şi să dezvolte ferme de creştere a animalelor. O sarcină importantă a presei este lupta pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.urilor şi a gospodăriilor agricole de stat. Presa trebuie să vegheze ca S.M.T.-urile să execute lucrări de bună calitate. Mult mai mult decît pînă acum trebuie să se preocupe presa de intensificarea schimbului între oraş şi sat. Numeroase ziare tratează slab problemele contractărilor şi achiziţiilor, nu. popularizează experienţa unităţilor de stat şi cooperatiste şi de acei lucrători ai lor care obţin rezultate bune, nu se sezisează de diferite abateri sau denaturări ale măsurilor luate de partid şi guvern pentru stimularea şi cointeresarea ţărănimii muncitoare, pe calea contractărilor, şi achiziţiilor, în sporirea producţiei agricole. Ziarele trebuie să militeze pentru crearea şi lărgirea bazelor legumicole în jurul oraşelor, pentru lărgirea mişcării de cultivare a legumelor şi zarzavaturilor pe loturi individuale. Muncitorilor din industrie le revine un rol imens în sporirea producţiei agricole. Presa are datoria să urmărească felul cum unităţile industriale contribuie la sporirea producţiei agricole. Cu multă căldură trebuie să sprijine ziarele mişcarea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din industrie, care cer să fie trimişi să muncească în agricultură. Desfăşurarea cu succes a luptei pentru sporirea producţiei agricole nu este cu putinţă fără o serioasă îmbunătăţire a conducerii agriculturii de către organele de partid şi de stat. Presa trebuie să analizeze în această lumină activitatea comitetelor de partid şi a sfaturilor populare, să combată cu tărie practicile birocratice, tendinţele de a înlocui munca concretă, de îndrumare şi control, prin conducere „în general“. Presa trebuie să fie stegarul luptei pentru însuşirea de către întregul activ de partid a regulilor agrotehnice şi a problemelor agriculturii. In activitatea multor ziare se manifestă ca o lipsă principală slaba combativitate, pasivitatea faţă de lipsuri. Adeseori ziarele nu arată lipsurile şi greutăţile împotriva cărora au de luptat oamenii muncii pentru realizarea sarcinilor, prezintă tablouri trandafirii ale situaţiei, ceea ce demobilizează pe activişti şi pe oamenii muncii, încurajează mulţumirea de sine, toceşte vigilenţa. Critica prin presă este critica cea mai eficientă. Ea trebuie să fie principială, să meargă până la cauzele lipsurilor şi la autorii lor. Presa trebuie să dezvolte vigilenţa revoluţionară a membrilor de partid şi a oamenilor muncii, să lupte pentru aplicarea întocmai a politicii de clasă a partidului, de îngrădire a chiaburimii, pentru prevenirea oricărui act de sabotaj. Redacţiile vor putea face faţă cu succes sarcinilor de răspundere ce le revin, numai în măsura în care vor şti să atragă la munca ziarului colaboratori pricepuţi, specialişti şi oameni cu experienţă practică, care gîndesc asupra problemelor agriculturii. Trebuie izgonit din redacţiile ziarelor stilul birocratic, de tratare din birou a problemelor agriculturii. Pentru ca articolele publicate în presa să aibă eficacitate, ele trebuie să trateze problemele în mod calificat, să pătrundă adînc, în cunoştinţă de cauză, în fondul problemelor. In unele ziare continuă să apară însă articole superficiale, nedocumentate. Uneori se strecoară erori grosolane în ceea ce priveşte metodele agrotehnice, inducînd în eroare pe oamenii muncii din agricultură. Tratarea competentă a problemelor, la nivelul sarcinilor puse de către partid, cere din partea activiştilor din presă temeinice cunoştinţe. Fiecare ziarist are datoria să-şi însuşească temeinic cunoştinţe agricole de specialitate. Articolele trebuie scrise interesant, fără şabloane şi fraze standard, într-un limbaj pe înţelesul maselor largi. Trebuie folosite forme gazetăreşti variate şi mobilizatoare. Comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de masă trebuie să considere presa ca un instrument indispensabil în conducerea agriculturii, să asigure întărirea și conducerea politică concreta a organelor lor de presă. In interiorul ciurului . 1 Ing. agr. Al. Hagi — Cum să sporim producţia de sfeclă de zahăr (pag. 2-a). C. Băncilă — Risipă de materie primă la fabrica de postav Azuga (pag. 2-a). M. Pop — Un succes al Estradei (pag. 2-a). N. Pană — Să lichidăm la timp lipsurile în campania de însămîntări (pag. 3-a). Ecourile presei străine în legătură cu declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile între U.R.S.S. şi R. D. Germană (pag. 3-a). O remarcabilă realizare ştiinţifică •— Convorbire cu iov. prof. D. Isăcescu, dr. chimist, conducătorul colectivului de mase plastice din cadrul Institutului de mecanică aplicată al Academiei R.P.R. (pag. 3-a). Apelul Biroului Executiv al F.S.M. cu prilejul zilei de1 Mai (pag. 4-a). Noua reducere de preturi din U.R.S.S. — Hotărîrea Consiliului de Ministri al U.R.S.S. și a Comitetului Central al P.C.U.S. (pag. 4-a). Deschiderea celui de al IV-lea Congres al Partidului Socialist Unit din Germania — Cuvintarea lui Wilhelm Pieck — (pag. 4 a). Comunicat cu privire la sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a). Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă în S. M. T.-uri ★ ★ S. M. T. - Turnişor şi-a îndeplinit planul lucrărilor agricole de primăvară SIBIU (prin telefon). Râspunzînd chemării partidului şi guvernului de a depune toate eforturile şi capacitatea de muncă creatoare în lupta pentru producţii sporita la hectar, mecanizatorii de la S.M.T.-Turnişor-Sibiu muncesc în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole de primăvară. Avîntaţi in întrecere socialistă, folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole, ei au reuşit ca pînă ieri 31 martie 1954, orele 12, să realizeze planul lucrărilor de primăvară în proporţie de 103,6 la sută. Mecanizatorii de la S.M.T.-Turnişor lucrează acum în continuare pe ogoarele gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole şi ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale în vederea terminării într-un timp scurt a tuturor muncilor agricole din primăvara aceasta. Ei se străduiesc, să faca lucrări de cea mai bună calitate respectînd regulile agrotehnice înaintate. Ing. ANTON HUNEADE Fruntaşă pe regiune Staţiunea de maşini şi tractoare din Reghin este fruntaşă in Regiunea Autonomă Maghiară la muncile agricole de primăvară. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, prin cuplarea a 2-3 maşini agricole la un tractor, mecanizatorii de la S.M.T.Reghin au realizat pînă la 30 martie a.c., 70 la sută din planul , lucrărilor agricole de primăvară. La gospodăriile agricole colective, ca şi in comunele deservite de S.M.T.Reghin, s-a terminat însămînţatul griului de primăvară, ovăzului, mazărei, etc. Succese importante au obţinut brigăzile de tractorişti care au lucrat pe tarlalele gospodăriilor agricole colective din comunele Ideciul de Sus şi Batoş. Aci a existat o strînsă colaborare în munică între brigăzile de tractorişti şi brigăzile de cîmp. La gospodăria agricolă colectivă din Ideciul de Sus, de pildă, însămînţările de primăvară sunt efectuate în proporţie de 77 la sută, iar la gospodăria colectivă din Batoş au fost însămînţate cu ovăz, orz, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr peste 140 ha. Fruntaşe în muncile de însămînţare sunt: brigada, II-a de tractorişti care a realizat planul în proporţie de 92 la sută şi brigada IV-a care a realizat 91 la sută din planul muncilor de primăvară. Zilele trecute, tractoriştii de la S.M.T.Reghin au primit steagul de staţiune fruntaşă pe regiune în muncile agricole de primăvară. In cadrul adunării care a avut loc cu această ocazie, mecanizatorii s-au angajat să desfășoare și mai larg întrecerea socialistă pentru a termina întregul volum de lucrări agricole de primăvară pînă la 5 aprilie. După exemplul colectivului de la S. M. T. -Pociul Nou La S.M.T.-Săruleşti, regiunea Bucureşti, sub îndrumarea organizaţiei de bază, comitetul de întreprindere şi conducerea S.M.T. au organizat, încă înainte de ieşirea pe teren a brigăzilor o şedinţă de lucru cu toţi mecanizatorii în care s-au dezbătut problemele legate de îndeplinirea la timp şi în condiţii bune a muncilor agricole. Urmînd exemplul colectivului de la S.M.T.-Peciul Nou, colectivul S.M.T.-Săruleşti s-a angajat să îndeplinească pînăla 1 mai planul muncilor agricole-.e prmăvară, şi să facă numai lucrări de bună calitate. La gospodăriile colective deservite de S.M.T. mecanizatorii s-au angajat să pregătească terenul, să îndrume şi să ajute pe colectivişti ca cel puţin jumătate din suprafeţele cultivate cu culturi prăşitoare să fie însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat. Pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a maşinilor şi tractoarelor, se vor face 3 cupluri de cîte 2 semănători la un tractor !?r la 6 pluguri „Iile Pintilie" se va adapta a 4-a trupiţă pentru ca tractorul K.D.—35 să fie folosit din plin. S.M.T.-Mărtineşti In urmă la muncile de primăvară In regiunea Baia Mare timpul fiind prielnic, muncile agricole sunt în toi. Conducerea S.M.T.-Mărtineşti din această regiune, nu a luat însă în seamă pînă acum acest lucru. Conducerea S. M. T. nu se preocupă de asigurarea unor condiţii bune de viaţă şi muncă tractoriştilor. De asemeni, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere nu se preocupă de mobilizarea tractoriştilor în întrecerea socialistă, pentru ca nici o zi preţioasă să nu fie pierdută. S.M.T.-Mărtineşti nu a realizat pînă la 30 martie decît 15,82 la sută din sarcina de plan. Pînă în prezent S.M.T.-Mărtineşti contează ca fiind codaş. Colectivul S.M.T.-Mărtineşti a dovedit altădată că poate lucra bine, că poate să fie fruntaş la muncile agricole. Lucrul acesta i se cere şi acum. Din fața constructorilor comunismului Lucrările agricole de primăvară în U.R.S.S. Odată cu topirea zăpezii şi sosirea primelor zile călduroase au început să se desfăşoare muncile agricole de primăvară şi în regiunile europene ale U.R.S.S. Raioanele sudice din regiunea Herson au fost printre primele, care au început însămînţarea cerealelor ; în numai două zile, raionul Golaia Pristani a terminat primul pe regiune însămînţarea cerealelor timpurii. Mecanizatorii de la S.M.T. Bieloziorskaia însămînţează în rînduri încrucişate şi înguste — metodă care dă un plus de 250- 300 kg. cereale la hectar. Metodele înaintate de însămînţare a cerealelor sunt aplicate în mult mai mare măsură ca în anii trecuţi. In Uzbekistan şi Turkmenia a început însămînţarea bumbacului. Pentru prima oară, colhozurile din regiunea Mariisk, din Turkmenia, cultivă anul acesta pe o suprafaţă de 15.000 ha. bumbac în cuiburi aşezate în pătrat. În regiunile Chişinău, Daghestan, Stavropol, Dnepropetrovsk, alături de celelalte lucrări un loc important îl ocupă lucrările de îngrăşare a culturilor de toamnă. Rezultate frumoase în această privinţă au obţinut colhoznicii din raionul Krivoi Rog, care, în aproape două zile, au îngrăşat un teren de 5.000 ha., semănat cu culturi de toamnă. In raioanele Brest şi Vîsokovsk, îngrăşarea culturilor de toamnă cu îngrăşăminte minerale şi organice se face cu ajutorul aviaţiei. Marea bătălie a campaniei agricole de primăvară cuprinde mereu noi şi noi regiuni ale Uniunii Sovietice. Tehnica celui de al cincilea Cincinal Constructorii de maşini din U.R.S.S. au creat în ultimul timp o serie de maşini-unelte unice în lume — mărturie a înaltului nivel de dezvoltare a tehnicii sovietice. De curînd la uzina de mașini de frezat din Gorki s-a construit un nou tip de freză grea cu patru fusuri principale, cu ajutorul căreia vor putea fi prelucrate piese lungi de 12 m, înalte de peste 3,5 m și care ating greutatea de 120 tone. „Pădurea rusească“ — noul roman al scriitorului L. Leonov In revista sovietică ,,Znamia“ a apărut de curînd un nou roman al cunoscutului scriitor sovietic Leonid Leonov — „Pădurea rusească". Această nouă operă a fost primită cu multă căldură de opinia publică sovietică și a dat naștere — prin varietatea problemelor pe care le pune şi prin modul de a le înfăţişa — la numeroase discuţii in cercurile cititorilor, discuţii care şi-au găsit oglindirea şi în presă. Din paginile romanului se desprind imaginea şi poezia pădurii ruseşti. Romanul, centrîndu-şi acţiunea pe tema folosirii bogăţiilor forestiere, tratează şi o serie de alte probleme — căile de dezvoltare a ştiinţei, deosebirea dintre savantul adevărat şi pseudosavant, dintre patriotismul adevărat şi fals — oferind un tablou amplu al vieţii celor mai diferite clase şi pături sociale ale societăţii ruse din anii dinainte de revoluţie pînă in perioada războiului. Cititorul sovietic urmăreşte, cu viu interes desfăşurarea acţiunii bogate a romanului. Ziarul „Pravda" caracterizează romanul „Pădurea rusească" drept un succes indiscutabil al lui Leonid Leonov, drept un eveniment remarcabil în literatura sovietică. 400.000 de tineri entuziaşti Măreţul program de dezvoltare a producţiei cerealiere, de valorificare a pămînturilor virgine şi înţelenite a stîrnit o vie însufleţire în rîndurile comsomoliştilor, ale întregului tineret sovietic. Nenumăraţi tineri şi tinere ai Ţării Sovietelor au răspuns cu entuziasm şi cu neţărmurită bucurie, la chemarea partidului de a pleca să lucreze în Kazahstan, Siberia, Ural, Povdjie. La comitetele de comsomol s-au primit peste 400.000 cereri pentru plecare. Peste 60.000 tineri patrioţi, printre care sunt mulţi mecanizatori, au şi primit foi de drum din partea comitetelor raionale, plecînd spre noile locuri de muncă. Mii de comsomolişti entuziaşti au sosit în S.M.T.urile şi sovhozurile din aceste regiuni şi participă acum la campania agricolă de primăvară, cot la cot cu locuitorii din aceste părţi ale U.R.S.S. Cu privire la relaţiile comerciale sovieto-romîne Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne încheiate cu succes, s-a semnat la 31 martie a.c. la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cit şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Române bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj industrial, maşini agricole, autovehicule şi alte mărfuri necesare economiei naţionale romîneşti. In afară de aceasta, în 1954, conform acordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovietică va livra României utilajul complex pentru întreprinderi industriale şi, de asemenea, va acorda Rominiei ajutorul tehnic in construirea acestor întreprinderi. Romînia va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, produse chimice, vase pescăreşti, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au , livrat din Romînia în U.R.S.S. în mod obişnuit in anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovietică de către ministrul Comerţului Exterior I. G. Kabanov şi din partea romînă de către ministrul Comerţului Exterior, Al Bîrlădeanu. Realizările textiliştilor de la fabrica „Proletarul“ BACAU (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii fabricii de postav „Proletarul“,BacăU — fabrică distinsă recent cu Steagul Roşu de producţie pe ramură — se străduiesc să realizeze în întrecerea socialistă o producţie sporită de ţesături de bună calitate. In fiecare secţie a fabricii munca se desfăşoară cu însufleţire. Graficul întrecerii indică rezultate din ce în ce mai bune obţinute de filatori şi ţesători în primul trimestru al anului. In ziua de 27 martie, textiliştii din Bacău au început să producă fire şi ţesături în contul celui de al doilea trimestru al anului. Numai în luna martie în sectorul filatură s-au produs peste 14.000 sculuri de lină peste sarcinile de plan, iar în sectorul ţesătorie s-a realizat peste plan, o cantitate de 10.357 metri pătraţi ţesături finite. In cadrul întrecerii socialiste colectivul fabricii a desfăşurat o muncă încordată pentru a crea — cu posibilităţile existente in întreprindere — noi modele, frumos colorate,estetice. Astfel, în ultimul timp, sortimentele de stofe bărbăteşti şi ţesăturile pentru rochii de damă au fost îmbogăţite cu încă 15 desene şi culori diferite. Un obiectiv de seamă în întrecere îl constituie folosirea cit mai raţională a materiei prime în scopul sporirii producţiei de fire şi ţesături. Cunoscutul torcător fruntaş Gheorghe S. Fodor, împreună cu brigada sa, a tars în plus, in luna martie, din aceeaşi cantitate de materie primă, aproaipe 250 kg. fire. Realizări însemnate în întrecere a obţinut şi brigada nr. 2 în frunte cu primtorcătorul Mircea Maxim. La sel factoarele de la etajul III s-a tors în plus, în luna martie, din aceeaşi cantitate de materie primă, 729 kg. fine din care s-au putut ţese 1127 m. stofă de costum. Cu acelaşi avînt se desfăşoară întrecerea şi din sectorul ţesătorie. Cele mai însemnate realizări au fost obţinute aici de muncitori din brigada nr. 12. Din această brigadă fac parte ţesătoarele fruntaşe Maria Dragomir, Emilia Muraru şi altele, care în primul trimestru al acestui an au realizat zilnic cite 80 m, ţesături peste prevederile planului. In întrecere pentru sporirea producţiei de unelte agricole HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — In secţia valorificarea deşeurilor de la combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej “-Hunedoara a întreput de curînd să se producă noi sortimente de unelte agricole. După ce s-au analizat posibilităţile existente, colectivul de muncă din cadrul acestei secţii a trecut să fabrice diferite tipuri de fiare de plug. Până în prezent s-au fabricat, prin folosirea deşeurilor, peste 2.000 fiare de plug. Cu multă însufleţire se desfăşoară munca şi în ceea ce priveşte fabricarea celorlalte unelte agricole, ca : şaipe, hîrleţe, lopeţi, etc. In perioada 1-29 martie a.c. muncitorii din secţia de valorificare a deşeurilor au produs 2.524 sape, 2.108 hîrleţe şi 1.658 lopeţi. In aceeaşi perioadă s-au produs şi 3.157 tirnăcoape. Colectivul de muncă din secţia valorificarea deşeurilor din cadrul combinatului siderurgic Hunedoara desfăşoară zi de zi tot mai intens întrecerea socialistă fiind hotărît să producă mai multe unelte pentru ţărănimea muncitoare. In munca sa el promovează necontenit metodele înaintate de muncă. Organizaţia de partid şi agitatorii din secţie explică muncitorilor importanţa trimiterii la sate a cu mai multe unelte agricole, popularizînd pe muncitorii fruntaşi în întrecere. Printre fruntaşii secţiei de valorificare a deşeurilor sunt tov. Birta Matei şi Boja Abol Muncind cu multă sîrguinţă ei îşi depăşesc în fiecare zi sarcinile de producţie realizind produse de bună calitate. In preajma decernării Premiilor Stalin Decernarea Premiilor Stalin unor lucrări din diverse domenii ale ştiinţei şi artei reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa culturală a U. R. S. S., o trecere în revistă a marilor realizări obţinute de oamenii de ştiinţă şi de artiştii sovietici. In momentul de faţă Comitetul pentru decernarea acestor premii studiază lucrările propuse spre premiere de către diverse instituţii de cultură din întreaga ţară. Pentru ca oamenii sovietici — car© urmăresc cu adînc interes succesele ştiinţei şi artei sovietice — să aibă posibilitatea să cunoască aceste lucrări, ziarul „Sovetskaia Kultura", organul Ministerului Culturii al U.R.S.S., publică pepagini întregi liste ale acestor lucrări, arătînd şi numele autorilor. Intr-adevăr, nu există domeniu al ştiinţei care să nu fie reprezentat prin realizări importante. Sînt propuse spre a fi premiate lucrări ştiinţifice ca „Teoria originiipămîntului“ de O. Smidt, „Nucleul atomic" de M. Korsunski, „Zăcămintele de petrol şi gaze" de I.Brod, „Fiziologia sistemului nervos central“ de E. Asratian, ca şi numeroase alte lucrări din domeniul ştiinţelor filozofice, juridice, pedagogice, matematice, economice, etc. Listele cuprind lucrări ale arhitecţilor care au creat proiecte de case de locuit, sanatorii, staţiuni de metro şi şcoli, lucrări valoroase ale sculptorilor şi graficienilor sovietici, lucrări de critică literară, filme şi altele. Alături de nume noi ale unor artişti mai tineri, găsim aici asemenea personalităţi din lumea literelor cum e Vera Panova, autoarea romanului „Anotimpurile“, compozitorul K. Dankevici — care a creat opera Bogdan Hmelniţki, D. Şostakovici, creatorul Simfoniei a X-a, scriitorul K. Simonov, care a scris „Bunul renume", şi mulţi alţi),. Un nou sistem de televiziune Pentru a da posibilitate unui cerc cut mai larg de spectatori să urmărească emisiunile de televiziune, oamenii de ştiinţă din U.R.S.S. au construit posturi centrale de televiziune care funcţionează pe baza unui principiu analog posturilor de radioficare. De la aceste posturi care sunt înzestrate cu toată aparatura necesară sunt deservite cîteva zeci de aparate simple, instalate în apartamentele cetăţenilor. întregul aparataj al centralei funcţionează automat, îndată ce este pus in fracţiune printr-o simplă apăsare pe buton. In timpul cît n-au loc emisiuni de televiziune, aparatele pot fi folosite pentru ascultarea programelor postului de radioficare. *